Subiecte PDS p2.

1. Desenaţi schema laticei FIR. Definiţi funcţiile de transfer globale şi parţiale.

2. Desenați schema unei celule a laticei FIR. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul timp și în
domeniul Z.
3. Deduceţi relaţia de recurenţă a funcţiilor de transfer de tip f pentru laticea FIR.

4. O latice FIR are
  = 1 + 2  + 3  + 4  + 5 . Calculaţi
  şi k4.
5. Este funcția de transfer de la punctul 4 de fază minimă? Argumentați.
6. O latice FIR are
  = 0,1 + 0,2  + 0,3  + 0,4  + 0,5  +  . Calculaţi


  şi k5.
7. Fie ieşirile unei latice FIR   şi   . Demonstraţi că filtrul având drept ieşire  =
  +    este cu fază liniară. Ce tipuri sunt posibile?
8. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma cascadă, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
9. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma paralel, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
10. Desenaţi structura laticei recursive şi definiţi toate funcţiile de transfer uzuale.
11. Desenați schema unei celule a laticei recursive. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul
timp și în domeniul Z.
12. Prezentaţi metoda de sinteză a structurii latice-scară.
13. Prezentaţi metoda de analiză a structurii latice-scară.

14. Fie
 =  un filtru cu câştig constant, egal cu 1. Demonstraţi că filtrul având funcţia de
transfer  +  este de fază liniară.
15. Desenați o structură latice recursivă cu două celule. Pentru acest filtru, calculați, utilizând
 
regula lui Mason,
  și
 . Cu care din aceste două filtre se pot realiza rejecții?
16. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
 

  și
  utilzând regula lui Mason.
17. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
 

  și
  utilzând algoritmul recursiv de analiză.
18. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,3 și k2=0,4. Scrieți
ecuațiile cu diferențe finite.
19. Enunţaţi criteriul Shur - Cohn. Discuţie, pentru filtre IIR şi FIR.
20. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
21. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
22. Fie   ! " şi   # " spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar.
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru M=4.
23. Fie   ! " şi   # " spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar.
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru L=2.
24. Un semnal eşantionat cu frecvenţa de 100KHz este aplicat unui decimator elementar cu factorul
M=4. Care este banda maximă a semnalului astfel încât să poată fi corect refăcut după decimare?
25. Demonstraţi că un decimator elementar nu este invariant în timp.
26. Demonstraţi că un interpolator elementar nu este invariant în timp.
27. Deduceţi caracteristicile (frecvenţa de tăiere şi câştigul) filtrului unui interpolator.
28. Un semnal analogic cu spectrul limitat la $% este eşantionat cu $& = 5$% . Se reduce frecvenţa de
eşantionare la aceea minimă necesară. Desenaţi schema, deduceţi gabaritul filtrului şi desenaţi
spectrele.

29. Un semnal discret în timp cu spectrul |) − +|, |)| ≤ + este aplicat unui decimator complet cu
'
factorul 2. Desenați spectrele din cele 3 puncte ale schemei.

