Telefonie, Teorie Si Aplicatii

TELEFONIE
Teorie s, i aplicat, ii
Zsuzsanna Ilona Kiss Zsolt Alfréd Polgár
17 martie 2020
”Înainte de orice, pregătirea este cheia succesului.”
- Alexander Graham Bell -

Prefat, ă
Cartea de fat, ă tratează câteva aspecte importante ce privesc ret, elele digitale de telefonie s, i de date. Abordarea
este mai mult dintr-o perspecvtivă practică, fără a se neglija ı̂nsă tratarea teoretică a aspectelor considerate. Mai
exact, cartea propune o combinat, ie de teorie, exercit, ii s, i aplicat, ii practice care sunt utile ı̂n special student, ilor
care urmează cursuri de telefonie sau de ret, ele de comunicat, ii de date, dar cartea poate fi utilă tuturor celor
interesat, i de domeniul telecomunicat, iilor. Aplicat, iile practice, analizele s, i exercit, iile prezentate sunt concepute
ı̂ntr-o manieră care să ajute cât mai mult ı̂nt, elegerea s, i aprofundarea aspectelor teoretice.
Aspectele tratate sunt grupate ı̂n 8 capitole, fiecare capitol fiind compus dintr-o scurtă introducere, care
explică succint scopurile urmărite, o parte teoretică, prezentarea unor echipamente s, i/sau programe cu ajutorul
cărora pot fi testate/experimentate aspectele teoretice considerate s, i descrierea unei aplicat, ii practice urmată
de o select, ie de ı̂ntrebări s, i exercit, ii, ce pot ajuta la o mai bună ”fixare” a aspectelor teoretice s, i practice tratate.
O descriere succintă a acestor capitole este următoarea:
Capitolul 1 tratează o serie de aspecte legate de accesul abonat, ilor ı̂ntr-o ret, ea telefonică, fiind considerate
problematici legate de telealimentarea terminalelor, transmisia duplex s, i semnalizarea pe bucla de abonat.
Capitolul 2 prezintă o serie de aspecte privind terminalele de abonat telefonice. Scheme bloc de principiu,
scheme electrice simplificate precum s, i metode de configurare a unor terminale telefonice electronice mai
complexe sunt prezentate s, i discutate.
Capitolul 3 este dedicat modelării matematice a cablurilor de telecominucat, ii, a diafoniei care afectează
transmisiile pe aceste medii s, i prezentării aspectelor practice mai relevante legate de structura internă a cablurilor
de telecomunicat, ii.
Capitolul 4 tratează aspecte practice precum s, i unele aspecte teoretice legate de cablarea unor ret, ele de
telefonie s, i de date. Echipamente de conectică s, i de protect, ie sunt descrise succint, precum s, i regulile care stau
la baza instalării cablurilor ı̂n echipamentele de conectică amintite.
Capitolul 5 prezintă modul de definire a unor not, iuni importante pentru ret, elele de telefonie s, i de date, cum
ar fi nivele de semnale, atenuări inserate de circuite, puncte de referint, ă ı̂n lant, uri de transmisie, evaluare nivel
de zgomot, etc.
Capitolul 6 este dedicat tehnicilor de codare a vocii folosite ı̂n ret, ele telefonice comerciale s, i ret, ele speciale.
Mai exact se consideră tehnicile de codare a vocii PCM (Pulse Coded Modulation) s, i Delta, accentul fiind
pus pe metodele de implementare digitale precum s, i pe evaluarea performant, elor de calitate a transmisiilor ce
utilizează aceste tehnici de codare a vocii.
Capitolul 7 tratează o serie de aspecte teoretice s, i practice legate de transmisiile de date ı̂n banda telefonică
vocală, mai exact se consideră transmisiile FAX s, i transmisiile de date dial-up, fiind atinse s, i unele aspecte
legate de echipamentele de tip robot telefonic. Capitolul prezintă s, i câteva exemple concrete de echipamente
s, i programe de calculator ce se pot utiliza pentru realizarea acestor transmisii precum s, i configurarea pas cu
pas a acestor echipamente. Chiar dacă aspectele de configurare se referă la anumite echipamente concrete,
prezentarea făcută ı̂ncearcă să identifice problemele ”esent, iale” legate de configurarea echipamentelor de FAX
s, i modem, rezultatul fiind un anumit grad de generalitate, util s, i pentru configurarea altor echipamente.
Capitolul 8 este dedicat tehnicilor de acces digitale de bandă largă pe bucla de abonat, mai exact fiind vorba
de tehnicile de acces ADSL. Sunt tratate aspectele teoretice de bază ce privesc transmisiile ADSL s, i ADSL2+
s, i sunt prezentate câteva echipamente ADSL de la partea utilizator precum s, i din centrală. Capitolul prezintă
1
2
succint pas, ii de configurare ai acestor echipamente, dar atingând ı̂n acelas, i timp aspectele esent, iale ale acestor
operat, ii. La fel ca s, i ı̂n capitolul dedicat transmisiilor de date ı̂n banda telefonică vocală, rezultatul este s, i ı̂n
acest caz un anumit grad de generalitate al operat, iilor de configurare, aspect foarte util pentru configurarea
altor echipamente ADSL.
Autorii doresc să mult, umească pe această cale colegilor s, i tuturor celor care au contribuit direct sau indirect
la aparit, ia acestei cărt, i.
Capitolul 1
Accesul analogic ı̂n ret, eaua telefonică
1.1 Introducere
Capitolul urmăres, te prezentarea aspectelor esent, iale legate de accesul ı̂n ret, eaua telefonică, fiind considerate
diverse elemente legate de această problematică, cum ar fi: telealimentarea terminalelor de abonat, tehnici de
duplexare, schema bloc de principiu a unui terminal telefonic precum s, i cea a unei centrale telefonice locale
(punctul de acces la serviciul telefonic), procesele de semnalizare ce au loc ı̂ntre terminalul telefonic s, i centrala
locală. Concret acest capitol propune studiul tehnicilor de acces analogice, ı̂ncă utilizate pe scară largă ı̂n ret, elele
telefonice. Această alegere este motivată s, i de aspecte ”didactice”, fiind mai us, or de ı̂nt, eles de către student
a unui proces de semnalizare bazat pe semnale analogice, ce se pot vizualiza pe un osciloscop, decât a unui
proces mai abstract bazat pe secvent, e de simboluri digitale (secvent, e de bit, i). Aspecte legate de telealimentarea
terminalelor, implementarea transmisiilor duplex, schema logică a procesului de semnalizare dintre terminalul
telefonic s, i centrală sunt comune s, i tehnicilor de acces digitale.
1.2 Transmisia pe bucla de abonat

Utilizarea unei transmisii analogice pe bucla de abonat (canalul dintre abonat s, i centrala locală realizat pe fire
torsadate) este metoda cea mai simplă de acces ı̂n ret, eaua telefonică. Acest mod de acces este caracteristic
ret, elelor telefonice analogice POTS (Plain Old Telephone Service), dar este larg răspândit s, i ı̂n ret, elele telefonice
digitale datorită simplităt, ii sale. Caracteristicile principale ale accesului analogic sunt următoarele [1] [2] [3]:
• banda de frecvent, ă: 300Hz − 3400Hz;
• acces pe două fire - transmisie duplex integral la două fire;
• telealimentare din centrală la o tensiune Valim = −48V cc;
• curent continuu prin bucla de abonat Ibucla = 20 − 50mA.
Tensiunea de alimentare a aparatului telefonic scade la 10 − 20V (sau la o valoare mai mică dacă lungimea
buclei de abonat este mare) ı̂n momentul ı̂n care telefonul devine activ s, i se ı̂nchide bucla de abonat, rezistent, a
de curent continuu a unui aparat telefonic fiind de câteva sute de Ω (un telefon electromagnetic are o rezistent, ă
de curent continuu de ≈ 850Ω ).
Notă: tensiunea de telealimentare pe bucla de abonat poate să fie mai mică de 48V ı̂n cazul unor centrale
de tip PBX (Private Branch Exchange), adică centrale de institut, ie, datorită lungimilor semnificativ mai mici
ale buclelor de abonat (lungimi ale buclelor de abonat de ordinul zecilor de metri, posibil câteva sute de metri
ı̂n anumite cazuri).
Notă: alimentarea telefonului analogic se poate realiza s, i de la o sursă locală (baterie/acumulator), dar
acest lucru nu este caracteristic ret, elelor telefonice publice. Alimentarea locală (cu un alimentator) se utilizează
3
4
Centrală locală
C1 =2 F Zl C=1 F
Zs
linie C2 =2 F ~ L=1H
Releu abonat
L1 =L2 =0.5H
- 48V
Figura 1.1: Puntea de alimentare a aparatului telefonic s, i schema echivalentă a acesteia.
ı̂n cazul unor aparate telefonice mai complexe, de exemplu telefoane digitale, faxuri, echipamente cu răspuns
automat (robot telefonic) sau telefoane fără fir (telefoane cordless), sau ı̂n cazul echipamentelor de transmisie
de date, de exemplu modemuri dial-up, care necesită un curent de alimentare mai mare decât cel asigurat pe
bucla de abonat.
Notă: lărgimea de bandă a canalului realizat pe fire torsadate este mult mai mare decât banda telefonică,
limitarea transmisiei de voce la această bandă realizându-se de regulă ı̂n centrala locală sau chiar ı̂n aparatul
telefonic. Din acest motiv pe bucla de abonat se pot realiza s, i transmisii digitale cu debit mare (transmisii prin
tehnicile xDSL) care necesită o bandă semnificativ mai largă decât banda telefonică.
Pentru a se putea asigura tensiunea de alimentare pe bucla de abonat este nevoie de o punte de alimentare
(situată ı̂n centrală) [1] [2] [3], schema simplificată a acestei punt, i fiind prezentată ı̂n Fig. 1.1. Această punte
trebuie să asigure pe lângă furnizarea tensiunii de alimentare următoarele separări de semnale: tensiunea de
alimentare continuă trebuie separată de circuitele din centrală, lucru care se asigură cu ajutorul condensatoarelor
C1 s, i C2 având capacitatea C = 2µF ; trebuie realizată de asemenea separarea semnalului transmis pe bucla de
abonat fat, ă de sursa de alimentare din centrală, deoarece sursa de tensiune continuă scurtcircuitează semnalul de
la intrarea ı̂n centrală. În plus trebuie realizată s, i separarea fat, ă de masa de semnal a centralei pentru asigurarea
pe bucla de abonat a unei transmisii diferent, iale, necesară pentru reject, ia zgomotelor de mod comun. Separarea
fat, ă de sursa de tensiune s, i fat, ă de masă se realizează cu ajutorul bobinelor L1 s, i L2 având inductant, a L = 0.5H.
Aceste bobine fac parte s, i din releul de abonat care are rolul de sesiza ı̂nchiderea respectiv ı̂ntreruperea buclei
de abonat. Dacă vedem aparatul telefonic ca o sursă de semnal, iar circuitele centralei ca o sarcină, puntea de
alimentare poate fi echivalată cu un filtru trece sus (FTS) cu frecvent, a de tăiere ft = 300 − 400Hz (vezi Fig.
1.1). Acest fapt explică limitarea inferioară a benzii de frecvent, ă a canalului telefonic vocal.
Limita superioară a benzii telefonice (mult mai mică decât limita superioară a benzii semnalului vocal
≈ 20kHz) a fost aleasă ı̂n funct, ie de caracteristicile spectrului de frecvent, ă a semnalului vocal s, i pentru limitarea
benzii telefonice. Lărgimea de bandă a canalului telefonic este importantă mai ales ı̂n sistemele de transport din
ret, eaua telefonică (sisteme care leagă nodurile de comutat, ie) unde este necesară o eficient, ă spectrală ridicată.
O valoare a frecvent, ei limită superioară a benzii telefonice de ≈ 4kHz asigură o lărgime de bandă redusă ı̂n
condit, iile unei calităt, i acceptabile a legăturii telefonice (se asigură inteligibilitatea conversat, iei s, i identificarea
vorbitorului).
Transmisia telefonică duplex integral la două fire pe bucla de abonat ridică de asemenea câteva probleme s, i
anume [1] [2] [3]:
• aparatul telefonic lucrează ı̂n interior la patru fire, adică există un circuit separat pentru microfon s, i
unul separat pentru difuzor/casca telefonică (vezi Fig. 1.2), ceea ce ı̂nseamnă că este necesar un circuit
care realizează trecerea de la transmisia duplex integral la 4 fire la transmisie duplex integral la 2 fire.
Transmisia la 2 fire pe bucla de abonat se explică prin rat, iuni economice, lungimea totală a buclelor de
abonat, formate din fire de cupru, dintr-o ret, ea telefonică fiind foarte mare.
• comutat, ia digitală s, i transportul semnalelor de voce codate digital ı̂ntre centrale se realizează la 4 fire,
ceea ce ı̂nsemnă că trecerea de la transmisia duplex integral la 2 fire la transmisia duplex integral la 4 fire
trebuie realizată ı̂n centrala locală la care este conectat abonatul - vezi Fig. 1.3 (cl - centrală locală; ct -
5
buclă de abonat
ZE
H Circuit telefonic
H ZE
Figura 1.2: Conectarea la linie a circuitelor de voce ale unui telefon.
H1 ZE cl1 ct1 ct2 ctn cl2 ZE H2
Figura 1.3: Legătură telefonică realizată ı̂ntr-o ret, ea digitală.
centrală de tranzit) [4] [5].
Echipamentele care realizează trecerile de la transmisia la două fire la transmisia la patru fire sunt as, a
numitele transformatoare hibride, echipamente care trebuie să asigure o atenuare mare (teoretic infinită) ı̂ntre
căile de transmisie ale circuitelor la patru fire.
Trecerile de la transmisia la 2 fire la transmisia la 4 fire nu se pot realiza ı̂n mod ideal, mai exact separarea
dintre căile circuitelor la patru 4 fire (adică circuitele de recept, ie s, i de transmisie) nu este ideală, fapt ce
determină aparit, ia fenomenului de ecou, fenomen foarte deranjant atât pentru transmisiile de voce cât s, i pentru
transmisiile de date ı̂n ret, eaua telefonică.
Notă: telefoane analogice ”mai speciale” conectate la centrale de tip PBX pot lucra duplex integral la 4 fire
pe bucla de abonat, lungimea redusă a buclei de abonat ı̂n acest caz particular permit, ând acest mod de lucru.
Notă: telefoanele digitale (de ex. telefoane ISDN) lucrează de regulă duplex integral la 4 fire. Aceste
telefoane se conectează la un PBX sau la un terminator de ret, ea aflat la distant, ă mică fat, ă de telefon. Există
ı̂nsă s, i telefoane digitale care lucrează duplex integral la 2 fire.
1.3 Transformatorul hibrid

