CLISTRONUL CU DOUA CAVITATI REZONANTE Principiul de functionare Elementele componente ale unui clistron cu doua cavitati rezonante sunt

ilustrate in fig.. Catodul (K) si electrodul de accelerare (E.A) realizeaza un flux constant, axial de electroni.

Fig.1. Elementele constructive ale clistronului cu doua cavitati rezonante.

La prima cavitate rezonanta (CR1) se aplica semnalul care urmeaza a fi amplificat si moduleaza in viteza fluxul de electroni astfel incat la nivelul grilei G2 acestia au o viteza exprimata prin relatia . Intre cele doua cavitati rezonante exista o zona de drift (un ghid circular sub frecventa critica) care nu permite cuplajul prin c.e.m. al cavitatilor. In aceasta zona nu exista gradient de camp electric deci electronii se vor deplasa cu viteza initiala de la G2 si are loc procesul de transformare a modulatiei de viteza in modulatie in densitate. Electronii emisi prin G2 la momente de timp diferite, cu viteze initiale diferite si sub un flux constant, se grupeaza in zona de drift in pachete. In fig. este ilustrat procesul de grupare, luandu-se cateva esantioane de sarcina. Unghiul este proportional cu viteza initiala ( ) a electronilor care trec prin centrul primei cavitati rezonante (0).

Fig.1.1. Modularea in densitate a electronilor in zona de drift.

Ca atare, dreptele duse prin punctele 1,4, 1,4 s.a.m.d. vor avea aceiasi panta data de (tensiunea alternativa pe CR1 in aceste momente de timp este nula). Dreptele care trec prin punctele 2,3, 2,3, etc. vor avea o panta mai mica pentru ca electronii vor fi decelerati de campul din cavitate, iar dreptele care trec prin punctele 5,6, 5,6, etc. vor avea o panta mai mare, electronii fiind accelerati. In acest fel este posibil ca electronii emisi la momente de timp anterioare si cu viteze mai mici sa fie ajunsi de electronii emisi mai tarziu care au viteze mai mari, formandu-se pachete pe directia de deplasare Oz (in fig., electronii 3,4,5; 3,4,5 etc.). Daca cavitatea CR2 este dispusa in zona de grupare, atunci prin aceasta va trece un fascicol de electroni puternic modulat in densitate. Primul grup de electroni actioneaza ca un impuls scurt de curent si induce in CR2 o oscilatie amortizata pe frecventa pe care este acordata. Daca aceasta frecventa este egala (sau multiplu) cu frecventa semnalului de intrare si urmatoarele pachete de electroni vor ajunge la CR2 sub un camp franant atunci oscilatiile vor fi intretinute. Scaderea vitezei intre grilele G2-G4 conduce la micsorarea energiei cinetice, diferenta fiind cedata campului de microunde. Pentru o grupare ideala a electronilor tensiunea modulatoare trebuie sa aiba forma unui triunghi curbiliniu (sau aproximativ dinte de fierastrau). In practica acest efect se obtine utilizand mai multe cavitati rezonante intermediare acordate aproape sincron pe fundamentala sau armonici ale acesteia. Modulatia in densitate a electronilor Fie un plan P, perpendicular pe axa fascicolului, la distanta z de CR1, la care un electron ajunge in momentul de timp dupa ce a trecut prin prima cavitate la :

(1.1) Pentru , dezvoltand in serie, retinand primii doi termeni si inmultind cu frecventa unghiulara rezulta: (1.2) se noteaza cu: - unghiul de tranzit al electronilor nemodulati pana la P; si cu: - parametrul de grupare. Acest parametru depinde de amplitudinea semnalului modulator ( ), unghiul de tranzit in zona de drift ( ), coeficientul de interactiune al fascicolului cu CR1 si tensiunea de fascicul . Ca atare, relatia (2) se mai poate scrie: (1.3) Pentru un plan P fixat, relatia (3) este reprezentata grafic in fig. 1.3. Daca amplitudinea tensiunii modulatoare este nula (si deci ) exista o dependenta liniara intre faza electronilor ce traverseaza planul P ( ) si faza acestora cand au trecut prin mijlocul cavitatii CR1; rezulta ca densitatea curentului de conventie este constanta. Cand parametrul de grupare creste, dependenta este neliniara si data de legea de modulatie a electronilor; (in cazul analizatsinusoidala); in aest fel unii electroni vor fi incetiniti iar altii accelerati.

