Rezonanța tensiunilor

2.7.1 Condițiile de apariție a rezonanței tensiunilor

Rezonanța tensiunilor apare în circuitul RLC-serie de curent alternativ (numit și
contur oscilant serie), în cazul în care reactanța inductivă a circuitului este egală cu
reactanța capacitativă a acestuia, sau XL=XC – este condiția de rezonanță.
Funcționarea circuitului RLC-serie alimentat cu curent alternativ în regim de
rezonanță se numește rezonanța tensiunilor.
La rezonanța tensiunilor avem:
1
XL=XC; sau 2πfL= 2 π fC ; de unde rezultă cunoscuta relație Thomson pentru
frecvența de rezonanță:
1
f0= 2 π √ LC
(2.59)
Din relația Thomson rezultă, că rezonanța tensiunilor poate fi atinsă prin
următoarele procedee:
a) prin varierea inductanței bobinei;
b) prin varierea capacității condensatorului;
c) prin varierea frecvenței curentului de alimentare.

2.7.2 Proprietățile rezonanței tensiunilor

1. La rezonanța tensiunilor impedanța circuitului RLC-serie este minimă, și este
egală cu rezistența activă:
2 2
√
Z = R +( X L−X C ) =R=min
0
2. La rezonanța tensiunilor prin circuitul RLC-serie circulă un curent maxim:
U
I0 = R =max
3. La rezonanța tensiunilor curentul prin circuitul RLC-serie și tensiunea aplicată
coincid după fază:
X L −X C
tgφ= R =0; φ=0°
4. La rezonanța tensiunilor tensiunile pe elementele reactive sunt egale UL=UC și
sunt defazate la 180° (vezi figura 2.19) din care cauză acestea reciproc sunt
compensate, și atunci tensiunea aplicată este egală cu tensiunea pe rezistență U=UR.
Formele de undă ale tensiunilor U, UR, UL și UC cât și a curentului prin circuitul RLC-
serie la rezonanță sunt reprezentate în figura 2.20:
 Figura 2.20 – Formele de undă a tensiunilor și a curentului la rezonanța
tensiunilor

Figura 2.21 - Formele de undă a puterilor instantanee la rezonanța tensiunilor

5. La rezonanța tensiunilor puterea instantanee consumată de circuitul RLC-serie
este egală cu puterea instantanee pe rezistența activă p=pa (vezi figura 2.21).

2.7.3 Caracteristicile de frecvență și caracteristicile de rezonanța

Dependența rezistențelor elementelor din circuitul RLC-serie de frecvența
(pulsațiea) tensiunii de alimentare prezintă caracteristicile de frecvență ale circuitului
(figura 2.22).

Figura 2.22 – Caracteristicile de frecvență la rezonanța tensiunilor

Din caracteristicile de frecvență se vede:
- rezistența activă R nu depinde de frecvență (pulsație);
- reactanța XL este direct proporțională frecvenței (pulsației), deoarece XL= ω L;
 1
- reactanța XC este invers proporțională frecvenței (pulsației), deoarece XC= ωC ;
- impedanța Z la rezonanță are minim Z=R.
- la frecvențe mai mici decît frecvența de rezonanță XC >XL și impedanța
circuitului are caracter capacitativ; la frecvențe mai mari decît frecvența de rezonanță
XL>XC și impedanța circuitului are caracter inductiv.
Dependența tensiunilor și a curentului din circuitul RLC-serie de frecvența
(pulsația) tensiunii de alimentare prezintă caracteristicile de rezonanță ale circuitului
(figura 2.23).

Figura 2.23 – Caracteristicile de rezonanță la rezonanța tensiunilor

Din caracteristicile de rezonanță se vede:

U
- curentul la rezonanță este maxim I= R =max;
- tensiunea pe rezistența activă la rezonanță are maxim, deoarece UR=IR;
- tensiunea pe reactanța XC are maxim la o pulsație mai mică decât pulsația de
rezonanță, care poate fi determinată cu relația:
2−d 2
ωC= ω0 √ 2 unde d este factorul de amortizare;
- tensiunea pe reactanța XL are maxim la o pulsație mai mare decât pulsația de
rezonanță, care poate fi determinată cu relația:
2
ωL= ω0 √ 2−d 2
unde d este factorul de amortizare.
Raportul dintre trensiunile pe elementele reactive și curent la rezonanța
tensiunilor se numește impedanță caracteristică - ZC
UL UC
=
ZC= I I [Ω]
La rezonanța tensiunilor impedanță caracteristică - ZC este egală cu reactanțele
din circuit:
L
ZC=XL=XC= C [Ω] √
 Raportul dintre tensiunile de pe elementele reactive și tensiunea aplicată la circuit
se numește factor de calitate a conturului oscilant - Q:
ZC UL UC
= =
Q= R U U
Valoarea inversă a factorului de calitate se numește factor de amortizare – d:
1
d= Q
Factorul de calitate a conturului oscilant – Q determină proprietățile selective ale
conturului, și deci, cu cât Q este mai mare cu atât proprietățile selective ale conturului
sunt mai bune – situație utilizată în radioreceptoare și receptoare TV.

O bobină cu inductivitate L 12,4mH și rezistență de 6 este înseriată cu un

condensator de 5,6 nF. să se calculeze:
a) pulsația și frecvența de rezonanță;
b) factorul de calitate al circuitului.

Un circuit rezonant serie cu parametrii C=120pF, L=0,2110mH și R=100 are

frecvența de rezonanță f0=1MHz. Dacă tensiunea la borne are valoarea efectivă
de 0,1V, să se calculeze valoarea efectivă a tensiunii la bornele rezistorului la:
a) 1MHz
b)0,9MHz
a) În adevăr: