Sisteme de distributie a energiei electrice

Cunoastrea tipurilor de sisteme de distributie a energiei electrice este foarte importanta pentru
domeniul instalatiilor electrice, dar mai ales pentru electricienii care executa instalatii electrice,
realizeaza bransamente, sau cei care au ca activitate principala, verificari si incercari de instalatii
electrice.

Cerințele legale

Alimentarea cu energie electrica impune legarea la pamant a carcaselor echipamentelor electrice,

dar si alte masuri de protectie adecvate pentru a preveni pericolul de electrocutare care rezulta in
cazul unui defect, cand conductoarele de faza pot intra accidental in contact cu carcasa
echuipamentului. Principalul mod de protectie impotriva socurilor electrice este asadar, legarea la
pamant sau la nulul retelei electrice de alimentare.

In functie de modul de legare la pamant, sistemele de distributie a energiei electrice sunt de trei
tipuri: TN, TT si IT

Pentru a intelege mai usor acest lucru trebuie sa retinem ca prima litera face referire la priza de
pamant a sursei, iar a doua litera face referire la modul de legare la pamant a maselor
echipamentelor electrice la locul de consum (in instalatia finala).

Reteaua TN

In cadrul retelei de distributie TN se disting trei tipuri de retele, mai exact trei sucategorii si anume:

TNC - acest tip de retea are ca particularitate faptul ca functia de conductor neutru (N) si functia
de conductor de protectie (PE) sunt combinate intr-un singur conductor numit PEN pentru toata
reteaua pana la Tabloul electric general - TEG, sau la ultimul tablou electric de distributie - TED.

In aceast tip de retea, masele echipamentelor si aparaturii electrice sunt legate la nulul retelei
electrice de alimentare, adica la priza de pamant a sursei de alimentare. In cazul in care de la
ultimul TED spre receptori, se separa conductorul PEN in nul de lucru (N) si nul de protectie (PE),
atunci reteaua electrica de distributie, devine TNCS.

TNCS - in acest tip de retea, asa cum am aratat si mai sus, functia de conductor neutru (N) si
conductor de protectie (PE) sunt combinate intr-un singur conductor PEN pentru o anumita
portiune a retelei, de regula TEG, locul de unde conductorul de protectie este separat de
conductorul neutru.
 TNS - este reteaua in care conductorul de protectie (PE) este distribuit distinct pentru toata
reteaua electrica de alimentare, adica avem cinci conductoare L1, L2, L3, N, PE (pentru reteaua
electrica trifazata), distribuite de la punctul de transformmare pana la TEG al locului de consum.

Reteaua TT

In aceasta retea de distributie, masele echipamentelor electrice sunt legate la o priza de pamant
independenta de priza de pamant a sursei de alimentare. Acest tip de retea este foarte des intalnit
mai ales in domeniul rezidential. Acest tip de retea prezinta un important dezavantaj fata de reteaua
de tip TNC, datorita faptului ca impedanta buclei de defect este extrem de mare, ceea ce duce la un
curent de defect relativ mic (200 - 300 A) care nu va realiza declansarea dispozitivelor de protectie
in timpul cerut de standard (0,2 - 0,4 s). In acest caz este obligatorie montarea dispozitivelor de
protectie la curent diferential rezidual - DDR (RCD) care vor deconecta instalatia in mod eficient,
in cazul unei puneri la pamant accidentale.
Necesitatea unui sistem TT

Exista situatii cand furnizorul de energie electrica nu va ofera un mijloc de legare la pamant. Acest
lucru se intampla cand furnizorul din motive de siguranta solicita ca instalatia sa aibe o priza de
pamant locala, la care sa se conecteze instalatia de legare la pamant a noului loc de consum.

Indiferent de sistemul de distributie, pentru instalatiile noi, standardele de siguranta impun

obligativitatea existentei unei prize de pamant locale.

Reteua IT

Acest tip de retea este caracterizata prin faptul ca sursa de alimentare este izolata fata de pamant,
sau este legata la pamant printr-o impendanta foarte mare care asigura izolarea sursei fata de
pamant., iar masele echipamentelor si aparaturii electrice sunt legate la priza de pamant a locala (a
instalatiei).

Beneficiile unei astfel de retele rezulta din faptul ca un curent rezultat dintr-un defect Faza -
Pamant, are o intensitate foarte mica si nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasa, adica >
50 V.

Acest tip de retea se utilizeaza numai cu un dispozitiv de control al izolatiei conductorului neutru
fata de pamant. Valorile la care este limitat curentul de defect este cuprins intre 150 - 230 mA.

Conductorul neutru poate fi distribuit, sau nu. Se recomanda totusi ca acest conductor sa nu se
distribuie. Acolo unde este distribuit se va prevedea un dispozitiv de protectie la supracurent pe
conductorul neutru (N) al intregului circuit, protectie care trebuie sa produca deconectarea tuturor
conductoarelor active, inclusiv a conductorului neutru.
Avizul Tehnic de Racordare

Avizul Tehnic de Racordare - ATR, constituie avizul scris, valabil numai pentru un anumit
amplasament, care se emite de către operatorul de rețea la cererea unui consumator, asupra
posibilităților și condițiilor de racordare la rețeaua electrica, în vederea satisfacerii cerințelor
consumatorului, prevăzute la solicitarea avizului.

Aviz tehnic de racordare - ATRUtilizatorii retelelor electrice au obligația solicitării avizului tehnic
de racordare sau a actualizării acestuia, după caz, înainte de a începe executarea instalatiei electrice
de utilizare care urmează să fie racordată la reteaua electrica, respectiv modificarea celei existente.

Pentru a obtine avizul tehnic de racordare la reteaua electrica vă puteţi adresa Enel Distribuţie,
direct sau prin împuternicit legal.

Cererea si documentatia anexată acesteia se depun direct sau se trimit prin postă.

Documentele necesare pentu obtinerea Avizului Tehnic de Racordare pentru un loc de consum nou
- consumator casnic.

1. Cerere de racordare.

Cererea de racordare cuprinde următoarele informatii:

- Datele de identificare a locului de consum, a consumatorului si dacă este cazul, a împuternicitului

legal, a proiectantului de specialitate;

- Tip instalatie electrica pentru care se solicită racordarea;

- Data estimată pentru punerea sub tensiune a instalatiei, puterea prevăzută a fi consumată;

- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului referitor la autenticitatea documentelor prezentate

în copie, anexate cererii;

2. Lista documentelor care compun documentatia anexată cererii de racordare:

- Avizul de amplasament;

- Chestionar pentru obţinerea avizului tehnic de racordare;

- Lista de receptoare electrice;

- Certificat de urbanism/autorizaţie de construire;

- Act care atestă dreptul de folosinţă asupra locului de consum (contract de vânzare-cumpărare,
contract de închiriere, extras de carte funciară);
- Pentru spaţiile închiriate, acordul proprietarului pentru executarea de lucrări în instalaţiile
electrice;

- Plan de situaţie la scară cu amplasarea în zonă a locului de consum;

- Copie după Avizul de racordare obţinut anterior (dacă este cazul);

- Copie xerox după actul de identitate.

Pe cererea tip trebuie trecut: tip de bransament trifazic sau monofazic, putere instalata, putere
absorbita si o lista cu consumatorii si puterea lor

Pentru instalatie electrica cu bransament monofazic puterea instalata in mediul rural este de 6-7 kw
si puterea absorbita de 5-6 kw.

Pentru instalatie electrica cu bransament trifazat puterea instalata in mediul rural este de maxim 10
kw si puterea absorbita de 9-9,5 kw

Daca se cer puteri mai mari decat valorile uzuale de mai sus si reteaua electrica nu poate asigura
aceste puteri din punctele cele mai apropiate de amplasament, atunci nu se va elibera avizul de
racordare. ci se va face mai intai un studiu de solutie, apoi un proiect si abia dupa aceea va fi
eliberat avizul de racordare.

Este bine de evitat sa se ceara puteri mari in cererea pentru emiterea avizului de racordare (peste 10
kw) pentru ca studiul de solutie si proiectul costa si dureaza foarte mult pana se intocmesc si se
finalizeaza. Solutia data prin studiul intocmit consta in proiectarea unei retele noi, de la postul de
transformare pana la punctul de realizare a bransamentului, cu lungimi foarte mari, iar realizarea
acestor retele ajung sa coste foarte mult.

Lucrarile pentru executia instalatiiei electrice (bransamentului), vor fi executate de catre o firma
privata atestata si agreata de compania de electricitate. Odata cu avizul de racordare veti primi si o
lista cu firmele agreate din care trebuie sa va alegeti o firma. Firma aleasa de dvs. va primi banii de
la compania de electricitate, dupa ce dvs. platiti taxa de racordare si se realizeaza montarea blocului
de masura si protectie (contorului) si punerea sub tensiune. Taxa de racordare nu se plateste la firma
agreata, ci la compania de electricitate cu care incheiati contractul de furnizare.
Acte necesare pentru racordarea la reteaua electrica

Avizul de amplasament - AA

Avizul tehnic de racordare - ATR

Contractul de furnizare a energiei electrice

Etapele racordării la reţeaua electrică

După obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor, executati instalatia electrica cu un electrician

autorizat ANRE, sau o firma atestata ANRE.

Pentru executia bransamentului, alegeti din lista o firma atestata ANRE si agreata ENEL. Incheiati
cu firma aleasa o conventie (incredintare) care se depune la compania de electricitate spre
aprobarea şi incredintarii lucrarilor de executie a bransamentului.

Se plateste taxa de racordare specificata in avizul tehnic de racordare (ATR) la compania de

electricitate.

Se executa lucrarile de realizare a branşamentului.

Se realizeaza verificarea lucrarilor executate de firma atestata si daca totul este in regula, se pune
sub tensiune instalatia.

Se incheie un contract de furnizare cu compania de electricitate, iar firma agreata care a executat
lucrarile, isi primeste banii (din taxa de racordare platita de dvs. la compania de electricitate).

Bransamentul electric

reprezinta instalatia care realizeaza legatura intre reteaua de distributie de joasa tensiune a
furnizorului si cea a consumatorului. Bransamentul poate fi subteran sau aerian.

Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinse intre
linia electrica (aeriana sau subterana) si instalatia interioara - a abonatului - care are ca scopul de a
aduce energia electrica din retea in instalatia interioara.

Racordul electric este partea de bransament cuprinsa intre linia electrica si firida de
bransament. Firida de bransament este componenta bransamentului in care se realizeaza
conexiunile intre racordul electric si coloanele electrice si unde se monteaza aparatele de protectie a
coloanelor electrice. Coloana electrica este componenta bransamentului, prin care se realizeaza
legatura intre firida de bransament si instalatia electrica a abonatului.
Punctul de delimitare a instalatiilor electrice dintre furnizor si consumator il constituie bornele
de iesire din contorul de masurare a energiei electrice

Calculul Instalatiilor electrice de JT

Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune (JT), este o etapa obligatorie in proiectarea unei
instalatii electrice.
Dimensionarea instalatiei electrice a unui consumator, se refera la dimensionarea sectiunii
conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de protectie a receptoarelor.

În dimensionarea conductoarelor parcurse de curent apar doua elemente care conditioneaza

sectiunea lor:

- încalzirea prin efect termic al curentului electric

- caderea (pierderea) de tensiune datorita rezistentelor elementelor de circuitul prin care circula
curentul electric.

În instalatiile interioare unde de regula distantele sunt mici, se determina sectiunea la încalzire si se
verifica la pierderea de tensiune, calculul tinand seama si de natura receptoarelor alimentate (forta,
lumina, de curenti slabi).

Sectiunile conductoarelor electrice se dimensioneaza pentru a satisface conditia de stabilitate

termica la încalzirea în regim permanent sau intermitent, în functie de regimul de lucru al
receptoarelor alimentate. Sectiunile determinate vor fi verificate la conditiile de pierdere de
tensiune.

În cazul instalatiilor de forta, coloanele si circuitele vor fi verificate si la conditiile de încalzire în

regim de scurta durata la pornire.

Calculul curentului pentru coloane electrice si circuite

1.Circuite monofazate pentru iluminat

Curentul nominal se determina cu relatia: In = Pi/U*cosφ

Pi este puterea instalata a receptoarelor de lumina. Aceasta nu poate depasi 1.5kW, iar pe circuit pot
fi conectate cel mult 12-15 corpuri de iluminat. La lampile cu incandescenta puterea instalata este
identica cu puterea activa absorbita de acestea, iar cosφ = 1

La lampile cu descarcare puterea instalata este formata din: Pi = Pn + Pnb

Pn - puterea nominala a lampii;
Pnb - puterea nominala a balastului corespunzator
cosφ = 0,95 pentru lampi fluorescente sau lampi cu descarcare
2. Circuite monofazate de forță. Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de
forta monofazate fie direct, fie printr-un racord flexibil de la o priza.

Curentul nominal este: In = Pi/η*U*cosφ

Pi - puterea instalata (puterea receptorului de forta).

cos - factorul de putere al acestuia.
η - randamentul receptorului.

3. Circuite monofazate de prize (utilizare generală)

Normativul I-7 stabileste urmatoarele conditii pentru aceste circuite:

- pe un circuit se prevede maximum 8 prize simple sau duble
- puterea instalata pe un circuit de priză se considera Pi = 2 kW.

Curentul nominal se determiná cu relatia: In = Pi/U*cosφ, unde cosφ =0,8.

4. Circuite trifazate pentru receptoare de forță

Astfel de circuite asigura alimentarea, de regula a unui singur receptor de forta, dar in conditii
speciale, pe astfel de circuite, se pot alimenta mai multe receptoare trifazate, de putere mica, cu
aceeasi utilizare si în numar limitat.

Curentul nominal se determină cu relatia: In =Pi/η*1.73*U*cosφ

Pi este puterea instalata a receptorului de forta.

U reprezinta tensiunea de alimentare a receptorului
cosφ si η sunt factorul de putere si randamentul receptorului în regim normal de functionare.

5. Coloane monofazate pentru tablourile generale de alimentare

Acestea sunt utilizate pentru alimentarea tablourilor electrice de mica putere, cum ar fi cele din
cladirile de locuit, cladirile administratice etc. Curentul nominal se determiná pe baza puterii
instalate Pi a tabloului. Aceasta rezulta din însumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice
alimentate din tablou.
Pentru coloanele magistrale, coloanele firidelor de alimentare din cladirile de locuit sau coloanele
tablourilor generale, avem formula:

In = cs*Pi/1.73*U*cosφ, unde: cs este coeficientul de simultaneitate al receptoarelor alimentate de

coloana
Tablouri Electrice

Tablourile electrice sunt parti componente ale instalatiilor electrice care servesc la distributia
energiei electrice la un receptor, sau la un alt tablou de distributie. In reteaua electrica de joasă
tensiune, tablourile electrice se împart în:

Tablouri generale - primesc energia electrică direct din reţeaua publică de joasă tensiune si o
distribuie altor tablouri
Tablouri principale -primesc energia electrică de la tablourile generale de distributie si o
distribuie catre tablourile secundare de distributie
Tablouri secundare de distribuţie - primesc energia electrică de la tablourile principale si o
distribuie prin circuitele instalatiei electrice, catre consumatori.

Prevederi generale pentru executarea tablourilor electrice

La proiectarea si executia tablourilor electrice este obligatoriu sa tinem cont de urmatoarele

recomandari:

Se interzice montarea siguranţelor pe nulul de lucru - N, la circuitele bifazate cu trei conductoare

şi la circuitele trifazate cu patru conductoare;
Se interzice montarea siguranţelor pe nulurile de protectie - conductoarele PE;
Aparatele de conectare (intreruptoarele automate) se vor monta în aşa fel încât să întrerupă
simultan toate fazele circuitului pe care îl deservesc;
Alegerea întreruptoare automate se va face astfel încât să se asigure selectivitatea protecţiei;
Se interzice montarea tablourilor care conţin aparate de măsură în încăperi cu temperaturi sub
0°C şi peste + 40°C;
Se recomandă să nu fie grupate in acelaşi panou aparte de curent alternativ cu aparate de curent
continuu sau circuite de tensiuni diferite;
Tablourile electrice se vor monta astfel încît înălţimea de la pardoseala finită pînă la latura de sus
a tabloului să nu depăşească 2,20 m;
Pentru curenţi mai mari de 100 A, legăturile în interiorul tablourilor se recomandă a se executa
cu bare;
Aparatura de protectie a circuitelor electrice din interiorul tablourilor vor marcate şi etichetate
pentru identificarea acestora;
Pentru indentificarea conductoarelor se va respecta codul culorilor si anume: pentru
conductoarele de protectie culoarea verde galben, pentru conductorul de nul culoarea alba, gri sau
albastru deschis, pentru faze vom utiliza conductoare marcate prin culori diferite si anume rosu,
maro, negru, albastru inchis;
Tablourile electrice trebuie sa fie prevazute cu intrerupatoare generale pentru intreruperea
alimentarii.

Modernizarea Tablourilor Electrice

Un tablou electric modernizat este absolut obligatoriu in cazul lucrarilor de extindere a instalatiei
electrice ca urmare a unor lucrari de renovare a casei, apartamentului sau imobilului dvs. si
reprezinta o importanta masura pentru cresterea sigurantei electrice.

Una dintre provocarile majore cu care se confrunta propietarul unei instalatii electrice indiferent de
destinatia sa, este atunci cand apar consumatori noi si sunt necesare circuite electrice noi, care
implica in mod obligatoriu modificarea si chiar modernizarea tabloului electric.

Daca exista un exces de consum ca urmare a cresterii numarului de consumatori pe un circuit, sau
prin inlocuirea acestora cu altii de o putere mult mai mare si circuitele electrice, cablurile,
conductoarele nu sunt bine dimensionate, aceste se pot incalzi si chiar topi si pot provoca incendi.

Intreruptoarele automate sunt proiectate pentru a detecta acest tip de defect si a intrerupe
alimentarea in deplina siguranta, dar asta numai in cazul in care sunt corect dimensionate si
instalate pe fiecare circuit (loc de consum).

Este bine sa stiti cand este este necesara modernizarea tabloului electric:

V-ati mutat intr-o casa construita cu mai mult de 20 ani in urma

Va planificati estinderea sau remodelarea interiorului casei sau apartamentului dvs.
Adaugati aparatura noua cum ar fi: aer conditionat, masina de spalat si uscat rufe, cada
hidromasaj, plita electrica.

Aceasta masura este foarte importanta pentru a evita eventualele pericole de incendiu provocate de
o rezistenta de izolatie necorespunzatoare a cablurilor sau conductoarelor electrice, dar si pentru o
dimensionare corespunzatoare noilor cerinte de consum.

Daca observati ca instalatia sau tabloul electric nu functioneaza in parametri, nu este sigura, au loc
dese intreruperi de energie sau alte defecte ce pot fi sesizate destul de usor de dvs., atunci apelati la
un electrician profesionist autorizat ANRE pentru o inspectie si reparatie a eventualelor defectiuni
cat mai curand
Protectia diferentiala

Necesitatea utilizării protectiei diferentiale, ca măsură suplimentară de protecţie devine foarte

actuală prin avantajele aduse.

Printre cele mai importante efecte ale utilizării protecţiei diferenţiale se numără:

Protecţia împotriva electrocutării, protejând impotriva tensiunilor accidentale de atingere,

contact direct sau indirect în mediile conductive
Protecţia împotriva producerii de incendiilor de natură electrică. Asigură protecţia instalaţiilor
împotriva defectelor de izolaţie

Din acest motiv normele şi normativele internaţionale tind către aplicarea generalizată a protectiei
diferentiale. În România şi în majoritatea ţărilor europene se recomandă o astfel de protectie
diferentiala, în unele tari fiind chiar obligatorie, mai ales la instalaţiile electrice rezidenţiale
(consumatorii casnici).

Întreruptoarele cu protectie diferentiala pot fi folosite în toate instalaţiile în care conductorul neutru
este separat de conductorul de împământare, dar si in instalatiile fara conductor de protectie (fara
impamantare).