Fig.1.3. Variatia fazei

functie de faza initiala

Faza a curentului de conventie cand electronii ating planul P depinde de faza initiala . Daca , , cand atunci (din fig.1.3.) , iar pentru si rezulta: . Aceasta inseamna ca electronii se vor grupa in jurul celor cu faza sau faza . Modularea in densitate a curentului de conventie se mai poate explica si cu ajutorul diagramei spatiu-timp din fig.1.4. Cat timp , componenta alternativa a curentului de conventie este mica. Cand apare o prima grupare de electroni, intr-o perioada a semnalului de inalta frecventa. La valori si mai mari, apar doua regiuni de grupare a electronilor.

Fig.1.4. Diagrama spatiu-timp la clistronul cu doua cavitati rezonante In locul reprezentarii discrete, in fig. 1.5. este ilustrata variatia curentului de conventie in zona de drift.
Fig.1.5. Modulatia in densitate a curentului de convectie in zona de drift.

In concluzie, parametrul caracterizeaza diferite regimuri de grupare si determina forma de unda a curentului de conventie. Regimul in care implica o subgrupare a electronilor, iar cand apare subgruparea, in acest caz curentul are doua valori extreme intr-o perioada. Fie , cantitatea de sarcina care trece prin CR1; din legea conservarii sarcinii, rezulta ca prin planul P, intr-un interval de timp va trebui sa treaca o sarcina egala ( ). Trecand la variatii infinit mici:

(1.4) sau

(1.5) Derivand relatia (3) in raport cu si inlocuind in (5) se obtine: (1.6) Ultima relatie arata o forma puternic nesinusoidala a curentului de convectie ( ), fapt ilustrat in fig.1.6 prin reprezentarea functiei pentru 4 valori ale parametrului de grupare.
Fig.1.6. Forme de unda ale curentului de convectie

Puterea si randamentul Ca forma, curentul exprimat prin relatia (6) nu se schimba daca faza ( ) se inlocuieste cu ( ) si poate fi dezvoltat in serie Fourier fiind o functie para, periodica:

(1.7) in care amplitudinea armonicilor este data de expresia:

(1.8) Daca se tine seama de relatia (4) se obtine:

(1.9) Revenind in (7) rezulta:

(1.10) Dispunerea celei de-a doua cavitati cu prima grila in planul P, face sa apara o componenta alternativa a curentului indus, a carei forma, in complex, este: (1.11) unde reprezinta coeficientul de interactiune al curentului de este unghiul de convectie cu campul electromagnetic generat in CR2, iar tranzit intre grile, pentru fiecare armonica n. Pueterea de microunde dezvoltata in CR2 va fi:

(1.12) Electronii cedeaza energie daca vor intra in cavitate cand intre grilele acesteia intalnesc un camp franat, ceea ce inseamna , cu valoarea optima sau in caz general: (1.13) Relatia obisnuita constituie conditia de sincronism si ea conduce la determinarea tensiunii de fascicul (pentru un N dat). Daca se noteaza cu l lungimea zonei de drift, atunci la frecventa de lucru (f) unghiul de zbor este:

(1.14) si inlocuind in (1.13) se obtine valoarea necesara a tensiunii de accelerare (fascicul): (1.15) Amplitudinea tensiunii, cu frecventa egala cu a fundamentalei, generata in cavitate de curentul este proportionala cu valoarea functiei Bessel de speta intai (graficul variatiei acestei functii este prezentat in fig.1.7.). Din grafic se observa ca daca , in general , astfel ca separarea intre regimul liniar maxim in clistron si puterea maxima este data

de raportul parametrilor de grupare (1,16/1,84) sau limita superioara a regimului liniar este la -4 dB de puterea maxima. Fig.1.7. Variatia functiei .