Este unul dintre cele mai importante componente ale unei ret, ele telefonice, fiind responsabil ı̂n cea mai mare
parte de fenomenul de ecou s, i de stabilitate a circuitelor. Rolul acestui circuit este asigurarea interfat, ării dintre
două sisteme de transmisie diferite s, i anume un sistem duplex integral la 2 fire s, i un sistem duplex integral la 4
fire [1] [2] [4] [5]. Transformatorul hibrid, numit s, i sistem diferent, ial sau duplexor, nu este un circuit caracteristic
numai sistemelor telefonice ci s, i altor sisteme sau echipamente unde este necesară separarea căilor de transmisie
s, i de recept, ie. De exemplu un echipament de transmisie-recept, ie radio care utilizează aceeas, i antenă atât pentru
emisie cât s, i pentru recept, ie va necesita un astfel de sistem pentru separarea ies, irii amplificatorului de emisie
de intrarea amplificatorului de recept, ie. Considerat ca s, i un cuadriport (vezi Fig. 1.4), transformatorul hibrid
are un port (1 - 1’) bidirect, ional, care asigură conectarea la linia la 2 fire, un port de echilibrare (2 - 2’), unde
se conectează impedant, a de echilibrare, ZE , s, i două porturi unidirect, ionale care asigură conectarea la circuitele
la 4 fire, (3 - 3’) - port de recept, ie s, i (4 - 4’) - port de transmisie. Circuitul se poate caracteriza ca s, i orice
cuadriport, dar ı̂n cazul unui sistem de transmisie parametrii cei mai important, i vor fi [2] [4]:
• atenuare dintre porturile (3 - 3’) - (4 - 4’), adică atenuarea dintre calea de recept, ie s, i cea de transmisie din
bucla la 4 fire. Această atenuare trebuie să fie cât mai mare posibilă (ideal infinită) s, i ı̂n circuite reale are
valori de 20 − 30dB. Această atenuare reprezintă atenuarea de echilibrare a transformatorului hibrid care
6
transmisie circuit la 4 fire

transmisie +
4 4’ recepție la
2 fire
2 1
ZE
2’
H 1’
3 3’
recepție circuit la 4 fire
Figura 1.4: Transformatorul hibrid privit ca s, i cuadriport.
Zs
I
4 4'
Ls
Lc1
Lc2
Lp1 Lp2
1 I1
2
Zl Lcp I2 ZE
1' 2'
3 3'
V
~
Figura 1.5: Transformator hibrid utilizat ı̂ntr-un telefon electromagnetic.
depinde de parametrii transformatorului s, i de echilibrarea lui. Prin reciprocitate aceeas, i atenuare trebuie
asigurată ı̂ntre porturile (1 - 1’) - (2 - 2’), dar această atenuare este mai put, in importantă.
• atenuările dintre porturile (3 - 3’) - (1 - 1’) s, i (1 - 1’) - (4 - 4’), atenuări dintre calea de recept, ie din circuitul
la 4 fire s, i circuitul la 2 fire s, i atenuarea dintre circuitul la 2 fire s, i calea de transmisie din circuitul la 4
fire. Aceste atenuări trebuie să fie cât mai mici posibile, fiind de regulă de 3dB ı̂n cazul unui transformator
hibrid cu structură simetrică, datorită divizării egale a puterii recept, ionate la un port al transformatorului
hibrid la porturile adiacente. Prin reciprocitate atenuarea dintre porturile (2 - 2’) - (4 - 4’) este egală cu
atenuarea dintre porturile (1 - 1’) - (4 - 4’) s, i atenuarea dintre porturile (3 - 3’) - (2 - 2’) este egală cu
atenuarea dintre porturile (3 - 3’) - (1 - 1’).
• impedant, ele de intrare/ies, ire la porturile (1 - 1’), (3 - 3’), (4 - 4’), importante din punctul de vedere al
adaptărilor de impedant, ă dintre transformatorul hibrid s, i echipamentele din circuitele la 2 s, i la 4 fire.
În cazul unei ret, ele telefonice digitale transformatorul hibrid se găses, te ı̂n aparatele telefonice s, i ı̂n interfet, ele
de abonat ale centralelor locale. În cazul aparatelor telefonice transformatorul hibrid are rolul de a separa
circuitul microfonului de cel al difuzorului, eliminând (sau reducând) efectul local (cuplajul dintre circuitul
microfonului s, i al difuzorului). În Fig. 1.5 se prezintă schema unui transformator hibrid utilizat ı̂ntr-un telefon
electromagnetic, iar ı̂n Fig. 1.6 se arată echivalent, a dintre porturile acestui transformator hibrid s, i cele ale
unui hibrid general precum s, i modul ı̂n care se conectează circuitului microfonului s, i cel al difuzorului la acest
transformator hibrid general [2] [4] [6].
Transformatorul hibrid prezentat ı̂n Fig. 1.5 este realizat cu ajutorul unui transformator cu priză mediană.
Acest transformator este caracterizat de următorii parametrii: inductant, ele ı̂nfăs, urărilor primare Lp1 s, i Lp2 ,
inductant, e identice s, i egale cu Lp , inductant, a de cuplaj dintre ı̂nfăs, urările primare Lcp , inductant, a ı̂nfăs, urării
7
difuzor/ cască
telefonică buclă de
buclă de
44 4’
4' abonat
abonat
2'
2 1'1
ZE
2’
2
H 1’
1
33 3’
3'
microfon
Figura 1.6: Separarea circuitului microfonului s, i cel al difuzorului cu ajutorul unui transformator hibrid.
secundare Ls , inductant, ele de cuplaj dintre ı̂nfăs, urările primare s, i ı̂nfăs, urarea secundară, Lc1 s, i Lc2 , inductant, e
identice s, i egale cu Lc .
Este de interes determinarea condit, iei de echilibru s, i calculul atenuării de echilibrare a acestui transformator
hibrid, motiv pentru care se consideră o sursă de tensiune V conectată ı̂n locul microfonului, o impedant, ă de
sarcină Zs conectată ı̂n locul difuzorului, impedant, a Zl conectată ı̂n locul buclei de abonat s, i impedant, a de
echilibrare ZE conectată la bornele corespunzătoare. Înfăs, urările primare sunt parcurse de curent, ii I1 s, i I2 , iar
ı̂nfăs, urarea secundară de curentul I, după cum se arată ı̂n Fig. 1.5. Considerând pentru simplificarea relat, iilor
o rezistent, ă zero a tuturor ı̂nfăs, urărilor, se obt, in următoarele ecuat, ii:
V = (ZE + jωLp ) · I2 − jωLcp · I1 − jωLc · I = (Zl + jωLp ) · I1 − jωLcp · I2 + jωLc · I (1.1)
jωLc
(jωLs + Zs ) · I + jωLc · (I1 − I2 ) = 0 ⇒ I = (I1 − I2 ) · = (I1 − I2 ) · K (ω) (1.2)
jωLs + Zs
Pe baza ecuat, iilor anterioare se poate găsi relat, ia dintre curent, ii I1 s, i I2 :
I2 Zl + jωLp + jωLcp − j2ωLc · K (ω)

= (1.3)
I1 ZE + jωLp + jωLcp − j2ωLc · K (ω)
Transformatorul hibrid este ı̂n echilibru dacă curentul I este zero, adică nu avem semnal ı̂n secundar, condit, ie
ı̂ndeplinită dacă I1 = I2 . Din relat, ia de mai sus rezultă că egalitatea curent, ilor I1 s, i I2 atrage după sine egalitatea
Zl = ZE , ceea ce reprezintă condit, ia de echilibru a transformatorului hibrid ı̂n discut, ie.
V
Atenuarea de echilibrare a transformatorului hibrid este dată de relat, ia aech = Vs , unde Vs este tensiunea pe
impedant, a Zs din secundar. Pe baza relat, iilor anterioare s, i ı̂n condit, iile simplificatoare Lcp = Lp = Lc = Ls = L
se obt, ine ecuat, ia:
jωL · (ZE + Zl ) + ZE · Zl · (jωL + Zs )

aech = (1.4)
jωL · Zs · (ZE − Zl )
Dacă avem condit, ia de echilibru Zl = ZE (ı̂n toată banda de frecvent, ă a semnalului) atunci aech → ∞ s, i
avem o separare ideală a circuitului microfonului s, i al difuzorului, adică avem o suprimare totală a efectului
local.
Transformatorul hibrid prezentat este o solut, ie pentru pentru separarea circuitelor de transmisie s, i recept, ie
ı̂ntr-un aparat telefonic, unde nu este necesară o separare foarte puternică a circuitelor ment, ionate (adică nu
este necesară o echilibrare foarte exactă a hibridului), unde se pot admite trasee comune ı̂ntre diferitele porturi
s, i unde nu este necesară o separare galvanică ı̂ntre linia telefonică s, i circuitele interne ale echipamentului.
T, inând cont de condit, iile relativ lejere impuse transformatorului hibrid din telefon, ı̂n ceea ce prives, te
separarea diferitelor circuite conectate la el, este posibilă proiectarea unui hibrid mai simplu care nu include
bobine sau transformatoare. Un astfel de hibrid este utilizabil ı̂n telefoanele electronice, unde utilizarea bobinelor
s, i a transformatoarelor (bobinele s, i transformatoarele care lucrează la frecvent, e reduse au dimensiuni fizice mari)
nu este o solut, ie bună datorită dimensiunilor fizice reduse ale acestor telefoane. Schema unui astfel de hibrid
8
Zs
A
I
R1 R2
I11 I21
C D
I12 I22 buclă
de abonat
ZE Zl
Figura 1.7: Transformator hibrid fără bobine utilizat ı̂ntr-un telefon electronic.
este prezentată ı̂n Fig. 1.7 [2] [4]. Acest hibrid reprezintă de fapt o punte Wheatstone, care ı̂n condit, ia de
echilibru asigură separarea dintre circuitele conectate pe diagonalele sale. Impedant, a de echilibrare ZE este
formată dintr-un grup R-C, corespunzător impedant, ei capacitive a linie telefonice ı̂n banda vocală.
În condit, ii de echilibru nu trebuie să treacă curent prin receptor (I = 0), ceea ce atrage după sine următoarele
egalităt, i dintre curent, ii de pe ramurile punt, ii: I11 = I12 = I1 ; I21 = I22 = I2 . Un curent zero prin receptor
ı̂nseamnă o diferent, ă de potent, ial zero, adică VC−D = 0 ⇒ VA−C = VA−D . Din cele ment, ionate rezultă
următoarele ecuat, ii, printre care s, i condit, ia de echilibru a punt, ii.
VA−B = I1 · (R1 + ZE ) = I2 · (R2 + Zl ) ; VA−C = I1 · R1 = VA−D = I2 · R2 (1.5)
Din ecuat, ia anterioară rezultă condit, ia de echilibru:
I1 R2 R2 + Zl R1 R2
= = ⇒ = (1.6)
I2 R1 R1 + ZE R1 + ZE R2 + Zl
În interfet, ele de abonat ale centralelor telefonice locale este necesară utilizarea unor transformatoare hibride
mai complexe, care pe lângă interfat, area dintre circuitul la 4 fire s, i circuitul la 2 fire mai trebuie să asigure s, i
separarea galvanică a circuitelor. O schemă de transformator hibrid electronic utilizabil ı̂n interfet, ele de abonat
ale centralelor telefonice este prezentată ı̂n Fig. 1.8 [7]. Transformatoarele T4r , T4t s, i T2 asigură separarea
galvanică a hibridului fat, ă de circuitele la 4 fire s, i la 2 fire. În cazul unei centrale digitale, unde transformatorul
hibrid face legătura dintre linia de abonat s, i codorul respectiv decodorul PCM, transformatorele T4t s, i T4r pot
lipsi, nefiind necesară o separare galvanică dintre transformatorul hibrid s, i codecul PCM. Puntea efectivă de
echilibrare este formată din rezistent, ele R1 , R2 , impedant, a ZE s, i impedant, a Zr−l , adică impedant, a liniei de
abonat reflectată ı̂n primarul transformatorului T2 , impedant, ă dată de ecuat, ia:
2
n1
Zr−l = · Zl (1.7)
n2
Puntea de echilibrare este identică cu cea utilizată ı̂n telefoanele electronice (vezi Fig. 1.7) s, i condit, ia de
echilibru a punt, ii va fi:
R1 R2
= (1.8)
R1 + Z E R2 + Zr−l
1.3.1 Schema bloc de principiu a unui aparat telefonic analogic

