Curentul

electric

Celula electrica produce energie electrica din energie chimica. De obicei, aceste celule se interconecteaza pentru a forma o sursa mai puternica la extremitati. Aceste celule interconectate se numesc baterii, desi de multe ori si o singura celula este numita baterie. Un circuit electric este format dintr-o sursa de energie electrica - de exemplu, o baterie - si un conductor, prin care se transporta curentul intre cele doua extremitati ale sursei. Curentul este de fapt o miscare ordonata a electronilor, asemanatoare curgerii apei printr-un tub. Pentru curgere este nevoie de presiune si la fel este si cu migrarea electronilor. Aceasta "presiune" - generata de sursa - se masoara in volti, iar intensitatea curentului in amperi. Debitul apei, produs de presiunea exercitata, depinde de grosimea tevii. eava lunga si ingusta ingreuneaza curgerea apei, si respectiv! conductorul lung si ingust are o rezistenta mai mare decat sarma mai groasa, produsa din acelasi material. "ateriile solare produc electricitate printr-un proces de conversie fotoelectric#. $ursa energiei este o substant# semiconductoare fotosensibil# precum un cristal de silicon c#ruia i sau ad#ugat impurit#ti. C%nd cristalul este atins de lumin#, electronii sunt captati de pe suprafata cristalului si migreaz# c#tre suprafata opus#. Acolo sunt colectati ca un curent de electricitate. "ateriile solare au o viat# foarte lung# si sunt folosite in special in satelitii artificiali ca o surs# de electricitate pentru a opera echipamentul de la bord. &ezistenta &ezistenta electrica se masoara in ohmi. Cuprul este des folosit ca material conductor, deoarece este un conductor bun si are o rezistenta mica. Argintul este un conductor si mai bun, dar utilizarea sa pe scara larga ar fi prea scumpa. 'n anumite circuite insa, se insereaza special dispozitive electrice cu rezistenta mare pentru a reduce curentul in unele parti ale circuitului. Descoperirea lui (ersted (mul de stiinta danez a legat extremitatile unei baterii cu o sarma, vrand sa demonstreze ca sarma se va incalzi cand este parcursa de curent electric. 'n momentul in care a conectat cele doua borne ale

sursei s-a petrecut un fenomen ciudat! acul busolei din apropiere a deviat si nu a mai revenit la pozitia initiala. (ersted si-a dat seama ca curentul din sarma a generat un camp magnetic care a actionat asupra acului busolei. Acest experiment a insemnat descoperirea unuia dintre cele mai importante fenomene ale naturii! electromagnetismul. )lectromagnetism Curentul din conductor produce un camp magnetic relativ slab, dar cercetatorii au gasit modalitatea de amplificare a acestuia, intr-un timp relativ scurt. Daca se infasoara conductorul sub forma unei bobine si se introduce in interiorul ei un miez de fier, atunci intensitatea campului creste foarte mult. Aceasta bobina cu miez in interior se numeste electromagnet. *otoare si generatoare Daca o sarma prin care se incheie un circuit electric se afla langa un magnet permanent, atunci sarma se va misca din pozitia initiala la aparitia curentului, daca nu este tinuta fixa. Acest lucru se datoreaza electromagnetismului. 'n +,-+, *ichael .arada/ a realizat o masina simpla in care un fir strabatut de curent se misca in 0urul unui magnet permanent. "ineinteles, aceasta "masinuta" mica nu era potrivita pentru o utilizare practica, dar prin ea s-a materializat ideeace sta la baza motoarelor electrice moderne! cu a0utorul curentului electric se poate realiza miscare continua. *otoarele electricemoderne utilizeaza electromagneti in loc de o singura sarma si functioneaza mai eficace si mai controlabil. (ersted a aratat ca electricitatea poate genera forte magnetice, iar .arada/ , si paralel cu el dar independent, fizicianul american 1oseph 2enr/, au demonstrat ca prin magnetism se poate produce curent electric. Aceasta descoperire a fost prezentata in +,3+ cand, cu a0utorul unei bare magnetizate au produs curent electric printr-o bobina, miscand bara in interiorul bobinei. 4a fel au demonstrat ca se intampla aceelasi lucru daca misca bobina fata de magnet. (bservatiile lor au fost preluate de profesorul 2einrich 4enz din $an5t Petersburg, care ulterior a stabilit legile ce guverneaza fenomenele de interectiune a campurilor electrice si magnetice. Acest principiu important se utilizeaza in generatoare, incepand de la dinamurile de la biciclete si pana la generatoarele din centralele electrice care produc putere electrica in gospodarii, magazine, birouri si uzine.

4egile lui 6irhhoff servesc la calcularea retelelor electrice,si anume, cunoscandu-se o parte din marimile care intervin intr-o retea, ele permit sa se determine celelalte marimile necunoscute. De multe ori, circuitele electrice sunt mai complicate , continand una sau mai multe surse de energie electrica si mai multe rezistente, legate in diferite moduri alcatuind retele electrice. *arimile care intervin intr-o retea elecrica sunt! fortele elecromotoare, rezistentele diferitelor laturi si curentii prin aceste laturi 'n general, circuitele electrice nu sunt formate dintr-un singur generator si un singur consumator.Un circuit ramificat este circuitul care contine mai multe generatoare si consumatoare. Pentru un astfel de cicuit,in mod evident nu se pot folosi legile lui (hm.

7(D 8 Punct al unui circuit in care sunt interconectate cel putin trei elemente de circuit. 4A U&A 8 Portiune de circuit! + Cuprinsa intre doua noduri9 - Care nu cuprinde nici un nod interior9 3 Care este parcursa de acelasi curent. (C2' 8 Portiune de circuit! + .ormata dintr-o succesiune de laturi:cel putin doua; care formeaza o linie poligonala inchisa.

- 4a parcurgerea careia se trece prin fiecare nod o singura data.

( categorie deosebita de ochiuri o reprezinta ochiuri simple :fundamentale; sunt ochiuri care nu au diagonale.

)(&)*A ' A 4U' 6'&C22(.. D)*(7$ &A ') Consideram un nod de retea in care se intalnesc cinci laturi.Curentii din fiecare latura transporta,intr-un interval de timp oarecare, <t, sarcinile electrice =+,=- ,...,=>.. Deoarece sarcina electrica + nu poate fi creata, - nu poate sa dispara 3 nu se poate acumula in nod, &ezulta ca sarcina totala care iese din nod trebuie sa fie egala cu sarcina totala care intra in nod, adica! =-?=3?=>8=+?=@ .'mpartind aceasta relatie la <t, se obtine! '+ ?'@8'-?'3?'> 7od de retea )vidend, acest rezultat se poate generaliza pentru orice nod in care se intalnesc orcate laturi. &ezultatul este cunoscut sub denumirea de teorema ' a lui 6irchhoff. eorema 'a lui 6irchhoff!$uma intensitentilor curentilor care ies dintr-un nod este egala cu suma intensitatilor care intra in nodul

respective. $au $uma algebrrica a intensitatilor curentilor care se intalnesc intr-un nod este nula. )(&)*A A-''-A A 4U' 6'&C22(.. Din legea lui (hm pentru intregul circuit rezulta!':&?r;8) Aceasta relatie cuprinde in membrul stang suma tensiunilor pe rezistentele din circuit iar in membrul drept-tensiunea electomotoare din ochi. $uma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv <)8< &'-)+?)-8 '+:&+?r;-'-r--'3:&3?&A;?'@:&@?&>; AP4'CA&)A )(&)*)4(& 4U' 6'&C22(..

Daca se cunosc elementele consecutive ale unui circuit :toate caracteristicile generatoarelor si consumatoarelor;, ecuatiile obtinute prin aplicarea teoremelor lui 6irchhoff permit aflarea intensitati9lor tuturor curentilor din acel circuit. )tapele care trebuie parcurse pentru analiza acestui sistem fizic sunt! +. $e identifica nodurile circuitului . -. $e identifica laturile circuitului.$e noteaza curentii si se aleg sensuri pentru acestia. 3. $e aplica teorema ' a lui 6irchhoff pentru n-+ noduri. @. $e aleg cele f ochiuri pentru care se aplica teorema a '' a lui 6irchhoff.)ste recomandabil ca acestea sa fie tocmai ochiurile simple :fundamentale;.$e aleg sensuri de referinta in cele f ochiuri. >. $e aplica teorema a '' a lui 6irchhoff in cele f ochiuri alese.

A. Cu cele n-+ecuatii obtinute se formeaza un sistem de ecuatii obtinut este egal cu numarul laturilor, deci egal cu numarul necunoscutelor :intensitatile curentilor;.

B&UPA&)A &)C'$ (A&)4(& &ezistor echivalent Consideram o portiune de circuit electric cuprinsa intre doua puncte,A si " :circuit dipolar; formata numai din consumatori :circuit pasiv;. Daca intre punctele A si " tensiunea este U, atunci intre aceste puncte va circula un curent de intensitate '. Acest circuit dipolar pasiv poate fi inlocuit cu un singur resistor avand rezistenta aleasa astfel incat, la aceeasi tensiune U, curentul sa aiba aceeasi intensitate '.&ezistor respectiv se numeste resistor echivalent cu diapolul A", iar rezistenta lui se numeste rezistenta echivalenta a diapolului A".

Bruparea serie a rezistoarelor Doua sau mai multe rezistoare sunt grupate :conectate; in serie daca sunt pe aceeasi latura a unui circuit electric.

(bservatie .iind pe aceeasi latura,rezistoarele grupate in serie sunt parcurse de acelasi current. Consideram o portiune de circuit formata din trei rezistoare grupate

in serie .Pentru calcularea rezistentei echivalente a acestei portiuni de circuit ,procedam astfef! " Presupunem ca portiunea de circuit se conecteaza la un generator ce asigura la borne o tensiune oarecare, U .Aceasta furnizeaza energie circuitului , astfel incat puterea transmisa gruparii formate din cele trei tranzistoare este egla cu suma puterilor transmise fiecarui resistor in parte ! P8P+?P-?P3 " Deoarece intensitatea curentului este aceeasi prin cele trei rezistoare, se exprima puterile disipate pe acestea in functie de intensitate si rezistente! P+8&+'P-8&-'P38&3'"7otam cu &$ rezistorul echivalent gruparii date. $e cupleaza acesta un generator care asigura la borne aceeasi tensiune U :eventual acelasi generator;. .iind echivalent cu gruparea data, prin acest rezistor,curentul trebuie sa aiba aceeasi intensitate, '.Puterea primita de rezistorul echivalent este aceeasi,deci! P8&$'"'nlocuind se obtine! &$8&+?&-?&3 Acest rezultat poate fi generalizat pentru un numar oarecare de rezistoare grupate in serie. &ezistenta a unui grupari in serie! &ezistenta echivalenta a unui grupari serie de rezistori este egala cu suma rezistentelor fiecarui rezistor. &ezistenta echivalenta este egala cu suma rezistentelor fiecarui rezistor. Bruparea serie poate fi utilizata la obtinerea unei valori mai mari a

rezistentei electrice. &ezistoarele fac parte din aceeasi latura. &ezistoarele sunt parcurse de acelasi curent electric. &ezistenta echivalenta este mai mare decat cea mai mare dintre rezistentelee cuplate in serie. &ezistenta echivalenta a gruparii paralel! 'nversul rezistentei echivalente a unui grupari paralel de rezistoare este egal cu suma inverselor rezistentelor fiecarui rezistor. Bruparea paralel Doua sau mai multe rezistoare sunt grupate in paralel daca sunt conectate intre aceleasi doua noduri ale unui circuit. (bservatie .iind conectate intre aceleasi puncte ale circuitului, rezistoarele grupate in paralel au aceeasi tensiune la borne. )lectrotehnica ca disciplina stiintifica se ocupa cu studiul starilor si fenomenelor electrice, magnetice si electromagnetice, iar ca disciplina tehnica, cu studiul aplicatiilor practice ale acestor stari si fenomene. Pentru a sublinia importanta insusirii cunostintelor din domeniul electronicii, este necesar sa se arate ca forma de energie cea mai utilizata in diferite domenii este energia electrica. Centralele electrice producatoare de energie sunt de mai multe tipuri! termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice etc. 'n conditiile actuale de dezvoltare ale tehnicii, centralele producatoare de energie electrica constituie unitati puternice, cu puteri de ordinul a sute si mii de megaDatt, incadrate in sisteme energetice unice, nationale sau internationale, permitand valorificarea avanta0oasa a resurselor energiei naturale.