Pueterea la sincronism, a armonicii a n-a, are expresia: De la sursa de alimentare clistronul consuma puterea randamentul electronic va fi: (1.16) , astfel

(1.17) Coeficientul de interactiune are valoarea maxima in cazul unghiurilor de tranzit mici cand tinde catre unitate. Dar, rezulta un spatiu de interactiune mic pentru care ; este posibil ca la unghiuri mici de tranzit, insa va fi subunitar. In regim optim se poate considera ca astfel ca randamentul electronic depinde numai de functia Bessel de speta intai si ordin n. In acceptiunea teoriei cinematice expusa anterior in lipsa influentei sarcini spatiale: (1.18) In tabelul nr.1 sunt prezentate valorile optime ale parametrului de grupare care maximizeaza randamentul. Tabelul nr.1. Parametr n

1 1,84 0,58

2 1,53 0,49

3 1,4 0,43

4 1,35 0,35

10 1,2 0,3

16 1,13 0,26

24 1,09 0,24

Se observa ca parametrul de grupare optim este supraunitar, deci forma de unda a curentului de convectie care excita cavitatea are 2 extreme intr-o perioada. In plus, se obtin randamente ridicate atat pentru functionarea pe fundamentala cat si pe armonici. Aceasta confera clistronului posibilitatea functionarii ca amplificator sau multiplicator, functie de frecventa pe care este acordata cavitatea de iesire. Inlocuind in expresia parametrului de grupare valoarea unghiului de tranzit la sincronism si conditia de optim rezulta: (1.19) de unde se deduce amplitudinea tensiunii semnalului alternativ necesara a fi aplicata la intrare: (1.20) Aceasta relatie este importanta in aplicatii deoarece, in regim optim de functionare, modificarea amplitudinii semnalului la intrare impune reglarea tensiunii de accelerare. Pueterea transmisa in sarcina, pe fundamentala este: (1.21) unde conductanta totala a sarcinii este suma intre conductanta electronica ( ), conductanta de pierderi ( ) si conductanta sarcinii ( ). In realitate, curentul de convectie este mai mic deoarece o parte din electroni sunt captati de grilele cavitatii. Pueterea aplicata la intrarea cavitatii CR1 se utilizeaza pentru modularea fascicolului ( ) cu o conductanta electronica , iar o parte ( ) se consuma pe conductanta de pierderi . Conductanta totala a primei cavitati este:

(1.22) Amplificarea in putere va avea expresia:

(1.23) iar amplificarea in tensiune:

(1.24) In cele doua expresii ale amplificarii, maximul se obtine pentru valori diferite ale paramentrului de grupare, rezultand doua regimuri distincte: amplificare maxima in tensiune (r ia valori mici) si in putere ( ); intre acestea existand practic o diferenta mai mica de 10 dB. In aceasta analiza s-a neglijat efectul de sarcina spatiala care conduce la scaderea randamentului prin degruparea fascicolului si poate fi transversala sau longitudinala. Degruparea transversala determina scaderea curentului de convectie ca urmare a captarii electronilor de catre peretii tubului in zona de drift si de grilele cavitatilor. Efectul poate fi miscorat printr-o focalizare suplimentara magnetostatica sau electrostatica. Longitudinal, intre grupurile de electroni apareun camp electronic care va micsora in principal prima armonica. Sub actiunea sarcinii spatiale parametrul de grupare se micsoreaza la valoarea unui parametru de grupare efectiv , definit prin relatia: (1.25) Sarcina spatiala se evalueaza cu ajutorul parametrului :

