This website uses cookies to ensure you get the best experience on our website.

 Learn
more
Got it!

Tehnologi Aface Referat Didactic Legislati Famili

e ri e a e e

Acasa » tehnologie » electronica electricitate
TRIACUL

TRIACUL

TRIACUL
Definitie si simbol grafic
Triacul este o componenta semiconductoare, care inlocuieste doua tiristoare montate in antifaza
in aceeasi pastila semiconductoare si care este prevazut cu o singura poarta si
cu doua borne pentru curentul principal.

Structura  interna a  unui triac  este prezentata in figura 1, iar schema echivalenta a

acestuia in figura 2.
Fata de tiristoare, triacul prezinta avantajul ca poate fi trecut in starea de conductie atit in
semiperioada pozitiva, cat si negativa a curentului alternativ.
 Modul de reprezentare in scheme a triacuJui, conform STAS 11381/13-81 — Dispozitive
semiconductoare —, este prezentat in figura 3.

Fig. 1 Structura interna a unui triac

Fig. 2 Schema echivalenta a triacului
Fig.3 Modul de reprezentare a triacului

Caracteristica curent-tensiune a triacului

Pentru definirea caracteristicii curent-tensiune a triacului se considera ca referinta
borna TI  (fig. 1).

Cand terminalul T2 este pozitiv in raport cu T1,  amorseaza tiristorul format din structurile p4,
n3, p2, n1  (daca si potentialul portii G este pozitiv in raport cu cel al
terminalului TI);  cand terminalul T2 devine negativ si terminalul TI joaca rol de anod, intra
in conductie tiristorul p2, n3, p4, n5  care amorseaza atunci cand poarta este negativa in raport
cu TI.  Caracteristica curent-tensiune a triacului are forma din figura 4 (pentru IG2 >IG1 >0).
 Ca si in cazul tiristoarelor, comanda pe poarta triacului se efectueaza prin tensiune
continua, alternativa sau in impulsuri.

Fig.4. Caracteristica curent-tensiune a triacului

In absenta semnalului de poarta, I G = 0, se defineste o tensiune

de blocare, U BR ;  aceasta tensiune trebuie sa fie mai mare decat amplitudinea tensiunii
alternative aplicate intre cei doi anozi T 1   si T 2   ai triacului, pentru a putea exista un control
prin poarta asupra triacului.

Din caracteristica curent-tensiune a triacului rezulta ca, pe masura ce creste curentul de

comanda aplicat pe poarta, triacul poate bascula la tensiuni din ce in ce mai mici.
Triacul este blocat in ambele sensuri atat timp cit IG  = 0 si tensiunea
aplicata intre T 1   si T 2   nu depaseste U BR .
Datorita structurii mai complexe a triacului, functia de comanda a portii se exercita in patru
moduri distincte, prezentate in figura 5, moduri cunoscute si consacrate in limbajul tehnic

de specialitate ca ,,functionare in patru cadrane'. Sensibilitatea la comanda a triacului este

maxima in cadranul 1, medie in cadranul III si minima in cadranul IV.