Un aparat telefonic analogic este compus din patru blocuri de bază [2] [3] [4]:
9
y(t)
Recepţie G
la 4 fire
R1 R2
r'(t) r(t)
T4r
ZE x(t) Circuit
n1 la 2 fire
Transmisie n2
la 4 fire
T2
- r(t)+x(t)
T4t G +
Figura 1.8: Transformator hibrid electronic cu separare galvanică.
RING -48V
Ibuclă=50mA C 1μF
Cprot CF2
CF1
Circuitul de Circuitul de
sonerie voce Capel
TIP
Figura 1.9: Schema bloc de principiu a unui telefon analogic.
• contactele furcii, care stabilesc starea aparatului, care poate fi activă (OFF-HOOK) sau inactivă (ON-
HOOK).
• circuitul de apel, care codează s, i trimite numărul apelat la centrală. Numărul poate fi codat utilizând
două tehnici s, i anume: codare prin impulsuri sau prin tonuri DTMF (Dual Tone Multiple Frequency).
• circuitul de sonerie, care poate fi electromagnetic sau electronic. Acest circuit alertează utilizatorul când
se primes, te un apel telefonic.
• circuitul de convorbire, care include microfonul, casca/difuzorul (poate include s, i amplificatoare pentru
microfon s, i difuzor) s, i un transformator hibrid care separă cele două circuite. Acest circuit asigură
conversia semnal acustic - semnal electric s, i invers, semnal electric - semnal acustic.
Schema bloc de principiu a aparatului telefonic ı̂n discut, ie este prezentată ı̂n Fig. 1.9, unde se pot observa
de asemenea denumirile firelor din perechile ce formează bucla de abonat precum s, i telealimentarea aparatului
telefonic [2].
În Fig. 1.9 contactele furcii sunt reprezentate de comutatoarele CF1 s, i CF2 , iar circuitul de apel este
reprezentat de comutatorul Capel (se presupune un apel prin impulsuri) s, i Cprot . Comutatoarele furcii sunt
act, ionate de un sistem mecanic (sau optic ı̂n unele telefoane mai noi) care detectează dacă receptorul (handset-
ul) este ridicat sau nu. În starea inactivă comutatorul CF1 este ı̂nchis s, i conectează circuitul de sonerie la
linia telefonică prin intermediul condensatorului C, care blochează tensiunea continuă de pe linie către circuitul
10
Bloc/procesor
de control Bloc de semnalizare
Generator Detector
Matrice de
semnale/ semnale/
comutație
tonuri tonuri
Unitate de linii
Bloc de
Repartitor/ panou de conexiuni alimentare
Figura 1.10: Schema bloc de principiu a unei centrale telefonice locale.
de sonerie. Comutatorul CF2 este deschis s, i deconectează de la linia telefonică circuitul de voce s, i circuitul
de apel. În starea activă comutatorul CF1 este deschis s, i deconectează de la linie circuitul de sonerie, iar
comutatorul CF2 este ı̂nchis s, i conectează la linia telefonică circuitul de voce s, i circuitul de apel. Impulsurile de
apel sunt generate de comutatorul Capel , comandat de un timer mecanic (discul de apel) sau de unul electronic
(ı̂n telefoane electronice), iar pe durata formării numărului comutatorul Cprot este deschis s, i protejează circuitul
de voce de impulsurile generate pe durata apelului. Pe durata convorbirii comutatorul Capel este deschis, iar
comutatorul Cprot este ı̂nchis s, i alimentează circuitul de voce.
1.3.2 Schema bloc de principiu a unei centrale telefonice locale
Schema bloc din Fig. 1.10 prezintă blocurile/modulele principale ale unei centrale locale (CO - Central Office)
sau centrale PABX (Private Automatic Branch Exchange) la care se conectează abonat, ii [8].
Din punctul de vedere al accesului la ret, ea al abonat, ilor trebuie ment, ionate următoarele module:
• repartitorul, care reprezintă un panou de conexiuni unde se conectează firele torsadate ale buclelor de
abonat. Acest panou permite conectarea/deconectarea firelor (perechilor), izolarea lor ı̂n caz de defect, iuni
sau pe durata lucrărilor de ı̂ntret, inere precum s, i realizarea unor măsurători.
• unitatea de linii, care include echipamente de protect, ie la supratensiuni/supracurent, i, transformatoare

hibride, punt, i de alimentare, filtre, amplificatoare, codoare/decodoare PCM.
• blocul de alimentare, care include generatoarele de tensiune continuă care asigură telealimentarea
terminalelor telefonice.
• generatorul de semnal, care generează semnalele/tonurile folosite ı̂n semnalizările de acces s, i de supervizare
ce au loc pe bucla de abonat.
• detectoare de semnal/tonuri, care detectează curentul de buclă s, i semnalele/tonurile generate de aparatul

telefonic ı̂n procesele de semnalizare de acces s, i de semnalizare de adresă ce au loc pe bucla de abonat.
• blocul de semnalizare, care controlează procesele de semnalizare ce au loc pe bucla de abonat. Acest bloc
selectează semnalele care se trimit către terminalul telefonic ı̂n diferite faze ale proceselor de semnalizare,
respectiv interpretează semnalele (sau variat, iile de semnal) generate de terminalul telefonic pe durata
diferitelor procese de semnalizare.
11
1.4 Semnalizarea pe bucla de abonat

Semnalizările care au loc pe bucla de abonat (ı̂ntre aparatul telefonic s, i centrala locală sau PBX) pot fi ı̂mpărt, ite
ı̂n patru categorii majore [2] [3] [4]:
• semnalizarea de acces: informează centrala locală/centrala PBX despre starea terminalului telefonic. În
cazul accesului analogic semnalizarea implementată ı̂n este de tipul ”loop start” s, i constă ı̂n detect, ia
curentului Ibucla pe bucla de abonat. Dacă telefonul este ı̂n stare activă se ı̂nchide circuitul format din
sursa de tensiune din centrală, linia telefonică s, i circuitele telefonului s, i un detector de curent din centrală
sesizează curentul de buclă Ibucla . Dacă telefonul este ı̂n starea inactivă atunci nu trece curent continuu
prin el (vezi schema bloc de principiu a aparatului telefonic - Fig. 1.9) s, i nu avem curect de buclă. Dacă se
detectează starea activă a telefonului (trecerea ı̂n starea activă se poate interpreta ca s, i o cerere de acces
ı̂n ret, ea) atunci centrala locală răspunde cu tonul de disc, dacă există resurse disponibile ı̂n ret, ea pentru
continuarea apelului (adică cererea de acces este acceptată), sau cu tonul de ocupat, dacă nu există resurse
pentru continuarea apelului sau dacă telefonul este blocat din anumite motive (adică cererea de acces este
respinsă). Tonul de disc reprezintă de regulă un semnal sinusoidal continuu cu frecvent, a f = 400 − 420Hz,
iar tonul de ocupat reprezintă de regulă un semnal sinusoidal discontinuu cu frecvent, a f = 400 − 420Hz
s, i cadent, a 0.5s ON - 0.5s OFF. Amplitudinea tonurilor amintite este ≈ 0.5V . În anumite ret, ele se pot
utiliza alte semnale pentru ”codarea” stărilor de acceptare sau respingere a cererii de acces a terminalului
telefonic ı̂n ret, ea.
• semnalizarea de adresă: constă ı̂n trimiterea numărului apelat la centrală - vezi detaliile mai jos.
• semnalizarea de alertare: informează terminalul telefonic despre recept, ia unui apel, adică altfel spus este
semnalizarea care determină telefonul să sune. În cazul accesului analogic centrala trimite către telefon un
semnal care se aplică circuitului de sonerie (vezi schema bloc de principiu a aparatului telefonic - Fig. 1.9).
Semnalul de sonerie este de regulă un semnal sinusoidal sau un semnal sinusoidal modulat ı̂n amplitudine.
Frecvent, a semnalului este de f = 20 − 40Hz, iar amplitudinea este A = 80 − 150V , ceea ce poate genera
interferent, e (impulsuri de zgomot) ı̂n perechile vecine. Cadent, a semnalului este de regulă 2s ON s, i 4s
OFF, dar depinde de centrală.
• semnalizarea de supervizare: informează abonatul despre starea apelului aflat ı̂n desfăs, urare. Dacă
abonatul apelat este ocupat sau apelul nu trece datorită unor probleme din ret, ea (congestii, circuite
defecte, etc.) atunci terminalul apelant primes, te un semnal de ocupat. Dacă apelul trece s, i terminalul
apelat primes, te apelul atunci terminalul apelant primes, te tonul de revers apel, care este un semnal sinus
(sau un semnal sinus modulat) intermitent, dar care diferă de tonul de ocupat. Tonul de revers apel este
generat de centrala unde este conectat abonatul apelat s, i depinde de centrală. Temporizarea tonului de
revers apel este identică, de regulă, cu temporizarea semnalului de apel (adică a semnalului de sonerie).
Tonurile speciale (de ex. linie defectă, circuite congestionate, număr inexistent, etc.) sunt parte a
semnalizării de supervizare, abonatul fiind ı̂ns, tiint, at despre motivul nerealizării unui apel telefonic. În
anumite ret, ele tonurile speciale sunt ı̂nlocuite de tonul de ocupat.
1.4.1 Semnalizarea de adresă

Semnalizarea de adresă constă ı̂n codarea ı̂ntr-un anumit format s, i transmiterea către centrala locală a numărului
abonatului apelat. În cazul accesului analogic cifrele/simbolurile numărului de telefon (sau al identificatorului
unui terminal, echipament sau serviciu) se pot coda printr-o secvent, ă de impulsuri (apelul prin impulsuri sau
metoda puls) sau printr-o combinat, ie de tonuri (metoda DTMF - Dual Tone Multi Frequency).
Semnalizare prin impulsuri
Fiecare cifră din numărul apelat este codată print-un număr de impulsuri [2] [4]. Impulsurile sunt formate prin
ı̂ntreruperea pentru o perioadă scurtă a buclei de abonat (Ibucla ) - vezi Fig. 1.11. Pentru fiecare cifră numărul
12
Cifra 2 Cifra 3
0V
BREAK
BREAK
MAKE
MAKE
Tinterdigit
Tmin = 400ms; Tmax = 2-3s -48V
Timpuls = 100ms TBREAK = 67ms TMAKE = 33ms
Figura 1.11: Transmiterea numărului prin impulsuri.
de impulsuri este egal cu valoarea cifrei, cu except, ia cifrei 0 căreia ı̂i corespund 10 impulsuri.
Notă: ı̂n anumite ret, ele se utilizează alte codări ale cifrelor, de ex. cifra 0 se codează printr-un singur impuls,
cifra 1 prin 2 impulsuri s, i as, a mai departe.
Notă: ı̂ntreruperi scurte (zeci - sute de ms) ale curentului de buclă nu determină deconectarea aparatului
telefonic. Ca să se ı̂ntâmple acest lucru ı̂ntreruperea curentului de buclă trebuie să fie de câteva secunde.
Perioada BREAK, când bucla este ı̂ntreruptă, este de TBREAK ≈ 67ms, iar perioada MAKE, când bucla
este ı̂nchisă ı̂ntre două ı̂ntreruperi consecutive, este TM AKE ≈ 33ms, rata de transmisie nominală a impulsurilor
fiind R = nr. imp/s = 10imp/s. De regulă centralele permit anumite abateri de la valoarea nominală a ratei de
impulsuri, valoarea minimă fiind Rmin = 8 − 9imp/s, iar cea maximă Rmax = 11 − 12imp/s. Perioada dintre
două cifre (interdigit time) se situează ı̂ntre câteva sute de ms s, i câteva secunde.
În schema bloc de aparat telefonic prezentată ı̂n Fig. 1.9 impulsurile de apel sunt generate de către
comutatorul Capel , care este deschis pe durata impulsurilor BREAK s, i este ı̂nchis pe durata impulsurilor
MAKE.
Notă: nu există definit un simbol terminator al numărului. Centrala consideră că formarea numărului s-a
ı̂ncheiat dacă nu mai vin impulsuri după o periodă de câteva secunde (perioadă > ”maximum interdigit time”)
Transmisia numărului prin impulsuri are o serie de dezavantaje, printre care se pot ment, iona: viteza de
transfer redusă a cifrelor, ceea ce implică o durată relativ lungă a formării numerelor; distorsionarea impulsurilor
transmise de către bucla de abonat, ceea ce poate cauza apeluri gres, ite; semnale tranzitorii de amplitudini mari
(chiar s, i de 300V ı̂n anumite situat, ii), ceea ce poate cauza defectarea echipamentelor de interfat, ă din centrală;
inducerea de zgomot de impulsuri ı̂n perechile vecine, ceea ce poate afecta transmisiile ce au loc pe aceste perechi
(ı̂n special transmisiile de date). Avantajul este că această solut, ie este simplă s, i poate fi implementată us, or,
mai ales ı̂n telefoanele electromagnetice (telefoane cu disc de apel).
Semnalizare prin tonuri (DTMF)
Pentru fiecare cifră/simbol se utilizează un set de două frecvent, e diferite [2] [3] [4] (Finfi , Fsupj ), i, j ∈ {1, 2, 3, 4}
- vezi Tab. 1.1. Tonurile DTMF au o durată (aproximativă) de TDT M F = 100ms. Spre deosebire de apelul
prin impulsuri pe lângă cele 10 cifre sunt disponibile mai multe simboluri, cel mai des fiind utilizate simbolurile
* s, i #. Aceste simboluri sunt disponibile pe toate telefoanele electronice.
Frecvent, ele folosite pentru apelul DTMF sunt situate ı̂n jumătatea inferioară a benzii telefonice, ı̂ntre 700 −
1700Hz, care este banda de transmisie (prin convent, ie) a unui modem/echipament de date apelant ı̂n situat, ia ı̂n
care transmisia duplex integral pe linia telefonică se implementează utilizând tehnica FDD (Frequency Division
Duplexing). În cazul unui apel automat realizat de către modem transmisia numărului de telefon se va realiza
bineı̂nt, eles ı̂n banda de transmisie. Frecvent, ele folosite pentru apelul DTMF se găsesc ı̂n zona centrală a benzii
de transmisie a modemului (jumătatea inferioară a benzii telefonice vocale) pentru a se reduce distorsiunile
cauzate de filtrele de emisie - vezi Fig. 1.12.
Distorsiunile de neliniaritate ale liniei pot crea componente armonice nedorite ale semnalului DTMF, care
pot afecta negativ decodarea tonurilor DTMF - vezi exemplul de mai jos. Solut, ia la această problemă este
13
Tabela 1.1: Frecvent, ele tonurilor DTMF.

Fsup [Hz] 1209 1339 1447 1633
Finf [Hz]
697 1 2 3 A
770 4 5 6 B
852 7 8 9 C
941 ∗ 0 # D
Tabela 1.2: Amplitudinile tonurilor DTMF.

Amin [mV ] Anominal [mV ] Amax [mV ]
Fsup 160 190 200
Finf 130 150 160
select, ia frecvent, elor DTMF astfel ı̂ncât să se evite relat, iile armonice ı̂ntre frecvent, ele Finf s, i Fsup (Tab. 1.1). De
asemenea tonurile DTMF din setul inferior (care pot genera armonici localizate ı̂n setul superior) au amplitudini
mai mici (Tab. 1.2), fiind astfel mai bine protejate ı̂mpotriva distorsiunilor de neliniaritate.
Tonurile trimise pe bucla de abonat pot fi simulate de către semnalul de voce sau alte semnale captate
de microfonul telefonului (zgomote ambientale), ceea ce poate genera decodări eronate ale simbolurilor DTMF
transmise către centrală pe durata semnalizării de adresă. Folosirea unei perechi de frecvent, e pentru codarea
unui simbol reduce semnificativ probabilitatea de simulare de către semnalele captate de microfon, nefiind
necesară utilizarea mai multor tonuri (3 tonuri de ex.) pentru codarea cifrelor/simbolurilor de pe tastatura
telefonului.
Avantajele apelului DTMF constau ı̂n următoarele: viteza de transmisie a cifrelor/simbolurilor mai mare,
ceea ce reduce timpul necesar formării numărului; nu se generează zgomot de impulsuri ı̂n perechile vecine s, i
astfel nu sunt afectate transmisiile ce au loc pe aceste perechi (este vorba ı̂n special de transmisiile de date);
distorsiunile introduse de canal au efecte mai reduse asupra procesului de decodare a cifrelor/simbolurilor;
este posibilă definirea unor caractere/simboluri suplimentare pe lângă cele 10 cifre, caractere care se pot folosi
pentru accesarea unor servicii suplimentare oferite de nodurile de comutat, ie moderne; semnalizarea DTMF se
realizează ı̂n banda telefonică, fiind astfel posibilă transmiterea simbolurilor DTMF prin toată ret, eaua telefonică
s, i utilizarea tonurilor DTMF pentru accesarea unor servicii oferite de diverse noduri din ret, ea (noduri diferite
de centrala locală). Impulsurile utilizate pentru codarea cifrelor (apelul prin impulsuri) se pot transmite numai
până la centrala locală, nefiind posibilă conversia digitală respectiv transmisia prin ret, eaua de transport a
acestor impulsuri.
Exemplu: Se consideră un sistem DTMF care codează Tasta 1 (600Hz, 1200Hz) s, i Tasta 2 (600Hz, 1400Hz).
Linia de transmisie prezintă o caracteristică de transfer neliniară: F (x) = x2 + x.
La apăsarea tastei 2 semnalul DTMF transmis este: sDT M F = a1 sin(2π600t) + a2 sin(2π1400t), spectrul
acestui semnal fiind prezentat ı̂n Fig. 1.13.
Banda de frecvență telefonică

Sub-benzi folosite în transmisii
de date duplex FDD
Ton de
gardă
T R
300 600 1800 3000 3400 f [Hz]
Figura 1.12: Banda de frecvent, ă telefonică s, i sub-benzile utilizate ı̂n duplexarea FDD.
14
a2
a1
600 1400 f [Hz]
Figura 1.13: Spectrul semnalului DTMF transmis.
a1a2 a1a2
a22/2
2
a1 /2
a2
a1
600 800 1200 1400 2000 2800 f [Hz]
Figura 1.14: Spectrul semnalului DTMF recept, ionat.
La intrarea receptorului DTMF se recept, ionează semnalul: sr (t) = s2DT M F (t) + sDT M F (t), adică:
a21 a22 a21 a22
sr (t) = a1 sin(2π600t) + a2 sin(2π1400t) + 2 + 2 − 2 cos(2π1200t) − 2 cos(2π2800t) + a1 a2 cos(2π800t) −
a1 a2 cos(2π2000t). Spectrul semnalului recept, ionat este prezentat ı̂n Fig. 1.14.
Dacă neglijăm componentele de pe frecvent, ele 800Hz, 2000Hz s, i 2800Hz (care nu fac parte din sistemul
DTMF considerat) putem observa că receptorul nu poate decide ı̂ntre cele două taste. De aici rezultă necesitatea
evitării relat, iei armonice ı̂ntre frecvent, ele Finf s, i Fsup .
Alte aspecte legate de semnalizarea pe bucla de abonat
Cel put, in două aspecte particulare trebuie ment, ionate ı̂n legătură cu semnalizarea pe bucla de abonat ı̂n cazul
unui acces analogic. Primul aspect este legat de semnalizarea dintre aparatul telefonic s, i centralele PABX care
poate oferi funct, ii suplimentare s, i mai speciale cum ar fi: redirect, ionarea apelului, blocarea unui post telefonic,
transferul apelului, teleconferint, ă, definirea s, i transferul clasei de serviciu, plasarea ı̂n as, teptare a unuia sau
a mai multor apeluri, etc. Accesarea acestor funct, ii, ı̂n cazul utilizării unor terminale analogice, se poate
realiza cu ajutorul semnalului/impulsului FLASH (numit s, i HOOK FLASH). Acest semnal este reprezentat de
o ı̂ntrerupere scurtă a buclei de abonat având durata cuprinsă, de regulă, ı̂ntre 90ms s, i 600ms (ı̂n cazul unor
telefoane ı̂ntre 80ms s, i 1s), valori uzuale fiind 90ms, 120ms, 270ms, 375ms s, i 600ms. Impulsul FLASH anunt, ă
centrala PBX că terminalul dores, te accesarea funct, iilor speciale ale centralei, la care centrala va răspunde ı̂ntr-
un mod specific. Durata impulsului FLASH este mai lungă decât durata impulsului BREAK, ceea ce ar trebui
să elimine interact, iunile nedorile cu semnalizarea de adresă prin impulsuri. De ret, inut ı̂nsă că centralele PABX
moderne necesită utilizarea semnalizării de adresă DTMF pentru accesarea funct, iilor speciale, cu atât mai mult
cu cât codurile de select, ie ale funct, iilor speciale includ caracterele * s, i #.
Al doilea aspect este legat de semnalizarea CLIP (Calling Line Identification Presentation) care permite
identificarea terminalului apelant s, i este o componentă a semnalizării de supervizare. În cazul accesului analogic
numărul terminalului apelant se poate transmite către terminalul apelat (de către centrala locală unde este
conectat) utilizând simboluri DTMF sau modulat, ia FSK (Frequency Shift Keying), transmisie ce are loc ı̂nainte
sau pe durata semnalizării de alertare (adică ı̂nainte de semnalul de sonerie sau ı̂n paralel cu acest semnal).
Dacă terminalul telefonic este capabil să decodeze acest cod s, i dispune de un afis, aj, atunci numărul terminalului
apelant va fi afis, at pe durata apelului, posibil chiar s, i după terminarea apelului dacă terminalul apelat nu a
răspuns.
15
CO/PBX
Cerere acces
Bucla de abonat închisă
Acces permis / Acces refuzat
Ton de disc / Ton de ocupat
Semnalizarea de adresă
DTMF / Impulsuri Verificare stare: liber / ocupat
Raportare stare Alertare & Identificare linie apelantă

Revers apel / Ton de ocupat Sonerie & Tonuri identificare
Raportare răspuns - conectare Răspuns - conectare

Revers apel terminat Buclă de abonat închisă
Cale de voce
Raportare deconectare Deconectare

Ton de ocupat / liniște Buclă de abonat deschisă
Deconectare
Buclă de abonat deschisă
Figura 1.15: Secvent, a de semnalizare asociată unei legături telefonice locale.
1.4.2 Secvent, a de semnalizare caracteristică unei legături telefonice locale

