Retea de calculatoare O retea de calculatoare (engleza: computer network) leaga ntre ele o multime mai mica sau mai

mare de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, p rogramele si facilitatile sau resursele unui alt calculator conectat la aceeasi retea. De obicei este nevoie desigur si de masuri de restrictie/siguranta a acce sului. Metodele de conectare sunt n continua dezvoltare si deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice si de fibra optica, chiar submarine, si terminnd cu legaturi fara fir prin unde radio cum ar fi Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin ra ze infrarosii ca de ex. IrDA sau prin intermediul satelitilor de telecomunicatii . La retelele moderne de telefonie, radio, televiziune s.a. informatiile de transm is originale sunt mai nti digitalizate (transformate n date) si apoi transmise tot prin retele de calculatoare si/sau Internet, deoarece acestea ofera mari avantaj e fa?a de re?elele analogice traditionale respective. Cuprins 1 2 3 4 5 Clasificarea retelelor de calculatoare dupa centralizare Clasificare dupa topologie Clasificare dupa modul de conectare Clasificare dupa relatiile functionale (arhitectura de retea) Clasificare dupa extindere 5.1 Retele personale (Personal Area Network) 5.2 Retele locale (Local Area Network) 5.3 Retea academica (Campus Area Network) 5.4 Retea metropolitana (Metropolitan Area Network) 5.5 Retea de arie larga (Wide Area Network) 5.6 Retea globala (Global Area Network) 6 Internetworking 7 Echipamente pentru realizarea retelelor de calculatoare 7.1 Placa de interfata cu reteaua (Network Interface Card, NIC) 7.2 Repeater 7.3 Ethernet hub 7.4 Hub - detalii tehnice 7.5 Hub - folosire Clasificarea retelelor de calculatoare dupa centralizare Exista retele de calculatoare centralizate si descentralizate. Printre retelele descentralizate se numara ca exemplu retelele ARPAnet, Metanet si Freenet. Clasificare dupa topologie Articol principal: Topologii de retea Exemple de topologii ale retelelor de calculatoare Topologia (structura) unei retele rezulta din modul de conectare a elementelor r e?elei ntre ele. Ea determina si traseul concret pe care circula informatia n rete a "de la A la B". Principalele tipuri de topologii pentru re?elele LAN sunt: topologia Bus (nseamna magistrala) - are o fiabilitate sporita si o viteza ma re de transmisie; topologia Ring (inel) - permite ca toate sta?iile conectate sa aiba drepturi ?i func?iuni egale; topologia Star (stea) - ofera o viteza mare de comunicatie, fiind destinata aplicatiilor n timp real.

Retelele mai mari prezinta o topologie formata dintr-o combinatie a acestor trei tipuri. Clasificare dupa modul de conectare Re?elele de calculatoare pot fi clasificate si dupa tehnlogia care este folosita pentru a conecta dispozitive individuale din re?ea, cum ar fi fibra optica, Eth ernet, Wireless LAN (din engleza si nseamna "fara fir"), HomePNA sau Power line. Metodele de conectare sunt n continua dezvoltare si deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice si de fibra optica, cabluri submarine, si terminnd cu legaturi prin radio cum ar fi Wi-Fi sau Bluetooth, prin raze infrarosii (IrDA ) sau chiar prin intermediul satelitilor. Foarte raspndita este metoda Ethernet, termen care se refera la natura fizica a c ablului folosit si la tensiunile electrice ale semnalului. Cel mai raspndit proto col de comunicare n retelele Ethernet se numeste CSMA/CD ("Carrier Sense Multiple Access / Collision Detection"). Daca sunt utilizate undele radio, atunci reteau a se numeste retea fara fir (engleza: wireless). "HomePNA" este un sistem de conectare ntre ele a calculatoarelor si aparatelor "i nteligente" dintr-o locuinta, bazat pe fire normale de telefon sau cablu normal de