30. Un semnal discret în timp cu spectrul ' |) − +|, |)| ≤ + este aplicat unui filtru trece sus cu
'
frecvența de tăiere  apoi unui decimator elementar cu factorul 2. Desenați spectrele din cele 3
puncte ale schemei.
31. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
32. Inversarea poziţiei unui interpolator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
33. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un interpolator elementar. Deduceți situația de
echivalență.
34. Demonstrați utilitatea conversiilor frecvenței de eșantionare într-un codec audio.
35. Un CAN lucrează cu un factor de supraeșantionare de 8. Deduceți câștigul în raport/zgomot de
eșantionare, față de situația când s-ar lucra fără supraeșantionare. Care este câștigul în rezoluție?
36. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 1,
37. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 2,
38. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți frecvența
de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 1 și schema de cuantizator-CNA de 1
bit.
39. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți frecvența
de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 2 și schema de cuantizator-CNA de 2
biți.
40. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți frecvența
de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 1 și schema de cuantizator-CNA de 1
bit.
41. Demonstrați principiul codării în subbenzi pentru semnal vocal, folosind două nivele de separare
în subbenzi.
42. Desenați și explicați schema decodorului, pentru un codor în subbenzi cu două nivele de separare.
43. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal TDM la unul FDM.
44. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal FDM la unul TDM.
45. Un semnal de bandă îngustă are frecvența centrală normată și lărgimea de bandă normată respectiv
,
./ = , 1 = 1/8 . Semnalul este decimat cu factorul 4. Desenați spectrele celor două semnale.
0
Cum se poate reface semnalul analogic inițial din semnalul decimat?
46. Fie H(z)=1+2z-1+3z-2+4z-3+5z-4+6z-5+7z-6. Calculați funcția de pondere a filtrului având funcția de
transfer H(z2).
47. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5+a6z-6+a7z-7.. Deduceți descompunerile posibile în filtre
polifazice.
48. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5.. Deduceți descompunerile posibile în filtre polifazice.
49. Un decimator complet este format dintr-un filtru FIR de ordinul 7, realizat în forma transversală, și
un decimator elementar cu factorul 4. Deduceți numerele de operații necesare pentru a calcula un
eșantion la ieșire. Indicați apoi diferite metode de reducere a complexității.
50. Un interpolator complet este format dintr-un interpolator elementar cu factorul 4, urmat de filtru
FIR de ordinul 11, realizat în forma transpusă. Deduceți numerele de operații necesare pentru a
prelucra un eșantion aplicat la intrare. Indicați apoi diferite metode de reducere a complexității.
51. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui decimator? Cum poate fi realizat eficient?
52. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui interpolator? Cum poate fi realizat eficient?
53. Semnalul 45 = 5 + 165 − 65 − 8" este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=2 urmat de un filtru cu
 = 1 −   . Deduceți și desenați semnalul de la
ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
54. Semnalul 45 = 5 + 165 − 65 − 8" este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=2 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Calculați și desenați semnalul de la
ieșire. Același lucru, dacă se inversează ordinea celor două blocuri. Comentați.
55. Semnalul 45 = 5 + 165 − 65 − 8" este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=3 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Calculați și desenați semnalul de la
ieșire. Același lucru, dacă se inversează ordinea celor două blocuri. Comentați.
56. Semnalul 45 = 75 − 275 − 1 + 75 − 2 este aplicat unui sistem format dintr-un filtru cu

 = 1 +   +   urmat de un interpolator elementar cu L=2. Deduceți și desenați semnalul
de la ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
57. Fie secvenţele 8/ , 8  şi 1/ , 1 , 1 , 1 . Ilustraţi pe aceste secvenţe metoda de realizare a
convoluţiei liniare cu ajutorul convoluţiei ciclice.
58. Fie secvențele 8/ , 8  şi 1/ , 1 , 1 , 1 . Se calculează convoluția liniară. Se prelungește prima
secvență cu zerouri până la lungimea celei de-a doua. Se calculează convoluția ciclică dintre prima
secvență prelungită și cea de-a doua. Comparați rezultatele.
59. Calculaţi convoluţia liniară între secvenţele 45 şi 75 − 9.
60. Metoda suprapunere-salvare.
61. Metoda suprapunere-adunare.
62. Desenați graful unei TFD de dimensiune 3, pornind de la definiție.
63. Desenaţi graful unei TFD rapide de ordinul 4 cu intrările în ordine naturală. Calculaţi
complexitatea aritmetică. Apoi, desenați graful transformatei , pornind de la definiția TFD.
64. Desenaţi graful unei TFD rapide de ordinul 4 cu ieşirile în ordine naturală. Calculaţi complexitatea
aritmetică.
65. Unui TFD i se aplică secvența [1, 1, 1, 1]. Calculați secvența de ieșire.
66. Unui TFD i se aplică secvența [1, 0, 0, 0]. Calculați secvența de ieșire.
67. Se calculează o convoluție ciclică de lungime 2048. Calculați complexitatea aritmetică, dacă se
aplică definiția și dacă se utilizează FFT.
68. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în timp.
Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale. Comparaţi
cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție.
69. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în
frecvenţă. Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale şi
comparaţi cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție.
70. Precizaţi exprimarea indicilor pentru FFT de ordin 256 în baza 4 cu decimare în timp.
71. Precizaţi exprimarea indicilor pentru FFT de ordin 256 în baza 4 cu decimare în frecvenţă.
72. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 10 cu algoritmul cu baze mixte. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
73. Reprezentaţi graful unei TFD de ordin 10 cu algoritmul PFA. Presupunând transformatele
elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
74. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 6 cu algoritmul cu baze mixte. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
75. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 6 cu algoritmul PFA. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
76. Bancuri de filtre de analiză cu eșantionare completă.