Programarea Calculatoarelor (PC)

Curs Programarea Calculatoarelor © Ovidiu Grigore
Programarea Calculatoarelor (PC)

Curs: prof. dr. ing. Ovidiu GRIGORE
date contact: sala: B319a / B134
tel: 021 402 4897
e-mail: ovidiu.grigore@ai.pub.ro
url: ai.pub.ro/~ovidiu
Laborator:
conform orarului (2 ore / 1 saptamana)
notare pe parcurs
colocviu laborator in ultima sedinta Amanunte la
problema cu rezolvare practica laborator
Notare:
Semestru: Tema de casa / Proiect 10 pct.

Nota laborator (teme+colocviu) 40 pct.
Sesiune: Examen (scris) 50 pct.
In examen se intra NUMAI daca:

- NU sunt absente la laborator
- la laborator s-a obtinut MIN 50% punctaj.
In sesiunile de restante se repeta examenul (50pct) si tema (10pct)
Pentru promovare trebuie obtinute cel putin 50 pct.

Bibliografie:
Ov. Grigore, Programare in C, Ed. Printech, Bucuresti,2000;
F. Ionescu, “Elemente de programare orientata pe obiecte”, Ed. Printech,
Bucuresti,2000;
D. Somnea, D. Turturea, “Initiere in C++”, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1993;
L. Negrescu, “Limbajele C si C++ pentru incepatori”, Editura
MicroInformatica, Cluj, 1998.
Bjarne Stroustrup, “The C++Programming Language”, Addison-Wesley
Professional Press, 2013 (se gaseste pe internet in pdf)
Surse internet:
http://ai.pub.ro/content/PC.html
Conventie definire nume in C++ http://geosoft.no/development/cppstyle.html

Etapele realizarii unei aplicatii software:
1. Formularea problemei
2. Formalizarea problemei
3. Elaborarea/proiectarea algoritmului
4. Stabilirea resurselor
5. Scrierea codului sursa, folosind sintaxa limbajului
6. Compilare = verificare sintaxa
7. Depanarea erorilor
8. Testarea aplicatiei.
9. Scrierea documentatiei
10. Explorarea/utilizarea aplicatiei (Lansare pe piata)
Etapele realizarii unui program:

1. Formularea problemei
- De obicei se face de către client, persoana fără experiență în

programare
- E posibil sa nu fie o formulare clară sau completă
- Trebuie să pună in evidenta:
• entitățile (date) de intrare;
• ce se dorește sa se obțină in final (date de ieșire);
• pe cat este posibil sa se specifice demersul care trebuie efectuat
pentru a ajunge de la intrare către ieșire
- Daca sunt necesare/cunoscute, trebuie specificate modul de
alcatuire/organizare a datelor de intrare si a celor de ieșire

2. Formalizarea problemei
- Se identifica parametrii/variabilele problemei (eventual tipul lor).
- Se alege metoda teoretica de rezolvare a problemei; se determina
formulele matematice care sunt implicate in rezolvarea problemei.
Este o etapa de punere in evidenta a cunoștințelor teoretice din
domeniul problemei (matematica, fizica, economie, etc).
- Se pun în evidență condițiile inițiale și restricțiile referitoare la datele
de intrare, respectiv la soluțiile posibile.
- Se aleg metodele numerice folosite in rezolvarea problemei. Se
analizează cu atenție stabilitatea și convergența metodei, tipul,
mărimea și propagarea erorilor, precizia rezultatelor.
- Se estimează necesarul de memorie și timpul de prelucrare
(complexitate de calul)

- Stabilirea succesiunii etapelor de prelucrare, necesare realizării unei

sarcini propuse (rezolvării unei probleme) = elaborare algoritm
- Pentru dezvoltarea un algoritm, dar si pentru verificarea,
optimizarea, depanare mai ușoară și mai eficientă, este bine ca un
algoritm sa fie reprezentat prin una dintre următoarele metode:
- scheme logice
- pseudocod

Reprezentarea algoritmilor prin scheme logice (Flowchart)
- Avem la dispoziție un număr finit de blocuri prin îmbinarea

(înlănțuirea) cărora trebuie elaborat algoritmul cerut.
- Execuția etapelor de prelucrare (a blocurilor) se face secvențial,
adică la fiecare moment se executa un singur bloc, după care urmează
următorul, etc.