televiziune. n fine, sistemul "Power line communication" (PLC) se bazeaza pe re?eaua de curent electric, att cea de nalta ct si cea de joasa tensiune, care practic ajung la oric e loc din lume. Clasificare dupa relatiile functionale (arhitectura de retea) Re?elele de calculatoare mai pot fi clasificate n functie de relatiile functional e care exista dintre elementele unei retele, ca de exemplu: Active Networking Ar chitecture, Client-Server Architecture si Peer-to-peer (workgroup) Architecture. O alta clasificare functionala folosette termenii: Storage Area Network (SAN) - o retea dedicata interconectarii eficiente a di spozitivelor de stocare a datelor Network Attached Storage (NAS) - dispozitive de stocare concepute pentru a f i atasate nu la cte un calculator particular din retea, ci direct la retea, putnd astfel fi puse la dispozitia tuturor calculatoarelor retelei. Clasificare dupa extindere Retelele de calculatoare se mpart dupa extinderea lor n urmatoarele tipuri: LAN, M AN, WAN si, ceva mai nou, PAN. Retelele relativ mici, de exemplu cu cel mult ctev a sute de calculatoare n aceeasi cladire legate ntre ele direct, se numesc Local A rea Network (LAN). O retea de tip LAN dar fara fir (prin unde radio) se numeste WLAN (Wireless LAN). Retele de mare ntindere geografica, de exemplu ntre 2 orase, pe o tara, un continent sau chiar pe ntreaga lume, se numesc Wide Area Network (W AN). Retelele de tip WAN au fost initial foarte costisitoare. Numai companiile m ari ti puteau permite un WAN particular. La ora actuala nsa, cele mai multe conexi uni de tip WAN folosesc ca mijloc de comunica?ie Internetul - acesta este univer sal si public, deci nu foarte controlabil de catre un utilizator, n schimb nsa foa rte convenabil ca pret. n sfrsit, PAN nseamna Personal Area Network - o retea de fo arte mica ntindere, de cel mult ctiva metri, constnd din aparatele interconectabile din apropierea unei persoane, cum ar fi o imprimanta sau un scanner, sau chiar aparatele pe care o persoana le poarta cu sine, ca de exemplu un telefon mobil s au un smartphone, un player MP3 sau un aparat de navigatie GPS portabil. Retele personale (Personal Area Network) Un Personal Area Network (PAN) este o re?ea de calculatoare folosita pentru comu

nicarea ntre cteva mici calculatoare sau si aparate multifunctionale inteligente ( smart), apropiate unele de altele. Exemple de dispozitive care sunt folosite n re teaua de tip PAN sunt imprimantele, aparatele de fax, telefoanele mobile, Person al Digital Assistant (PDA-uri), scanere, aparate de pozitionare si navigatie GPS , playere "inteligente" si altele. Raza de actiune a re?elelor PAN este aproxima tiv de la 6-9 metri. Retelele PAN pot fi conectate cu magistrale USB si FireWire . Cu ajutorul unor tehnologii ca IrDA (unde infrarosii) si Bluetooth (unde radio ) se pot crea si retele de tip Wireless PAN (re?ele PAN fara fir). Re?ele locale (Local Area Network) O retea locala ntr-o biblioteca publica Articol principal: LAN Un LAN este o re?ea care acopera o zona geografica restrnsa, cum ar fi la domicil iu, birou, sau o cladire. Re?elele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Etherne t. De exemplu, o biblioteca va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta dispozitive locale (ex.: imprimante, servere) ?i pentru a accesa Internetul. Toate calculatoarele din biblioteca sunt conectate prin fir de re?ea de categoria 5, numit UTP CAT5 cable, ruleaza protocolul IEEE 802.3 pri ntr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conecteaza ?i la In ternet. Cablurile care duc spre server sunt de tipul numit UTP CAT5e enhanced ca ble; ele suporta protocolul IEEE 802.3 la o viteza de 1 Gbit/s. n exemplul din dr eapta re?eaua a fost construita n a?a fel nct calculatoarele