Protecţia împotriva electrocutării

Aşa cum este cunoscut, mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de
valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia se poate produce electrocutarea, şocul
putând duce chiar la moarte.
Valoarea limită superioară a intensităţii curentului şi pe care o poate suporta un om, indiferent cât
durează este de 10 mA. Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA.

De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalaţiile electrice casnice sunt reglate la
această valoare a curentului diferenţial rezidual şi vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică
când se atinge aceast prag.
În locuinţă se pot produce cu uşurinţă accidente care conduc la electrocutare prin folosirea
diferitelor aparate existente (maşini de spalat rufe sau vase, boilere electrice, centrale termice,
aparate de aer condiţionat, hidrofoare, etc.).

Folosind protectia diferentiala va asiguraţi un înalt nivel de securitate în exploatarea instalaţiilor

electrice, protejandu-vă viaţa dumneavoastră şi a familiei, evitând astfel eventualele accidente ce
pot fi provocate prin electrocutare.

Cum funcţionează protectia diferentiala?

Principiul de functionare al unui disjunctor diferenţial (DDR) se bazează pe trecerea curentului

conductoarelor de fază şi nul printr-un miez magnetic toroidal. Dacă nu sunt scurgeri accidentale
spre pământ, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolaţie, curentul ce străbate miezul
magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale şi de sensuri contrare.

În cazul în care o parte din curentul de sarcină are un alt traseu decât cel normal, este sesizată
această valoare (se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de fază) şi dacă este mai
mare sau egală cu valoarea nominală a sensibilităţii disjunctorului (10 mA – 30 mA), se va declaşa
comanda de deconectare a circuitului.

Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă protecţie globală prin montarea unui
întreruptor diferenţial general.

În cazul folosirii unui întrerupator general diferential pentru protectia diferenială a mai multor
circuite, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (întreruptoare automate) calibrate
corespunzător consumului pe fiecare circuit.

Întrerupatorul general diferential se va dimensiona ţinând cont de suma curentilor circuitelor

protejate şi care nu trebuie să depasească curentul nominal al acestuia.

Printre dezavantajele utilizării acestei soluţii, se numără faptul că in cazul unui defect pe oricare din
circuite, intrerupatorul diferential va declansa deconectand toate circuitele pe care le protejează. Un
alt aspect de care trebuie să ţinem cont este faptul că identificarea circuitului defect este mult mai
greoaie pentru un utilizator obişnuit.

Alegerea întreruptoarelor diferenţiale

La alegerea întreruptoarelor diferenţiale se va tine seama de corelarea caracteristicilor acestora cu

valorile specifice fiecărui circuit şi anume:

Tipul aplicaţiei
Tensiunea de alimentare si Curentul nominal
Protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit, sau doar întreruptor diferenţial
Alimentare monofazată sau trifazată
 Sensibilitate 10 mA, 30 mA, 100 mA sau mai mare
Caracteristica de declanşare – tip B sau C
Selectivitate

Tipuri de întreruptoare diferenţiale

Tip A – sensibilitate la curentul rezidual alternativ şi pulsatoriu. Detecteaza componenta alternativa

si continua a curentului de defect (circuite speciale: echipamente bucatarie, băi).
Tip AC – sensibilitate la curentul rezidual alternative
Tip B – declansarea este data de curenţii reziduali sinusoidali sau pulsatorii proveniţi de la
circuitele redresoare

Recomandari utile

Valoarea standard a curentului de defect este de 30 mA.

O valoare de 10 mA este recomandată a fi folosită doar în situaţii speciale (jacuzzi, cabine de
duş), iar cablul de alimentare trebuie să aibe o izolaţie foarte bună pentru a evita declanşări nedorite
datorate interferentelor
Este recomandat ca o dată pe lună să fie verificată buna funcţionare a întreruptoarelor diferenţiale
prin apasarea butonului de test
Utilizarea întreruptoarelor diferenţiale este recomandată în special pe toate circuitele cu grad
ridicat de risc
În general este de evitat utilizarea acestora pe circuitele de iluminat

Întrerptorul diferential selectiv ( Tip – S )

Întreruptoarele diferenţiale selective sunt folosite ca întreruptoare generale şi asigura o temporizare

la declansarea la defect diferential. În acelaşi timp asigura si o selectivitate in functionare faţă de
intreruptoarele diferenţiale standard, montate în aval.

În vederea asigurării gradului optim de selectivitate, intreruptoarele diferentiale din aval trebuie să
fie de 30mA sau 10mA.

Selectivitatea între un dispozitiv de tip S si unul de tip general (A sau AC), poate fi considerata ca
fiind realizată dacă raportul între curenţii reziduali de defect este de cel puţin 3.

Caracteristica de Declansare

Caracteristica de declansare a intreruptoarelor automate, este o curba care indica în functie de

curentul prezumat a fi întrerupt, timpul scurs între aparitia curentului de defect si momentul
declansarii protectiei (intreruperea circuitului).
Constructiv, intreruptoarele automate sunt prevazute cu două tipuri de relee (declanșatoare):

un releu termic cu intarziere la declansare, pentru protectia circuitului la suprasarcină.

un releu electromagnetic pentru protectia circuitului la scurtcircuit

Întreruptoarele automate sunt folosite în circuitele de alimentare ale consumatorilor şi trebuie să

satisfacă simultan mai multe conditii în absenta, respectiv în prezenta curentului de vârf în circuitul
respectiv:

să suporte timp nelimitat curentul de calcul al circuitului - condiţie ce se realizeaza atunci când
curentul nominal al întreruptorului automati este superior curentului de calcul: IN>IC

să se asigure protectia conductoarelor circuitului la supracurenti, deconectând circuitul înainte ca

temperatura acestuia să depașească limitele admise, corespunzator materialului și secțiunii
conductorului de alimentare.

Un intrerupator automat ales pentru protectia unui circuit electric, indeplineste in principiu doua
functii: protectie la suprasarcina si protectie la scurtcircuit.

Caracteristica declansatorului termic, destinat protectiei în caz de suprasarcina, este o caracteristica

dependenta de curent, iar caracteristica declansatorului electromagnetic, destinat protectiei în caz de
scurtcircuit, este o caracteristica practic independenta de curent .

Acest lucru inseamna ca intreruptorul automat asigura protectia conductorului retelei la scurtcircuit,
dar nu trebuie sa actioneze la supracurentii functionali (de vârf) pentru circuitul protejat.

Caracteristici generale ale intreruptoarelor automate

Tensiunea nominală – tensiunea maximă de serviciu în care este destinat să lucreze întreruptorul.

Curentul nominal este valoarea standardizată a curentului sub care întreruptorul poate funcționa în
regim permanent fără ca limitele admisibile de încălzire să fie depășite. Valorile uzuale ale
curentului nominal al întrerupătoarelor sunt: 6A, 10A, 16A, 25A, 32A, 40A, 50A, 63A, 80A, 100A,
etc.
sursa: www.hager.ro

Capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit este valoarea efectivă a celui mai mare curent de
scurtcircuit pe care aparatul trebuie sa-l întrerupă în condițiile de utilizare și funcționare prescrise.

Întreruperea unui circuit este însoţită de formarea unui arc electric între contactele aparatului de
comutatie. Arcul electric reprezintă în general un fenomen nedorit având un efect termic
distrugător.

La alegerea unui disjunctor trebuie să respecte criteriile de selectivitate, adică să nu întrerupă în caz
de defect, înaintea unui alt întrerupător situal în aval și nici după unul situat în amonte.
Selectivitatea poate fi de curent sau de timp.

Caracteristici de declansare - curbele de declansare ale intreruptoarelor automate

sursa: www.moeller.ro
Întreruptorul automat nu trebuie sa functioneze la curentii de vârf (supracurenti functionali, care nu
trebuie interpretati drept curenti de defect). Curentul nominal al sigurantei trebuie corelat cu
intensitatea curentului de vârf (Iv) si cu durata acestuia (tv). Aici intervine caracteristica de
declansare specifică fiecărui tip de disjunctor.
Cazul cel mai des întâlnit este cel al motoarelor electrice, unde intervine curentul de pornire Ip care
poate lua valori de până la 6 ori curentul nominal.
Din punct de vedere al curentului magnetic (Im), întreruptoarele automate sunt din
categoria „B” (Im = 3÷5 In), „C” (Im = 5÷10 In) sau „D” (Im = 10÷20 In)

Aplicații

Curba B - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor in instalatiile casnice (circuite de iluminat si

prize, incalzire electrică)
Curba C - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor ce absorb un current mare la pornire (grupuri
de ghirlande luminoase, motoare electrice)
Curba D - Pentru protectia circuitelor de alimentare ale transformatoarelor sau motoarelor electrice
cu demaraj greu.

Protectia la supratensiune

Supratensiunile aparute in instalatiile electrice sunt fenomene nedorite, care pot duce la
solicitarea izolatiei conductoarelor, deteriorarea acesteia si producerea de scurtcircuite cu efecte din
cele mai nedorite (incendii, distrugeri echipamente foarte scumpe, intreruperea alimentarii cu
energie electrica).

In general aparitia supratensiunilor in reteaua electrica, are ca sursa o serie de fenomene:

Intreruperea accidentala, in amonte a nulului retelei de alimentare, fenomen care duce la aparitia
unei tensiuni de 400 V in circuitele de alimentare ale consumatorilor monofazati.

Loviturile de trasnet asupra instalatiei de protectie la trasnet (instalatia de paratrasnet a imobilului)

Propagarea supratensiunilor prin conductoarele retelei de alimentare ca urmare a unei lovituri de

trasnet in apropiere

Defecte ale instalatiei propii, fenomen ce poate induce supratensiuni in circuitele din apropiere

Descarcari electrostatice, comutatii in instalatia propie sau sistemul de alimentare.

Durata, amplitudinea, dar si distanta la care s-a produs fenomenul care a generat supratensiuni in
reteaua electrica de joasa tensiune, sunt caracteristici importante si sunt direct proportionale cu
pagubele produse.