Blocul de pornire
START
Blocul de oprire
STOP
Blocul de citire date

Citeste
date_de_intrare

Blocul de scriere/afisare date

Scrie
date_de_iesire
Blocul de atribuire
v=e
Blocul ramificatie/decizie
C = conditie, NU DA
C
poate fi adevarata sau nu(falsa)

Exemplu: Calcularea mediei a doua numere, a si b

START
a=0,b=0
Citeste a,b
m=(a+b)/2
Scrie m
STOP

Reprezentarea algoritmilor prin pseudocod
Conceptul, similar schemelor logice (evidențierea pașilor algoritmului),

însă sub o forma mai apropiata limbajului natural și celui de
programare:
- Sunt puse la dispoziție un număr finit de propoziții/comenzi
/instrucțiuni cu structura (sintaxa) standard (nu poate fi modificata).
- Numai prin îmbinarea (înlănțuirea) unor astfel de comenzi trebuie
rezolvata aplicația.
- Execuția etapelor de prelucrare (a blocurilor) se face secvențial,
adică la fiecare moment se executa o singura comanda, după care
urmează următoarea, etc.

Reprezentarea algoritmilor prin pseudocod. Setul de comenzi
• Citirea datelor: Citeste lista_date

• Tiparire/scriere date: Scrie lista_date
• Atribuire: variabila ← expresie
Ex.: a ← b+c
• Instructiunea decizionala:
Daca expresie_logica atunci
bloc_instrunctiuni
Altfel
bloc_instrunctiuni
sfDaca

• Ciclu cu contor:
Pentru contor = V_init, V_final [, pas] executa
bloc_instrunctiuni
sfPentru
• Ciclu cu test initial:

CatTimp expresie_logica executa
bloc_instrunctiuni
sfCatTimp

• Ciclu cu test final:
Repeta
bloc_instrunctiuni
CatTimp expresie_logica
Tema: 1. Sa se scrie echivalentul unui ciclu cu test inițial, folosind un

ciclu cu test final. Si invers.
2. Sa se reprezinte prin scheme logice:
- ciclu cu contor
- ciclu cu test inițial
- ciclu cu test final

Exemplu: Calcularea/afisarea minimului a doua numere citite.
Citeste a, b
min ← a
Daca b < min atunci
min ← b
sfDaca
Scrie min
Tema: S-a depus la o bancă suma de S lei pe termen de 6 luni. Cunoscând că dobânda
anuală oferită de bancă este de d %, să se determine suma aflată în cont la sfârşitul
termenului de depunere. Daca la terminarea termenului, depozitul se prelungeste
automat cu capitalizarea dobanzii, sa se afle suma obtinuta dupa n termene.

4. Stabilirea resurselor
- Pe baza analizei algoritmilor se specificațiile hardware,
echipamentele (periferice) necesare: parametrii procesor, dimensiune
/ tip memorie, memorie externă, etc.
- Limbajul în care urmează să fie scris programul se stabilește in
funcție de scopul si modul de utilizare a aplicației:
- Daca este dezvoltată pentru un sistem de calcul anume și un
sistem de operare dat (specificații stricte).
- Daca se dorește a fi multi-platforma (cross-platform), la nivel
hardware (să ruleze pe sisteme de calcul cu arhitecturi diferite)
sau pentru a putea fi executat pe mai multe sisteme de operare
(MacOS, Windows, Linux, Android, etc)

5. Scrierea codului sursa
- Pornind de la algoritmul scris anterior se dezvolta aplicația folosind
sintaxa limbajului ales.
- Codul sursa trece, în general, prin mai multe etape de rafinare,
urmarindu-se optimizarea timpului de execuție, optimizarea
resurselor (memorie), etc.