Centralele termoelectrice, amplasate in apropierea resurselor naturale de combustibili solizi si fluizi, permit utilizarea rationala a acestora, mai ales a celor inferiori, care nu pot fi utilizati cu acelasi randament in alte scopuri, economisindu-se totodata costul transportului lor. De asemenea, centralele termoelectrice amplasate in centre industriale permit realizarea in conditii economice a instalatiilor de termoficare atat a unitatilor de productie, cat si a cladirilor de locuit. Centralele hidroelectrice folosesc energia inepuizabila a caderilor de apa si permit amena0area hidrotehnica si de navigatie a cursurilor de apa. Centralele atomoelectrice constituie unul din mi0loacele eficiente de folosire in scopuri pasnice a imensei energii continute de atomul material. 'ntrucat sursele de combustibili fosili :carbune si titei; ale pamantului sunt epuizabile, energia atomica va fi cea careia ii revine rolul de a asigura, in cea mai mare parte, consumul de energie al omenirii in viitor. 'n prezent, in toate sectoarele de activitate se foloseste, in cele mai diverse moduri, energia electrica. *otoarele electrice de actionare a diferitelor utila0e, masini si mi0loace de transport transforma energia electrica in energie mecanica, lampile electrice o transforma in energie luminoasa, cuptoarele electrice o transforma in energie termica :caldura; pentru topit, incalzit sau uscat. Daca se considera si utilizarea energiei electrice in telecomunicatii, in automatizari, in aparatele electrocasnice, rezulta domeniul foarte vast in care aceasta forma de energie isi gaseste utilizarea. $arcina electrica este una din proprietatile de baza ale materiei. oate materialele sunt formate din atomi, fiecare din ei fiind compus din nucleu, care contine protoni si neutroni, si electroni plasati pe diverse orbite in 0urul sau. 7umarul de protoni din nucleu determina natura atomului. Daca exista un singur proton, atomul este de hidrogen9 daca sunt douazeci si noua, atomul este de cupru9 daca sunt nouazeci si doi, atomul este de uraniu. .iecare proton are o sarcina electrica elementara egala si de semn contrar sarcinii electronului. $e

considera ca sarcina protonului este pozitiva, iar sarcina electronului negativa. 7eutronii nu au sarcina electrica, prezenta lor in nucleu afectand numai masa atomului. $arcina totala a nucleului este egala cu sarcina totala a electronilor ce-l incon0oara, astfel incat atomul este neutru din punct de vedere electric. $avantii atomisti afirma existenta mai multor particule subatomice, altele decat protonii, neutronii si electronii, noi particule fiind pe cale de a fi descoperite. otusi, particulele de baza, descrise anterior, sunt cele care ne intereseaza in teoria simpla a electricitatii. Un curent electric este o miscare a sarcinilor electrice. 'n unele materiale, electronii sunt puternic legati de nucleele lor9 in altele, ei sunt mai slab legati de nuclee, astfel incat electronii aflati pe orbitele departate scapa de sub influenta nucleului, devenind liberi in material. Atomii care au pierdut unul sau mai multi electroni au o sarcina reziduala pozitiva, fiind numiti ioni. )lectronii liberi sunt sarcini negative izolate. $ubstantele in care exista multi electroni liberi se numesc conductoare, iar cele in care electronii sunt strans legati de atomi se numesc izolante. Daca electronii liberi dintr-un conductor sunt facuti sa se deplaseze in aceeasi directie, miscarea lor constituie un curent electric. Cei mai vechi cercetatori in fenomenele electrice, necunoscand interpretarea curentului ca flux de electroni, au presupus sensul curentului electric de la borna pozitiva la cea negativa a bateriei. Acesta este sensul neconventional al curentului. .luxul de electroni este diri0at, insa, in sens invers. Deci, va trebui sa facem deosebirea intre curentul conventional si fluxul diri0at de electroni. )lectricitatea produsa de sarcini imobile se numeste statica. Prin frecarea a doua obiecte se produce un transfer de electroni de pe unul pe celalalt, astfel incat unul se incarca pozitiv, iar celalalt negativ :sistemului format din cele doua corpuri nu i s-a dat nici o alta sarcina exterioara, din care motiv sarcina pozitiva rezultanta este egala si de semn contrar cu cea negativa;.