(1.26) in care si reprezinta densitatea de curent continuu, respectiv tensiunea de accelerare. In cazul unor zone de drift lungi, din (1.26) rezulta ca parametrul de grupare efectiv scade. De exemplu, pentru , si o zona de drift cu lungimea rezulta , adica fascicolul de electroni este complet degrupat. Exista insa o lungime optima pentru care randamentul va fi maxim. Efectul degrupari longitudinale poate fi micsorat prin realizarea unor grupari suplimentare cu ajutorul unor cavitati intermediare in cadrul clistronului cu mai mult decat doua cavitati. Clistronul cu doua cavitati se foloseste ca amplificator sau multiplicator de frecventa. In primul caz coeficientul de amplificare este , cu o banda instantanee ingusta (~1%) si cu randament sub 15%. In calitate de multiplicator se utilizeaza in benzile 5-40 Ghz, dezvoltand o putere medie de ~10 W. Tensiunea de accelerare uzuala este cuprinsa intre 1 si 4 kV, iar randamentul maxim 10%. Puritatea spectrala a semnalului generat este ridicata (-125 dBc pentru o frecventa decalata cu 10 Khz de purtatoare) iar stabilitatea cu temperatura este buna ( 0,1 - 0,25) Mhz/ C. Cavitatile rezonante se pot dispune in interiorul tubului ceea ce conduce la dimensiuni reduse pana la ~5 cm si greutate mica (0,15 0,7 Kg). CLISTRONUL CU CAVITATI MULTILPE Constructie si principiul de functionare

Clistronul cu mai mult decat doua cavitati rezonante este denumit clistron cu cavitati multiple. Obtinerea unei amplificari mai mari este posibila prin conectarea in serie a N clistroane cu doua cavitati. In fig.1.8.a este ilustrata conectarea in cascada a doua clistroane folosind ca element de cuplaj un cuplor directional.

Fig.1.8. Cuplarea in cascada a doua clistroane (a) si clistronul echivalent (b).

Coeficientul de amplificare in putere (exprimat in dB) este suma aplificarii celor doua etaje diminuata cu atenuarea elementelor de legatura (circuitele de intrare-iesire si cuplorul directional). (1.27) In scopul micsorarii pierderilor prin cuplaj se poate realiza un clistron echivalent, cu trei cavitati rezonante prezentat in fig.1.8.b. Cavitatea intermediara (CR2) nu este cuplata cu exteriorul ceea ce-I confera un factor de calitate superior celorlalte doua. Amplitudinea oscilatiilor din CR2 este mare, iar schema de alimentare se simplifica prin utilizarea unui singur fascicul de electroni. In cazul general, prin cuplarea in serie a N clistroane cu doua cavitati sunt necesare 2N cavitati rezonante si (N-1) circuite de cuplaj, iar clistronul echivalent (cu cavitati multiple) va solicita (N+1) cavitati, conectate prin ghiduri circulare sub frecventa critica. Gruparea fluxului de electroni este mai puternica si se numeste grupare serie. In descrierea principiului de functionare se va utiliza clistronul cu trei cavitati (fig.1.8.b). La prima cavitate se aplica semnalul cu amplitudinea , care moduleaza in viteza fluxul de electroni. Parametrul de grupare ( ) esete mic si ca atare, in prima zona de drift rezulta o modulatie in densitate moderata a curentului de convectie (fig.1.9).

Fig.1.9. Gruparea electronilor in clistronul cu 3 cavitati.

In cavitatea rezonanta intermediara, CR2, acordata tot pe frecventa semnalului de intrare si cu factor de calitate mare, curentul indus determina o tensiune mult mai mare( ) si implicit imprima o modulatie pronuntata in viteza. In zona de drift finala, parametrul de grupare ( ) conduce la o concentrare puternica a electronilor, astfel ca in CR3, curentul inuds va avea o valoare mare. In cazul unei analize efectuate pe cateva esantioane (fig.1.9.) semnalul de la intrare asigura gruparea electronilor 1 si 3 in jurul electronului 2, la nivelul CR2. Electronul 4, analog ca si la clistronul cu doua cavitati, ramane negrupat. Amplitudinea oscilatiilor in CR2 este foarte mare deoarece pierderile sunt determinate numai de factorul propriu de calitate (nefiind cuplata cu exteriorul ). Cu exceptia unghiului de zbor, faza tensiunii trebuie sa fie cu 90 in urma celei a semnalului de la intrare , pentru ca oscilatiile sa fie intretinute, ceea ce determina un defazaj corespunzator in modulatia de viteza imprimata electronilor. Ca rezultat, in CR2 apare o grupare in jurul electronului 2 (fig.1.9.), iar in CR3, 90 mai tarziu, adica in jurul electronului 3. Modulatia in densitate Sub actiunea semnalului de intrare ( fluxul de electroni ajunge cu faza: ), in a doua cavitate

(1.28) si induce un curent care genereaza tensiunea: (1.29) unde este unghiul de zbor in absenta semnalului, iar parametrul de grupare. La iesirea din aceasta cavitate electronii au viteza: (1.30) In centrul CR3, unghiul de tranzit este:

(1.31) iar prin inlocuirea vitezei din (1.31), rezulta:

(1.32) Dezvoltand in serie Taylor si neglijand termenii de ordin superior se obtine:

(1.33) Se noteaza:

si inlocuind in (1.33): (1.34) In cazul subgruparii la CR2 ( ) rezulta: (1.35) Sub forma complexa, ultimii doi termeni din membrul drept devin: (1.36) unde: . Relatia (1.35) se paote scrie sub forma:

(1.37) unde: .

Fig.1.10. Variatia fazei curentului de convectie (a) si forma de unda corespunzatoare (b) a curentului de convectie in cavitatea finala.

In fig.1.10.a. este ilustrata variatia fazei curentului de convectie ( ) in cavitatea finala in raport cu intrarea. Se observa ca pe masura ce creste numarul de rezonatori, forma se apropie de cea ideala (desenata cu linie intrerupta), in care toti electronii care au traversat prima cavitate intr-o perioada a semnalului de microunde sunt perfect grupati in CR3. In fig.1.10.b. este prezentata forma de unda a curentului, cu patru varfuri corespunzatoare extremelor din diagrama de faza si se apropie foarte mult de forma dreptunghiulara (forma ideala este impulsul Dirac). Un efect si mai pronuntat al modulatiei electronilor se realizeaza daca a doua cavitate este acordata pe armonica a doua. In fig.1.11 sunt prezentate vitezele de modulatie realizate separat de CR1 ( ) si CR2 ( ) precum si viteza rezultanta care este apropiata de forma ideala (triunghiulara).

Fig.1.11. Modulatia in viteza cand CR2 este acordata pe armonica a II-a (C-D).

Amplificarea, randamentul si banda instantanee Prin analogie cu clistronul cu doua cavitati amplitudinea fundamentalei curentului indus in a treia cavitate are expresia: (1.38) Cu acelasi maxim , daca parametrul de grupare echivalent , puterile la intrare si iesire se exprima prin relatiile:

(1.39)

(1.40) Amplificarea in putere (exprimata in dB) este:

(1.41) Daca cavitatea CR2 are factorul de calitate ridicat, parametrul de grupare este mic in comparatie cu , astfel ca rezulta o amplificare mult mai mare in comparatie cu clistronul cu doua cavitati. Calculele prezentate sunt orientative, lucrarea in considerare a ipotezelor simplificatoare conduce la o activitate laborioasa, rezolvabila in general numeric. In cazul unui clistron cu N cavitati, amplificarea in putere se estimeaza cu formula empirica: (1.42) Un clistron cu 6 cavitati are o amplificare foarte mare, de aproximativ 100dB ceea ce impune masuri severe de protectie impotriva autooscilatiilor prin cuplaje parazite intrare-iesire. Cresterea coeficientului de amplificare la marirea numarului de rezonatori nu se face prin cresterea puterii consumate de la sursa de alimentare ci prin gruparea puternica in serie (cascada) a fasciculului de electroni, astfel ca la acelasi curent consumat ( ) este necesara o putere de intrare mult mai mica. Randamentul electronic se obtine raportand puterea semnalului la iesire ( ) la puterea consumata de la o sursa ( ): (1.43) Randamentul teoretic la un clistron cu trei cavitati este de 73,8% (valoarea practica este de aproximativ 30% pentru structura clasica).

Cresterea randamentului se poate face prin urmatoarele metode: a) Recuperare; b) Gruparea puternica in cavitatea de iesire; c) Utilizarea cavitatilor acordate pe armonici superioare. Prin metoda recuperarii se utilizeaza energia electronilor care se intorc prin colector la sursa de alimentare, asemanator cu utilizarea energiei electrice in circuitul exterior al unui electromotor. Pentru aceasta, colectorul se alimenteaza cu o tensiune mai redusa decat tensiunea care se aplica cavitatilor rezonante (fig.1.12.).

F ig. 1.12. Clistron cu cavitati multiple alimentat prin metoda recuperarii.

Randamentul electronic in acest caz este dat de relatia: (1.44) unde si sunt puterile consumate de la cele doua surse. Curentul sursei care alimenteaza cavitatile rezonante ( ) este foarte mic, fiind determinat de electronii captati de grilele rezonatorilor, deci ( este in principal curentul fasciculului). Din (1.43) si (1.44) rezulta: (1.45) Adancimea de recuperare (K) este un parametru surpaunitar ( ), ceea ce arata ca prin aceasta metoda se obtine un randament mai bun de utilizare a sursei de alimentare. Metoda are dezavantajul folosirii a doua surse de tensiune de valoare ridicata.

Principiul utilizarii unei cavitati rezonante acordate pe armonica a doua a fost prezentat in capitolul anterior. In plus, in acest caz, pentru un randament optim trebuiesc judicios alese distantele intre cavitati respectiv unghiul de transit in zonele de drift. Banda instantanee a clistronului constituie un alt parametru important. Utilizand cavitati rezonante ?????????????? cu factor de calitate ridicat, banda de trecere este ingusta. In cazul unui acord sincorn aceasta nu depaseste 0,5% din frecventa centrala. Pentru largirea benzii, cavitatile rezonante se vor acorda decalat, rezultand o banda de pana la 10%. Dezacordarea conduce la o comportare reactiva implicand modificari ale unghiului de zbor. In fig.1.13 sunt prezentate amplificarile obtinute cu un clistron cu 8 cavitati rezonante, prin variatia frecventei de acord, a factorului de calitate si a unghiului de tranzit (A si B).
Fig.1.13. Amplificarea si banda de trecere la un clistron cu 8 cavitati rezonante.

Clistroanele cu cavitati multiple pot lucra in regim de impuls sau oscilatii continui. Cele care lucreaza in al doilea regim se folosesc in cadrul sistemelor troposferice, radioreleu, pentru asigurarea legaturilor radio cu satelitii artificali, emitatoare de televiziune, in instalatii industriale de incalzit cu microunde etc. Puterea de iesire maxima este de aproximativ , randamentul 60 75% iar amplificarea in putere 40 60 dB.

In regim de impuls, clistroanele se utilizeaza in aparatura de radiolocatie sau accelerataore de particule, au in general 4-8 cavitati rezonante, puterea in impuls 1-60 MW si un randament de 40 60%. Masa clistroanelor este cu atat mai mare cu cat lucreaza la frecvente mai coborate: de exemplu un clistron de gama decimetrica care asigura o putere medie de 30 KW sau in impuls de 30 MW, are o lungime de 3 m si o masa de 1000 kg. Sistemele de focalizare a fasciculului in zona de drift au contributia cea mai mare la aceasta greutate; introducerea magnetilor permanenti poate reduce masa de pana la 5 ori. Un alt dezavantaj al clistroanelor cu cavitati multiple il constituie faptul ca acordul pe alta frecventa de lucru se face in limite foarte stranse, cu implicatii in puterea la iesire si banda instantanee.