Ca s, i o concluzie la cele discutate ı̂n paragrafele anterioare, ı̂n Fig. 1.15 se prezintă secvent, a completă de
semnalizare asociată unei legături telefonice locale, adică o legătură telefonică realizată ı̂ntre două terminale
conectate la aceeas, i centrală locală sau PBX. Cu caractere italice sunt identificare semnalele unui proces de
semnalizare generic, independent de tipul de acces pe bucla de abonat (analogic sau digital), iar cu caractere
ı̂ngros, ate (bold) sunt identificate semnalele aceluias, i proces de semnalizare, dar ı̂n situat, ia unui acces analogic
pe bucla de abonat.
1.5 Aplicat, ie
1. Se analizează topologia s, i se identifică componentele ret, elei de acces caracteristice unei ret, ele telefonice
private, respectiv unei ret, ele telefonice publice. Cum se poate realiza transmisia duplex integral pe bucla
de abonat? Se analizează s, i se compară diferite metode posibile.
2. Se analizează schema bloc de principiu s, i modul de funct, ionare al unui telefon analogic.
3. Se analizează schema internă a unei centrale PABX de capacitate mică s, i se identifică blocurile funct, ionale
principale.
4. Se analizează schema punt, ii de alimentare din centrală. De ce este necesar acest circuit s, i ce efecte are?
5. Se analizează schema de hibrid electromagnetic s, i se determină condit, ia de echilibru s, i atenuarea de

echilibrare pentru situat, ia particulară Lcp = 0. Se consideră cazurile ı̂n care Zs = 0 respectiv Zs 6= 0.
6. Se analizează schema de hibrid electronic s, i se determină condit, ia de echilibru pentru următoarele situat, ii
particulare: R1 = R2 , R1 = 2R2 . Se consideră cazurile ı̂n care Zs = 0 respectiv Zs 6= 0.
7. Se analizează tehnica de formare a numărului prin impulsuri. Care sunt avantajele s, i dezavantajele acestei
tehnici?
16
8. Se analizează tehnica DTMF de formare a numărului. Care sunt avantajele s, i dezavantajele acestei tehnici?
De ce se folosesc două frecvent, e pentru codarea unui simbol? Ce condit, ii se impun frecvent, elor?
9. Cât durează transmiterea numerelor 0264 999 999 s, i 0262 111 111 la centrală folosind tehnica de formare
prin impulsuri? Dar dacă se utilizează tehnica DTMF? Considerat, i separat cazul apelului manual, efectuat
de către utilizator, respectiv al apelului automat, efectuat de către terminalul telefonic.
10. Se consideră două terminale telefonice analogice conectate la o centrală PBX. Sondele unui
osciloscop/analizor spectral digital cu două canale se conectează ı̂n paralel pe cele două bucle de abonat.
ATENT, IE! firele de masă ale celor două sonde se conectează la firul TIP (GND) pe ambele bucle de
abonat. Se execută următoarele operat, ii:
(a) Se măsoară tensiunea de alimentare pe buclele de abonat cu telefoanele ı̂n stare ON HOOK (inactivă).
Explicat, i valorile măsurate.
(b) Se măsoară tensiunea de alimentare pe buclele de abonat cu telefoanele ı̂n stare OFF HOOK (activă).
Explicat, i valorile măsurate.
(c) Se vizualizează s, i se măsoară frecvent, a s, i amplitudinea tonului de disc.
(d) Se apelează un terminal activ pentru a se genera pe bucla de abonat a terminalului apelant un semnal
de ocupat. Se vizualizează s, i se măsoară frecvent, a, cadent, a s, i amplitudinea tonului de ocupat.
(e) Se apelează un terminal liber s, i se generează un semnal de sonerie pe bucla de abonat a terminalului
apelat s, i a unui semnal de revers apel pe bucla de abonat a terminalului apelant. Se vizualizează
cele două semnale s, i se măsoară amplitudinea, frecvent, a s, i cadent, a celor două semnale. Explicat, i
valorile amplitudinii semnalului de sonerie. Care este relat, ia de timp dintre semnalul de sonerie s, i
cel de revers apel? Care este relat, ia dintre cadent, a celor două semnale?
(f) Se consideră situat, ia de la punctul anterior. Pe bucla de abonat a terminalului apelat se vizualizează
semnalul de identificare a apelantului (CLIP). Unde se inserează s, i când se transmite semnalul CLIP?
Care este durata acestui semnal?
(g) Se realizează calea de voce dintre cele două terminale. Se vizualizează semnalul de voce s, i se măsoară
amplitudinea s, i banda de frecvent, ă a acestui semnal pe bucla de abonat a telefonului apelant (sursă)
respectiv a telefonului apelat (destinat, ie), adică la intrarea s, i la ies, irea din centrală.
(h) Se configurează un terminal telefonic pentru apel prin impulsuri. Se formează un număr. Se
vizualizează impulsurile generate s, i se măsoară următorii parametrii: amplitudinea impulsurilor,
amplitudinea semnalelor tranzitorii generate pe linie s, i duratele BREAK, MAKE s, i ”Interdigit
time”.
(i) Se configurează un terminal telefonic pentru apel DTMF. Se formează câteva cifre s, i folosind
analizorul spectral s, i osciloscopul se măsoară amplitudinea, frecvent, a s, i durata tonurilor DTMF.
(j) Se realizează apelul de la un terminal la altul s, i se răspunde la apel după 1-2 sonerii. Se memorează pe
osciloscopul digital semnalele măsurate pe cele două bucle de abonat. Se analizează etapele procesului
de semnalizare dintre centrala telefonică s, i terminalele telefonice. Se identifică fazele principale ale
proceselor de semnalizare ı̂n discut, ie.
(k) Se generează un impuls FLASH cu un terminal telefonic. Se vizualizează/memorează pe osciloscopul
digital impulsul generat s, i se măsoară amplitudinea s, i durata impulsului. Se poate genera impuls
FLASH dacă avem apel prin impulsuri? Care este interact, iunea dintre cele două procese (generare
impuls FLASH s, i apel ı̂n impulsuri), dacă generarea impulsului FLASH ar fi posibilă?
———————————————
Capitolul 2
Aparate telefonice pentru bucle de

abonat analogice
2.1 Introducere
Capitolul propune studiul următoarelor aspecte:
• analiza schemelor electrice ale unor telefoane analogice electronice cu apel ı̂n impuls, apel DTMF s, i apel
combinat puls/DTMF.
• o scurtă prezentare a telefoanelor cordless.
• analiza schemelor interne ale unor telefoane analogice electromagnetice s, i electronice.
• analiza modului de setare/configurare al unor telefoane electronice mai simple respectiv al unora mai
complexe, incluzând s, i telefoanele cordless.
Capitolul de fat, ă propune practic un ”mic exercit, iu” de electronică ı̂n cadrul căruia vor fi analizate
schemele unor echipamente de telecomunicat, ii relativ simple, dar un astfel de exercit, iu este util pentru
dobândirea unor deprinderi necesare pentru analiza unor terminale/echipamente de telecomunicat, ii mult mai
complexe. Se prezintă de asemenea un exercit, iu de setare/configurare a unor terminale telefonice electronice
mai complexe, exercit, iu care poate fi util pentru dobândirea unor deprinderi necesare pentru configurarea unor
terminale/echipamente de telecomunicat, ii.
2.2 Scheme electrice de telefoane analogice

2.2.1 Schema electrică a unui telefon electromagnetic
Schema electrică din Fig. 2.1 cont, ine următoarele componente [6] [9]:
• ı̂ntrerupătoarele furcii CF1 s, i CF2; sunt formate din ı̂ntrerupătoare mecanice act, ionate de un levier pe
care se sprijină receptorul (handset-ul) ı̂n starea de repaus a telefonului. CF1 conectează circuitul de voce
la linia telefonică ı̂n starea OFF HOOK, respectiv deconectează acest circuit ı̂n starea ON HOOK. CF2
conectează soneria la linia telefonică ı̂n starea ON HOOK, respectiv ı̂l deconectează ı̂n starea OFF HOOK.
În starea OFF HOOK CF2 ı̂nchide circuitul R (100Ω) - C (1µF ), conectat ı̂n paralel cu ı̂ntrerupătorul CI
al discului de apel, circuit R-C care are rolul de a preı̂ntâmpina aparit, ia scânteilor ı̂ntre contactele lui CI,
când aceste contacte sunt ı̂nchise s, i deschise.
• soneria; de regulă este vorba de o sonerie electromagnetică, dar poate fi s, i o sonerie electronică. Soneria
se conectează la linia telefonică prin intermediul condensatorului C.
17
18
CF1
SONERIE
CS
V
1 CF2
2 R Transformator
hibrid
C
Rb
CI
Figura 2.1: Schema electrică a unui telefon electromagnetic cu apel prin impulsuri.
D1
CIRCUIT
Redresor_1 T1 DE
VOCE
CIRCUIT DE
FORMARE A
NUMĂRULUI T2
Tastatură
V
CF
C
CIRCUIT DE SONERIE
T3
D2 RECEPTORUL DE
APEL
Redresor_2
Figura 2.2: Schema electrică a unui telefon electronic cu apel prin impulsuri.
• discul de apel; reprezintă practic un timer mecanic care actionează ı̂ntrerupătorul CI care generează
impulsurile de apel pe linie. Pe durata formării numărului ı̂ntrerupătorul CS este ı̂nchis s, i scurtcircuitează
circuitul de voce. Astfel se preı̂ntâmpină trimiterea impulsurilor de disc la receptor, aceste impulsuri fiind
deranjante.
• circuitul de voce; acest circuit include: microfonul, casca telefonică, transformatorul hibrid, rezistent, a Rb
(680Ω) de echilibrare a transformatorului hibrid precum s, i varistorul V, care act, ionează ca s, i limitator
de tensiune s, i asigură protect, ia la supratensiuni a căs, tii telefonice. Receptorul, care include microfonul s, i
casca telefonică, se conectează la aparatul telefonic pe trei fire, existând un fir comun folosit atât pentru
microfon cât s, i pentru cască.
Conectarea la linie a telefonului se poate realiza pe două fire (RING s, i TIP), cazul tipic, dar s, i pe trei fire
(se utilizează un fir de pământare) ı̂n cazul abonat, ilor cuplat, i.
2.2.2 Scheme electrice de telefoane analogice electronice

Schema electrică a unui aparat telefonic electronic cu formare a numărului prin impulsuri
Schema este prezentată ı̂n Fig. 2.2 s, i este compusă din trei blocuri principale: circuitele de conectare la linie,
circuitul de sonerie s, i circuitul de voce s, i de formare a numărului [10] [11].
Comutatorul CF reprezintă comutatorul furcii telefonului. Acest comutator conectează la linie circuitul de
sonerie ı̂n starea ON HOOK, respectiv circuitele de voce s, i de apel ı̂n starea OFF HOOK. Condensatorul C
separă circuitul de sonerie de tensiunea continuă de pe bucla de abonat, iar varistorul V (sau un alt element
limitator de tensiune) protejează circuitele de voce s, i de apel ı̂mpotriva supratensiunilor accidentale de pe bucla
de abonat.
Cele două punt, i redresoare din schemă au următoarele roluri:
19
Redresor_1
CIRCUIT DE
VOCE +
FORMARE DTMF
V Tastatură
CF
C
CIRCUIT DE SONERIE
T3
D2 RECEPTORUL DE
APEL
Redresor_2
Figura 2.3: Schema electrică a unui telefon electronic cu apel DTMF.
• puntea Redresor 1 protejează circuitele aparatului telefonic de schimbarea de polaritate a tensiunii

