Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

Prelucrarea Semnalelor
Biomedicale
folosind MATLAB

RAPORT
La Lucrarea de Laborator №2
Convoluţia semnalelor

Au efectuat: st. gr IBM-201 Balan Olivian

A verificat: conf.univ.dr. Railean Serghei

Chisinău 2020
 Eşantionarea semnalelor continue

x t
Să se reprezinte formele de undă pentru un semnal sinusoidal continuu şi varianta sa eşantionată (în timp

discret)
x  n  , ştiind că:

x(t )  A sin  0t  0 

Semnalul eşantionat se scrie:

x t t  nT  x  nT   A sin  0 nT  0   A sin  2F0 nT  0  

 F   F 
 A sin  2 0 n  0   A sin  2 0 n  0 
 1/ T   Fe 
Se obţine deci:

x  n   A sin  0 n  0   A sin  2f 0 n  0 

unde:
0  2f0  2F0 / Fe cu Fe  1/ T .

Deoarece t  nT şi
0  0T , rezultă:

t  rad   s 
0  0   rad/eşantion
n  s eşantion
O imagine grafică sugestivă asupra corespondenţelor în frecvenţă dintre domeniile timp continuu şi timp discret
este redată în figura 1.1.

Figura 1.1
Desfăşurarea lucrării

Lansăm pachetul de programe MATLAB .

1.1. Modelăm un semnal periodic în formă dreptunghiulară folosind funcţia square:

A=1;

w0=10*pi;

rho=0.5;

t=0:.001:1;

sq=A*square(w0*t+rho);

plot(t,sq), grid, set (gca,'FontName', ...

'ArialCyr','FontSize',16)

title('Semnal periodic in forma dreptunghiulara')

xlabel('t,sec'),ylabel('X(t)'),grid

1.2. Modelaţi un semnal periodic în formă sinusoidală folosind funcţia cos, pentru aceasta culegeţi programa:
A=1;

w0=20*pi;

phi=pi/6;

t=0:.001:1;

cosine=A*cos(w0*t+phi);

plot(t,cosine), grid, set (gca, ...

'FontName','Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii cos')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid

1.3. Modelăm un semnal discret în formă sinusoidală folosind funcţia cos, pentru aceasta culegem programa:

A=1;

w0=20*pi;

phi=pi/6;

t=0:.005:1;

cosine=A*cos(w0*t+phi);

stem(t,cosine), grid, set (gca, ...

'FontName','Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii cos')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid

1.4. Modelăm un semnal exponenţial cu valoarea crescândă folosind funcţia exp, pentru aceasta culegem
programa:

B=1.5;
a=5;

t=0:.001:1;

x=B*exp(a*t);

plot(t,x), grid, set (gca,'FontName',...

'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii exp')

xlabel('timpul(s)'),
ylabel('functia y(t)'),grid

1.5. Modelăm un semnal care va constitui o sinusoidă modulată după funcţia lui Gaus, folosind funcţia
gauspuls, pentru aceasta culegem programa:

t=-10:.01:10;

y=0.75*gauspuls(t+3,1,0.5);

plot(t,y), grid, set (gca,'FontName', ...

'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii gauspuls')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid
1.6. Modelăm un semnal care va constitui transformarea Fourier a unui impuls dreptungiular cu lăţimea 2 şi
înălţimea 1, folosind funcţia sinc, pentru aceasta culegem programa:

t=0:.01:50;

y1=0.7*sinc(pi*(t-25)/5);

plot(t,y1), grid, set (gca,'FontName', ...

'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii sinc')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid
1.7. Modelăm o cosinusoidă, frecvenţa căreia se schimbă linear cu timpul, folosind funcţia chirp, pentru
aceasta culegem programa:

t=0:0.001:1;

y=0.75*chirp(t);

plot(t,y), grid, set (gca,'FontName', ...

'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii chirp')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid
1.8. Modelăm un semnal care va constitui dependenţa funcţiei Dirihlet, folosind funcţia diric:

t=0:.01:50;

y=0.7*diric(t,4);

plot(t,y), grid, set (gca,'FontName', ...

'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Exemplu de utilizare a procedurii diric')

xlabel('timpul(s)'),ylabel('functia y(t)'),grid
Teorema eşantionării
1.8. Să se genereze un semnal de 2 s compus din suma a două sinusoide de frecvenţe 100 Hz şi 156 Hz cu amplitudinea de
1V. Se consideră o frecvenţă de eşantionare de 256 Hz. Reprezentaţi semnalul sumă.

t=(1:512); f1=100; f2=156;fe=256;

y=sin(2*pi*f1/fe*t)+sin(2*pi*f2/fe*t);

plot(t/fe,y); xlabel('timp (s)') ; ylabel('amplitudine (V)')

1.9. Să se genereze, să se reprezinte şi să se compare două sinusoide de frecvenţe 100 Hz şi 356 Hz şi amplitudinea de 1V.
Se consideră o frecvenţă de eşantionare de 256 Hz.

t=(1:100); f1=100; f2=356; fe=256;

y1=sin(2*pi*f1/fe*t); y2=sin(2*pi*f2/fe*t);

subplot(211); plot(t/fe,y1); ylabel('amplitudine (V)');

title('sinusoida de frecventa 100 Hz')

subplot(212); plot(t/fe,y2);

xlabel('timp (s)'); ylabel('amplitudine (V)');

title('sinusoida de frecventa 356 Hz')

CONCLUZIE

In urma realizarii lucrarii de laborator am insusit notiunea de

semnal si am studiat clasificarea acestora. Am studiat semnalele
elementare si le-am modelat in MATLAB . Pentru fiecare semnal
modelat am studiat evolutia in timp la schimbarea anumitor parametri,
fapt care este foarte important intrucat reprezinta deprinderi de baza
pentru crearea unor proiecte si rezolvarea unor probleme mai
complicate.