De ce alegem un limbaj de programare de nivel înalt??
1. Limbajul mașină
- Mașinile/sistemele de calcul folosesc în interiorul lor, pentru a
stoca, transmite date, pentru a primi sau executa comenzi, un
limbaj binar (cu doua valori posibile, notate 0, respectiv 1),
numit limbaj mașină (este specific mașinii de calcul:
procesorului, arhitecturii sale).
- Programarea in limbaj mașină este posibila, însă extrem de
complicată.
- Codurile numerice asociate comenzilor sunt greu de reținut.
(exemplu: adunarea = 5B, scadearea = 5C)

2. Limbaj de asamblare
- Pentru ușurarea „dialogului” cu mașina, s-a introdus limbajul de
asamblare, care folosește comenzi specifice, particulare fiecărui
procesor.
- Comenzile sunt sub forma de cuvinte cheie (in formă prescurtată),
numite mnemonice. Setul de comenzi coincide cu setul de operații al
procesorului. (ex. : mov , push , int , etc. )
- Comenzile se dau la nivel de bază, folosind adresele memoriei,
accesarea regiștrilor procesorului, etc.
Exemple: lea ax, v; încarcă în registrul ax adresa variabilei v
mov ax, v; încarcă în registrul ax conţinutul variabilei v

Limbaj de asamblare
Exemplu: Fișierul sursă "hello.asm", scris în asembler X86, afisarea
mesajului “Hello World”:
.MODEL SMALL
.DATA
sir DB 'Hello World$'
.STACK 64
.CODE
START:
mov AX,@DATA
mov DS,AX
mov AH,9
mov DX,OFFSET sir
int 21H
mov AH,4CH
int 21H
END START

3. Limbaj de nivel înalt
- Comenzile se apropie foarte mult de limbajul natural =>
simplificarea scrierii programelor.
- În general nu se lucrează la nivel de memorie/adrese. Exista
limbaje (precum C, C++) la care se lucrează suficient de mult
la nivel de memorie, motiv pentru care se numesc de nivel
mediu.
- Sunt ascunse mecanismele de prelucrare la nivel de baza
(procesor, memorie) => ușurința in abordare, performanțe mai
slabe
- Ca și limbajul natural, limbajul de nivel înalt are definite un set
de reguli sintactice și semantice.

3. Limbaj de nivel înalt
- Calculatorul/Procesorul lucrează numai in limbaj mașină
(binar). Scrierea programelor in limbaj de nivel înalt
presupune existența unei etape de translatare a codului din
limbaj înalt în limbajul mașina pe care-l cunoaște procesorul.
- Translatarea codului in limbaj mașină se poate face folosind
• compilator
• interpretor
Etapele realizarii unui program executabil (fișier .exe)

1. Editare codului sursa (fișier.cpp) → înșiruire de instrucțiuni
(comenzi) ale limbajului respectiv.
2. Compilare → translatează codul sursă în cod obiect (fișier .obj),
comenzi în limbaj mașină. Se execută în mai multe faze:
a) preprocesare → prelucrează o serie de comenzi speciale,
numite directive de preprocesare (încep cu #).
→ Sunt eliminate spațiile albe.
b) Verificare sintactică → sunt verificate regulile de alcătuire
(sintaxa) a instrucțiunilor. Daca sunt erori de sintaxă,
procesul de translatare se întrerupe, iar acestea sunt
semnalate sub forma unei liste de erori.
3. Linkeditare (editarea legăturilor) → “leagă” modulele obiect,
rezolvă referințele către funcțiile externe și rutinele din biblioteci, în
final produce cod executabil, (fisier .exe)
Erori in procesul de realizarea unui program

Exista 3 mari categorii de erori care pot apărea în realizarea unui
program:
1. Erori de compilare → în general sunt erori de sintaxă.
2. Erori de linkeditare → nu sunt gasite bibliotecile, sau funcțiil, sau
variabilele externe la care se face referire in cod
3. Erori de execuție → erori care apar în timpul executării
programului. Unele sunt semnalate (împărțirea la zero, depașirea
memorie ce se poate aloca, etc), altele nu sunt semnalate, programul
se execută greșit, rezultatul obținut este eronat, motiv pentru care
programele trebuie sa treacă printr-o etapă de testare foarte
riguroasă, in speranța găsirii tuturor situațiilor de execuție eronată
(se realizează scenarii de execuție în care sunt simulate situații
diverse, in special cazurile atipice/singulare)
Moduri de programare
Programare procedurala → accentul se pune pe descompunerea