Altfel exprimat, sensibilitatea coomenzii este maxima cand ambele tensiuni aferente
terminalelor T1 si T2 sunt pozitive, ceva mai mica este atunci cand ambele sunt negative, iar
sensibilitatea este cea mai mica atunci cand tensiunea de poarta este pozitiva, iar tensiunea
anodica este negativa (T2  negativ fata de T 1 ).
Ca si tiristoarele, triacul amorseaza la depasirea unei anumite tensiuni anodice, dar pentru
ambele polaritati ale acestuia. Aceasta proprietate ii asigura o autoprotectie inerenta fata de
tensiunile tranzitorii care pot aparea in circuitului in care se gaseste: la aparitia supratensiunilor,
triacul amorseaza de la sine in loc sa se  strapunga. Daca aceasta amorsare este necontrolata,
atunci ea poate fi nedorita pentru sarcina si trebuie luate masuri pentru eliminarea supratensiunilor
pe triac care pot produce amorsarea lui.
 Circuite de comanda pentru triac
Utilizarea triacului in contactoarele statice - dispozitive electronice care servesc pentru
inchiderea sau deschiderea circuitelor electrice de curent alternativ sau de curent continuu
- impune prezentarea modalitatilor de realizare ale comenzilor poarta, cu particularitatile
specifice fiecarui tip de comanda.
In figura 6 este prezentat un contactor static cu triac. Intrarea in conductie a triacului se face
la cateva microsecunde dupa aplicarea semnalului de comanda pe poarta. Iesirea din conductie a
triacului se produce in momentul anularii naturale a curentului din circuitul principal, in
cazul sarcinilor pur rezistive acest moment avand loc in momentul trecerii prin zero a
tensiunii alternative.
Comanda triacului se poate face cu ambele polaritati ale tensiunii semnalului aplicat intre
poarta si catod (terminalul T 1  pentru ambele polaritati ale tensiunii dintre anod si catod
(intre terminalele T 1   si T 2 ),
Grupul RC  in paralel pe triac actioneaza in sensul eliminarii supratensiunilor care ar
putea produce autoamorsarea, acest grup constituind, impreuna cu sarcina, impedanta
interna a sursei de supratensiune si impedanta conductoarelor de alimentare un
divizor de tensiune. Totodata grupul RC  realizeaza si o reducere a vitezei de crestere a
tensiunii pe triac. Prezenta grupului RC  este indispensabila in cazul sarcinilor puternic
inductive, la care iesirea din conductie a triacului se poate produce in apropierea
rnaximului semialternantei urmatoare a tensiunii  de alimentare, cand pe triac
apare brusc tensiunea sursei de alimentare din acel moment.

Fig. 5 Moduri posibile de functionare a triacului

 Fig. 6 Contactor static cu triac

Limitarea vitezei de crestere a tensiunii este realizata de capacitatea C,  iar rezistenta

R  reduce curentul de descarcare al capacitatii in momentul amorsarii triacului si totodata
realizeaza amortizarea circuitului oscilant alcatuit de inductanta sarcinii si capacitatea C.

Amorsarea unui triac poate fi obtinuta actionand asupra portii in curent continuu,

prin curent alternativ, redresat sau prin impulsuri.

In figura 7 este prezentat un contactor static cu un triac, cu functionare de tip inchis-

deschis, la care comanda se face de la o sursa de curent continuu. Daca intrerupatorul I
este deschis, pe poarta nu se aplica curent si triacul este blocat. Inchizand intre-rupatorul,
tensiunea continua de polarizare furnizeaza un curent de poarta prin inter-mediul rezistentei
R, in vederea obtinerii unei sensibilitati de comanda mai mari, tensiunea aplicata portii
trebuie sa fie negativa.
 Fig. 7 Comanda triacului prin curent continuu

In figura, 8 este prezentat un contactor static in care amorsarea triacului se realizeaza in

curent alternativ, prin intermediul unui transformator in scurtcircuit. Contactul
K f i i n d  deschis, impedanta vazuta la bornele primarului este impedanta de mers in gol
a transformatorului, de valoare mare, deci tensiunea pe rezistenta R  este mica. Prin
inchiderea lui K, la bornele primare se vede impedanta de scurtcircuit a transformatorului,
de valoare mica, deci pe R apare o tensiune mare, care va comanda triacul.

Fig. 8 Comanda triacului in curent alternativ

cu transformator in scurtcircuit
 In figura 9 este reprezentata schema unui contactor cu un triac cu o functionare de tip
inchis-deschis, a carui amorsare se face cu un semnal alternativ de o frecventa de 26 kHz. La
aceasta valoare a frecventei rezulta o sectiune a miezului transformatorului mult mai mica
decat la 50 Hz.

Fig. 9 Comanda triacului cu semnal 2-6 kHz

Figura 10 prezinta o alta schema de amorsare in curent alternativ. Cand intrerupatorul

I  este deschis, triacul este blocat. La inchiderea intrerupatorului, la inceputul fiecarei
alternante tensiunea intre bornele T2  si T1 creste rapid, astfel ca in momentul cand  atinge
valori de 5—6 V, prin rezistenta R1 este injectat un curent de poarta suficient pentru a amorsa
triacul.

La amorsare, tensiunea intre bornele T 2  si T1  scade la aproximativ 1,5—2

V, blocand curentul de poarta; triacul amorsat va ramane in conductie pana la sfarsitul
semialternantei respective, cand triacul se blocheaza. Procesul se repeta in timpul
semialternantei urmatoare, triacul reamorsandu-se imediat la inceputul acesteia. Atat timp cat
intrerupatorul I este inchis, triacul este continuu in conductie si toata tensiunea retelei se
gaseste practic pe sarcina Zs.
 Fig.10 Comanda triacului in curent alternativ

In figura 11 este prezentata o schema de comanda a triacului in curent alternativ

redresat. In acest caz, deoarece curentul de poarta circula numai in timpul unei
semialternante, triacul este amorsat numai in timpul alternantei pozitive si este blocat
in timpul alternantei negative. Aceasta schema de comanda confera triacului un mod de
functionare similar cu cel al tiristorului.

Fig. 11 Comanda triacului in curent alternativ redresat

 Fig. 12 Comanda triacului prin tranzistoare

In figura 12 sunt indicate doua modalitati de comanda ale triacurilor folosind

tranzistoare. In cazul figurii 12a comanda tranzistorului care amorseaza triacul se face
prin curent iar in cazul figurii 12b, comanda se face prin tensiune. In ambele cazuri, prin
poarta triacului se injecteaza un curent negativ, ceea ce asigura o sensibilitate marita de
comanda. Modul de functionare al contactorului depinde de felul semnalului aplicat pe bazele
tranzistoarelor.

Fig. 13 Comanda triacului cu TUJ

Figura 13 prezinta un circuit de comanda al triacului utilizand un tranzistor unijonctiune.

Montajul se realizeaza astfel incat prin intermediul transformatorului T  sa se aplice
pe poarta triacului impulsuri negative.

DIACUL
Definitie si simboluri grafice
Diacul (Diode Alternative Curent switch-DIAC) este o dioda simetrica, prezentand in ambele
sensuri, incepand de la o anumita tensiune UB0 (in general cuprinsa intre 10 si 50 V.). Conform
STAS 11381 13- 81- Dispozitive semiconductoare, simbolurile de reprezentare in scheme
a diacului sunt cele din figura 14.

Fig. 14 Modul de reprezentare a diacului

Caracteristica curent-tensiune a diacului este prezentata in figura 15. Dupa cum se observa din
caracteristica exista un punct de intoarcere UB0,IB0), unde rezistenta diferentiala este nula si
tensiunea atinge valoarea maxima. De asemenea, se defineste o tensiune de
salt Us ,  reprezentand diferenta dintre tensiunea de intoarcere U B0   Si tensiunea la un curent
Ia

Fig. 15 Caracteristica curent-tensiune a diacului

Aplicatii ale diacelor

Diacul poate fi utilizat intr-o serie de aplicatii practice.

Fig. 16 Oscilator de relaxare cu diac

In figura 16 este prezentata schema unui oscilator de relaxare cu diac. Tensiunea de

alimentare U0  trebuie sa fie mai mare decat tensiunea UBo.  Dupa conectarea alimentarii,
capacitorul C  incepe sa se incarce prin rezistorul R1;  tensiunea pe capacitor va creste pana va
ajunge la valoarea tensiunii de basculare a diacului, U B0 .  In acest moment diacul intra
in  conductie si capacitorul C1  se descarca prin el. Alegand valoarea rezistorului, R 1  astfel
incat U 0   /R 1   << IBO diacul va reveni in starea blocat dupa descarcarea capacitorului, ciclul de
incarcare-descarcare descris mai inainte reluandu-se. Rezistenta R2 <<R1  se conecteaza in
circuit pentru limitarea curentului de descarcare al capacitorului in vederea protejarii dia-cului.
Forma de unda a tensiunii la bornele capacitorului C  si cea de la bornele rezistorului
R2 (unde se obtin impulsuri scurte pozitive) este prezentata in figura 17.
Fig. 17 Forma tensiunii la bornele capacitorului C si ale rezistorului R2

Figura 18 prezinta schema electrica a unui circuit basculant astabil (multivibrator)

realizata cu diacuri.
Fig. 18 Circuit basculant astabil realizat cu diacuri

Tensiunea de alimentare se alege astfel incat sa fie indeplinita conditia U 0 >UB0. La

conectarea alimentarii, unul din diacuri este blocat si celalalt este in conductie .
Presupunem ca diacul  D 1   este in conductie si diacul D2  este blocat. In aceasta situatie
capacitorul C incepe sa se incarce si curentul de incarcare, trecand prin rezistorul
R2 coboara tensiunea pe diacul D 2 , impiedicand si in acest mod sa conduca simultan
cu primul.
Cand tensiunea pe capacitor atinge valoarea UBO corespunzatoare diacului D 2 ,  acesta
intra in conductie, iar diacul D 1   se blocheaza; in felul acesta multivibratorul isi schimba
starea. De data aceasta capacitorul se incarca prin rezistorul R 1   si prin diacul D1 Cand
tensiunea pe capacitor devine egala cu  UBO 1 ,  diacul D 1   intra iarasi in conductie, iar
D2 se blocheaza. In continuare ciclul se reia.
In cazul multivibratorului simetric, R1= R2=R; UB01=UBo2, tensiunea la iesire are forma
dreptunghiulara simetrica.

Figura 19 prezinta una din cele mai importante aplicatii ale diacului si anume comanda
triacului. La punerea in functiune a montajului, capacitatea C incepe sa se incarce; cand
tensiunea la bornele ei atinge valoarea tensiunii de basculare a diacului,  acesta se
deblocheaza si capacilorul se descarca, furnizand circuitului de poarta un impuls de curent care
amorseaza triacul.
Fig. 19 Circuit de comanda a triacului cu diac

Diacul va furniza doua impulsuri de semn contrar, defazate unul fata de celalalt la 180°
(fig. 20). Constanta de limp CR, reglabila in cazul schemei prezentate, conditioneaza defazajul
acestor impulsuri in raport cu tensiunea de comanda U c .
Fig. 20 Comanda triacului cu diac- Fig.21 Capsula TO-220

forma tensiunilor

Scheme practice realizate cu diace si triace

Din anul 1980, Intreprinderea de Piese Radio si Semiconductoare — Baneasa a pus in
fabricatie, prin cercetare proprie, triace de medie putere, ale caror caracteristici sunt date
in tabelul I. Precizam ca aceste triace sunt realizate in capsula TO-220.

Tip I IT [A] VD[V] VR[V] IGT  [mA] V GT   [V] VTM dV/dt

TB 6 N 2 2,3 V 20 V/μS Functionarea nu

TB 6 N 3 o la norm ale Este garantata in

TB 6 N 4 IT 5 V/μs de cadranul IV.
TB 6 N 5 8,5 A. comutatie
TB6N6
TB 10 N 2 1,9 V 20 V/μs Functionarea nu
TB 10 N 3 la norm ale este garantata. in
TB 10 N 4 400 IT 5 V/μs cadranul  IV.
TB 10 N 5 14 A de comu-
TB 10 N 6 tatie
Tabelul I
Semnificatiile notatiilor din tabel sunt urmatoarele:
I T  —  curentul eficace de durata pe care-l poate suporta triacul;
VD  — tensiune directa;
VR  — tensiune inversa;
I GT  -  curentul de poarta, de declansare, maxim;
V GT -  tensiunea de poarta, de declansare, maxima (valabila pentru cadranele I, II,
III); VTM— tensiunea de conductie maxima;
dV/dt — viteza de crestere a tensiunii de blocare, consecutiva starii de conductie in sens
opus.

Urmare a inceperii productiei de triace de medie putere, un an mai tarziu au fost asimilate
prin efort propriu diacele care, ulterior au fost introduse in fabricatie, la I.P.R.S. Baneasa.
Sorturile de diace fabricate la noi in tara sunt prezenlate in tabelul II (capsula F-126).

Vs[V]MIN  la
Is=10mA Puterea
Tip VBO  [V] Ob servatii
disipata  [W]

DC 32 Capsula si-
PC 33 milara cu
DO -14 1 N 4 000 si
PC -30 4G PL (tip F

Tabelul II

In figura 22 este prezentata schema unui contactor static cu un triac, in care sarcina se
poate alimenta fie cu intreaga putere fie  cu o putere de jumatate din valoare.
In pozitia 1  a comutatorului K, circuitui de poarta al triacului nu este alimentat, deci
contactorul este blocat. In pozitia 2 a contactorului K, circuitul de poarta al triacului este
alimentat, numai in timpul semialternantelor pozitive ale tensiunii de alimentare, deci  in
sarcina circula pulsuri de curent pozitive, iar puterea dezvoltata in impedanta de sarcina
este jumatate din puterea maxima ce i se poate transmite, la o tensiune data a retelei.
In pozitia 3  a comutatorului triacul este amorsat la fiecare alternanta a tensiunii alternative,
in sarcina circula curent alternativ, iar puterea dezvoltata este maxima pentru tensiunea si
sarcina data.

Fig. 22 Contactor static cu triac cu doua trepte de putere

In cazul functionarii pe pozitia 2  a comutatorului, triacul realizeaza o redresare

monoalternanta a tensiunii aplicate, deci in circuit circula si o componenta de curent
continuu care poate sa produca o magnetizare a miezului transformatorului retelei
de distributie, marind astfel curentul lui de magnetizare si pierderile in fier. La acest
tip de contactor, in contactul K circula curent numai pana in momentul amorsarii
triacului.
Avand in vedere valoarea redusa a curentului de poarta necesar pentru amorsare,
contactele comutatorului K pot fi de foarte mica putere (micro-contacte).

Asa cum s-a aratat, contactoarele statice servesc pentru inchiderea sau desehiderea

circuitelor electrice de curent alternativ sau de curent continuu. In functie de modul de
constructie si comanda a contactoarelor statice ele pot servi pentru realizarea
alimentarii diverselor receptoare de energie cu putere constanta sau variabila.

Contactoarele statice care realizeaza alimentarea receptoarelor de energie cu putere

variabila se numesc, in literatura de specialitate si variatoare de putere.

Transmiterea in sarcina, de la reteaua de curent alternativ, a unei puteri variabile se

realizeaza prin comutarea periodica a sarcinii puterea medie fiind determinata de raportul
dintre durata si perioada de repetitie a comutarii.  In mod practic sunt utilizate
doua metode: comutare la tensiune nula si comanda cu control de faza (fig. 23).

Fig. 23 Metode de comanda utilizate in contactoarele statice cu triacuri:

a)     contactor static cu triac; b) comanda prin comutare la tensiune nula;

c )comanda prin control de faza

In prima situatie dispozitivele sunt comandate in momente de trecere prin zero a

tensiunii de alimentare, puterea medie dezvoltata in sarcina fiind dependenta de raportul
dintre numarul de alternante in care curentul cir cula prin dispozitive si numarul de al-
ternante in care acestea sunt blocate; in cazul al doilea, curentul circula prin dispozitivele
comandate in cadrul fiecarei alternante pe intervale (π —α), puterea medie depinzand de
unghiul α de comanda.

In cazul circuitelor de comanda, la trecerea prin zero a tensiunii de alimentare semnalul de

comanda pe poarta triacului trebuie aplicat numai in acele momente in care se produce
trecerea prin zero a tensiunii de alimentare sau, in cazul sarcinilor complexe, trecerea prin
zero  a curentului. Astfel, comutarea triacului in cireuitele de putere la tensione si curent
zero la intrarea si respectiv la iesirea din conductie permite reducerea regimului de
intrferenta electromagnetica cu alte instalatii conectate la aceeasi retea (rnai ales in cazul
radioreceptiei in modulatie de amplitudine) si a posibilitatii de amorsare prin efect
dU/dt (viteza de crestere a tensiunii de blocare, consecutiva starii de conduetie in sens opus). In
figura 24 este prezentat un circuit de comanda pentru triac la trecerea prin zero a tensiunii de
alimentare. Capacitorul C  al sursei de alimentare se incarca pana la tensiunea stabilizata de
dioda Zener D 6 ,  prin D si R2.  Tranzistorul T2 comanda curentul de poarta negativ al
triacului  furnizat de sarcina acumulata pe capacitatea C, prin rezistorul R5. Semnalul
de comanda se aplica pe baza lui T3  de la iesirea unui circuit SAU-NU compus
din tranzistoarele T 4   si T 2.

Fig. 24 Circuit pentru conmanda triacului

la trecerea prin zero a tensiunii de alimentare

Tranzistorul T1, puntea de diode D1—D4  , rezistoarele R1 si R2 constituie un detector

de trecere prin zero. Cand tensiunea sursei de alimentare trece prin zero (spre valori
pozitive sau negative), tranzistoarele T1 si T2 sunt blocate, iar T3 este in conductie
(numai daca semnalul de intrare pe T 4   este in zero) permitand comanda
triacului la tensiune nula. In rest, curentul prin D2, D3 si R3 determina conductia la
saturatie a lui T1   si T 2 , T 3  fiind blocat.
Triacul va primi deci comanda numai in punctele de zero ale tensiunii de
alimentare, impulsurile de comanda fiind de durata relativ mica in comparatie cu
perioada tensiunii de alimentare.
Circuitele de comanda la trecere prin zero ale tensiunii de alimentare, echipate cu
elemente discrete devin destul de complexe atunci cand creste numarul de
dispozitive comandate sau cand se impun unele conditii stricte privind semnalul de
comanda si precizia comenzii. Pentru a inlatura, aceste neajunsuri au fost realizate
circuite integrate de comanda cu arie si posibilitati de utilizare mai largi. Dintre
acestea mentionez circuitele integrate U 106BS si CA 3058 (cu variantele sale CA
3059. CA 3079) destinate comenzii tiristoarelor si  triacurilor la trecerea prin zero
a tensiunii de alimentare, cu aplica-bilitate in circuitele de control al puterii in procese
lent variabile.

Bibliografie

1. Dascalu, D., Turic, L., Huffman, I., (1981), Circuite electronice, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti.

2. Danila, T., Baiciu, V., Dispozitive si Circuite Electronice.

3. Lazaroiu, D. F., Lazaroiu, I., Electronica Industriala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

4. Bitoiu, A  s.a., (1984) Practica electronistului amator, Editura Albatros, Bucuresti.

Politica de confidentialitate
 Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
.com Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Proiecte
vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA:
a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate
cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE
ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT -
MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL
FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE
BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si
inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui
produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA
EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C.
CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale

Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine

Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA -
 CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE
ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE
PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCADESCENTA

Cristalul de cuart
TROLEIBUZE SKODA 24Tr - Instalatii electrice
Numarator binar sincron Reversibil
AUTOMAT MARCARE DRUMURI - A525
Cazul condensatorului ideal. Rp=0
Oscilatoare Miller
CIRCUITE IN CONDUCTIE INTRERUPTA

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu
Share to MessengerShare to FacebookShare to Google BookmarkShare to TwitterMore AddThis Share options