angaja?ilor biblioteci i din partea drepta a imaginii pot accesa imprimanta color, nregistrarile despre car?ile mprumutate, re?eaua academica ?i Internetul. To?i utilizatorii pot accesa Internetul, ?i catalogul bibliotecii. Fiecare grup din re?ea poate accesa impri manta sa locala. n rest, imprimantele nu sunt accesibile din afara grupului respe ctiv. Toate dispozitivele interconectate trebuie sa foloseasca nivelul 3 network layer din modelul de referin?a OSI, fiindca n acest exemplu este vorba de mai mu lte subre?ele (cu culori diferite). Subre?elele din interiorul bibliotecii au vi teza de numai 10/100 Mbit/s, conexiune Ethernet pna la utilizatorul final, ?i Gig abit Ethernet catre ruter-ul principal, care poate fi numit ?i "layer 3 switch", fiindca el are numai interfa?a Ethernet ?i trebuie sa "n?eleaga" IP. Mai corect ruterele se numesc: "ruter de acces" (ruterul de sus este un ruter de distribuir e care conecteaza la Internet), ?i "ruter al re?elei academice" - accesat de uti lizator. n prezent tehnologia Ethernet sau ?i alte tehnologii LAN conforme standardului IE EE 802.3 opereaza la viteze de peste 10 Mbit/s. Aceasta este rata de transfer te oretica maxima. IEEE are nsa proiecte de dezvoltare a standardelor de 40 ?i chiar 100 Gbit/s. Re?ea academica (Campus Area Network) Articol principal: Campus Area Network Un Campus Area Network (CAN) este o re?ea de LAN-uri interconectate, asemanatoar e cu cea de tip MAN, dar ea se extinde pe o zona geografica limitata, de exemplu a unei universita?i. n cazul unei universita?i o re?ea CAN poate face legatura ntre diferite cladiri al e campusului: departamentele academice, biblioteca universitara, caminul studen? esc. CAN este ca extindere n general mai mare dect re?elele locale LAN dar mai mic dect WAN. Re?elele CAN au fost create cu scopul de a facilita studen?ilor accesu l liber la re?eaua Internet ?i la resursele universita?ii. Re?ea metropolitana (Metropolitan Area Network) Articol principal: Metropolitan Area Network Re?elele metropolitane (MAN) sunt re?ele de mare extindere care de obicei mpnzesc ora?e ntregi. Aceste re?ele folosesc pentru legaturi cel mai des tehnologii fara

fir (wireless) sau fibra optica. - Defini?ia IEEE Standardul IEEE 802-2001 descrie MAN ca fiind o re?ea metropoli tana care este optimizata pentru o ntindere geografica mai mare dect re?elele loca le LAN, ncepnd de la cartiere reziden?iale, zone economice ?i pna la ora?e ntregi. R e?elele metropolitane MAN la rndul lor depind de canalele de comunica?ii, ?i ofer a un transfer moderat pna la transfer nalt de date. Re?eaua MAN n cele mai frecvent e cazuri este proprietatea unui singur operator (companie), dar re?eaua este fol osita de catre mai multe persoane ?i organiza?ii. Re?elele MAN mai pot fi de?inu te ?i conduse ca utilita?i publice. - Implementarea re?elelor metropolitane MAN Unele tehnologii folosite pentru ace ste scopuri sunt ATM, FDDI ?i SMDS. Dar aceste tehnologii vechi sunt n procesul d e substiturire de catre re?ele Ethernet bazate pe MAN, ex: Metro-Ethernet. Re?el ele MAN, la fel ca multe re?ele LAN, au fost construite fara fir datorita folosi rii microundelor, undelor radio, sau a undelor laser infraro?ii. Multe companii dau cu chirie sau nchiriaza circuitele de la transportatori publici (din cauza co stului ridicat al tragerii unui cablu prin ora?). Standardul actual de comunicar e al re?elelor metropolitane este "Distribuite Queue Dual Bus", DQDB. Acesta est e specificat n standardul IEEE 802.6. Folosind DQDB, re?elele pot avea o ntindere de peste 50 km ?i pot opera la viteze de la 34 pna la 155 Mbit/s. Printre primii care au creat re?ele MAN au fost companiile Internet peering points, MAE-West, M AE-East ?i Sohonet media network. Re?ea de arie larga (Wide