programului în proceduri (funcții) care sunt apelate în
ordinea de desfășurare a algoritmului. Limbajele care
suporta aceasta tehnica de programare trebuie să asigure
posibilități de transfer a argumentelor către funcții și de
returnare a valorilor rezultate. Limbajul Fortran a fost
primul limbaj de programare procedurala . Au urmat
Algol60, Algol68, Pascal, C…
→ avantaje: dezvoltarea și depanarea ușoară,
prin lucru cu blocuri de cod mai mici; posibilitatea de
reutilizare a unor funcții deja definite pentru alte părți ale
aplicației
Programare modulara → creșterea cerințelor pentru aplicațiile software

=> creșterea dimensiunii programelor, a complexității
algoritmilor și a implementării acestora
=> efort de organizare mai bună a datelor și funcțiilor de
prelucrare
=> schimbarea conceputului de structurare / asociere între
procedurile de prelucrare si datele folosite de acestea
=> apare necesitatea izolării procedurilor și a datelor în module
separate (relativ independente), care să interacționeze între ele cât
mai puțin.
Programare modulara → descompunerea unui program în module, care

încorporează o parte din datele programului și funcțiile care le
manevrează
→ avantaj principal: separarea/izolarea datelor
folosite în module diferite =
.
tehnica (incipientă) de ascunderea / protejarea datelor.
Observații: - in interiorul unui modul se aplica principii de programare

procedurala;
- Gruparea de date si proceduri în module nu implica și o
asociere conceptuală
Programare obiect orientată → descompunerea aplicației la nivel
conceptual (abstractizari), fiecare conținând date și
proceduri proprii;
→ utilizeaza mecanismele: abstractizare,
încapsulare, ierarhizare, moștenire… etc.
Observație: S-a pornit de la o descompunere algoritmica a aplicațiilor,

s-a ajuns la o descompunere conceptuala a lor
Exemplu: Dezvoltarea aplicațiilor vizuale (MS Visual C++), împărțirea

în 3 clase principale (concepte):
MainFrame (interfata cu utilizatorul)=comenzi, butoane, meniu
Document = stocare/salvare/citire date, prelucrare
View = vizualizare date
Caracteristicile modului de programare obiect-orientata
Abstractizare → identificarea unui concept in care se regasesc

trasaturile esentiale comune ce caracterizeaza
entitatile (ex.: matrice, vector, nr. complex) din lumea
reala (situatii / procese / obiecte matematice, notiuni
fizice, etc.).
→ Trasaturile pot fi la nivel structural (valoric) si/sau

comportamental (de prelucrare).
→ In POO o abstractizare (concept) se implementeaza printr-o clasa

Incapsulare → organizarea unitara (pastrarea la un loc) a trasaturilor

ce definesc un concept si in acelasi timp separarea
acestora: la nivel structural (valoric, date) si
comportamental (procedural, metode de prelucare).
→ separarea continutului (interior) conceptului (clasa)

de restul entitatilor (exterior = aplicatie).
Protejarea /ascunderea datelor (data hiding) →
incapsulare + dif. tip de acces = limitarea accesului la

componentele interne ale clasei
Accesul la datele protejate → functii de interfata

Tipizare → Tipul este asociat unei clase implicit (prin definitie).

→ Se doreste accentuarea caracterului puternic tipizat al clasei
Clasa ca tip de date impune si modul de prelucrare al datelor, motiv
pentru care nu se pot face implicit operatii cu obiecte din clase
diferite.
Orice prelucrare (operatie, functie) cu obiecte dintr-o clasa sau cu
obiecte din clase diferite trebuie definita in mod explicit. In
general aceasta este un avantaj, pentru ca orice prelucrare este
strict administrata/definita de utilizator, nu pot aparea erori,
confuzii de conversii de tip.
Tipizare
Orice prelucrare (operatie, functie) cu obiecte dintr-o clasa sau cu
obiecte din clase diferite trebuie definita in mod explicit.
Exemplu: In C se pot aduna variabile de tipuri In C++ se pot aduna obiecte din clase
diferite posibila sintaxa (se efect. cast implicit): diferite? NU
int main()
int main() { Clasa1 a;
{ int a=2; Clasa2 b,c;
double b=3.5,c;
c=a+b;
c=a+b; }
}
Ierarhizarea → modalitate de a organiza abstractizarile (clasele