continue de pe bucla de abonat datorate conectării inverse a celor două fire ale liniei la aparatul
telefonic. Datorită nivelului mic al semnalului vocal, comparativ cu componenta continuă de pe linie,
acesta nu este redresat (diodele punt, ii nu pot fi deschise/ı̂nchise de semnalul de voce), ı̂nsă diodele pot
introduce distorsiuni de neliniaritate.
• puntea Redresor 2 asigură redresarea tensiunii de sonerie (tensiune alternativă cu amplitudine mare)
asigurând tensiunea de alimentare continuă a circuitului de sonerie. Semnalul de apel are o schemă de
repetit, ie ON-OFF. Când există semnal de apel avem tensiune continuă de alimentare a soneriei, care va
suna, iar când nu avem semnal de apel nu avem nici tensiune continuă de alimentare a soneriei, care nu
sună.
Dioda zener D2 limitează semnalul de apel redresat, adică limitează tensiunea continuă de alimentare a
soneriei. Dioda D2 se poate ı̂nlocui cu un bloc stabilizator de tensiune continuă.
Circuitul de formare a numărului decuplează circuitul de voce pe durata formării numărului prin blocarea
tranzistorului T2 s, i formează impulsurile de disc prin ı̂ntreruperea buclei de abonat cu ajutorul tranzistorului
T1. Deci, pe durata formării numărului tranzistorul T2 este deschis (blocat), prevenindu-se astfel trimiterea
impulsurilor de disc la difuzor, iar transzistorul T1 este ı̂nchis/deschis pentru generarea impulsurilor MAKE s, i
BREAK, care caracterizează apelul ı̂n impulsuri. Circuitul de formare a numărului are un oscilator cu cuart, sau
un oscillator RC care generează semnalul de tact necesar pentru timerele care dau temporizarea diferitelor etape
ale procesului de formare a numărului. O minitastatură atas, ată circuitului de formare a numărului permite
preluarea cifrelor s, i a altor simboluri folosite ı̂n procesul de apel.
Dioda zener D1 act, ionează ca s, i un element de protect, ie a circuitului de formare a numărului ı̂mpotriva
scurtcircuitării liniei pe durata impulsului MAKE. Pe durata acestui impuls tranzistorul T1 este ı̂nchis s, i este
o tensiune foarte mică pe acest element, ceea ce ar duce practic la scurtcircuitarea circuitului de formare a
numărului. Dioda zener asigură o tensiune destul de mare pentru funct, ionarea corectă a circuitului de formare
a numărului pe durata impulsurilor MAKE.
Circuitul de voce include amplificatorul microfonului s, i cel al difuzorului precum s, i un hibrid electronic care
separă circuitul microfonului de cel al căs, tii telefonice/difuzorului s, i reduce astfel efectul local.
Schema electrică a unui aparat telefonic electronic cu formare a numărului prin tonuri DTMF
Schema este prezentată ı̂n Fig. 2.3 s, i este compusă din aceleas, i blocuri majore ca s, i schema din Fig. 2.2.
Datorită faptului că nu mai este necesară generarea unor impulsuri s, i ı̂ntreruperea buclei de abonat schema
electrică devine mai simplă, ı̂n ceea ce prives, te blocurile funct, ionale componente. Circuitele de voce s, i de formare
a numărului pot fi combinate ı̂ntr-un singur bloc funct, ional, posibil implementat ca s, i un circuit integrat dedicat.
Pentru alte aspecte funct, ionale vezi explicat, iile de la schema anterioară.
20
TONURI
Redresor_1 DTMF
CIRCUIT DE
CIRCUIT DTMF SEL
FORMARE A
DE VOCE
MUTE NUMĂRULUI
Tastatură
V C1
CF PULS/DTMF
T1
C
CIRCUIT DE SONERIE
T3
D2 RECEPTORUL DE
APEL
Redresor_2
Figura 2.4: Schema electrică a unui telefon electronic cu apel prin impulsuri s, i tonuri DTMF.
Schema electrică a unui aparat telefonic electronic cu formare a numărului prin impulsuri s, i
tonuri DTMF
Schema este prezentată ı̂n Fig. 2.4 s, i este compusă din aceleas, i trei blocuri majore ca s, i schemele din figurile
Fig. 2.2. s, i Fig. 2.3.
Circuitul de formare a numărului poate lucra atât ı̂n modul impuls cât s, i DTMF, selectarea modului de
lucru realizându-se de către utilizator cu ajutorul unui comutator sau, ı̂n cazul unor telefoane mai complexe,
prin introducerea unui cod de select, ie specific aparatului telefonic.
În cazul modului de lucru prin impulsuri pe durata formării cifrelor se generează un semnal MUTE către
circuitului de voce pentru a se preı̂ntâmpina trimiterea impulsurilor la casca telefonică sau difuzor. Generarea
impulsurilor BREAK s, i MAKE se realizează de către tranzistorul T1 care funct, ionează ı̂n regim de comutat, ie s, i
deschide respectiv ı̂nchide bucla de abonat. Pe durata impulsului BREAK, când bucla de abonat este deschisă,
circuitul de formare a numărului nu are alimentare s, i nu va putea funct, iona. Pentru a rezolva această problemă
s-a introdus condensatorul C1, cu o capacitate de cât, iva µF sau cât, iva zeci de µF , care ment, ine alimentarea
circuitului de formare a numărului pe durata ı̂ntreruperii buclei de abonat. Consumul de putere redus al
circuitului de formare a numărului (curent de alimentare mic) permite asigurarea tensiunii de alimentare prin
această solut, ie simplă pe durata impulsurilor BREAK, condensatorul fiind ı̂ncărcat pe durata impulsurilor
MAKE, când bucla este ı̂nchisă s, i avem curent de buclă.
În cazul modului de apel DTMF tranzistorul T1 conduce continuu, iar tonurile DTMF sunt trimise
circuitului de voce, fiind auzite ı̂n cască s, i amplificate de către amplificatorul microfonului (sau un alt
amplificator dedicat). Semnalul SEL permite decuplarea microfonului s, i utilizarea amplificatorului de emisie
pentru amplificarea semnalelor DTMF. Tranzistorul T1 poate genera impulsul FLASH, dacă primes, te o
comandă corespunzătoare.
2.3 Scheme interne de telefoane analogice

2.3.1 Schema internă de principiu a unui telefon electromagnetic
Acest tip de aparat telefonic are ı̂n principiu o placă de bază cu componentele electrice necesare funct, ionării,
placă la care se conectează următoarele module (vezi Fig. 2.5):
• receptorul (handset-ul), care cont, ine casca telefonică s, i microfonul. Conectarea la placa de bază se poate
realiza pe trei sau pe patru fire. În primul caz microfonul s, i casca au un fir comun, pe când ı̂n cazul al
doilea cele două circuite sunt complet separate.
• discul de apel, care cont, ine un timer mecanic ce act, ionează contactele electrice care realizează efectiv
21
Linie telefonică
Receptor Placă de bază

/ Handset Conector receptor / Conector linie
Handset telefonică
Contactele furcii / Hook switch
Condensator cuplaj
Tranformator hibrid sonerie; C F
Diode / Varistor
Circuite electronice
sonerie și pentru
funcționalități
suplimentare
Jumpere
Conector disc de apel Conector sonerie
Rezistențe: 100
Disc de apel
Sonerie electromagnetică
sau electronică
Figura 2.5: Schema internă a unui aparat telefonic electromagnetic cu disc.

22
apelul ı̂n impulsuri, respectiv scurtcircuitează circutul de voce pe durata apelului. Conectarea discului se
realizează de regulă pe trei fire - a se vedea schema electrică din Fig. 2.1.
• soneria electromagnetică sau electronică, conectată pe două fire la placa de bază.
La placa de bază se conectează linia telefonică pe două sau trei fire, firul al treilea fiind pământarea utilizată
ı̂n trecut pentru conectarea abonat, ilor cuplat, i pe aceeas, i linie telefonică.
Notă: ı̂n trecut ı̂n condit, iile unei slabe dezvoltări a infrastructurii de telecomunicat, ii era o practică uzuală
conectarea a doi abonat, i pe aceeas, i buclă de abonat. Cei doi abonat, i aveau numere de telefon diferite, iar
separarea lor se realiza cu ajutorul firului de pământare. La un abonat soneria era conectată ı̂ntre firul TIP
s, i pământ, iar la celălat abonat ı̂ntre firul RING s, i pământ, fiind astfel posibilă apelarea individuală a fiecărui
abonat, dar nu ı̂n acelas, i timp. Contorizarea apelurilor s, i identificarea abonatului care realiza un apel se făcea
tot cu ajutorul firului de pământ prin măsurarea potent, ialelor de pe firele TIP s, i RING fat, ă de pământ. Această
metodă nu asigură confident, ialitatea convorbirii s, i poate crea probleme de taxare gres, ită a abonat, ilor cuplat, i.
Placa de bază cont, ine, pe lângă conectoarele utilizate la conectarea liniei s, i a modulelor amintite anterior,
următoarele componente:
• contactele furcii (hook switch) - comutator mecanic act, ionat de sistemul de sust, inere al receptorului.
• condensatorul (sau condensatoarele) de cuplaj a soneriei.
• transformatorul hibrid realizat cu un transformator de joasă frecvent, ă cu priză mediană.
• limitatoare de tensiune (varistor sau diode) pentru cască telefonică/difuzor.
• rezistent, e componente ale transformatorului hibrid s, i ale circuitului de apel.
• posibil, circuite electronice pentru sonerie electronică sau pentru alte funct, ionalităt, i: de ex. utilizarea
pentru apel a unei tastaturi ı̂n locul discului sau utilizarea telefonului ca s, i interfon sau telefon de
secretariat.
• jumpere pentru modificarea modului de lucru, de ex. conectarea abonat, ilor cuplat, i sau adăugarea unor
module suplimentare, cum ar fi butonul de transfer utilizat ı̂n telefoane de secretariat.
Notă: este posibilă ı̂nlocuirea discului de apel cu un circuit electronic care include o tastatură, circuite de
control ale tastaturii, timere, ı̂ntrerupătoare electronice s, i circuite de comandă ale ı̂ntrerupătoarelor electronice.
Blocul se poate conecta la conectorul discului de apel, alimentarea fiind luată de la placa telefonului.
2.4 Schema internă de principiu a unui telefon electronic

Acest tip de aparat telefonic are ı̂n principiu o placă de bază cu componentele electrice s, i electronice necesare
funct, ionării, placă la care se conectează următoarele module (vezi Fig. 2.6):
• receptorul (handset-ul), care cont, ine casca telefonică s, i microfonul. Conectarea la placa de bază se
realizează pe patru fire, cele două circuite fiind complet separate. Conectarea receptorului se realizează
cu ajutorului unui conector modular RJ9 4P4C.
• tastatura, cu ajutorul căreia se realizează apelul, este conectată la placa de bază cu un cablu panglică cu
mai multe fire. Controlerul tastaturii se găses, te pe placa de bază.
• soneria electronică, mai exact difuzorul acestei sonerii, conectat pe două sau pe trei fire la placa de bază.
Notă: de regulă, difuzorul soneriei nu este un difuzor propriu-zis ci un element piezoelectric capabil să
genereze sunete specifice unei sonerii de telefon.
23
Linie telefonică
Conector RJ11 6P2C
Receptor
/ Handset Conector receptor / Placă de bază Conector linie
Handset Contactele furcii / Hook switch telefonică
Conector
RJ9 4P4C Condensator cuplaj
sonerie; C F
Punte redresoare protecție Punte redresoare sonerie

Amplificatoare difuzor circuite de voce și apel
și microfon Jumpere
Punte hibrid
electronic
pentru
funcționalități Circuite
suplimentare
electronice sonerie
apel Comutator
Comutator
nivel sonerie
mod apel Conector tastatură Conector afisaj Conector sonerie
Ton - Puls
Tastatură
1 2 3 Afisaj
4 5 6
7 8 9
Sonerie electronică
* 0 #
Figura 2.6: Schema bloc internă a unui aparat telefonic electronic.

24
• afis, aj cu cristale lichide. Aparatele telefonice mai complexe utilizeză un afis, aj pentru a afis, a ora, numerele
tastate, numărul apelantului, durata convorbirii, numerele apelurilor pierdute, informat, ii legate de modul
de funct, ionare, aceste aparate telefonice fiind programabile ı̂n anumite limite.
• comutatoare cu care se poate stabili modul de apel, adică DTMF (ton) sau impulsuri (puls), respectiv
nivelul semnalului de sonerie. Asta este, de regulă, cazul telefoanelor electronice simple, la aparatele mai
complexe parametrii ment, ionat, i anterior fiind programat, i de la tastatură sau din taste speciale. La unele
telefoane nivelul soneriei se poate regla cu ajutorul unui potent, iometru.
• taste de programare a modului de funct, ionare al telefonului. Este cazul telefoanelor mai complexe care
oferă funct, ionalităt, i suplimentare.
• taste pentru select, ia numerelor stocate ı̂n agendă/repertoar s, i pentru stocarea numerelor ı̂n agendă.
La placa de bază se conectează linia telefonică pe două fire cu ajutorul unui conector RJ11 6P2C.
Placa de bază cont, ine, pe lângă conectoarele utilizate la conectarea liniei telefonice s, i a modulelor amintite
anterior, următoarele componente:
• contactele furcii (hook switch) - comutator mecanic sau optic act, ionat de sistemul de sust, inere al
receptorului.
• condensatorul (sau condensatoarele) de cuplaj a soneriei.
• punt, i redresoare pentru circuitul de sonerie, respectiv pentru cuplarea circuitelor de voce s, i de apel.
• amplificatorul microfonului s, i al difuzorului/căs, tii telefonice.
• transformatorul hibrid realizat cu o punte R-C.
• circuite electronice pentru soneria telefonului.
• circuitul de control al tastaturii s, i al tastelor de programare.
• jumpere pentru configurarea telefonului sau adăugarea unor module suplimentare.
• microfon s, i difuzor pentru operat, ii ”hands free”.

