TEMA 3.

FILTRE CU RĂSPUNS FINIT LA IMPULS

1. Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 3, cu coeficienţi reali şi cu timp de întârziere de grup
minim, are:
- zerourile z1 = 2e − jπ /3 , z2 = 0, 7 .
- atenuare infinită la frecvenţa F= 8 kHz, Fs= 20 kHz.
- câştig -3 dB la pulsaţia normată ω = π / 4 .
• Să se determine expresia funcţiei de transfer H(z).
• Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica tipul filtrului
de fază liniară.
• Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
• Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi caracteristica fază /
pulsaţie normată.
• Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

2. Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 2 cu coeficienţi reali are câştig unitar la frecvenţa
ω = 0 , atenuare infinită la frecvenţa normată ω = π / 6 şi un zero în z = −1.5 + 1.5 j .
• Să se determine ordinul minim al filtrului şi funcţia de transfer H ( z ) .
• Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica tipul filtrului
de fază liniară.
• Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
• Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi caracteristica fază /
pulsaţie normată.
• Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

3. Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 4, cu coeficienţi reali de lungime minimă, are:
- zerourile z1 = e jπ /5 , z2 = −1.5 + 1.5 j .
- atenuare infinită la pulsaţia normată ω = 2π / 3 .
- câştig unitar la frecvenţa F = Fs/2.
• Să se determine expresia funcţiei de transfer H(z).
• Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica tipul filtrului
de fază liniară.
• Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
• Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi caracteristica fază /
pulsaţie normată.
• Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

4. Un filtru RFI cu fază liniară de tipul 1, cu coeficienţi reali, are câştig unitar la frecvenţa ω = π ,
atenuare infinită la frecvenţa normată ω = 0 şi un zero în z = 1 + j 0.5 .
• Să se determine ordinul minim al filtrului şi funcţia de transfer H ( z ) .
• Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica tipul filtrului
de fază liniară.
• Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
• Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi caracteristica fază /
pulsaţie normată.
• Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

1
5. Să se proiecteze, utilizând funcţia fir1 din Matlab, un filtru trece jos cu fază liniară utilizând
fereastra dreptunghiulară, cu frecvenţa de tăiere Ft = 3kHz şi frecvenţa de eşantionare Fs = 20kHz .
Lungimea filtrului este:
a) N = 15 .
b) N = 35 .
c) N = 55 .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii filtrelor verificând
condiţia de simetrie (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot) caracteristicile amplitudine-
frecvenţă normată în cele trei situaţii. Ce concluzii rezultă?
Reluaţi pentru fereastra Hann.

6. Să se proiecteze, utilizând funcţia fir1 din Matlab, un filtru trece sus cu fază liniară utilizând
fereastra dreptunghiulară, cu frecvenţa de tăiere Ft = 8kHz şi frecvenţa de eşantionare Fs = 30kHz .
Lungimea filtrului este:
a) N = 17 .
b) N = 39 .
c) N = 61 .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii filtrelor verificând
condiţia de simetrie (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot) caracteristicile amplitudine-
frecvenţă normată în cele trei situaţii. Ce concluzii rezultă?
Reluaţi pentru fereastra Blackman.

7. Să se proiecteze, utilizând funcţia fir1 din Matlab, un filtru trece bandă cu fază liniară utilizând
fereastra dreptunghiulară, cu frecvenţele de tăiere Ft1 = 3kHz şi Ft 2 = 5kHz şi frecvenţa de eşantionare
Fs = 16kHz . Lungimea filtrului este:
a) N = 25 .
b) N = 55 .
c) N = 85 .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii filtrelor verificând
condiţia de simetrie (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot) caracteristicile amplitudine-
frecvenţă normată în cele trei situaţii. Ce concluzii rezultă?
Reluaţi pentru fereastra Hamming.

8. Să se proiecteze, utilizând funcţia fir1 din Matlab, un filtru opreşte bandă cu fază liniară utilizând
fereastra dreptunghiulară, cu frecvenţele de tăiere Ft1 = 2.5kHz şi Ft 2 = 8kHz şi frecvenţa de
eşantionare Fs = 20kHz . Lungimea filtrului este:
a) N = 35 .
b) N = 55 .
c) N = 75 .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii filtrelor verificând
condiţia de simetrie (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot) caracteristicile amplitudine-
frecvenţă normată în cele trei situaţii. Ce concluzii rezultă?
Reluaţi pentru fereastra triunghiulara.