Daca unul din cele doua obiecte este un material izolant, sarcina electrica se acumuleaza pe suprafata sa. De exemplu, daca un stilou de plastic este frecat cu o bucata de stofa, el va acumula sarcina negativa si va atrage mici bucatele de hartie. 2artia se va incarca pozitiv si se va orienta spre stilou. $arcinile electrice actioneaza similar polilor magnetici9 sarcinile de acelasi semn se resping, iar cele de semne contrare se atrag. Daca un corp conductor izolat, incarcat negativ, este atins cu mana, atunci sarcina lui trece spre pamant sub forma unui curent electric foarte slab. Cea mai veche sursa de electricitate au constituit-o masinile electostatice cu frictiune, singura forma de electricitate cunoscuta pana in secolul EF''' fiind cea statica. $iguranta sau fuzibilul este formata dinr-un conductor subtire care se incalzeste si se topeste, deschizand circuitul, atunci cand curentul depaseste o anumita valoare. 'n locuinte se folosesc pentru protectia instalatiei electrice sigurante capsulate. ot in acest scop se mai folosesc intreruptoare automate in miniatura, avand curentul de rupere mai mic de AG A. 4a o instalatie casnica mica, sigurantele sau alte dispozitive de protectie sunt plasate in trei puncte. 'nainte de intrarea in contor se dispune o siguranta de AG A pe faza liniei de alimentare. Dupa contor si intreruptorul principal urmeaza un tablou de sigurante :sau intreruptoare miniatura; de 3G A pentru fiecare circuit de putere sau grup de circuite :sigurantele de > A sunt suficiente, in mod obisnuit pentru circuitele de iluminare;. 4a un circuit modern de tip buclat cu o priza de iesire de +3 A, fiecare fisa a consumatorilor electrici are propria sa siguranta adecvata acestuia. 'ntr-un astfel de circuit, un consumator fix este conectat prin intermediul unei cutii cu sigurante, daca aceasta nu este incorporata in el. 4a -- septembrie +HI+,la 7eDington "utts,lJnga 4ondra,familia unui fierar sarac,1ames .arada/,a sporit cu Jnca un fiu!*ichael.4a scoala el a Jnvatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca. .ratele sau mai mare a devenit fierar, JnvatJnd meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul *ichael,Jn loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si a0uta familia,a Jnceput sa

vJnda ziare..iind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. Kn +,G@,la vJrsta de numai +3 ani,a izbutit cu greu sa fie anga0at ucenic la un librar,care Jn acelasi timp era si legator de carti.Acolo a Jnvatat meseria,devenind calfa9opt ani a lucrat Jn subsolul din casa unde patronul avea pravalia.Kn tot acest timp,framJntat de o nepotolita dorinta de a Jnvata,citea pe nerasuflate carte dupa carte! le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facJndu-si Jnsemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar Jn lumea stiintelor",dupa cum scria Jn caietul de notite.4ectura )nciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica. 7umai cititul cartilor nu putea Jnsa potoli setea de a sti a lui *ichael.A0utat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.Kmpreuna cu cJtiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a Jntemeiat un fel de asociatie intitulata "$ocietatea filozofica a orasului",Jn cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tJnarul legator Jsi instalase un mic laborator Jn podul unei case. Un eveniment de seama Jn viata lui .arada/ a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Dav/,pe care .arada/ le-a expus apoi Jn rezumat Jn fata prietenilor sai..arada/ simtea sa-si consacre tot timpul Jnvataturii si stiintei.7azuia sa lucreze la 'nstitutul &egal,a carei activitate stiintifica o conducea Dav/,dar nu stia ce sa faca pentru a a0unge acolo. 4a -> de ani .arada/ a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. *uncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pJna-n noapte.Descriind Jntr-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,.arada/ Jl prevenea! "$a nu ma Jntelegi gresit -nu ma plJng .cu cJt am mai mult de lucru,cu atJt Jnvat mai mult...." Kn aceasta perioada a avut loc calatoria Jn )uropa Jn care .arada/ l-a Jnsotit pe Dav/,calatorie ce a durat doi ani si a 0ucat un rol de seama Jn dezvoltarea tJnarului om de stiinta.)l a putut lua cunostinta nemi0locit de situatia existenta Jn stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale )uropei continentale si sa

stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. ragJndu-se dintr-o familie de muncitori,el Jnsusi muncitor Jn tinerete,.arada/ era patruns de conceptii democratice.)l sublinia ca"$tiinta nu poate sa progreseze decJt Jntr-o republica ". CJnd curtea '-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el la refuzat.Atunci a declarat " atal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cJndva lucrator Jntr-o legatorie de carti.*a cheama *ichael .arada/ si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormJnt." Democratismul lui .arada/ s-a exprimat si Jn neobosita lui activitate de popularizator.*arele savant se socotea dator sa transmita celor din rJndurile carora se ridicase cJt mai mult din cunostintele pe care el Jnsusi le capatase.*unca Jncordata,activitatea continua depusa de .arada/ din frageda tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici Jn perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.Knca de la vJrsta de -I de ani a Jnceput sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmena0ului,din ce Jn ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru .arada/,care vedea Jn cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid Jntre mine si ceea ce doresc sa Jnfaptuiesc". Kn +,3A a trebuit sa plece sa-si Jngri0easca sanatatea Jn conditiile unui repaus complet Jn )lvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze.Kn 0urnalul sau aminteste ca tocmai Jn timp ce admira peisa0ul cu ghetari si zapezi ce se topeau Jn zilele de sfJrsit de iarna petrecute Jn )lvetia '-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.)l nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.Knainte de a-l anga0a Jn laboratorul sau, Dav/ l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cJstige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapJna ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slu0esc,si ca daca ar ramJne pe totdeuna la 'nstitutul &egal,ar a0unge sa moara de foame. Kn ciuda acestui sfat,*ichael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei Ji promisese ca-l va lasa mostenitor. 4a -> august +,AH a murit acela care,dupa caracterizarea data de

..)ngels si pe deplin confirmata Jn istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator Jn domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atJt Jn nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotJrJtor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cJt si Jn cele mai Jnaintate cercetari teoretice ale fizicii cJmpului,care lasa sa se Jntrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. *arele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale Jn electricitate! -inductia electromagnetica:+,3+;9 -legile electrolizei:+,33;9 -autoinductia:+,3@;9 -liniile de forta electrice si dielectrice:+,3H-+,3,;9 -schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cJmp magnetic:+,@>;9 -descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului:+,@A;9 .iecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna9ele au constituit totodata baze de plecare Jn dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei. Primul dinam-principiul dinamului Un obiectiv separat al cercetarilor lui .arada/ era de a explica fenomenul magnetismului rotational descoperit de Arago. Kn acest scop el a realizat o noua masina electrica,folosind magnetul $ocietatii &egale.Un disc de cupru,fixat Jntr-un ax de bronz,montat astfel JncJt sa poata fi rotit Jn diferite pozitii fata de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori!unul pleca de la axul discului celalalt de la un colector care era apasat cu mJna pe marginea discului.Kn clipa

cJnd discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat si devierea s-a mentinut tot timpul cJt a durat JnvJrtirea discului,fiind mai mare sau mai mica,dupa iuteala cu care era rotit discul. Aceasta experienta a dovedit pe deplin ca miscarea mecanica produce curenti indusi.Aparatul-un adevarat transformator al energiei mecanice Jn energie electrica-este prototipul generatorului de curent continuu:dinamul;. 4a sfJrsitul memoriului din -@ noiembrie +,3+ .arada/ da si explicatia fenomenului descoperit de Arago!Jn discul metalic JnvJrtit Jn apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti Jn 0urul axului,deci care taie liniile de forta magnetice,se produc curenti electrici indusi.4a rJndul lor, curentii electrici indusi Jn disc si acul sau magnetul alcatuiesc un motor electric!de aceea are loc si JncJrtirea acului sau a magnetului. $e poate trage deci concluzia ca pJna Jn +,3+ .arada/ a facut descoperiri de importanta principala,care Jn asamblu alcatuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii. De la conductibilitate la electroliza .arada/,in urma experientelor efectuate stabileste ca toate corpurile,de la metale pJna la lichide si gaze,conduc electricitatea,dar Jn grade diferite9caldura influenteaza conductibilitatea, marind-o sau micsorJnd-o Jn functie de substanta corpului. Kn mod deosebit '-a atras atentia schimbarea conductibilitatii la trecerea unui corp din stare solida Jn stare lichida:primul corp studiat a fost apa, care cJnd Jngheata,nu mai este buna conductoare de electricitate ;. Dupa .arada/,Jn electroliza descompunerile s-ar datora fortelor interne din molecule.Curentul electric modificJnd afinitatea chimica dintre particulele de substanta din electrolit,Jn aceasta apar descompuneri si recompuneri.$e formeaza anioni si cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioara a cercetarilor a aratat ca ionii se formeaza Jn electrolit Jnainte de interventia curentului electric.Aceasta dezvoltare a fost Jnsa posibila tocmai datorita lucrarilor lui .arada/ asupra electrolizei.