Notă: unele telefoane mai complexe permit astfel de operat, ii s, i dispun de microfon s, i difuzor separat
pentru operat, iile ”hands free”.
Notă: unele telefoane compacte de dimensiuni mici, care se instalează de regulă pe perete, au toate
componenetele, adică placa de bază s, i restul perifericelor (tastatură, sonerie, afis, aj, etc.) integrate ı̂n receptor
(handset), suportul cu care se instalează pe perete incluzând numai elementele de conectare la linia telefonică.
În unele cazuri comutatorul furcii s, i soneria pot fi incluse ı̂n suport.
Schemele prezentate anterior trebuie privite ı̂n sens general fiind imposibilă integrarea tuturor
funct, ionalităt, ilor s, i a caracteristicilor telefoanelor electronice ı̂ntr-un număr limitat de scheme de complexitate
relativ redusă. În paragrafele următoare se vor exeplifica câteva telefoane electronice s, i se vor ment, iona
funct, ionalităt, ile pe care le oferă s, i modul ı̂n care se pot programa/activa aceste funct, ionalităt, i.
2.5 Telefoane cordless. O scurtă prezentare

2.5.1 Caracteristici de bază a telefoanelor cordless
Un telefon cordless sau telefon portabil (sau fără fir) ı̂nlocuies, te cablul receptorului (handset) cu o legătură
radio [12]. Un astfel de aparat este compus din două unităt, i (vezi Fig. 2.10): o stat, ie de bază (sau simplu bază)
care este conectată la bucla de abonat (ca oricare alt telefon cu fir) s, i receptorul (handset) conectat la stat, ia de
25
bază printr-o legătură radio. Raza de acoperire a stat, iei de bază este limitată la cât, iva zeci de metri ı̂n interiorul
clădirilor s, i la câteva sute de metri ı̂n spat, ii deschise. Raza de acoperire depinde de frecvent, a purtătoarei pe
legătura radio dintre bază s, i receptor. Stat, ia de bază trebuie să fie alimentată de la un alimentator separat
nefiind posibilă alimentarea directă din curentul de buclă, datorită limitării acestui curent la cât, iva zeci de mA.
Receptorul este alimentat cu baterii/acumulatoare care se ı̂ncarcă de regulă de la stat, ia de bază.
Diferent, a esent, ială dintre un telefon mobil s, i unul cordless este faptul că stat, ia de bază se găses, te la utilizator,
dar ı̂n unele ret, ele specializate stat, iile de bază pot fi det, inute de un operator de telecomunicat, ii. Standardele
noi de telefoane cordless digitale permit operat, ii de handover ı̂ntre stat, iile de bază, transfer de date, pe lângă
comunicat, iile de voce, conectarea mai multor terminale la o stat, ie de bază, precum s, i comunicat, ia directă
ı̂ntre terminalele (handset-uri) conectate la aceeas, i stat, ie de bază. Aplicat, ii avansate, cum ar fi apeluri de
telecoferint, ă, sunt de asemenea posibile.
Primele telefoane cordless au apărut pe la mijlocul anilor 60, ı̂nceputul anilor 70. Primele standarde foloseau
modulat, ii analogice pe legătura radio. Primele solut, ii de telefoane cordless chiar utilizau o legătură acustică
ı̂ntre receptor s, i bază. Primele modele de telefoane cordless au utilizat banda de 1.7MHz (modulat, ie AM, 5
canale disponibile). Mai târziu (1984) s-a utilizat banda 43-50MHz s, i modulat, ia FM, apoi banda nealocată de
900MHz (1994). Banda de 1.9GHz s-a alocat odată cu aparit, ia standardului DECT (Digital Enhanced Cordless
Telecommunications). Ulterior au apărut standarde care lucrează ı̂n benzile nealocate de 2.4GHz (1998) s, i
5.8GHz (2003). Benzile nealocate (900MHz, 2.4GHz, 5.8GHz) sunt folosite s, i de alte sisteme wireless (Bluetooth,
WLAN, baby monitor) care pot crea interferent, e. Banda de 1.9GHz (1880 - 1900MHz) este rezervată numai
pentru telefoane cordless ce utilizează standardul DECT, ceea ce garantează un nivel redus de interferent, e. În
1995 s-a introdus tehnica DSS (Digital Spread Spectrum) pe legătura radio a telefoanelor cordless, tehnica care
ı̂mprăs, tie datele de transmis pe mai multe frecvent, e, ceea ce aduce o ı̂mbunătăt, ire substant, ială a securităt, ii,
fiind mult mai dificilă interceptarea acestor transmisii.
2.5.2 Standardul DECT pe scurt
Este un standard de comunicat, ie digitală dezvoltat ı̂n special pentru telefoane cordless, dar nu numai [13] [14].
A fost conceput să ı̂nlocuiască standardele mai vechi care lucrau ı̂n banda de 900MHz. A fost adoptat practic ı̂n
ı̂ntreaga lume, ı̂n SUA fiind necesare modificări ale frecvent, elor utilizate datorită alocării specifice a frecvent, elor
ı̂n banda de 1900MHz (1920 - 1930MHz - DECT 6.0). Standardul DECT poate fi utilizat s, i pentru alte aplicat, ii
cum ar fi ”baby monitor”, transfer de date, telecomenzi, aplicat, ii industriale. O aplicat, ie interesantă este
implementarea buclelor de abonat radio. Chiar dacă este utilizat ı̂n special ı̂n oficii mici s, i case/apartamente
este integrat s, i ı̂n sisteme PABX utilizate de companii medii s, i mari. Standardul este capabil să asigure s, i acces
public prin utilizarea unui număr mare de stat, ii de bază s, i a operat, iilor de handover.
Conectarea ı̂n ret, ea (core) a telefoanelor cordless se realizează prin utilizarea unei bucle de abonat analogice,
dar există s, i tehnici de interfat, are VoIP. Puterea de emisie medie ı̂n standardul DECT este de 10mW , cu
o putere de vârf de 250mW . Prin utilizarea unor antene direct, ionale s, i prin limitarea capacităt, ii de trafic
acoperirea poate fi extinsă până la peste 10km, fapt important ı̂n aplicat, ii de tip buclă de abonat wireless.
Puterea de emisie medie este limitată la numai 4mW (putere de vârf 100mW ) ı̂n SUA. În 2011 a fost dezvoltat
standardul DECT ULE - ”Ultra Low Energy”, care permite, pe lângă scăderea nivelului de radiat, ie, folosirea
interfet, ei DECT ı̂n sisteme de securitate, sisteme de automatizare ı̂n casă, smartphone-uri, etc. Legătura radio
este caracterizată de un acces combinat FDMA/TDMA. Sunt definite 10 purtătoare cu o separat, ie de 1.728
MHz (numai 5 purtătoare ı̂n DECT 6.0) s, i 2x12 time slot-uri (pentru uplink s, i pentru downlink). Securitatea
este asigurată printr-o criptare pe 64 de bit, i. Codorul audio poate fi G726 (ADPCM - 32kbps), G711 (PCM),
G722 (ADPCM cu bandă de 7kHz), G.729.1 sau MPEG-4 (ultimele două cu compresie de voce).
26
Cordon linie
Conector LED
6P2C RJ11 indicator
Difuzor sonerie
Comutatoare
Comutator
} selecție mod apel
(Ton - Puls) și
nivel sonerie
furcă
Tastatură
} Taste
funcționale:
- HOLD
- FLASH
Microfon - REDIAL
Conector
4P4C RJ9
Cordon
receptor
Figura 2.7: Telefonul electronic Concorde C-915.
2.6 Exemple de telefoane electronice, funct, ionalităt, i oferite s, i

configurare
Telefonul Concorde C-915
Este un telefon electronic simplu care oferă câteva funct, ionalităt, i de bază ı̂ntâlnite la toate telefoanele electronice.
Select, ia modului de apel se poate realiza cu un comutator, la fel s, i select, ia nivelului semnalului de sonerie. Pe
lângă aceste comutatoare telefonul dispune de trei taste funct, ionale s, i anume (vezi Fig. 2.7):
• Hold - este practic o tastă MUTE care permite dezactivarea microfonului ı̂n timpul convorbirii.
• Flash - generează un impuls FLASH de durată fixă, impuls utilizat pentru accesarea funct, iilor speciale
ale centralelor PABX.
• Redial - permite reapelarea ultimului număr apelat, număr care este stocat ı̂n memoria telefonului.
Telefonul Siemens Euroset 5010
Este un telefon electronic care oferă o serie de funct, ionalităt, i suplimentare [15]. Setarea modului de funct, ionare
se realizează cu ajutorul unui set de 6 taste funct, ionale. Nu mai există comutatoare utilizate pentru setarea
modului de apel s, i a nivelului soneriei, toate funct, ionalităt, ile telefonului fiind programate cu ajutorul tastelor
funct, ionale s, i a unor combinat, ii numerice introduse de la tastatură. Telefonul dispune de o agendă cu 20 de
numere pe maxim 32 de cifre.
Funct, ionalităt, ile pe care le oferă acest telefon sunt, pe scurt, următoarele:
• reapelarea ultimului număr apelat.
• apelarea numerelor stocate ı̂n agendă, respectiv stocarea numerelor ı̂n agendă.
• ”Baby call” sau ”Direct call” - telefonul este blocat s, i se apelează un număr programat de către utilizator
la apăsarea oricărei taste, exceptând tasta de programare s, i cea de MUTE. Nu este posibilă apelarea altui
număr până când funct, ia nu este dezactivată.
• definirea unui număr de urgent, ă, care se poate apela s, i dacă telefonul este blocat.
27
Cordon linie Conector 6P2C RJ11

Taste repertoar/
Difuzor Comutator furcă agendă
1 2 3 4
Microfon Cordon receptor Tastatură

Conector 4P4C RJ9
Set taste funcționale
Figura 2.8: Telefonul electronic Siemens Euroset 5010.
• ajustarea nivelului soneriei.
• setarea frecvent, ei soneriei.
• setarea nivelului de recept, ie (volumul difuzorului).
• activarea unei melodii când se dezactivează microfonul.

Notă: ı̂n cazul acestui telefon dezactivarea microfonului duce s, i la dezactivarea receptorului, timp ı̂n care
telefonul poate trimite pe linie o melodie, dacă este setat (music on hold).
• blocarea unor grupuri de numere. Se pot verifica primele trei cifre ale numărului.
Notă: funct, ionalitatea este utilă pentru blocarea apelurilor interurbane sau internat, ionale.
• blocarea telefonului, nefiind posibil apelul nici unui număr cu except, ia numărului de urgent, ă.
• inserarea unui prefix pentru linii externe (ı̂n ret, ele PABX), prefix stabilit de utilizator.
• schimbarea modului de apel, ton sau puls.
• generarea impulsului FLASH.
• stabilirea duratei impulsului FLASH. Această durată se poate stabili la valorile: 90ms, 120ms, 270ms,
375ms s, i 600ms.
Utilizarea tastelor de programare este pe scurt următoarea (vezi Fig. 2.8):
• activarea/dezactivarea tuturor funct, iilor speciale se realizează cu tasta de programare (tasta funct, ională
1).
• dezactivarea/reactivarea microfonului se realizează cu tasta funct, ională 2.
• activarea/dezactivarea funct, iei de ”Baby call” se realizeză cu tasta de programare (tasta funct, ională 1) s, i
cu tasta funct, ională 6.
• impulsul FLASH se generează cu tasta funct, ională 3 (tasta R).

28
Set taste funcționale Cordon linie

Difuzor Comutator furcă Afișaj Conector 6P2C RJ11
5 6 7 8
1 2 3 4
Cordon receptor Taste difuzor Tastatură

Microfon Conector 4P4C RJ9 și volum Set taste Taste repertoar/
funcționale agendă
Figura 2.9: Telefonul electronic Siemens Euroset 5020.
• reapelarea ultimului număr precum s, i inserarea unor pauze ı̂ntre cifre se realizează cu tasta funct, ională 4.
Tasta se utilizează s, i ı̂n alte operat, ii, de ex. setarea prefixului.
• tasta funct, ională 5 (tasta Shift) se utilizează pentru select, ia respectiv salvarea numerelor de telefon ı̂n
agendă; la fiecare tastă de agendă se pot asocia două numere, select, ia fiind făcută cu tasta Shift.
Notă: prin utilizarea tastei Shift se poate reduce numărul tastelor asociate agendei telefonice.
Notă: detaliile exacte legate de operat, iile de activare s, i configurare a diferitelor funct, ionalităt, i se găsesc ı̂n
manualul de utilizare al telefonului.
Telefonul Siemens Euroset 5020
Este un telefon digital cu funct, ionalităt, i multiple, fiind practic o ı̂mbunătăt, ire a telefonului Siemens Euroset
5010 (vezi Fig. 2.9) [16]. Telefonul este echipat cu un afis, aj LCD s, i cu microfon s, i difuzor suplimentar pentru
operat, ii ”hands free”. Telefonul dispune tot de o agendă cu 20 de numere pe maxim 32 de cifre. Funct, ionalităt, ile
suplimentare pe care le are acest telefon, fat, ă de telefonul Siemens Euroset 5010, sunt pe scurt următoarele:
• afis, area orei, respectiv a duratei convorbirii.
• apel ”hands free”, funct, ionalitate foarte utilă ı̂n teleconferint, e.
• setarea tonului/melodiei de sonerie (ringtone) pe lângă setarea nivelului semnalului de sonerie.
• funct, ionalitatea de ”Baby call”/”Direct call” se activează cu ajutorul tastei de programare (tasta
funct, ională 5) s, i a unei combinat, ii specifice de taste; nu există o tastă funct, ională pentru activarea
acestei funct, ii.
• afis, area cifrelor tastate.
• afis, area numărului apelantului (Calling Line Idenfication Presentation - CLIP).