Supratensiunile datorate loviturilor de trasnet sunt caracterizate de o crestere rapida a tensiunii, dar
au o durata redusa (de ordinul microsecundelor). Supratensiunile pot aparea la o lovitura directa a
trasnetului asupra imobilului, dar si daca aceasta lovitura cade asupra altui imobil din apropiere, sau
a instalatiei electrice de distributie a energieiei (in general instalatiile aeriene sunt cele mai
afectate).

Supratensiunile datorate comutatiilor sunt caracterizate de o tensiune si amplitudine redusa, dar in

schimb pot avea durate mari in timp.

Intreruperea conductorului neutru in instalatia propie (imobile alimentate cu tensiune trifazata), este
un defect care poate genera supratensiuni periculoase. Astfel, are loc cresterea tensiunii de
alimentare a receptorilor monofazati (230V), cu o tensiune de 400 V (tensiunea dintre doua faze)

Deteriorarea echipamentelor electronice dintr-o casa, datorita supratensiunilor de origine

atmosferica (trasnete), dar si a intreruperii accidentale a nulului retelei electrice de alimentare sunt
fenomene neplacute, dar care pot fi evitate prin montarea de dispozitive de protectie la
supratensiuni (SPD).

Acumularea de sarcini electrice si amorsarea acestora (descarcare electrostatica), in apropierea

instalatiei de joasa tensiune sunt o alta sursa a aparitiei supratensiunilor periculoase.

Protectia instalatiilor si echipamentelor la supratensiune

Protectia instalatiilor electrice interioare impotriva supratensiunilor se realizeaza in trepte, incepand

de la intrarea alimentarii in cladire si pana la echipamentele cele mai sensibile.

Alegerea si utilizarea dispozitivelor de protectie la supratensiuni (SPD) se face pe baza conceptului

de zona. Acest concept se refera la volumele ce cuprind elementele de protejat.

Dispozitivele de protectie sunt impartite in mai multe categorii, strans legate de zona de protejat,
astfel:

SPD 1 – sunt descarcatoarele supuse celor mai intense incercari, care se monteaza in tabloul
general de alimentare si are rolul de a limita patrunderea in instalatia electrica a unor curenti de
impuls ca urmare a unei lovituri de trasnet.

SPD 2 – aceste descarcatoare se monteaza in aval de SPD 1, avand rolul de a limita supratensiunile
care trec de prima zona de protectie.

SPD 3 – aceste descarcatoare se monteaza in apropierea receptoarelor pe care dorim sa le protejam

(calculatoare, receptoare TV, diferite alte aparate electrocassnice)

Conditii de montaj a descarcatoarelor la supratensiune

Alegerea SPD trebuie sa tina cont, in afara de nivelul protectie si de tipul retelei de alimentare,
tensiunea de alimentare a echipamentelor, curentul electric de impuls.

Conectarea SPD in tablourile electrice trebuie sa se realizeze cu conductoare cat mai scurte (sub 0,5
m), pentru a creste eficienta sistemului de protectie.
Conductorul de legare la pamant a SPD, care protejeaza impotriva supratensiunilor de origine
atmosferica (lovituri trasnet), se recomanda sa aiba o sectiune de cel putin 16 mm2.

Conductorul de legare la pamant a SPD pentru protectia circuitelor, se recomanda sa aiba o sectiune
de cel putin 4 mm2.

Toate partile conductoare ale echipamentelor, aparaturii, instalatiilor, dar si conductoarele de

protectie (PE) ale instalatiei electrice interioare, trebuie conectate la reteaua de echipotentializare.

Aparate electrice folosite la realizarea schemelor

Aparatele electrice folosite la realizarea schemelor electrice de forta si comanda, pot fi grupate diin
punct de vedere al rolului funcţional, astfel:

aparate electrice de comanda şi control - permit darea unei comenzi (manuale sau automate)

aparate electrice de semnalizare şi avertizare

aparate electrice de masura

APARATE ELECTRICE pentru comandă şi control.

Realizarea unei anumite funcţii de comandă, pentru utilajul antrenat de motorul electric, se asigură
cu aparate electrice pentru comandă.
Cele mai folosite aparate pentru comanda motoarelor sunt:

Butoanele de comandă

Cheile de comandă

Releele

Contactoarele

Întreruptoarele automate

BUTOANELE DE COMANDA
Butoanele de comanda se folosesc pentru comanda manuală a unor aparate electrice de conectare.
Reprezentative sunt butoanele cu revenire, folosite în comanda contactoarelor electromagnetice.
Acestea au comanda egală cu durata menţinerii în poziţia apăsat.

Pentru comenzi permanente se folosesc butoanele cu reţinere. Butoanele de comandă pot avea
incluse și lămpi care să semnalizeze ultima comandă efectuată.

CHEILE DE COMANDĂ. Cheile de comandă se folosesc pentru transmiterea de comenzi

complexe, specifice întreruptoarelor automate, având avantajul numarului mare de contacte și a
memorării ultimei comenzi.

RELEELE

Releele fac parte din categoria aparatelor cu caracteristică discontinuă, variaţia

mărimii electrice de intrare determinând doar o variaţie în salt a mărimii de ieşire.
Există o gamă foarte largă de relee electrice, acestea putând fi grupate astfel:

După natura mărimii de intrare: de tensiune, de curent, de putere, de timp

După caracterul mărimii de intrare: de curent continuu, de curent alternativ)

După caracteristica de acţionare: dependente de curent, independente de curent

CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC

Comanda unui motor electric necesită două sau mai multe din urmatoarele operatii: pornirea,
limitarea curentului de pornire, reglarea vitezei, inversarea sensului de rotatie sau oprirea. Aparatul
electric conceput şi realizat pentru a permite comanda unui motor electric este contactorul
electromagnetic.
Acesta execută prin comenzi locale sau de la distanță, închiderea, deschiderea sau comutarea
circuitelor realizate prin contactul unui buton sau al unui releu.

Prin deplasarea unei armaturi mobile, parte componentă a circuitului magnetic, contactorul închide
sau deschide o serie de contacte de lucru (CL), care au capacitate de rupere, sau contacte auxiliare
(CA).

Armatura mobilă, în mod normal este tinută depărtat de partea fixă a cicuitului magnetic, datorită
unui resort. Pentru a o atrage este necesară o fortă electromagnetică, produsă de câmpul magnetic
determinat de curentul ce strabate bobina.
Spre deosebire de celelalte aparate de conectare, contactorul electromagnetic are numai o pozitie
stabila, cea corespunzatoare lipsei curentului prin bobină. Acţionarea contactorului se asigură prin
încadrarea bobinei sale într-o schemă electrica de alimentare şi comandă.
Electromagneţii contactoarelor îndeplinesc următoarele condiţii:

Pot suporta un timp nelimitat 1,05 Un

Atrag şi reţin armătura la 0,85 Un

Între 0,7 Un şi 0,35 Un armătura se desprinde

Contactoarele se fabrică pentru acţionare atât în curent alternativ, cât si în curent continuu şi pot fi
contactoare de forţă şi de comandă.

Contactoarele de comandă sunt folosite în schemele de acţionări electrice ca relee intermediare

pentru multiplicarea unor semnale.

Constructiv, contactoarele de comandă se aseamănă cu cele de forţă, cu excepţia sistemului de

contacte, care permit posibilităţi variate de combinaţii normal deschise sau normal închise.
Instalatii electrice in incaperi cu cada de baie sau dus

Instalatiile electrice in incaperile cu cada de baie sau dus, fac parte din categoria instalatiilor
speciale. Baile sunt delimitate din punct de vedere al prescriptiilor si normativelor din domeniul
electric in volume.

In functie de volumul respectiv este permis a se executa anumite instalatii electrice.

Descrierea volumelor

Volumul 0, este zona din interiorul cazii de baie sau a dusului, avand suprafata delimitata de cada
baii sau a dusului.
Volumul 1, este zona delimitata de inaltimea cazii si suprafata verticala circumscrisa acesteia pana
la inaltimea de 2.25 m. Volumul sub cada de baie sau de dus se considera ca apartine deasemenea
volumului 1.

Volumul 2, este delimitat de suprafata verticala exterioara volumului 1 si de suprafata verticala

paralela situata la o distanta de 60 cm de marginea volumului 1, pana la inaltimea de 2,25 m.

Masuri de protectie impotriva socurilor electrice

Protectia impotriva socurilor electrice se poate realiza prin utilizarea tensiunilor foarte joase de
protectie sau de securitate (TFJP si TFJS). Aceste masuri sunt obligatorii in volumul 0, 1 si 2.
Exemplu edificator este alimentarea cabinelor de dus prin intermediul alimentatoarelor de 12 V.

Normativul I7/2011 specifica clar asigurarea protectiei suplimentare prin utilizarea dispozitivelor
de protectie la curent rezidual (DDR), dar si utilizarea legaturilor de echipotentializare pentru toate
tevile si racordurile metalice din aceste incaperi.

Utilizarea DDR-urilor nu este necesara daca:

- este folosita ca masura de protectie separarea electrica prin transformatoare de separare care
alimenteaza un singur consumator.

- echipamentele montate in aceste volume, sunt alimentate cu TFJP sau TFJS (U<50 V ca sau U
<120V c c)

Sistemul de pozare a circuitelor electrice

Circuitele electrice care alimenteaza echipamentele electrice situate in volumele 0, 1 sau 2, vor fi
ingropate pe peretii acestor volume la o adancime de minim 5 cm.

Echipamente electrice

Echipamentele electrice montate in aceste volume trebuie sa aiba grad de protectie IP 67 pentru
volumul 0 si IP 54 pentru volumele 1 si 2.

Volumul 0 - nu se permite montarea nici unui aparat sau dispozitiv

Volumul 1 - este permisa montarea dozelor pentru alimentarea receptoarelor din acelasi volum,
accesorii ale circuitelor protejate prin prin TFJP sau TFJS cu o tensiune nominala care nu depaseste
25 V ca sau 60 V cc.