Kn urma experientelor,.arada/ a0unge la concluzia ca electrolitul trebuie sa fie format din doi ioni pe care-i libereaza Jn timpul descompunerii electrochimice.Pe baza masuratorilor efectuate Jn cursul a nenumarate experiente,adesea repetate,el stabileste ca Jn procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvolta la anod sau la catod Jn anumite proportii9numerele care indica aceste proportii le numeste echivalenti electrochimici. )xemplificJnd, .arada/ spune!"... 2idrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul...sunt ioni,iar numerele +,,,3A,+->,+G@,>, sunt echivalentii lor electrochimici." 'nductia,factor fundamental Kn secolul al EE-lea,.arada/ exprima Jn mod clar convingerea ca!"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice si,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viata vegetala si animala este subordonat electricitatii". 'ar Jn cadrul fenomenelor electricitatii, arata .arada/,inductia"are cea mai mare influenta generala asupra fenomenelor electrice,ea pare sa fie legata de fiecare din ele si are Jn realitate caracterul unui principiu prim,esential si fundamental." Kn urma a numeroase experiente,.arada/ a stabilit ca nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fara ca,prin inductie,sa se produca si celalalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea ca exista o strJnsa legatura Jntre inductie si faptul,constatat experimental si de alti oameni de stiinta,ca Jn fenomenele electrice sunt prezente Jntotdeauna doua feluri, doua forme ale electricitatii, opuse si totodata inseparabile. ConcepJnd fenomenele electrice Jn mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, .arada/ vedea tocmai Jn inductie acel factor care asigura unitatea celor doua forte,forme sau sensuri ale electricitatii,aparitia si existenta lor inseparabila.

eoria metodei

Aplic%nd o tensiune exterioara continua pe 0onctiune, astfel Jnc%t polul pozitiv sa fie la partea p si polul negativ la partea n, se constata

ca prin 0onctiune trece un curent electric, a carui intensitate creste cu cresterea tensiunii aplicate. Daca Jnsa se inverseaza polaritatea tensiunii exterioare, practic nu trece curent. Caracteristica curent tensiune se aseamana cu cea a unei diode. De aceea o 0onctiune p - n se mai numeste si dioda semiconductoare. $ensul tensiunii exterioare pentru care prin 0onctiune trece curent, cu polul pozitiv la partea p si cel negativ la partea n, se numeste sens direct9 sensul pentru care nu trece curent - sens invers. C%mpul creat de tensiunea directa Jn stratul de bara0 este de sens invers c%mpului stratului de bara0. C%mpul rezultat din suprapunerea acestor doua c%mpuri va fi deci mai mic, electronii din partea n Jl pot Jnvinge mai usor si pot trece spre p. C%nd se aplica pe 0onctiune o tensiune exterioara inversa, cu polul negativ la regiunea p si cel pozitiv la n, electronii din zona n sunt atrasi de polul pozitiv iar golurile din zona p sunt atrase de polul negativ. &ezulta o largire a stratului de bara0, saracit de purtatori. Prin stratul de bara0 nu trec electroni spre polul pozitiv, deoarece Jn partea p, de unde ar trebui sa vina, nu exista electroni liberi. De asemenea prin stratul de bara0 nu trec goluri spre polul negativ, deoarece Jn partea n nu exista goluri. Asadar, c%nd se aplica o tensiune inversa, dioda semiconductoare este blocata, prin ea nu circula curent. *odul de lucru $e masoara pentru diferite valori ale tensiunii :obtinute prin modificarea rezistentei potentiometrului; valorile intensitatii curentului Jn circuit. ensiunea pentru care apare un curent Jn circuit se numeste tensiune de deschidere. Pentru tensiuni mai mici dec%t tensiunea de deschidere nu circula curent Jn circuit. Daca se inverseaza tensiunea la bornele circuitului, atunci curentul nu mai circula prin circuit. otusi, cresc%nd tensiunea, se observa ca totusi Jncepe sa circule curent prin circuit. ensiunea pentru care se observa acest fenomen se numeste tensiune de strapungere. $urse de erori $ursa principala de erori este voltmetrul, pentru ca prin el totusi

trece curent, atunci c%nd prin dioda nu poate trece, ceea ce duce la valori mai scazute ale tensiunii de deschidere si tensiunii de strapungere.