Area Network) Articol principal: WAN WAN desemneaza tipul de re?ele de transport de date care acopera zone geografice mari ?i foarte mari (de ex. de la un ora? la altul, de la o ?ara la alta, de la un continent la altul), ?i folosesc de multe ori facilita?ile de transmisiuni d e date de la transportori publici (ca de ex. companiile de telefonie). Tehnologi ile WAN func?ioneaza n general la nivelele inferioare ale modelului de referin?a OSI: physical layer, data link layer ?i network layer. Re?ea globala (Global Area Network) Specificatiile retelei globale (GAN) au fost n curs de dezvoltare de catre multe grupuri de speciali?ti. n general, re?eaua globala GAN define?te un model de asig urare a comunica?iilor mobile ntre un numar arbitrar de re?ele WLAN, zone de acop erire prin satelit, etc. n proiectul IEEE 802.20, IEEE a stabilit standardele pen tru re?eaua terestra GAN, valabile cu ncepere din iunie 2008. Legatura externa: situl web pentru IEEE 802.20 Internetworking Tehnicile de internetworking (n sens de inter-networking, ?i nu internet-working) conecteaza ntre ele doua sau mai multe re?ele sau segmente de re?ea, folosind di spozitive ce opereaza la nivelul 3 al sistemului de referin?a OSI, cum ar fi un ruter. Orice interconexiune ntre re?ele publice, private, comerciale, industriale sau guvernamentale poate fi numita "internetworking". n practica actuala, re?elele interconectate folosesc nivelul Internet Protocol (I P). Exista trei tipuri de re?ele internetwork, n func?ie de cine le administreaza ?i cine are acces la ele: intranet extranet Internet Re?elele de tip intranet ?i extranet pot avea sau nu ?i acces la Internet. Daca ele sunt conectate la Internet, atunci ele trebuie sa fie protejate mpotriva acce

sului neautorizat din Internet. Internetul nu este considerat parte constituenta a unui intranet sau extranet. Totu?i el poate servi drept cale de acces la unel e por?iuni ale extranet-urilor. Echipamente pentru realizarea retelelor de calculatoare Placa de interfa?a cu re?eaua (Network Interface Card, NIC) Articol principal: Placa de re?ea O placa de re?ea, adapter de re?ea sau placa de interfa?a cu a / un circuit electronic care permite calculatoarelor sa se calculatoare. Ea asigura accesul fizic la resursele re?elei, rmite utilizatorilor sa creeze conexiuni/sesiuni/legaturi cu calculatoare. Repeater Un repeter cu tehnologia fara fir Un radio repeater reteaua este o pies lege la o re?ea de care la rndul lui pe al?i utilizatori ?i

Repeater-ul (se cite?te aproximativ ri-'pi-tar) este un dispozitiv electronic ca re prime?te semnale pe care le retransmite la un nivel mai nalt sau la o putere m ai mare, sau de cealalta parte a unui obstacol, astfel ca semnalul sa poata acop eri zone mari fara degradarea calita?ii sale. Termenul repeater provine din telegrafie unde reprezinta un dispozitiv electromeca nic folosit pentru a retransmite semnale telegrafice. Aceasta defini?ie a contin uat sa existe n telefonie precum ?i la sistemele de transport de date. n telecomunica?ii defini?ia de repeater are urmatoarele sensuri standardizate: un dispozitiv analog care amplifica semnalul de intrare indiferent de natura sa (analoaga sau digitala) un dispozitiv numeric care amplifica, redimensioneaza sau produce o combina? ie din aceste func?iii asupra semnalului digital de intrare pentru a fi retransm is. Ethernet hub Un "hub" de re?ea (cuvntul englez hub se cite?te aproximativ hab ?i nseamna butuc de roata) este un dispozitiv pentru conectarea altor dispozitive fie prin cablu rasucit (de tip twisted pair), fie prin cablu de fibra optica; legatura permite ca re?eaua sa se comporte ca un singur segment. Hub-urile func?ioneaza la nivelu l 1 (fizic) al sistemului de referin?a OSI. n caz de blocare, hub-ul este