Volumul 2 - alte accesorii ale circuitelor de TFJP sau TFJS, alimentarea aparatelor de ras,dar nu
prize pentru alimentarea altor receptoare.
Instalatii electrice pentru santiere de constructii

Instalatii electrice pentru santiere de constructii si de demolare

Instalatiile electrice pentru santiere de constructii si de demolare trebuiesc proiectate si executate

respectandu-se prevederile prezentului normativ si prevederilor specifice din SR HD 60364-7-704
si SR CEI 61200-704.

Prevederile specifice din prezentul capitol completeaza regulile generale si se aplica instalatiilor
electrice temporare pentru santiere de constructii si de demolare pe perioada activitatilor de
constructie si de demolare, incluzand (de exemplu):

lucrari de constructie pentru cladiri noi;

reparare, modificare, extindere sau demolare a cladirilor existente sau parti ale cladirilor existente;

lucrari de inginerie (reglari, parametrizari);

lucrari de terasamente.

Regulile nu se aplica instalatiilor din amplasamentele administrative ale santierelor (birouri,

vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplica regulilor generale din capitolele anterioare. De
asemenea, regulile nu se aplica in instalatii in care este implicat echipament de natura similara cu
cel utilizat in exploatari miniere de suprafata.

Prevederile se aplica instalatiilor fixe sau mobile.

Alimentarea cu energie electrica

La alimentarea cu energie electrica a santierului se va tine seama de solutia stabilita pentru

constructia definitiva, evitandu-se pe cat posibil, alimentarea provizorie.

in cazul in care pentru alimentarea cu energie electrica a santierului se utilizeaza posturi de

transformare provizorii, se recomanda ca acestea sa fie amplasate pe cat posibil in centrele de
greutate ale receptoarelor de energie electrica.

De regula, in santiere se prevad urmatoarele scheme de distributie a energiei electrice.

a) Instalatia este direct conectata la reteaua de alimentare pentru intermediul unui singur „ansamblu
de aparataj de joasa tensiune ” (AUS).

b) Instalatia este conctata la reteaua de alimentare prin intermediul unui dulap general AUS, care
alimenteaza tablouri secundare AUS la care se racordeaza echipamente fixe, mobile si portabile
Tabloul general de distributie AUS cuprinde:

in schemele TT si TN-S, un DDR cu intarziere montat pe alimentare si dispozitive de protectie

impotriva supracurentilor;

in schema TN-C, dispozitive de protectie impotriva supracurentilor;

in schema IT, un dispozitiv de control permanent al izolatiei si dispozitive de protectie impotriva

supracurentilor.

Tabloul de distributie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform prevederilor

Tabloul de distributie AUS pentru aparate mobile si portabile cuprinde in toate schemele
dispozitive diferentiale de mare sensibilitate de 30mA, fara intarziere si dispozitive de protectie
impotriva supracurentilor.

La alimentarea cu energie electrica cu conductoare neizolate a santierelor trebuie respectate

urmatoarele conditii:

in punctele cele mai inalte ale santierului se prevad descrescatoare legate la priza de pamant;

stalpii din beton armat ai liniilor aeriene de joasa tensiune se leaga la pamant prin armaturile
metalice la care se va asigura continuitatea electrica;

la stalpii din lemn elementele metalice montate pe ei trebuie legate la conductorul de protectie
numai daca stalpii

prezinta conductoare de coborare, cabluri armate, iar descarcatoarele lor de supratensiune se leaga
direct la pamant;

descarcatoarele de supratensiune trebuie montate cat mai aproape de receptoarele de energie

electrica prevazute cu infasurari (motoare electrice, transformatoare de sudare etc).

Protectia impotriva socurilor electrice

Protectia impotriva atingerilor directe

Urmatoarele masuri de protectie impotriva atingerilor directe sunt recomandate a fi aplicate:

izolarea partilor active;

bariere sau carcase.

Masura de protectie pentru utilizare de obstacole care ar proteja numai impotriva atingerilor directe
intamplatoare cu partile active nu este admisa decat in cazurile in care nu pot fi utilizate alte masuri
de protectie, si numai pentru o durata foarte scurta.
Masura de protectie prin amplasarea in afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admisa decat
pentru linii aeriene care traverseaza santierul.

Protectia impotriva atingerilor indirecte

Protectia prin intreruperea automata a alimentarii

In instalatiile de santier se vor utiliza de preferinta schemele TT si TN-S.

Schema TN-C se admite in partea fixa a instalatiei electrice, si anume intre alimentarea instalatiei si
ansamblul general de aparataj (AUS).

Se admite utilizarea schemei IT daca este necesar sa se evite intreruperea la primul defect de punere
la pamant in special pentru o parte a instalatiei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare a
apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire.

Aceasta schema se va alege luand in considerare dezavantajele ei datorate conditiilor impuse

privind controlul permanent al izolatiei, alimentarea rapida a primului defect).

Protectia prin alimentarea cu tensiune redusa, cand tensiunea cea mai mare nu depaseste 110 Vc.a.
intre faze (65V intre faza si neutru legat la pamant, in trifazat, 55 V intre faza si neutru legat la
pamant, in monofazat), trebuie sa indeplineasca conditiile din schema TN in care:

punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la pamant, si prizele
de curent nu trebuie sa fie intersanjabile cu prizele de curent prevazute pentru alte tensiuni

Aceasta forma de protectie poate fi utila in special acolo unde sunt prevazute conditii severe de
functionare sau de mediu si unde TFJP si TFJS nu sunt utilizabile.

Protectia fara intreruperea alimentarii

Protectia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izolatie echivalenta se refera la
constructia echipamentelor si este recomandata pentru utilajele portabile. Aceste echipamente
trebuie sa aiba protectia mecanica IPX4 daca sunt utilizate in amplasamente in care sunt prezente
picaturii de apa.

Masura de protectie prin amplasamente neconductoare nu este admisa.

Masura de protectie prin legaturi echipotentiale locale nelegate la pamant nu este admisa.

Masura de protectie prin separare electrica a circuitelor este limitata la alimentarea unui singur
receptor prin intermediul unui transformator si a unui cablu flexibil.

Protectia prin utilizarea tensiunii foarte joasa TFJS si TFJP se aplica in special in cazurile cand
conditiile de lucru sunt severe (exemplu in incinte electroconductoare de mici dimensiuni pentru
alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de slefuire utilizat in mediu umed sau pentru
incalzirea betonului).

Echipamentele electrice fixe carora nu li s-a aplicat ca masura de protectie

impotriva socurilor electrice prin atingerea indirecta „alimentarea la tensiune redusa” “separarea de
protectie” sau “izolarea suplimentara”, trebuie prevazute cu cel putin doua masuri de protectie alese
astfel incat ele sa nu se excluda reciproc.

La receptoarele mobile si portabile se aplica masurile prevazute in SR EN 50144-1, STAS 12217 si

SR HD 60364-4-41, cu urmatoarele precizari: utilajele portabile folosite in mediu sau procese
umede (ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de curatat parchetul etc) se
alimenteaza la o tensiune redusa de protectie de cel mult 24V, conform prevederilor STAS 2612 si
cap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mare de 24V in cazul in care se aplica masurile de protectie
“separarea de protectie” sau “izolarea suplimentara de protectie “, conform SR HD 60364-4-41.

Protectia impotriva supracurentilor este asigurata prin dispozitive de intrerupere automata

(disjunctoare sau sigurante fuzibile intreruptor) montate in interiorul unui ansamblu AUS.

Se recomanda ca toate circuitele sa fie protejate impotriva suprasarcinilor.

Este permis ca circuitele care alimenteaza echipamente pentru ridicare comandate manual sa nu fie
protejate impotriva suprasarcinilor.

Tablourile de distributie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curentilor de

scurtcircuit bazata pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare.

Circuitele care alimenteaza prize de curent avand curentul nominal pana la 32A inclusiv si alte
circuite care alimenteaza echipamentul electric portabil avand curent nominal pana la 32A inclusiv
trebuie protejate prin una din urmatoarele metode:

dispozitive de curent diferential rezidual avand curent nominal de functionare de maxim 30mA;

tensiune foarte joasa asigurata prin TFJS si TFJP;

separare electrica, fiecare priza de curent si echipament electric portabil fiind alimentate printr-un
transformator individual de separare sau prin infasurari separate ale unui transformator de separare.

Pentru circuitele care alimenteaza prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32A trebuie
utilizate dispozitive de curent diferential rezidual care au un curent diferential rezidual nominal de
maxim 500 mA.

Conditiile minimale de influente externe care pot fi intalnite pe santiere sunt urmatoarele:

A A temperatura ambianta: – 5oC ÷ + 40oC (AA4)

A D prezenta apei: proiectie de apa (AD4)

A E prezenta corpurilor straine: foarte mica (AE3)

A G socuri mecanice: importante (AG3)

A H vibratii: medii (AH2)

B A competenta persoanelor: obisnuite, in general (BA1) instruite (BA4) calificate pentru

manevrari in exploatare (BA5)

B C contactul persoanelor cu potentialul pamantului: frecvent (BC3) continuu in incinte

electroconductoare de mici dimensiuni (cuve, goluri tehnice) (BC4)

Echipamentul electric de pe santiere este supus la conditii foarte severe si trebuie sa poata suporta
solicitarile respective.

Echipamentul utilizat in instalatiile de pe santiere trebuie ales si montat astfel incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:

- flexibilitate, care permite utilizarea succesiva pe santiere diferite;

- usurinta reamplasarii componentelor;
- montare, transport si depozitare usoare;
- robustete;
- securitate corespunzatoare

Accesul in functionare normala trebuie sa fie prevazut astfel incat lucrarile sa fie executate de
persoane cu competente corespunzatoare:

- manevre simple, de catre persoane obisnuite (BA1);

- celelalte manevre, fara acces la partile active, de catre persoane instruite (BA4);
- lucrari si manevre la partile active, numai de catre persoane calificate (BA5).
- in instalatiile de pe santiere se pot produce socuri mecanice importante (AG3).
- Protectia sistemelor de pozare este asigurata prin:

alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunzatoare;

amplasamente care protejeaza sistemele de pozare la socuri;

o protectie mecanica suplimentara in pasajele pietonale sau ale in incinta santierelor, retelele
electrice de joasa tensiune trebuie executate pe cat posibil in solutia definitiva.

