Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala

2014-2015

Posibiliti de utilizare a sistemelor geoinformatice n

activitatea de mentenan a liniilor electrice aeriene

- Instrumentatie de process in sisteme informatice (I.P.S.I.)-

Student : Baciu Laurentiu-Costin

Profesor dr. ing. : Valentin Sgarciu

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Introducere

Dependena de energie electric a societai moderne conduce la dezvoltarea soluiilor de

alimentare n condiii de sigran i continuitate maxime. Acest lucru este imposibil n zilele
noastre far asistent computerizat, care castig din ce n ce mai mult credibilitate n domeniul
ingineriei.
Aceleai concepte se aplic i n cazul liniilor electrice aeriene, a cror mentenan prezint
anumite probleme specifice, ce pot fi rezolvate mult mai rapid i mai eficient dac apelm la
instrumentele informatice.
Sistemele geoinformatice (GIS) prezinta particularitatea de a uura lucrul cu volumul mare de
date rspandite spaial, cum este i cazul liniilor electrice aeriene, i de a furniza analize specifice
ce vor uura luarea unor decizii.
Aceast lucrare prezin modaliti de aplicare a tehnologiilor GIS pentru mentenana liniilor
electrice aeriene, dar i pentru exploatarea optim a acestora.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

1.Breviar teoretic
CONCEPTE GENERALE PENTRU SISTEMELE GEOINFORMATICE

Un sistem geoinformatic, deseori prescurtat conform acronimului din limba engleza GIS
(geographical information system), este o acumulare organizat de date i proceduri care ne
ajut sa gasim rspunsuri i soluii la anumite intrebari i probleme date. Cea mai important
caracteristic a unui astfel de sistem este localizarea, de aceea trebuie bine inteles nca de la
nceput c studiile realizate cu GIS se adreseaz proiectelor n care distributia spaiala (harta
geografica) reprezint o constant n acest calcul. Sistemul este utilizat pentru a crea, a stoca, a
analiza i a prelucra informaii distribuite spaial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS
poate fi utilizat n diverse domenii tiintifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de
impact asupra mediului, cartografie, planificarea rutelor.
Specific unui GIS este modul de organizare a informaiei gestionate. Exista doua tipuri de
informaie: una grafic, care indic repartiia spatial a elementelor studiate i alta sub forma
de baza de date, pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de ex. pentru o sosea
lungimea ei, laimea, numarul benzilor, materialul de construcie etc.).
Datorit informaiilor asociate graficii, Sistemele Geoinformatice beneficiaza de toate
oportunitaile de interogare pe care le ofera sistemele moderne de baze de date i n plus poate
oferi usor analize orientate pe anumite zone geografice aa numitele hari tematice.
Un exemplu comun de Sistem Geoinformatic l reprezent Sistemele de Navigaie.
1.1 Sistemul de coordonate geografice
Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referint care utilizeaz coordonate
unghiulare i care este exprimat in:
- latitudine (referitoare la distanta unghiulara fat de linia ecuatorial,spre unul dintre polii
geografici, nord sau sud)- reprezentat pe glob prin paralele;
- longitudine (referitoare la distanta unghiular spre est/vest pe suprafaa terestr)- reprezentat
pe glob prin meridiane;
Reeaua liniilor meridianelor i latitudinilor ce se intesecteaza sub un unghi de 90, este un
sistem imaginar care mparte suprafata globulului, cu scopul uurrii orientrii.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura1.1.1.Latitudine i longitudine

Figura 1.1.2.Harta Pamntului aratnd liniile de latitudine i longitudine, proiecia Eckert VI

Un sistem de coordonate geografice definete orice locaie de pe Pamnt prin 2 sau 3

coordonate ale unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa n jurul creia se nvrte
Pamntul.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Combinnd aceste dou unghiuri, poate fi specificat poziia orizontal a oricarui punct de
pe Pamnt.

1.2 WGS84 ( the World Geodetic System of 1984)

Un sistem de georeferentiere este cu atat mai performant cu cat eroarea oferit atunci cand se
calculeaz distanta ntre dou locaii este mai mic. Sistemul latitudine-longitudine este
considerat deseori ca fiind cel mai cuprinzator i de aceea este numit sistem geografic de
coordonate, fiind bazat pe miscarea de rotaie a Pamantului in jurul propriului centru de greutate.
Gradul de aplatizare al Pamntului, masurnd distanele dintre Poli i Ecuator este de 1/300.
In ultimii 200 de ani s-a depus mult efort pentru a gasi elipsoidul care s aproximeze ct mai
fidel forma Pamntului.

Figura 1.2.1.Elipsoid

Figura 1.2.2.Latitudine

Elipsoidul numit WGS84 ( the World Geodetic System of 1984) este acum acceptat n
numeroase ri. Acesta specific o semiaxa major (distanta de la centrul Pamntului la Ecuator)
de 6378137m i un grad de aplatizare de 1 la 298,257.

Figura1.2.3.Distante

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

1.3 Sistemul de Proiecie-Stereografic 1970

O alta problem a geodeziei const n modul de transpunere a suprafeei tridimensionale
terestre n suprafat plan, adica n alegerea celui mai potrivit sistem de proiecie pentru hart.
Ca i in cazul alegerii sistemului geodezic, nu exist o modalitate universal de rezolvare
perfect a problemei, fiecare abordare favoriznd i defavoriznd anumite aspecte.
In Romania, ncepand cu anul 1970, a fost adoptat sistemul de proiecie Stereografic 1970, ce
corespunde unei proiecii stereografice la care punctul de referin (punctul unde planul tangent
paralel cu planul secant de proiecie atinge suprafaa globului) se afla langa Fgara, judetul
Braov.
Punctul central al proieciei (polul proieciei) este un punct fictiv, care nu este materializat pe
teren, situat aproximativ n centrul geometric al teritoriului Romniei, la nord de oraul Fgara.
Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25 longitudine estic i de 46 latitudine
nordic.
Modul n care se realizeaz proiecia punctelor de pe suprafaa terestr pe planul proieciei
Stereografice 1970 este prezentat n figura 1.3.1 .

Figura 1.3.1.Proiecia punctelor de pe suprafaa terestra pe planul proieciei Stereografice 1970

r = raza cercului deformaiilor nule (aprox. 202 km);

H= Adncimea planului de proiecie (aprox. 3.2 km);
1, 2, 3, ...,9= puncte de pe suprafaa terestr;
1,2,3,...,9= puncte de pe suprafaa planului de proiecie Stereografic 1970.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

PROIECTAREA UNUI SISTEM GEOINFORMATIC PENTRU

MANAGEMENTUL STARII FIZICE A UNEI LEA DE TRANSPORT
Repartitia spatiala extins a sistemelor electroenergetice face ca proiectarea i exploatarea
lor s aib inevitabil o component geografic. Conform Mircea Badu-Sisteme geoinformatice
pentru electroenergetic, studiile statistice au artat c aproximativ 80% dintre datele de
gestionare a reelelor utilitare contin componente spaiale.

Figura 2.1.Modelarea simplificat a realitaii[1]

2.1 Modelarea uneii linii electrice de 400 kV
Transelectrica SA dispune de o baza de date a tuturor liniilor care se afl n patrimoniul ei, cum
este i cazul liniilor aeriene pe care le vom prezenta n studiul urmtor.
In etapa de proiectare a bazei de date,fiecarui stlp i-au fost associate mai multe atribute legate
de datele tehnice, dar i legate de referinta spatial, putnd fi astfel adaugate pe o hart real.
Aceste atribute ne vor folosi pe viitor n luarea anumitor decizii.
Totodat, acestei baze de date deja existente i se pot adauga, sterge sau edita anumite nregistrri
sau atribute, utiliznd comanda Edit.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura 2.1.2.Editarea unei nregistrri se poate face n orce moment

Administrarea instalaiei ce beneficiaz de tehnologia GIS permite rezolvarea rapid a unor
situaii care n maniera clasic ar necesita consultarea planurilor de punere n funciune, cutari
deseori laborioase i consumatoare de timp.
2.2 Sistemul naional de detecie i localizare a traznetelor (SNDLT)
Sistemul naional de localizare i detecie (SNLD), deinut i operat de Administraia Naional
de Meteorologie (ANM), este alctuit din detectori de tip SAFIR 3000.
Principalul avantaj al utilizarii datelor furnizare de SNLD n aplicaiile meteorologice este
intervalul foarte mic de timp dintre detecia i afiarea datelor, datele fiind furnizate aproape n
timp real. Pentru a obine o imagine mai precis a evoluiei fenomenelor convective, datele
furnizate de SNLD sunt suprapuse cu datele radar.
Staiile de detecie au in componenta un senzor interferometric VHF(Very High Frequency) care
poate furniza o localizare unghiular precis a activitii electrice totale (nor-nor i nor-pmnt),
completat cu un senzor LF utilizat pentru a obine caracteristicile trsnetelor. Staiile de detecie
sunt conectate prin mijloace de telecomunicare la sistemul central de procesare.
Sistemul central de procesare (SCP) colecteaz datele transmise de staiile de detecie i
calculeaz poziia descrcrilor electrice prin metoda triangulaiei, arhiveaz datele i
monitorizeaz starea tehnic a staiilor de detecie i a legturilor de comunicare.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Sistemul central de afiare recepionez datele de la SCP i, n funcie de modulele de procesare

selectate, realizeaz procesarea n timp real i afiarea informaiilor legate de activitatea electric
atmosferic i evoluia furtunilor convective.

2. Elaborarea aplicatiei

Pentru ntocmirea harilor de densitate din vecinatatea liniilor LEA A i LEAB, am procedat in
modul urmator:
Am ncrcat in programul ArcMap baza de date cu loviturile de traznet ce au cazut in vecinatatea
liniilor LEA A i LEA B, la o distanta de maxim 5 km (dupa ce anterior am ncrcat in program
i anumite harti reprezentative cu scopul de a usura interprearea datelor, i anume harta
Romniei, harta judetelor din Romania i reprezentarea vectoriala a liniilor)
Pentru exemplul practic am folosit bazele de date furnizate de ANM ale anilor 2003,2004,2005
respectiv 2007,2008 pentru liniile A i B. Cea aferenta anului 2006 nu a putut fi utilizat datorit
problemelor de sistem ale anului respectiv care au dus la alterarea rezultatelor.
Pentru a creea o hart a densitaii , alegem din bara cu instrumente ArcToolbox, selectm
submeniul Spatial Analyst Tools, Density i alegem Point Density. Se va deschide o fereastr, n
care vom configura setarile ca n figura 33 , iar la setarile mediului de lucru (Environment
Settings) vom face urmatoarele alegeri:
Output Coordinates- Output Coordinate System : Same as display
Cartography- Cartographic Coordinate System: Same as display
Raster Analyis- Cell ize: As Specified Below: 100
Geostatic Analyis- Coincident Points: Include all
Dupa ce harta densitaii a fost creat, ea va arata ca in figura 3.4.1 (pentru o mai buna
reprezentare grafic a rezultatului am optat pentru afiarea valorilor progresiv in concordant cu
o palet de culori albastru- rosu: Layer Proprieties- Symbology- Show:Streched, Color Ramp:
blue-red).
nc de la o prima vedere putem identifica astfel numarul maxim de descarcari ce a avut loc in
anul 2003, in culoarul liniei, intr-un perimetru de 1000m, care a fost 4.64 DA/km^2 i an.
Folosind instrumentele specifice GIS, putem afla acest numar n orice zon de interes prin
selectarea butonului Identify aflat pe bara de instrumente i apoi selectand oriunde pe harta de
densitate. De asemenea putem afla coordonatele spatiale ale unei zone de interes sau sucursala de
care apartine un anumit stlp aflat in zona de interes i multe alte astfel de analize.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura 3.4.1 Configurarea harii de densitate

Figura 3.4.2.Harta densitatii pentru LEA A 2003

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura 3.4.3.Harta densitatii pentru LEA B 2003

Pentru crearea hrii densitaii multianuale a descrcarilor din vecinatatile liniilor A i B va

trebui s repetm procedura de la pasul 1 pentru fiecare din linii, pentru fiecare din anii analizai.
Dupa ce am obtinut harile aferente fiecarui an, vom creea o hart a valorilor medii multianuale
corespunzatoare fiecarei regiuni studiate. Pentru aceasta, vom alegem din bara cu instrumente
ArcToolbox, selectm submeniul Spatial Analyst Tools, extindem grupul Local i alegem Cell
Statistics. Va aparea o fereastr de dialog, pe care o vom configura ca n figura 3.4.4. In plus, la
setarile mediului de lucru (Environment Settings) vom face urmatoarele alegeri:
Output Coordinates- Output Coordinate System : Same as display
Cartography- Cartographic Coordinate System: Same as display
Raster Analyis- Cell ize: As Specified Below :100
Geostatic Analyis- Coincident Points: Include all
Media multianual astfel obtinut are o deosebit nsemnatate n evaluarea mbatranirii
echipamentelor i in evaluarea posibilitatilor de extindere a reelei.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura 3.4.4 Configurarea harii multianuale

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015
Figura 3.4.5 Harta multianuala LEA A

Figura 3.4.6 Harta multianuala LEA B

Trasarea curbelor de izolinii reprezint o alt metod de evidentiere a densitailor de lovituri de

traznet pe care o vom folosi n acest studiu, ea const n trasarea unor linii care unesc toate
punctele care au aceeai valoare de pe zona de stiudiu. Pentru a realiza acest lucru, vom selecta
din bara cu instrumente ArcToolbox, selectam submeniul Spatial Analyst Tools, extindem grupul
Surface i selectam Contour. Va aparea o fereastra de dialog pe care o vom seta ca in figura 3.4.7
alegnd totodata i setarile mediului de lucru (Environment Settings) vom face urmatoarele
alegeri:
Output Coordinates- Output Coordinate System : Same as display
Cartography- Cartographic Coordinate System: Same as display
Raster Analyis- Cell ize: As Specified Below :100
Geostatic Analyis- Coincident Points: Include all
Pentru o mai buna reprezentare grafic a rezultatului am optat pentru afisarea valorilor pe
intervale reprezentative unice (Layer Proprieties- Symbology- Show: Unique Values, Value :
0.5,1,1.5,2).

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Figura 3.4.7 Configurarea trasarii izoliniilor

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015
Figura 3.4.8. Izolinii LEA A

Figura 3.4.9. Izolinii LEA B

3. INTERFA - ELEMENTE DE BAZ ARCGIS

Fiecare produs ArcGIS Desktop include urmtoarele aplicaii:
ArcCatalog este specific pentru cutare, management si documentaie legata de datele
geografice
ArcMap este aplicaia utilizata pentru a afia si edita date geografice, realiza analize
geografice si crea rapoarte, grafice si hari de calitate profesionale.
ArcToolbox pentru diverse funcii/analize auxiliare
Aplicaia ArcCatalog (Fig.1.1) permite gestionarea datelor i a proiectului propus si este
specializata pentru cutare, management si documentare.

Aplicaia ArcMap este o aplicaie orientat ctre document, iar entitatea principal
gestionat este stratul tematic.
Fereastra aplicaiei este mprit n dou panouri: cel din stnga Table of Contents este un
arbore de gestionare sintetic a entitilor ce se afieaz cartografic n panoul din
dreapta(fereastra principal de lucru). n panoul stng apar denumirile i simbolizrile pentru
resursele GIS apelate n documentul curent. Interfaa aplicaiei ArcMap este formata din:
- o caseta de afiare a layerelor (Table Of Contents) similar cu o Legend.
Aici se poate alege care dintre data frame-uri va fi cel afiat curent. Ordinea de
reprezentare a straturilor afiate n dreapta este conform ordinii n care numele
acestora apar n panoul stng. Datorit faptului c n acest Table of Contents (Fig.1.3)
apar sintetic reprezentrile simbolice ale entitilor din compoziia cartografic,

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

arborele de gestionare are i valene de legend cartografic, fiind ns o legend

interactiv i administrativ

- zona n care se afieaz harta (Map display area), formata din layer-ele curente
- bara cu meniuri
- bara pentru desenare
- bara standard, dar i alte aplicaii vizibile n funcie de necesitatea utilizatorului (Edit, Spatial
Analyst, Georeferencing etc)
- bara cu uneltele de baza pentru zoom, msurare distane, accesare informaii despre
elementele din hart, gsirea unor elemente etc. (Fig. 1.4).

Pentru afiarea/accesarea unui tabel (Fig.18) de atribute asociat unui strat tematic n mediul
de lucru ArcMap se alege opiunea Open Atribut Table in meniul contextual asociat
respectivului strat.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Sunt posibile urmtoarele operaii:

oloane noi

O alta aplicaie este ArcToobox, cu iconul n bara standard, care deschide caseta cu toate
uneltele existente n soft; se poate accesa att din ArcMap, ct si din ArcCatalog. Numrul
de unelte oferite depinde licena folosita. ArcInfo ofer cele mai multe i complexe unelte
pentru analiza datelor. Este de fapt o colecie de unelte pentru analiza GIS, management si
conversie a datelor (Fig. 1.21).

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015

4. Hartile tematice

Scopul final al acestui proiect il constituie elaborarea hartilor distributiei densitatiilor

multianuale ale loviturilor de trasnet ce cad intr-o anumita zona in vederea abordarii unei
metode optime de proiectare si mentenanta a liniilor electrice aeriene. Am dovedit astfel
ca acest lucru se poate face mult mai usor si mai rapid utilizand mediul informatic
ARCGIS.
Particularizand pe cazul de fata, rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Universitatea Politehnica Bucuresti

Automatica si informatica industriala
2014-2015