respons abil ?i pentru retransmiterea semnalului spre toate porturile sale. Deseori hub-urile dispun de connectoare de tip BNC ?i/sau AUI, pentru a permite conectarea la astfel de segmente de re?ele cum ar fi 10BASE2 ?i 10BASE5. Apari?i a switch-urilor a nlocuit practic pe pia?a hub-urile, dar ele totu?i mai sunt ntlni te la conexiuni mai vechi ?i n aplica?ii speciale. Hub - detalii tehnice O re?ea Ethernet unita prin hub-uri se comporta ca o re?ea partajata, fiindca la orice moment dat un singur dispozitiv transmite, iar fiecare gazda este respons abila de detectarea eventualelor coliziuni ale semnalelor, n care caz semnalul tr ebuie retransmis. n general hub-urile sunt dispozitive de transmitere de date cu randament scazut. Hub-urile nu duc eviden?a despre traficul care trece prin ele, orice pachet de date care inta prin unul din porturile disponibile este transmi s spre toate celelalte porturi. Pentru ca fiecare pachet de date este trimis la toate celelalte porturi, are loc a?a numitul proces de coliziune a datelor care frneaza fluxul datelor sub viteza nominala. Necesitatea gazdelor (host) pentru de tectarea coliziunilor de date limiteaza numarul de hub-uri ?i marimea re?elei. P entru re?ele de 10 Mbit/s, sunt permise pna la 5 segmente (4 hub-uri) ntre doua st

a?ii de lucru finale. Pentru re?ele de 100 Mbit/s cifra se reduce la 3 segmente (2 hub-uri) ntre doua terminale finale, ?i acest lucru este permis numai daca med ia de ntrziere a semnalului este scazuta. Multe hub-uri detecteaza probleme tipice, a?a cum ar fi coliziuni excesive pe un ele porturi. Re?elele Ethernet bazate pe hub-uri sunt n general mai robuste dect r e?ele Ethernet pe baza de cablu coaxial, unde un dispozitiv cu malfunc?iuni poat e deactiva un segment ntreg. Chiar daca nu este parti?ionat automat, depanarea hu b-urilor este o procedura mai u?oara fiindca indicatorii de activitate situa?i n dispozitiv pot reflecta sursa problemei; n ultima instan?a, pentru a localiza sur sa unei probleme, dispozitivele pot fi deconectate de la hub pe rnd, unul cte unul , mult mai u?or dect la un cablu coaxial. Hub - folosire Din punct de vedere istoric motivul principal pentru folosirea hub-urilor a fost pre?ul lor redus, n compara?iei cu switch-urile. Dar ndata ce pre?urile la switch -uri au scazut considerabil, situa?ia s-a schimbat; totu?i n anumite situa?ii spe ciale mai sunt folosite ?i azi hub-uri: Un analizator de protocoale conectat la un switch nu poate ntotdeauna primi toate pachetele dorite, fiindca switch-ul separa porturile n diferite segmente. Conect area analizatorului de protocol la un hub i permite a vedea tot traficul de pe se gment. (?i un switch se poate configura pentru a permite ca un port sa asculte t raficul de la un alt port. Aceasta se nume?te port mirroring = oglindirea unui p ort. Cu toate acestea, aceasta configura?ie este mai costisitoare dect cea cu hub -uri.) A?a-numitele Computer Clusters necesita ca fiecare membru (computer) sa poata pr imi tot traficul care duce spre clustere. Un hub va face acest lucru pe cale nat urala; folosirea unui parametru de punere n aplicare necesita trucuri speciale. n cazul n care utilizatori finali au acces la un parametru pentru a face conexiuni, de exemplu ntr-o sala de conferin?e, un utilizator fara experien?a, neglijent sa u sabotor poate deactiva re?eaua prin legarea mpreuna a doua port-uri, stabilind astfel o bucla. Aceasta situa?ie poate fi prevenita prin utilizarea unui hub; n c azul dat bucla va deconecta al?i utilizatori de la hub, dar nu tot restul re?ele i. (De asemenea, situa?ia poate fi prevenita prin utilizarea unui switch, care p oate detecta ?i solu?iona problemele provenite de la bucle, de exemplu prin pune rea n aplicare a protocolului numit spanning tree.)