9. Proiectaţi un filtru RFI cu fază liniară ce aproximează caracteristica

⎧ π
⎪ 1, ω ≤
⎪
H ( e jω ) = ⎨
5
⎪0, π ≤ ω ≤ π
⎪⎩ 5

2
 Determinaţi folosind procedura fir1 coeficienţii unui filtru de lungime N = 25 folosind fereastra
dreptunghiulară, Hamming, Bartlett, Hann, Blackman.
• Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii filtrelor.
• Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot) caracteristicile
amplitudine-pulsaţie normată şi fază-pulsaţie normată.

10. Repetaţi problema anterioară pentru un filtru de lungime N = 43 ce aproximează caracteristica

⎧ π
⎪1, ω ≤
3
⎪
⎪ π 3π
H d ( e jω ) = ⎨0, ≤ω ≤
⎪ 3 4
⎪ 3π
⎪1, 4 ≤ ω ≤ π
⎩

11. Proiectaţi un FTJ cu fază liniară de lungime N = 23 cu pulsaţia normată limită superioară a benzii
de trecere de ωc = 0.3π folosind mediul Matlab în cazul:
a) Fereastra dreptunghiulară;
b) Fereastra Hamming;
c) Fereastra Hann;
d) Fereastra triunghiulară;
Reprezentaţi răspunsurile la impuls şi poziţia zerourilor (cu funcţia subplot câte 4 grafice / figură).
Reprezentaţi pe acelaşi grafic caracteristicile de amplitudine (liniar şi în dB) şi caracteristicile de fază.
Comparaţi cele patru caracteristici conform următoarelor criterii:
- ondulaţiile maxime în banda de trecere şi de oprire.
- lărgimea benzii de tranziţie.

12. Proiectaţi în Matlab un FTB cu fază liniară de lungime N = 39 cu pulsaţiile normate de tăiere
ωt1 = 0.25π şi ωt 2 = 0.5π folosind ferestrele şi cerinţele din problema 11.

13. Proiectaţi în Matlab un FOB cu fază liniară de lungime N = 45 cu pulsaţiile normate de tăiere
ωt1 = 0.3π şi ωt 2 = 0.5π folosind ferestrele şi cerinţele din problema 11.

14. Proiectaţi în Matlab un FTS cu fază liniară de lungime N = 31 cu pulsaţia normată a benzii de
trecere ωc = 0.4π folosind ferestrele şi cerinţele din problema 11.

15. Fie filtrul multibandă de lungime N = 51, fără benzi de tranziţie, definit astfel
⎧ 0, 0 ≤ ω ≤ 0.3π
⎪0.4, 0.3π ≤ ω ≤ 0.5π
⎪
H ( e jω ) = ⎨
⎪ 0. 0.5π ≤ ω ≤ 0.7π
⎪⎩ 1, 0.7π ≤ ω ≤ π
Reluaţi cerinţele din problema 11 pentru filtrul de mai sus. Cum se poate folosi funcţia fir1 în acest
caz? Reluaţi folosind fir2 şi comparaţi rezultatele.

16. Reluaţi problema anterioară pentru filtrul de lungime 51 definit astfel

⎧ 1, 0 ≤ ω ≤ 0.25π
⎪ 0, 0.25π ≤ ω ≤ 0.5π
⎪
H ( e jω ) = ⎨
⎪0.5, 0.5π ≤ ω ≤ 0.8π
⎪⎩ 0, 0.8π ≤ ω ≤ π
3
17. Sintetizaţi un filtru trece sus cu faza liniară, de lungime N = 25 , prin metoda ferestrelor.
Pulsaţia normată de tăiere este ωc = 0.6π . Se va porni de la:
a) aproximarea unui filtru ideal (fără bandă de tranziţie);
b) acceptarea unei benzi de tranziţie între pulsaţiile 0.55π şi 0.65π în care caracteristica variază
liniar.
Proiectaţi filtrul în Matlab folosind funcţia fir2. Se vor utiliza fereastra dreptunghiulară şi fereastra
Hamming. Reprezentaţi coeficienţii şi caracteristicile amplitudine-frecvenţă pentru fiecare caz.
Determinaţi ondulaţiile caracteristicii în banda de trecere şi de oprire.

18. Proiectaţi în Matlab un set de filtre FTJ cu fază liniară de lungime 29 cu frecvenţa limită superioară
a benzii de trecere ωc = 0.3π folosind fereastra Kaiser, pentru diferite valori ale lui β.
a) Reprezentaţi dependenţa atenuării minime în banda de oprire (în dB) în funcţie de β.
b) Reprezentaţi caracteristica amplitudine-frecvenţă pentru β = 0, 4, 6,9 .
c) Reprezentaţi caracteristica amplitudine-frecvenţă pentru β = 4 şi N = 19,31, 45 .

19. Să se proiecteze, folosind algoritmul Parks-McClellan, un FTJ având riplul de 0.05 în banda de
trecere şi 0.1 în banda de oprire. Frecvenţa limită superioară a benzii de trecere este 1500Hz iar
frecvenţa limită inferioară a benzii de oprire este 2000Hz. Frecvenţa de eşantionare este 8000Hz.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă
(liniar şi în dB).

20. Să se proiecteze, folosind algoritmul Parks-McClellan, un FTS cu riplul de 0.02 în banda de trecere
şi 0.08 în banda de oprire. Frecvenţa limită superioară a benzii de oprire este 2400Hz, iar frecvenţa
limită inferioară a benzii de trecere 3000Hz. Frecvenţa de eşantionare este 8kHz. Determinaţi ordinul
filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă (liniar şi în dB).

21. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru cu riplul de 0.05 în banda de trecere şi 0.1 în
banda de oprire care să aproximeze caracteristica filtrului opreşte bandă:
⎧1, 0 ≤ ω ≤ 0.3π
jω ⎪
H (e ) = ⎨0, 0.45π ≤ ω ≤ 0.65π
⎪1 0.8π ≤ ω ≤ π
⎩
Frecvenţa de eşantionare este 24kHz. Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi
caracteristica amplitudine-frecvenţă.

22. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru cu riplul de 0.01 în banda de trecere şi 0.05 în
banda de oprire care să aproximeze caracteristica filtrului trece bandă:
⎧0, 0 ≤ ω ≤ 0.2π
jω ⎪
H (e ) = ⎨1, 0.3π ≤ ω ≤ 0.5π
⎪0 0.6π ≤ ω ≤ π
⎩
Frecvenţa de eşantionare este 16kHz. Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi
caracteristica amplitudine-frecvenţă.

23. Proiectaţi un filtru trece jos RFI de lungime 15 folosind algoritmul Parks-McClellan. Se impun
limita superioară a benzii de trecere fp=0.3, limita inferioară benzii de oprire fs=0.35. şi ondulaţia în
banda de oprire va fi de 10 ori mai mică decât în banda de trecere. Reprezentaţi caracteristica
amplitudine-frecvenţă şi măsuraţi riplurile. Reprezentaţi poziţia zerourilor şi discutaţi influenţa lor
asupra caracteristicii de frecvenţă.

4
 ⎧ j, -π ≤ ω < 0
24. Un transformator Hilbert ideal este caracterizat prin H ( e jω ) = ⎨
⎩-j, 0 ≤ ω < π
Sintetizaţi folosind funcţia firls un filtru numeric cauzal cu fază liniară care să aproximeze
caracteristica de mai sus. Se vor lua N=26 şi N=52. Ce tip de filtre cu fază liniară se obţin?
Reprezentaţi răspunsul la impuls şi caracteristicile de frecvenţă pentru fiecare situaţie.

25. Sintetizaţi utilizând firls din mediul Matlab un derivator ideal numeric cu fază liniară care să
aproximeze caracteristica de frecvenţă a derivatorului analogic
π π
H d 1 ( jΩ ) = jΩ, − <Ω<
T T
Realizaţi proiectarea pentru filtre de lungime N = 31, 62, 101. Reprezentaţi răspunsul la impuls şi
caracteristicile de frecvenţă pentru fiecare situaţie.

26. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un FTJ cu fază liniară de lungime 11, care să
aproximeze, cu ondulaţii egale în cele două benzi, funcţia
⎧1, 0 ≤ ω ≤ 0.4π
H (e jω ) = ⎨
⎩0, 0.5π ≤ ω ≤ π
Reprezentaţi răspunsul la impuls, caracteristica de frecvenţă, poziţia zerourilor. Câte ripluri sunt?
Discutaţi aplicarea teoremei de alternanţă şi efectele zerourilor asupra caracteristicii amplitudine -
frecvenţă.

27. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un FTS de ordinul N având riplul din banda de trecere
egal cu cel din banda de oprire de 0.01. Pulsaţia normată limită a benzii de trecere este 0.75π, iar
pulsaţia limită a benzii de oprire 0.7π. Frecvenţa de eşantionare este 20kHz.
a) Determinaţi ordinul filtrului.
b) Reprezentaţi h(n) şi răspunsul în frecventă.

28. Să se proiecteze un filtru trece jos cu fază liniară de lungime 15 şi frecvenţa normată de tăiere
ft=0.2, utilizând procedurile firls şi firpm. Se acceptă o bandă de tranziţie normată bt=0.1.
Comparaţi performanţele celor două filtre conform criteriilor:
- ondulaţie maximă în banda de trecere;
- ondulaţie maximă în banda de oprire;
- eroarea între caracteristica filtrului proiectat şi cea a filtrului ideal.

29. Se doreşte proiectarea unui FTJ numeric, având în banda de trecere 0-4 kHz o atenuare de cel
mult 1,8 dB, iar la frecvenţe mai mari de 5 kHz o atenuare de cel puţin 40 dB. Se utilizează
algoritmul Parks-McClellan. Realizaţi sinteza în două variante referitoare la frecvenţa de
eşantionare:
a) Fs =20 kHz;
b) Fs=40 kHz.
Ce concluzii se pot trage din compararea celor două cazuri?
Reprezentaţi caracteristicile amplitudine-frecvenţă nenormată ale celor două filtre în domeniul de
frecvenţă 0-10 kHz.

30. Se doreşte proiectarea unui FTS numeric, având în banda de oprire între 0 şi 7 kHz o atenuare
de cel puţin 30 dB, iar la frecvenţe mai mari de 8 kHz o atenuare de cel nult 1 dB. Se utilizează
algoritmul Parks-McClellan. Realizaţi sinteza în două variante referitoare la frecvenţa de
eşantionare:
a) Fs =20 kHz;
b) Fs =40 kHz.
Ce concluzii se pot trage din compararea celor două cazuri?
5
Reprezentaţi caracteristicile amplitudine-frecvenţă nenormată ale celor două filtre în domeniul de
frecvenţă 0-10 kHz.

31. Se proiectează un filtru trece jos cu frecvenţa de tăiere Ft=2KHz şi frecvenţa de eşantionare
Fs=20KHz, utilizând metoda aproximării în sensul celor mai mici pătrate (procedura firls din
MATLAB). În proiectare trebuie impusă şi limita inferioară a benzii de oprire, Fb.
Se consideră cazurile:
a) Fb=2.2KHz
b) Fb=3KHz
Pentru fiecare dintre cele două cazuri se evaluează ondulaţiile maxime din benzile de trecere şi de
oprire. Ce concluzii rezultă?

32. Reluaţi problema precedentă în cazul utilizării metodei minimizării erorii maxime (procedura
firpm din Matlab) cu ripluri egale în banda de trecere şi de oprire egale cu 0.1.

33. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru care să aproximeze caracteristica filtrului trece
bandă:
⎧0, 0 ≤ ω ≤ 0.3π
jω ⎪
H (e ) = ⎨1, 0.4π ≤ ω ≤ 0.6π
⎪0 0.7π ≤ ω ≤ π
⎩
Filtrul trebuie să aibă o atenuare de maxim 1,5 dB în banda de trecere şi minim 30dB în banda de
oprire. Frecvenţa de eşantionare este 24kHz.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă.

34. Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru care să aproximeze caracteristica filtrului
opreşte bandă:
⎧1, 0 ≤ ω ≤ 0.4π
⎪
H (e ) = ⎨0, 0.45π ≤ ω ≤ 0.75π
jω

⎪1 0.8π ≤ ω ≤ π
⎩
Filtrul trebuie să aibă o atenuare de maxim 1 dB în banda de trecere şi minim 30dB în banda de oprire.
Frecvenţa de eşantionare este 20kHz.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă.