Dispozitive electronice cu timp de transit Clistronul Modulatia in viteza si unghiul de tranzit Denumirea de clistron provine de la cuvantul grec (Klizo)

) valurile marii, ca urmare a asocierii cu modul in care patrund electronii in cavitatea rezonanta de extragere a puterii. Fasciculul liniar de electroni trebuie sa indeplineasca trei conditii succesive: modificarea periodica a vitezei electronilor cu ajutorul unor cavitati; gruparea electronilor in pachete sub influenta vitezei modulate; excitarea ca vitatii de iesire asa incat energia de microunde sa fie obtinuta prin variatia energiei cinetice a electronilor din fasciculul modulat in densitate.

Cand pachetele tind sa se formeze, forta de respingere naturala intre electroni actioneaza in sens opus. De-a lungul directiei de deplasare, componenta alternativa devine din ce in ce mai mica in rapost cu cea continua, iar fasciculul de electroni se poate aproxima ca rezultat al suprapunerii a doua unde de sarcina spatiala, una rapida si alta lenta. Prin deplasare, viteza de modulatie scade progresiv si ea se inlocuieste cu o modulatie in densitate sau cu un curent de convectie alternativ. Distanta dupa care aceasta transformare este completa depinde de viteza initiala a electronilor, frecventa unghiulara si cosntanta de propagare. Ca urmare, semnalul aplicat la prima cavitate moduleatza in viteza fasciculul, iar curentul creat de pachetele de electroni induce oscilatii in cavitatea de iesire unde puterea semnalului este mult mai mare in raport cu prima cavitate.

Ua

figura 1

Toate tipurile de clistroane au comun fenomenul de modulatie in viteza. Pana la nivelul grilei electronul emis de catod se deplaseaza uniform accelerat sub actiunea sursei de alimentare . Energia cinetica pe care o are electronul la intrarea in grilele cavitatii rezonante este . In intervalul de timp, cand electronul se deplaseaza

pe distanta intre grile, tensiunea alternativa isi va modifica faza, astfel ca tensiunea medie ce genereaza campul uniform in care se efectueaza deplasarea este data de relatia:

Daca alegem ca referinta momentul atunci:

, cand electronul se afla la mijlocul destinatiei,

si relatia anteriora devine:

Amplitudinea acestei tensiuni devine:

In care: este aplitudinea tensiunii alternative; este coeficientul de interactiune al fasciculului cu camp de microunde, avand o variatie functie de unghiul de tranzit. La nivelul grilei viteza: , energia cinetica va fi: , de unde se obtine

Pentru Cand depasesc nivelul grilei

sau

, electronii( care patrundeau cu viteza constanta

prin ), vor avea o modulatie perioada(sinusoidala) a vitezei sau putem spune ca fasciculul este modulat in viteza, indeplinind astfel prima conditie de functionare a clisronului.

Clistronul reflex Constructie si principiu de functionare Clistronul reflex este un generator de semnal de mica putere utilizat de la 100MHz la 220GHz. Genereaza semnal cu freceventa stabila, reglabila electric sau mecanic. Este puternic influentat de temperatura, vibratii sau radiatii.

Schema clistron:
Reflector
g
2

UR +

ies

CR
g
1

EA

+ -

Ua
figura 2

Compunerea clistronului: circuitul de grupare a electronilor: catod(K), electrod de accelerare(EA), cavitate rezonanta(CR); un electrod pentru deflexia electronilor(reflector, R).

Circuitele se alimenteaza de la doua surse de tensiune independente cu______din figura. Sub actiunea campului static accelerator, electronii emisi de K ajung la nivelul primei grile a CR cu viteza . Curentul de convectie al electronilor, care trec

initial printre grilele CR, determina un curent indus si o tensiune alternativa amortizata, cu amplitudinea maxima corespunzatoare componentei spectrale pe care este acordata cavitatea. In continuare, asupra electronilor care trec prin ( - prima grila a CR) va actiona campul alternativ(cu amplitufine mult mai mica decat a campului static) astfel ca acestia ,la parasirea grilei a CR vot fi modulati in viteza. In spatiul CR-reflector purtatorii de sarcina se deplaseaza in camp franant dupa o traiectorie de tip parabolic in raport cu timpul, isi micsoreaza viteza pana la zero si apoi se intorc la CR. Electronul 1, accelerat maxim la nivelul de tensiune( ) va patrunde mai mult in patiul (CR- reflector) in raport cu electronii 2 si 3. Ca rezultat al modularii in viteza dupa parasirea CR este posibila gruparea electronilor, in jurul

celor neaccelerati de campul alternativ determinand modularea in densitate a curentului de convectie.

Ua
d

D z
Reflector

z max Ur
a) distributia de potential

Reflector

t
opt

b) traiectoriile electronice in clistronul reflex

figura 3

Daca gruparea se realizeaza cand electronii se intorc spre CR la nivelul si in cavitate exista un camp franant, intre grile isi vor micsora viteza cedand energie campului de microunde, contribuind la intretinerea oscilatiilor a caror energie este extrasa din rezonator prin bucla sau fanta. Grupul de eletroni poate ajunge in campil franant dupa una sau mai multe perioade ale semnalului de microunde, numarul acestora determina numarul al zonei de generare. Daca electronii reflectati ajung la cand in cavitate exista camp accelerator atunci campul cedeaza energie si oscilatiile se amortizeaza rapid. Clistronul nu mai genereaza. Conditia de sincronism este:

Daca timpul , cat electronii se deplaseaza in spatiul CR-reflector nu este egal cu cel dat de relatia ( ), campul alternativ in cavitate nu mai are amplitudinea maxima, puterea in cadrul zonei (n) de generare scade. In acest caz oscilatiile sunt fortate sa aiba amplitudinea maxima dupa perioade diferinte de si ca urmare apare o deplasare a freceventei de lucru. Timpul depinde de gradientrul de potential creat de cele doua surse de alimentare . Practic, cavitatea se alimenteaza la o tensiune constanta, rezultand ca puterea si frecventa oscilatiilor in cadrul unei zone de generare precum si stabilitatea zonei n se efectueaza prin modificarea tensiunii pe reflector. NOTA: este amplitudinea tensiunii alternative a campului din cavitatea rezonanta; este coeficientul de interactiune al fasciculului de electroni cu campul de microunde. Ecuatia de miscare a electronului in zona CR-reflector este data de relatia:

Prin integrare susccesiva rezulta

Unde momentul z=0). Dupa timpul anterioara rezulta

se alege cand electronul se alfa la mijlocul grilelor CR (pentru , electronu; se intoarce in cavitate. Impunand z=0 in relatia

Alegand ca moment de referinta , timpul cand la prima trecere prin CR se afla electronul 2, corespunzator uneo valori nule a tensiunii alternative, rezulta ca timpul cat se deplaseaza centrul grupului de electroni, , este:

Timpul

este optim daca indeplineste conditia

Relatia anterioara conduce la determinarea tensiunii de reflector in centrul zonei de generare:

Amplitudinea maxima a traiectoriei electronilor in spatiul CR-reflector este:

In punctul , electronul are viteza nula si corespunde unui potential egal cu zero in figura a. Marimea zonei de generare variaza invers proportional cu amplitudinea tensiunii pe reflector, avand valoarea maxima la si scazand pe masura ce teniunea creste.

Parametrii clistronului reflex este curwntul in cavitate; amplitudinea oscilatiilor in cavitate; Puterea pe fundamentala este

si are valoarea maxima daca unghiul de zbor ( ) de unde rezulta

) corespunde regimului optim (

Randamentul electronic maxim in cadrul unei zone de generare, are expresia:

depind de functia care are un maxim esgal cu 1,25 pentru valoarea parametrului de grupare r egal cu 2.41. Pentru r egal cu 2.41 si la sincronism avem

Gruparea electronilor este optima daca raportul

este mic(de exemplu

).

rJ 1 (r )
1.2

2 2.41
figura 3

Admitanta electronica

se defineste ca raportul amplitudinilor complexe

unde:

este conductivitatea in cureny continuu,

Oscilatiile amortizate in clistronul reflex sunt posibile daca partea reala a relatiei ( ) este negativa si in modul cel putin egala cu conductanta de pierderi a cavitatii( ca susceptanta electronica cavitatii ( ) si a sarcinii( susceptant cavitatii este sa fie egala si de semn contrar sumei susceptantei este neglijabila. In apropierea rezonantei, ) insumata cu conductanta sarcinii( ). Frecventa oscilatiilor se determina din conditia ). In practica

iar parte imaginara din aceasta susceptanta

Notand

, conditia

conduce la .

, in care

este este

frecventa de rezonanta a cavitatii,

este factorul de calitate in sarcina,

diferenta de frecventa intre freceventa generata si Variatia puterii si freceventei clistronului reflex:
30 20 10 0 -10 -20

2+1/4
100 80

3+1/4 4+3/4

Puterea

60 40 20 0 800 700 600 500 400 300 200

100

Urefl
figura 4

Rezulta posibilitatea unui acord electroni al freceventei prin reglarea tensiunii pe reflector . Din diagrama rezulta variati aproape liniara a freceventei in jurul frecventei centrale. Acordul electronic se apreciaza cu parametrii: panta de acord si banda de frecventa. Panta acordului este:

In apropierea centrului zonei de generare( de unde rezulta ca panta are valori mari cand ce corespunde unei puteri generate mai mici.

) de unde rezulta ca

este mica adica n este mare, ceea

Banda de frecvente a acordului electroni se defineste ca diferenta dintre frecventele generate in cadrul unei zone la care puterea scade cu 3dB fata de valoarea centrala. Valoarea tipica a acestui parametru este cuprinsa intre din frecventa centrala. Banda de freceventa necesara a fi acoperita de clistron folosit ca oscilator local in___ tub sa fie mai mare decat alunecarea de frecventa a _____. Modificarea in limite mari a freceventei generate de clistron se realizeaza prin acord mecanic, care poate di inductiv, capacitiv sau cu o cavitate intermediara. Acordul capacitiv este utilizat in cazul cavitatilor interne a clistroanelor care lucreaza peste 6GHz si consta in modificarea distantei intre diafragme. Acest acord modifica unghiul de tranzit intre diafragme si influenteaza coeficientul de interactiune. Acordul inductiv, folosit la clostronul cu cavitate externa cosnta in modificarea dimensiunilor partii preponderent inductive a cavitatii(a zonei toroidale). Extragerea puterii se efectueaza prin bucla(la cavitati externe) sau prin fanta. Frecventa generata este puternic dependenta de frecventa de acord a cavitatii, orice susceptanta transferata de la sarcina va afecta frecventa si apoi puterea generata. Diminuarea acestui efect se asigura prin conectarea unui atenuator de cel putin 10dB intre generator si sarcina sau un izolator cu ferita de banda larga. Clistronul reflex asigura puteri utile intre 10 si 500mW prin generare contunua sau maxim 10W in impuls. Tensiunea de accelerare este cuprinsa in intervalul 200-300V in gama____ si de peste 2KV in gama milimetrica, la un curent sub 100mA. Clistronul este folosir in ____ca oscilator local sau in circuite de reglare automata a frecventei, in generatoarele de semnal de putere mica.