Se recomanda ca executarea retelelor de joasa tensiune sa se faca in cabluri.

Atunci cand se utilizeaza cabluri flexibile se reomanda ca acestea sa fie de tipul SR CEI 60245
cablurile rigide trebuie sa aibe o rezistenta mecanica echivalenta. in cazul in care nu se pot utiliza
cabluri, retelele de joasa tensiune se vor executa aerian cu conductoare torsadate, respectandu-se
prevederile din normativul PE106.

Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate in incinta santierelor cu exceptia celor pentru

instalatiile de ridicat si transportat si pentru instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice.

Toate echipamentele electrice utilizate trebuie sa aibe gradul de protectie minim IP44.

Reteaua generala a conductoarelor principale de legare la pamant de protectie se realizeaza buclat

in toate cazurile in care acest lucru este posibil.

Prizele de pamant si conductoarele de protectie pentru legare la pamant de pe santiere se executa cu

prioritate utilizandu-se elementele metalice naturale existente (structura metalica a constructiei,
conductele metalice, armatura betonului etc) cu respectarea conditiilor din SR CEI 60364-4.

Receptoarele mai indepartate de cladirea a carei constructie metalica este utilizata drept priza
naturala, trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protectie care insoteste reteaua de
alimentare, (asigurandu-se astfel continuitatea retelei generale a conductoarelor de protectie de pe
santier).

Carcasele si elementele de sustinere metalice ale echipamentelor electrice si toate conductoarele de

protectie locale se leaga la reteaua generala de protectie. Daca exista mai multe retele generale de
protectie, acestea se leaga intre ele in cel putin doua puncte diferite.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant si rezistenta conductoarelor de protectie pana la receptor

trebuie sa fie de maximum 4 Ω , respectandu-se conditia de deconectare in caz de defect.

Reteaua generala de protectie care se executa ramificat, se leaga la toate capetele de linie si la
punctele de ramificatie la cate o priza de pamant fixa de 10 Ω . Rezistenta ansamblului trebuie sa
fie de maxim 4 Ω .

Lungimea conductorului de protectie intre doua prize de pamant fixe sau de la oricare dintre
receptoarele eletrice pana la cea mai apropiata priza, se admite sa fie de cel mult 200m, in cazul
conductoarelor de cupru si de cel mult 150m in cazul celor din otel.

Daca aceste lungimi (sau distante) sunt mai mari, se intercaleaza prize de pamant suplimentare
astfel incat lungimile, respectiv distantele specificate mai sus sa fierespectate.

La santierele cu suprafata redusa de teren, unde spatiul nu permite executarea de prize de pamant
concentrate de 4 Ω pentru reteaua de protectie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului
retelei, numarul lor alegandu-se astfel incat sa se realizeze in ansamblu o rezistenta de maximum 4
Ω.
Pe santiere se admit si prize de pamant complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La
priza de pamant orizontala din apropierea liniei aeriene se leaga un numar sufient de electrozi
verticali astfel incat rezistenta totala maxima sa fie de 4 Ω .

Se admite ca o priza de pamant orizontala ingropata in imediata apropiere a stalpilor liniei aeriene
si care urmeaza traseul acesteia sa fie utilizata pentru protectie. in acest caz, la fiecare stalp se
prevede o ramificatie la care se leaga bornele de protectie ale utilajelor si cele ale tablourilor de
distributie.

La retelele aeriene pentru alimentarea receptoarelor de pe santiere conductorul de protectie se

realizeaza cu conductoare neizolate. Conductoarele de protectie se realizeaza cu conductoare
neizolate. Conductoarele de protectie se instaleaza pe aceeasi stalpi cu reteaua de alimentare cu
energie electrica, dar pe izolatoare de portelan marcate prin vopsire in verde/galben si instalate sub
ultimul izolator al retelei, la cel putin 45 cm distanta. Pe stalp, in dreptul izolatoarelor instalatiei
generale de legare la pamant, se monteaza placi avertizoare cu inscriptie „conductor numai pentru
legare la pamant”.

Reteaua conductelor principale de protectie pe santiere se executa cu conductoare de otel cu

sectiunea minima de 140 mm2. in cazuri justificate se admite folosirea conductoarelor de cupru cu
sectiunea de 25 mm2.

Derivatiile de la reteaua conductoarelor principale de protectie spre partile metalice, pentru legarea
lor la pamant, se executa pana la tabloul de distributie, cu conductoare avand sectiunile stabilite. De
la tabloul de distributie pana la partea metalica se continua cu legatura dubla, conectata in puncte
diferite la partea metalica si cu sectiunea minima de 70 mm2 OL sau, in cazurile in care
conductoarele nu se pot instala aparent, cu sectiunea minima de 25 mm2 Cu.

La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru si invelis de cauciuc in executie grea
sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea conductor al cordonului drept conductor de
legare la pamant.

Conductoarele de protectie pentru legarea la pamant a echipamentelor supuse la deplasari frecvente

sau vibratii, trebuie sa fie flexibile.

La utilajele alimentate prin cabluri flexibile de cupru la care se aplica schema TT, se admite
utilizarea unui singur conductor de legare la pamant cu conditia utilizarii ca masura suplimentara a
mijloacelor individuale de protectie, in conditiile din SR CEI 60364-4.

Protectia la soc electric se aplica utilajelor electrice si instalatiilor electrice de ridicat cu cale de
rulare de pe santiere, respectandu-se conditiile din SR CEI 6034-4-41.
Ins

Puterea sub lupă … până la bec!

Energia electrica o afacere rentabila si pentru tine
Executia unui bransament monofazat aerian

Branşamentul electric este instalatia electrica ce face legătura între Reţeaua Electrică de
Distribuţie (RED) a Operatorului de Distribuţie (OD) si instalaţia electrică interioară a
consumatorului.

Branşamentele pot fi monofazate sau trifazate. In articol voi vorbi de cele monofazate, aeriene, cel
mai întalnite în ţara noastră.

Părţile principale ale branşamentului sunt: BMP-ul ( Bloc de Măsură si Protecţie) monofazat in
cazul de faţă şi cablul de racord coaxial şi accesoriile acestuia.

Branşamentul poate conţine şi STENDER în cazul în care înălţimea cosoroabei la casă este mai
mică de 4 metri până la sol sau ancorarea cablului de cosoroabă nu permite un gabarit mai mare de
5 metri deasupra carosabilului.

Branşamentul este în gestiunea O.D. deşi in majoritatea cazurilor se afla pe proprietatea

consumatorilor. Gestiunea O.D. se termină la bornele ieşire contor.

Unul dintre documentele principale necesare unui branşament este Avizul Tehnic de Racordare
(ATR) ce se emite doar de O.D.

Voi descrie bransamentul pe părţi componente şi voi începe cu cea mai importantă: blocul de
măsură si protecţie.

Blocul de Măsură si Protecţie (B.M.P.)

Este principala componentă a bransamentului, in el realizandu-se măsurarea prin intermediul

contorului electric ( de aici denumirea “de măsură” ) si protectia instalatiei abonatului prin
intermediul intreruptoarelor si a altor dispositive de protectie ce le contine ( de aici denumirea “si
protectie”).

Deasemenea BMP-ul limitează si curentul pe care il poate utiliza abonatul.

BMP-ul este o cutie de regulă pătrată din policarbonat ce se poate sigila de către OD si se
amplasează pe peretele exterior al locuintei abonatului preferabil cat mai spre stradă.

In figura 1 voi prezenta un BMP de productie Eximprod Grup Buzau.

Acesta este format din carcasa de culoare gri ce se prinde de perete cu dibluri si holzsuruburi
(recomand diblu ø 10 si holzsurub 6 cu 80 mm) si capacul transaparent care permite citirea
contorului.

Acesta este echipat cu un intreruptor automat diferential de 32 A curba de deschidere C, putere de

rupere la scurt-circuit de 10kA si un current diferential de 300 mA, productie EATON seria
Moeller, il vedem in Figura 2.
In stanga intreruptorului diferential numit pe scurt RCBO se afla montata Bobina de Declansare,
functionala la tensiunea de 24 de Volti. Aceasta cand este alimentata se actioneaza in pozitia
“deschis” si la randu-i prin extensia manetei actioneaza in pozitia “deschis” intreruptoul RCBO.
In Figura 3 vedem Bobina de Declansare:

In dreapta imaginii se afla accesoriile de prindere: doua holzsuruburi pentru plastic speciale si doua
bolturi de platic pentru a mentine la pozitie egala suprafetele bobinei cu cea a RCBO.
Holzsuruburile traverseaza intreg corpul bobinei pana la RCBO.
In Figurile 4 si 5 sunt prezentate pozitiile holzsuruburilor pe bobina pentru montaj.

Bobinele se pot atasa atat la intreruptoare diferentiale RCBO cat si la intreruptoare automate
bipolare in doua module sau intr-unul MCB.

Pentru bransamente se pot utiliza doar MCB in doua module. Sunt mai sigure si singurele care
permit intrarea fazei coaxialului in borna fara tranzitie de la aluminiu la cupru.

Sunt situatii in care instalatia interioara a abonatului nu permite montarea unui RCBO, acesta
declansand in mod constant sau chiar in unele situatii acesta nu a stat conectat deloc. Prin urmare
am utilizat MCB, cu conditia ca acesta sa fie de acelasi amperaj ca diferentialul, in cazul de fata 32
A si o putere de rupere la scurt-circuit tot de 10 kA.

Modele de MCB utilizate pe bransamente sunt de regula 2Poli. Avand protectii atat pe nul cat si pe
faza.
In Figura 6 sunt puse in comparative un MCB si un RCBO utilizate in bransamente.

Culoarea “pink” a manetei este culoarea standard din codul culorior pentru amperaje pentru treaptea
de 32 Amperi. Se mai intalneste in mod frecvent si culoarea “galben” pentru treapta de 25 Amperi,
foarte des utilizata pentru bransamente.

Personal consider ca la consumurile gospodaresti din prezent 25 A insemnant aproximativ 5,5 kVA
este putin.

Utilizez in mod constant 32A ce inseamna o putere maxim simultan absorbita de 7, 04 kVA

Motivele necompatibilitatii intre RCBO si instalatia interioara a abonatului sunt multiple! Cele mai
intalnite sunt urmatoarele:

 parti ale instalatiei interioare au fost effectuate defectuos utilizand nulul de

protectie PE pe post de nul de lucru N.
 Defect de izolatie intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE. Indiferent
ca PE are priza de pamant proprie sau are ca sursa firul PEN al coaxialului.
 Defect de izolatie al fazei, iar instalatia casei este realizata pe teava de
plumb si conductoare de tip PLWA ( conductor cu izolatie din iuta si
cauciuc natural).
  Defect de izolatie intr-o doza, pe matisajele la conductori si umiditate in
exces.
 Defect de izolatie la motorul unei pompe care sta in mediu umed, cum ar fi
motorul unei pompe submersibile.

In primele doua cazuri RCBO nu va sta conectat niciodata! Am intalnit astfel de cazuri si am
inlocuit RCBO cu un MCB, desigur in astfel de situatii se cere si aprobarea O.D.

Renuntarea la protectia diferentiala nu este o solutie optima, ci de moment!

Preferabil este ca nonconformitatile instalatiei interioare sa fie reparate in asa fel sa accepte
utilizarea RCBO. Problema incompatibilitatii RCBO cu instalatia interioara a abonatului este
dezbatuta si in articolul “Protectia diferentiala a bransamentelor” ce il are ca autor pe domnul
Stoian Constantin.

In interiorul BMP intalnim si DPST-MN ce se traduce prin Dispozitiv de Protectie la Supra-

Tensiune si Monitorizarea Nulului.

Este un dispozitiv electronic ce are ca rol intreruprea alimentarii cu energie electrica a abonatului
cand acesta citeste in intalatie o tensiune mai mare de 270 de V sau cand Nulul PEN este rupt.
Dispozitivul necesita o impamantare proprie cu o rezistenta de 1500 de Ω. Ca o particularitate
dispozitivele de acest gen au functionat perfect la intreruperea nulului de retea insa foarte putine la
supra-tensiune, am intalnit multe cazuri in care la supra-tensiune s-au distrus pe sine.

In Figura 7 vedem un DPST-MN:

Acestea se conecteaza respectand cu strictete polaritatea firelor, daca sunt inversate faza cu nulul
declanseaza, acesta fiind o metoda anti-furt, deasemenea si ruperea prizei proprii de pamant duce la
declansarea acesteia.

In Figura 8 vedem un dispozitiv dezasamblat:

Declansarea o face prin cele doua fire de culoare albastra ce vor fi conectate la bornele bobinei de
declansare, firul de culoare maro reprezinta faza, cel alb nulul, iar galben-verde impamantarea
proprie notata in schemele standard cu Rpa.

Particularitate!

Personal aduc o modificare acestor dispositive: le inlocuiesc firele de alimentare cu unele mai lungi
prin cositorire, exact ca in fabricatie. Motivul fiind ca acestea vin din fabricatie sa fie conectate pe
intrarea in intreruptor, eu le mut pe iesire.

In cazul defectarii grave a DPST-MN ( scurt-circuit urmat de flacara deschisa) pana la sosirea
echipelor de interventie al O.D. proprietarul sa poate lasa deconectat dispozitiv prin actionarea
intreruptorului. In modul furnizat de fabrica oprirea ar fi imposibila, iar aceste dispozitive nu sunt
infailibile.

Personal nu sunt de acord cu racordarea fara nici o protectie a unor dispozitive electronice direct la
RED.

La capetele firelor sertizez acel tip de “papuc furca”, care se monteaza perfect in contactii auxiliari
ai aparatejelor de JT produse de seria Moeller.
In Figura 7 este un dispozitiv modificat de mine, in majoritatea cazurilor firele catre bobina sunt de
culoare neagra!

In Figura 9 este tarusul prizei de pamant Rpa cu firul de conexiune in BMP. Firul este MYF de 2,5
mm patrati culoarea Galben-verde.

Tarusul se bate sub BMP cu atentie ca acesta sa fie batut in pamant si nu in diferse reziduri de
constructii de la baza casei sau in placa de beton prea groasa, preferabilc at mai multa din suprafata
a acestuia sa intre in contact cu pamantul. Firul de la el la BMP se trece printr-o teava de PVC de ø
13.

Conexiunea firului de 2,5 mm MYF galben-verde de la tarus cu cel al DPST-ului de 0,75 mm

patrati MYF se face cu ajutorul unei riglete de 10 A montata in partea inferioara a BMP ca in
Figura 10 unde este incercuit cu rosu.
Bara de Nul este o piesa foarte importanta in orice BMP, aceasta se realizeaza din otel galvanizat si
contine 4 borne a cate 2 suruburi. Rolul sau fiind de tranzitie de la conductorul de aluminiu al
cablului coaxial la cele de cupru din interiorul BMP si de separare a PEN in nul de lucru N care
merge la borna de nul a intreruptorului si PE care devine nul de protectie si merge in tabloul din
interiorul locuintei abonatului.
In Figura 11 se vede bara de nul fixata de carcasa BMP prin intermediul a doua mici holzsuruburi.
Aceasta contine 8 suruburi M6 din otel galvanizat pentru a se realiza conectarea ferma a
contuctorilor.

Conectarea se realizeaza in felul urmator: prin bornele din stanga se trece conductorul de nul al
coaxialului, prin ambele borne, in borna dreapta jos se conecteaza firul de Nul N de culoare albastra
care merge in borna intreruptorului, iar in borna dreapta sus conductorul galben-verde care merge in
interiorul locuintei. O exemplificare in Figura 12:
In BMP se utilizeaza ca punti intre aparataj ( bara nul, intreruptor, separator daca e cazul, contor si
coloana) din conductor FY sau MYF de 6 mm patrati. Niciodata mai subtire! Preferabil sa se
pastreze standardul culorilor. Ca in cazul de fata: rosu- faza, albastru- nulul de lucru, galben+verde
– nulul de protectie.
In Figura 13 am pozat puntile utiliate in BMP, acestora le-am adus o modificare ce o recomand:
dublarea capetelor, ofera mai multa suprafata de contact si este foarte important, pe ele circula
intreg consumul locuintei.

Partile mai lungi sunt intrarile in contoar, iar cele scurte in intreruptor, conductorul mic este puntea
dintre bara de nul si intreruptor, recomand ca partea din bara de nul sa fie mai lunga!

In urmatoarele imagini prezint mai multe situatii de lucrari executate de mine, situatii diferite de
BMP in care s-a utilizat si protectia diferentiala si cea fara diferential.
In Figura 14 este situatie cu RCBO si contor cu inducte.
In Figura 15 este o situatie in care nu s-a utilizat RCBO ci un MCB, contor electronic si cateva
explicatii.
In Figura 16 am incercuit cu rosu elementele de fixare ale contorului, niste barete din plastic in care
se insurubeaza un tip special de holzsurub, gaurile fiind executate in asa fel in cat sa se potriveasca
orice tip de contor utilizat in Romania.

Sunt 3 puncte de fixare. Coloanele abonatului trebuie sa vina direct in bornele iesire contor fara
intrerupere pana la tabloul interior. Si capetele coloanelor recomand sa fie dublate. Si in aceasta
situatie nu s-a putut utiliza RCBO.
In Figura 17 este o lucrare finalizata, cu capacul BMP-ului pus, deasemenea si carcasa de sub
contor a fost remontata.
In Figura 18 o lucrare completa.
In Figura 19 am pozat accesoriile unui BMP in stanga sus fiind suportul apartajului de protectie, o
piesa din plastic ce are rol de sina omega. In Figura 20 avem o cutie de BMP goala.
In Figura 21 am incercuit cu rosu rama anti-furt, o carcasa mica de plastic ce se ataseaza pe partea
superioara a aparatajului de protectie ce impiedica abonatul sa introduca diverse obiecte la bornele
aparatajului. In partea superioara a pozei este capacul transparent ce se fixeaza cu cele 4 suruburi
negre din colturile sale, suruburile sunt prevazute cu mici orificii prin care va trece sarma de otel a
sigiliului.
In Figurile 22 si 23, bobina de declansare, cu sau fara diferential.

Cu acestea am incheiat capitolul BMP-ului.

RACORDUL

Principalul element al racordului este cablul coaxial care se identifica cu codul: ACCBYY.

Acesta se gaseste de dimensiunile 10+10; 16+16 si 25+25. Cele mai uzuale fiind ultimele doua.

Eu personal utilizez exclusiv cel de 25+25 motivul fiind conductorul PEN care consider ca trebuie
sa fie suficient de gros pentru a suporta si impamantarea.
Exista si conductor coaxial de cupru cu codul CCBYY insa utilizarea sa pe retele din aluminiu va
duce la avarii in mod repetat la locul conexiunii pe stalp datorita oxidarii in mod diferit al celor
doua materiale. Ca dezavantaj mai are greutatea si costul mare.
In Figura 24 a pozat o sectiune a cablului coaxial, in imagine fiind cel de 16+16 cu faza masiva.
INTOTDEAUNA faza va fi conductorul izolat din mijloc.

La intrarea in BMP dar si la conectarea in retea se elimina mantaua exterioara cat este necesar
ulterior tresa din sarme de aluminiu va fi indepartata de faza si rasucita de la un capat pana se va
obtine un conductor monofilar.

Capatul de care s-a rasucit se taie, iar restul in cazul BMP v-a fi izolat cu banda izlatoare preferabil
de culoare ALBA. Aceasta fiind culoarea corecta pentru firul PEN, ca in Figura 25.

In Figura 26 este capatul unui cablu coaxial caruia i se elimina mantaua, sub aceasta se gaseste o
protectie din plastic transaparent foarte alunecos care impiedica lama cutitului sa intre in tresa de
nul si sa ii scada grosimea. Acea protectie se elimina si ea dupa taierea mantalei de jur-imprejur a
cablului.
In Figura 27 se vede tresa de nul indepartata de firul de faza, inainte au fost eliminate mantaua si
protectia de PVC transparent.
Pe firul de faza se observa o culoare opaca, acela fiind o pulbere de aluminiu ramasa de pe firul de
nul, recomand stergerea ei, in cazul lucrul sub tensiune poate eletrocuta!!! Sau la aparitia umiditatii
poate creea mici scurt-circuite, se sterge usor cu o carpa.

In Figura 28 se vede firul de faza jumatate sters (dreapta), jumatate nu (stanga).

In Figura 29 s-a realizat rasucirea tresei de nul pana s-a obtinut un conductor monofilar, ulterior a
fost sectionat capatul de care s-a rasucit. Din firul de faza se sectioneaza functie de nevoie in BMP
preferabil ca asa cum se observa in imagine sa realizati o taietura perfect dreapta cu ajutorul unei
foarfeci pt teava PPR. Taietura dreapta permite conductorului sa intre cu grosimea totala pana la
capatul bornei si ofera cat mai multa arie de contact. Taierea cu patentul realizeaza o forma conica
la varf, acesta este o optiunea a mea! Nu este ceva obligatoriu.
In Figura 30 vedem conductorul de nul izolat cu banda izolatoare de culoare alba, aplicati minim
doua straturi. Faza a fost dezizolata la capat, intre 8 si 10 mm pentru a fi introdusa in borna
intreruptorului sau a separatorului daca avem BMP dotat cu separator ca in Figurile 31 si 32.
Conductorul de nul se lasa neizolat 30 de mm pentru a trece prin cele doua borne ale barei de nul.

Acesta fiind conexiunea in BMP, acum voi exemplifica conexiunea in retea, etapele de pregatire ale
cablului ramand aceleasi in mare parte, cu diferenta ca pe conductorul de nul nu mai aplicam
izolatie. Lungimea conductorului de nul va fi de aproximativ 10 centimetri, cat sa treaca prin doua
cleme de derivatie cu dinti.
Particularitate!!! Eu personal dezizolez si faza pe o lungime de maxim 4 centimetri, la capatul care
intra in clema de derivatie, in acest mod ne asiguram de un contact perfect pe conductorul de
bransament, ca in Figura 33.

Conectarea pe retea se face cu ajutorul clemelor de tip CDD (Clema de Derivatie cu Dinti) pentru
retea de cablu torsadat (izolat) si cu cleme de tip CDD-CN (Clema de Derivatie cu Dinti –
Conductor Neizolat) in cazul retelelor clasice. Este exemplificata in Figurile 34 si 35.
In Figura 36 este conexiunea firului de nul care se face INTOTDEAUNA cu DOUA cleme de
derivatie cu dinti! Se taie uneia dintre cleme prelugirea de cauciuc pentru a putea fi traversata de
conductorul de nul pana spre cealalta clema.
Fig 36.2

Recomand strangerea ferma a suruburilor clemelor pana la ruperea capului dinamometric. Pe stalp
cablul coaxial trebuie lasat cu o cotitura orientata in sus, pentru a evita infiltrarea apei de ploaie in
interiorul mantalei, un lucru des intalnit, prin urmare este necesar realizarea acestei forme
prezentate in Figura 37
Intinderea cablului coaxial se face cu ajutorul Clemei de Intindere Bransament (CIB), preferabil
pentru cablu coaxial CIB 65, pe care il vedeti in Figurile 38 si 39 , acesta se blocheaza pe cablu cu
ajutorul a doua pene din plastic ce se gasesc in interiorul clemei. Exista mai multe modele de cleme
de intindere pe piata, atat pentru cabluri coaxiale cat si pentru TYIR.
STENDERUL

Este un ansamblu format dintr-o teava de 1,5 toli galvanizata, care trece prin acoperisul casei pana
sub streasina si are rolul de ancora cablul de bransament la o inaltime corespunzatoare in cazul in
care casa este prea mica sau avem o traversare peste carosabil.

Tendinta in ultimi ani a fost de eliminare a acestuia din motivul ca necesita realizarea unei gauri
destul de mari in invelitorile de acoperisuri si in multe cazuri se lasa cu infiltratii. Ansamblul se
utilizeaza acolo unde este impetuos necesar. In Figura 40 vedem un stender.
 Accesoriile unui stender sunt:

Dopul sau capul de stea cum mai este numit popular, un ansamblu de plastic ce premite intrarea in
teava de metal a cablului coaxial dar nu si a apei de ploaie. In Figura 41 vedem dopul ce este format
din doua parti, cea marcata pe desen de mine cu litera “A” este partea ce trece cablul prin ea ca in
Figura 42 si se fixeaza in captul tevii ca in Figura 43. Iar partea notat cu litera “B” este capacul ce
se infileteaza in partea a si deserveste drept acoperis.

In partea stanga a Figurii 41 este dopul montat din ambele piese.

In Figura 42 se observa un adaos de banda cauciucata pe piesa “A”, am adaugat-o pentru mai multa
stabilitate in captul tevii. Acestea sunt concepute special pentru diametrul interior al unei tevi de 1,5
toli.

Bratara de bransament pentru stender, apare atat in Figura 43 dar si in Figurile 44 si 45. De acesta
se prinde agrafa CIB-ului, se fixeaza pe stender cu ajutorul a doua suruburi cu piulita M8, eu am
gresat suruburile pentru o eventuala demontare in timp, lucru pe care il recomand. Acesta se
monteaza la o distanta de 15-20 cm mai jos ce capatul tevii.
In Figura 46 este un guler de gauciuc ce se ataseaza la baza stenderului unde intra in tabla, sub
guler se monteaza o tabla special prelucrata pentru a inconjura stenderul, aceasta este recomandat sa
fie montata cu holzsuruburi cu garnituri de cauciuc si sa se adauge un strat de silicon intre aceasta si
tabla casei. Deasemenea recomand adaugarea de silicon si la marginile gulerului.
Bridele de fixare sunt componente realizate din platbanda de otel galvanizat prevazuta cu doua
gauri de ø 8 pentru fixarea cu holzsurub si diblu de plastic. Acestea fixeaza stenderul de perete ca in
Figura 47.
Recomand prinderea acestora cu holzsurub de ø 8 mm si lungime de 100mm cu cap hexagonal si
diblu de ø12 mm, introduceti doua dibluri unul dupa celalat. Recomand acest model de dibluri:
Fig 47.2

In Figura 48 este inca un exemplu de stender.

In cazul in care nu se utilizeaza stender CIB-ul va fi prins de zidul casei sau de structura de lemn cu
ajutorul acestei ancore din Figura 49, in cazul utilizarii pe beton se foloseste impreuna cu un diblu
de plastic de ø 14mm. Ancora trebuie stransa foarte ferm.
In cazul in care nu se utilizeaza stender cablul coaxial va intra direct in tubulatura de PVC care
langa ancorare va avea o forma asemanatoare unui baston pentru a preveni patrunderea apei in
interiorul tevii care ar conduce-o in interiorul BMP-ului.

In interiorul tevii de metal a stenderului cablul coaxial trebuie sa stea in teava de PVC fara a atinge
teava metalica!!!!

Cablul coaxial va fi introdus pe tubulatura PVC tip U ignifugat de ø 32 de la nivelul ancorari sau
capatul stenderului pana la intrarea in BMP. Deteriorarea acestui tub poate fi considerata tentativa
de furt de energie electrica!

Coloanele

Sunt conductoarele care fac legatura intre BMP (mai exact bornele iesire contor si bara de nul) si
tabloul din locuinta abonatului. Acestea se realizeaza din conductor de (recomandat) FY sau MYF
de 6 mm patrati, NU mai subtire.

Respectati codul culorilor!

Rosu sau Maro – Faza

Albastru – Nul de lucru

Galben+Verde – Nul de protectie (impamantare)

Coloanele se pozeaza prin tub de PVC tip U ignifugat de ø 25 de la iesirea din BMP pana in
interiorul locuintei.

Tuburile de PVC se monteaza pe perete cu ajutorul clemelor multiquik precum cea din Figura 50.

Pentru ancorarea cablului coaxial de stalp se utilizeaza bratara de bransament care variaza functie
de tipul de stalp de care va fi ancorat.

Situatii de racord:

Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai
mare de 30 de metri se impune utilizarea unui stalp indermediar. Cablul coaxial va fi trecut prin
stalpul intermediar printr-o armatura de tip ASA 300 reprezentata in Figura 51.
Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai
mare de 50 de metri, se impune utilizearea unui stalp intermediar, iar cablul coaxial va fi trecut prin
doua CIB-uri pe stalpul intermediar si se va face intindere intre ancorarea de cladire si stalpul
intermediar dupa care inca o intindere intre stalpul intermediar si cel de retea.

Bransamentele pot avea ca suport stalpi, metalici sau de beton, in incinta proprietatii abonatului sau
pe spatiul public, functie de tipul de ATR, in Figura 52 vedem un bransament realizat pe stalp tip
SE4 in incinta proprietatii. Coloanele de la el la abonat se pot poza atat aerian cat si subteran.
Nu utilizati cablul coaxial inadit!!!

Ruperea sau deteriorarea sigiliilor este strict interzisa si se considera furt de energie ele, fapt ce
constituie infractiune!

Preferabil ca acesta sa fie lung de la conexiunea in RED pana la borna intreruptorului respectiv bara
de nul.

Imaginile sunt poze realizate de mine la lucrari efectuate personal in cadrul unei societati
acreditate ANRE si cu avizul OD!
Pentru incheiere alatur prezentarii cateva poze cu un bransament dezafectat, care a fost inlocuit in
cadrul unei lucrari, dar si cu un model de BMP mai rar intalnit si de slaba calitate!

Ca o continuare a acestui articol voi mai scrie un articol ce dezbate tratarea firului de nul in
interiorul BMP-urilor dar si alte mici particularitati!

In imaginea de mai jos este seria mai rara de BMP cu o astfel de echipare