asociate) intr-o structura ierarhizata (arbore/graf): relatii de
subordonare / includere si relatii de echivalenta ierarhica (clasele de
aceeasi importanta au acelasi nivel de ierarhizare).
→ Organizarea conceptelor de la nivelul de generalizare

maxima catre nivelul de detaliu maxim.
→ pune in evidenta relatii de agregare sau relatii de subordonare

intre tipuri de date
Relatiile de agregare = specifica compunerea unui “entitati” complexe

din mai multe “entitati” mai simple
Ierarhizarea → Relatiile intre tipuri de date sunt implementare prin

mecanismul de mostenirile între clase, prin care o clasa (clasa derivata)
preia structura (datele) sau/si comportarea (metode de prelucrare)
definita în alta clasa (clasa de baza )
Derivarea claselor → Implementarea ierarhizarii de la nivelul

abstractizarii; implica mecanizmul de mostenire
Reutilizarea codului → Prin mecanismul de derivare metodele de

prelucrare mostenite sunt incluse automat, nu e necesara rescrierea
codului (definirea metodelor)

Programarea Calculatoarelor (PC)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programarea Calculatoarelor (PC)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Programarea Calculatoarelor © Ovidiu Grigore

Programarea Calculatoarelor (PC)

Semestru: Tema de casa / Proiect 10 pct.

Sesiune: Examen (scris) 50 pct.

In examen se intra NUMAI daca:

In sesiunile de restante se repeta examenul (50pct) si tema (10pct)

Pentru promovare trebuie obtinute cel putin 50 pct.

Conventie definire nume in C++ http://geosoft.no/development/cppstyle.html

Etapele realizarii unei aplicatii software:

Etapele realizarii unui program:

- De obicei se face de către client, persoana fără experiență în

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

- Stabilirea succesiunii etapelor de prelucrare, necesare realizării unei

Etapele realizarii unui program:

- Avem la dispoziție un număr finit de blocuri prin îmbinarea

Etapele realizarii unui program:

Blocul de citire date

Etapele realizarii unui program:

Blocul de scriere/afisare date

Etapele realizarii unui program:

Exemplu: Calcularea mediei a doua numere, a si b

Etapele realizarii unui program:

Conceptul, similar schemelor logice (evidențierea pașilor algoritmului),

Etapele realizarii unui program:

• Citirea datelor: Citeste lista_date

Etapele realizarii unui program:

• Ciclu cu test initial:

Etapele realizarii unui program:

Tema: 1. Sa se scrie echivalentul unui ciclu cu test inițial, folosind un

Etapele realizarii unui program:

Exemplu: Calcularea/afisarea minimului a doua numere citite.

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program:

Etapele realizarii unui program executabil (fișier .exe)

Erori in procesul de realizarea unui program

Programare procedurala → accentul se pune pe descompunerea

Programare modulara → creșterea cerințelor pentru aplicațiile software

Programare modulara → descompunerea unui program în module, care

tehnica (incipientă) de ascunderea / protejarea datelor.

Observații: - in interiorul unui modul se aplica principii de programare

Observație: S-a pornit de la o descompunere algoritmica a aplicațiilor,

Exemplu: Dezvoltarea aplicațiilor vizuale (MS Visual C++), împărțirea

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata

Abstractizare → identificarea unui concept in care se regasesc

→ Trasaturile pot fi la nivel structural (valoric) si/sau

→ In POO o abstractizare (concept) se implementeaza printr-o clasa

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata

Incapsulare → organizarea unitara (pastrarea la un loc) a trasaturilor

→ separarea continutului (interior) conceptului (clasa)

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata

Protejarea /ascunderea datelor (data hiding) →

incapsulare + dif. tip de acces = limitarea accesului la

Accesul la datele protejate → functii de interfata

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata

Tipizare → Tipul este asociat unei clase implicit (prin definitie).

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata

Caracteristicile modului de programare obiect-orientata