ANTENE BUCLA - CONTINUARE

Curs Antene si Propagare – 10

ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 O bucla mica este in esenta inductiva si poate fi echivalata conform schemei

 In modul de transmisie:

 Rr rezistenta de radiatie
 RL rezistenta de pierderi a conductorului circular
 XA reactanta externa inductiva a antenei
 Xi reactanta interna de frecventa inalta a conductorului circular
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 In figura mai avem condensatorul Cr in paralel cu impedanta de intrare a antenei
(discutata in slide-ul anterior). Pentru a determina valoarea sa la rezonanta, se va
lucra in admitante

 La rezonanta, susceptanta Br a capacitorului Cr se alege astfel incat sa elimine

partea imaginara Bin.
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 Bucla circulara de raza a si raza firului b:

 Bucla patrata de latura a si raza firului b:

 Reactanta interna Xi a unui conductor bucla poate fi gasita folosind inductanta

interna Li a buclei, care pentru o singura infasurare poate fi aproximata cu

 unde l este lungimea, iar P este circumferinta firului buclei

ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 In modul receptie (antena de receptie sau sonda de masura a densitatii fluxului
magnetic)

 Avem o densitate de flux magnetic care este perpendiculara pe planul buclei.

Presupunand campul incident ca fiind unifor de-a lungul planului buclei,
tensiunea circuitului cu o infasurare este
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 Considerand din figura planul de incidenta ca planul format de axa z si
perpendiculara ce uneste centrul sistemului cu punctul de observatie, tensiunea
circuitului deschis poate fi scrisa in functie de amplitudinea campului magnetic/
electric incident astfel

 unde este unghiul dintre directia campului magnetic al undei plane incidente si
planul de incidenta
 Lungimea efectiva se poate calcula

 unde S este aria buclei. Factorul a fost introdus deoarece tensiunea

circuitului deschis este proportionala cu componenta a densitatii de flux
magnetic care este normala la planul buclei
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA
CIRCULARA
 Cand o impedanta de sarcina ZL este conectata la terminalele buclei, tenciunea VL
de-a lungul sarcinii este legata de impedanta de intrare Zin’ si de tensiunea
circuitului deschis prin
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Consideram acum bucle circulare a caror raza nu mai este mica
 Curentul este in continuare considerat constant
 Chiar daca distributia de curent uniforma de-a lungul permietrului buclei este
aplicabila circumferintelor sub 0.1λ (raza sub 0.016 λ), procedura ce urmeaza a fi
prezentata poate fi folosita pentru a gasi campurile in zona de camp indepartata
pentru o antena bucla de orice dimensiune fara a fi obigatorie prezenta curentului
uniform
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Campurile radiate: distanta R poate fi aproximata ca

 Folosind dezvoltarea binomiala

 unde

 Legatura geometrica dintre R si r, pentru orice unghi de observatie in zona de

camp indepartat, este data de figura. Pentru se simplifica la forma de mai
sus. Putem deci rescrie
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 potentialul vector

 folosim (Jn(z) – functia Bessel de ord n)

ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Se obtine

 Functia Bessel de ordinul n sepoate scrie

 Ceea ce conduce la

 Urmatorul pas consta in gasirea campurilor electric si magnetic asociate cu

potentialul vector. In camp indepartat, variatiile dupa r sunt separabile de cele
dupa si
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Se obtine setul

 Calculam acum densitatea de putere mediata in timp

ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Intensitatea de radiatie

 Caracteristicile in elevatie pentru sunt prezentate in figura.

 La avem anulare
 Pe masura ce a creste peste 0.5λ, intensitatea
campului de-a lungul planului buclei
scade, anulandu-se la a=0.61 λ
Peste a=0.61 λ radiatia de-a lungul planului
buclei creste, iar caracteristica atinge o forma
cu lobi multipli
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Caracteristica tridimensionala pentru circumferinta buclei
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Intensitatea de radiatie dedusa anterior presupune distributia curentului constanta,
indiferent de dimensiunea buclei. Presupunerea nu mai este insa adevarata daca
C>0.1λ (a>0.016 λ). In acest caz variatia curentului de-a lungul circumferintei
buclei se apropie de o distributie reprezentata cel mai fidel de o serie Fourier.
 O distributie uniforma poate fi obtinuta intr-o bucla chiar daca raza sa este mare.
Pentru aceasta, bucla este impartita in sectiuni, fiecare sectiune (arc de bucla)
fiind alimentata separat. Toate liniile de alimentare sunt conectate la o sursa de
alimentare. Un astfel de set-up poate aproxima o distributie uniforma sau
neuniforma in-faza.
 S-a aratat in literatura ca la C= λ, maximum radiatiei considerand o distributie
neuniforma de curent, se obtine la , adica perpendicular pe planul
buclei. Aceasta proprietate a fost utilizata la proiectarea antenei Yagi-Uda.
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Puterea radiata

 Avem o serie convergenta (uzual nu sunt necesari mai mult de 2ka termeni), care
poate fi aproximata foarte eficient
 Aproximarea pentru bucle mari (a>λ/2)
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Aproximarea pentru bucle mari (a>λ/2)

 Aproximarea pentru bucle medii ( )

ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE
CURENT CONSTANT
 Aproximarea pentru bucle mici ( )

 ecuatiile campului fiind identice cu cele deduse la bucla circulara mica (cursul anterior). Deci
raman valabile ecuatiile deduse acolo pentru Rezistenta de radiatie, intensitatea radiatiei,
directivitate, aria efectiva maxima
ANTENE BUCLA – BUCLA PATRATA
 In afara de antenele bucla circulara, cele mai cunoscute sunt antenele bucla
dreptunghi, patrat, triunghi si romb
 Totusi, datorita complexitatii structurii, analiza teoretica este greoaie, acesta fiind
motivul pentru care aria lor de aplicabilitate a ramas redusa
 Chiar si in aceste conditii, aplicand Metoda Momentului se pot proiecta antene de
acest tip pentru aplicatii practice

 Dupa antena bucla circulara, antena bucla patrata este a doua din punct de vedere
al simplitatii
 Caracteristica in camp indepartat pentru o bucla mica poate fi obtinuta
considerand fiecare latura a sa un dipol mic liniar de curent constant I0 si lungime
a.
ANTENE BUCLA – BUCLA PATRATA
 Conform figurii, campul in planul y-z este dat de

 din moment ce caracteristica fiecarui element este omnidirectiva in acel plan

 Folosind aproximarile de camp indepartat

 putem rescrie
ANTENE BUCLA – BUCLA PATRATA
 Campul magentic corespunzator este dat de

 Formele la care s-a ajuns sunt identice cu cele corespunzatoare buclei circulare
mici. Astfel, in zona de camp indepartat, campurile in planul principal ale unei
bucle patrate mici sunt similare celor ale unei bucle circulare mici
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Deoarece rezistenta de pierderi este comparabila cu rezistenta de radiatie, buclele
electrice mici sunt radiatori cu proprietati scazute, rar utilizate in sistemele de
comunicatii.
 Rezistenta de radiatie, si deci si eficienta antenei, pot fi crescute prin cresterea
circumferintei buclei
 Sau, daca nu se doreste schimbarea dimensiunilor electrice ale antenei, se poate
introduce in circumferinta o bucata de ferita, care va produce o crestere a fluxului
magnetic, a campului magnetic, a tensiunii de circuit deschis, si deci a rezistentei
de radiatie a buclei
 Vom avea asa numita bucla cu ferita, rezistenta sa de radiatie fiind data de relatia

 Rf rezistenta de radiatie a buclei cu ferita, Rr rezistenta de radiatie a buclei fara

ferita, permeabilitatea efectiva a feritei, permeabilitatea efectiva relativa a
feritei
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Folosind relatiile deduse anterior (rezistenta de radiatie pentru bucla circulara
mica), rezistenta de radiatie a unei bucle mici cu ferita cu o singura infasurare
este

 iar pentru N infasurari

 Permeabilitatea efectiva relativa a feritei este

 este permeabilitatea relativa intrinseca a feritei (nelimitate), iar D este factorul

de demagnetizare
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Pentru cele mai multe ferite, este foarte mare, rezultand o invers
proportionalitate de forma

 In general, factorul de demagnetizare este o functie de geometria feritei. De

exemplu, pentru o sfera D=1/3, in timp ce pentru un elipsoid de lungime 2l si raza
a avem