Notă: funct, ionalitatea de CLIP este condit, ionată de suportul oferit de ret, eaua/operatorul la care este
conectat terminalul.
29
Cordon linie Conector 6P2C RJ11

Difuzor
Afisaj
Taste afisaj
Taste mesaj/agendă
Tastă control
Taste apel/
terminare apel
Tastatură
Tastă “recall/flash”
Conector
Tastă “mute” Conector alimentare
alimentare
Microfon Tastă înregistrare/localizare
Figura 2.10: Telefonul cordless Gigaset AP180.
• listă de apeluri cu maxim 50 de intrări; se stochează numărul apelantului precum s, i data s, i ora apelului -
aceste informat, ii se pot afis, a prin utilizarea tastei Shift (tasta funct, ională 1). Parcurgerea listei de apeluri
se poate realiza cu tastele săget, i (tastele funct, ionale 6 s, i 7). Apelarea automată a unui număr din listă
se poate realiza cu tasta OK (tasta funct, ională 8); numerele din lista de apeluri se pot s, terge. Dacă sunt
intrări noi ı̂n listă se afis, ează un simbol specific.
• ı̂n unele situat, ii operatorul poate pune la dispozit, ia utilizatorului funct, ionalităt, i suplimentare, cum are
fi redirect, ionarea imediată sau condit, ionată, apel ı̂n as, teptare, apel anonim, etc. Aceste funct, ii se pot
activa de către utilizator prin combinat, ii de taste specificate de operator. Pentru o activare/dezactivare
mai us, oară a acestor funct, ii combinat, iile de taste ment, ionate anterior se pot asocia unor taste repertoar.
Astfel este nevoie de utilizarea unei singure taste ı̂n locul unei combinat, ii de 5-6 taste. Operat, iile de
asignare a unei funct, ionalităt, i la tastele repertoar sunt descrise ı̂n manualul de utilizare. Aceste operat, ii
se realizează cu tasta de programare s, i tasta Shift (tastele funct, ionale 5 s, i 1).
Utilizarea tastelor funct, ionale este asemănătoare cu cea a tastelor de la telefonul Siemens Euroset 5010.
Câteva din diferent, ele mai importante au fost amintite mai sus. Ajustarea volumului receptorului s, i a nivelului
soneriei se face cu tastele volum, iar activarea funct, ionalităt, ii de ”hands free” se face cu tasta ”difuzor”.
Telefonul Gigaset AP180
Este un telefon cordless cu afis, aj s, i funct, ionalităt, i multiple [17]. Receptorul afis, ează numărul apelat, numărul
apelantului (dacă funct, ionalitatea de CLIP este activă), ora, data, nivelul de ı̂ncărcare al bateriei. Este disponibil
un meniu din care se pot face diferite setări. Controlul meniurilor se poate face cu ”tastele afis, aj” (intarea ı̂n
meniu, selectarea unor opt, iuni, ies, irea din meniu), iar ”deplasarea/scroll” ı̂n cadrul meniurilor se realizează cu
tasta de control (vezi Fig. 2.10). Există o tastă separată pentru agenda telefonică, adică salvarea unui număr
nou, respectiv selectarea unui număr. Selectarea se realizează ı̂mpreună cu tasta de control. Există o tastă
separată pentru mesaje s, i pentru accesarea listei apelurilor. Deplasarea ı̂n această listă se realizează tot cu
tasta de control, care permite s, i modificarea nivelului receptorului precum s, i al soneriei.
Ridicarea receptorului respectiv apelarea numărului introdus s, i afis, at pe ecran se realizează cu ajutorul tastei
de apel, iar punerea receptorului ı̂n furcă se face cu tasta terminare apel. Există de asemenea o tastă RECALL
s, i o tastă MUTE. Telefonul permite o serie de funct, ionalităt, i suplimentare cum ar fi setarea unei alarme, setarea
30
datei s, i orei, setarea limbii ı̂n care se face afis, area informat, iilor, schimbarea modului de apel ton/puls, setarea
duratei impulsului FLASH, setarea duratei pauzei după accesarea liniei, etc. - a se vedea manualul telefonului
pentru utilizarea acestor funct, ionalităt, i.
Receptorul se poate as, eza ı̂n furca bazei, moment ı̂n care ı̂ncepe ı̂ncărcarea acumulatorului s, i are loc
ı̂nregistrarea receptorului la bază, dacă nu este ı̂ncă ı̂nregistrat. Baza are un buton cu care se poate realiza
ı̂nregistrarea unui receptor care nu este pus ı̂n furcă (se apasă butonul până are loc ı̂nregistrarea) sau se poate
trimite un semnal de localizare către receptor, adică receptorul ı̂ncepe să sune s, i astfel se poate localiza.
2.7 Aplicat, ie
1. Se iau telefoanele electromagnetice cu disc s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se desfac aparatele s, i se identifică blocurile funct, ionale majore precum s, i interconectarea acestor
blocuri.
(b) Se urmăres, te modul de funct, ionare a contactelor furcii s, i modul de conectare a telefonului la linie.
(c) Se urmăres, te modul de funct, ionare a discului de apel s, i conectarea lui la placa telefonului.
(d) Se urmăres, te modul de funct, ionare a soneriei electromagnetice sau electronice s, i conectarea soneriei
la placa telefonului.
(e) Se urmăres, te modul de conectare a microfonului s, i a căs, tii telefonice la placa telefonului.
(f) Se identifică transformatorul hibrid s, i impedant, a de echilibrare.
2. Se conectează telefoanele electromagnetice la centrala PABX din laborator s, i se verifică funct, ionarea.
3. Se iau telefoanele electronice s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se desfac aparatele s, i se identifică blocurile funct, ionale majore precum s, i interconectarea acestor
blocuri.
(b) Se urmăres, te modul de funct, ionare a contactelor furcii.
(c) Se desface tastatura de apel s, i se identifică elementele componente.
(d) Se urmăres, te modul de conectare a microfonului s, i a căs, tii telefonice la placa telefonului.
4. Se iau telefoanele electronice programabile s, i cele cordless s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se conectează aparatele la centrala PABX din laborator.

(b) Pe baza manualelor de utilizare se identifică parametrii care se pot seta s, i se execută setările
corespunzătoare. Se verifică efectul acestor setări.
(c) Se realizează un apel telefonic ce implică un telefon cordless. Se ı̂ndepărtează receptorul de bază până
când legătura se ı̂ntrerupe sau se degradează. Se estimează raza de acoperire ı̂n mediu ”indoor”.
———————————————
Capitolul 3
Cabluri de telecomunicat, ii
3.1 Introducere
Capitolul propune studiul mai multor aspecte teoretice s, i practice legate de cablurile de telecomunicat, ii (cabluri
formate din perechi torsadate) utilizate ı̂n ret, eaua de acces telefonică s, i ı̂n ret, elele de date locale. Acest capitol
propune studiul modelării matematice a funct, iei de transfer a cablurilor, care reprezintă circuite cu parametrii
distribuit, i. Se va urmării ı̂n special determinarea teoretică s, i măsurarea caracteristicii de atenuare a perechilor s, i
a caracteristicii de cuplaj dintre perechile vecine din cablu. Capitolul se concentrează de asemenea pe structura
internă a cablurilor formate din perechi torsadate, cabluri utilizate ı̂n bucla de abonat, ı̂n ret, eaua de transport
dintre centrale, repectiv ı̂n ret, ele de date locale s, i sunt discutate o serie de parametrii important, i ı̂n practică.
În cele din urmă se consideră câteva aspecte practice legate de instalarea cablurilor de telecomunicat, ii formate
din perechi torsadate.
3.2 Modelarea cablurilor de telecomunicat, ii

Cablurile reprezintă medii de transmisie cu parametrii distribuit, i, schema unei sect, iuni de cablu, având o
anumită lungime, fiind prezentată ı̂n Fig. 3.1 [18] [19] [20]. Un astfel de mediu de transmisie cu caracteristică
liniară este caracterizat de o rezistent, ă distribuită R, exprimată ı̂n Ω/km, de o capacitate distribuită C,
exprimată ı̂n nF/km, de o inductant, ă distribuită L, exprimată ı̂n µH/km s, i de o conductant, ă distribuită G,
exprimat ı̂n µS/km. Unitatea de lungime de 1km se utilizează ı̂n ret, ele de acces s, i de transport telefonice
datorită lungimilor mari pe care le au cablurile din aceste ret, ele. În alte ret, ele, cum ar fi ret, ele de date locale
(Local Area Network - LAN), unitatea de lungime poate fi 100m sau chiar s, i 1m.
Câteva observat, ii importante legate de parametrii distribuit, i ai cablurilor, parametrii numit, i s, i parametri
primari sau lineici, sunt următoarele: parametrii primari sunt dependent, i de frecvent, ă - rezistent, a s, i
conductant, a distribuită cresc odată cu frecvent, a, capacitatea distribuită este constantă cu frecvent, a, iar
inductant, a distribuită scade cu frecvent, a; ı̂n banda vocală contează doar rezistent, a s, i capacitatea distribuită;
la frecvent, e mai mari de 30kHz ı̂ncepe să intervină s, i inductant, a, iar la frecvent, e mai mari de sute de kHz
R/2 L/2
G/2 C/2 C/2 G/2
R/2 L/2
Figura 3.1: Schema echivalentă a unei sect, iuni de cablu de telecomunicat, ii.
31
32
1 I1 I2 2
Zin
Diport
U1 U2 ZS
(Zc)
1’ 2’
Figura 3.2: Adaptarea de impedant, ă dintre un cablu s, i impedant, ele conectate la capete.
ı̂ncepe să conteze s, i conductant, a.

Pornind de la parametrii primari se pot defini alt, i parametrii secundari caracteristici cablurilor, parametrii
legat, i de funct, ia de transfer a cablului s, i de adaptarea de impedant, ă dintre cablu s, i impedant, e externe. Doi
parametrii foarte important, i sunt indicele de propagare γ s, i impedant, a caracteristică Zc , parametrii dat, i de
relat, iile următoare [18]:
p
γ = α(ω) + jβ(ω) = (R + jωL)(G + jωC) (3.1)
s
R + jωL
Zc (ω) = (3.2)
G + jωC
unde α este constanta de atenuare a cablului, exprimată ı̂n N p/km, iar β este constanta de fază, exprimată
ı̂n rad/km. Din relat, ia 3.1 rezultă dubla variat, ie a constantei de propagare s, i a impedant, ei caracteristice cu
frecvent, a, prin intermediul parametrului frecvent, ă s, i prin intermediul variat, iei parametrilor primari cu frecvent, a.
Observat, ie: transformarea din N p ı̂n dB se poate realiza conform relat, iei: 1N p = 8.68dB.
Important, a impedant, ei caracteristice este următoarea: dacă la un capăt al unui cablu cu impedant, a
caracteristică Zc se conectează o impedant, ă de sarcină cu valoarea Zc , atunci impedant, a de intrare văzută la
celălalt capăt al cablului va fi tot Zc , adică are loc o ”mutare” a impedant, ei de sarcină de la un capăt al
cablului la celălalt capăt al acestuia, lucru foarte important dacă se dores, te o adaptare de impedant, ă pe tot
traseul circuitului (vezi Fig. 3.2).
Pe baza constantei de atenuare s, i a celei de fază se poate determina funct, ia de atenuare ı̂n frecvent, ă a(ω) s, i
anume:
U1
a(ω) = eα(ω)l ejβ(ω)l = (3.3)
U2
unde l este lungimea cablului. Dacă la intrarea cablului se aplică un semnal sinusoidal cu pulsat, ia ωs ,
amplitudinea Ai s, i faza ϕi , atunci la ies, irea cablului se va obt, ine un semnal sinusoidal de aceeas, i frecvent, ă, cu
amplitudinea Ao s, i faza ϕo , date de relat, iile:
Ao = Ai e−α(ωs )l ; ϕo = ϕi − β(ωs )l (3.4)
Cablul de telecomunicat, ii poate fi modelat ca un diport (vezi Fig. 3.2), parametrii acestui diport fiind dat, i
de parametrii γ s, i Zc . De exemplu, un diport poate fi caracterizat prin parametrii fundamentali A, ı̂n felul
următor [21]:
U1 = A11 U2 + A12 I2 ; I1 = A21 U2 + A22 I2 (3.5)
! ! !
U1 U2 A11 A12
=( A ) ;( A ) = (3.6)
I1 I2 A21 A22
Dacă cablul este format din mai multe tronsoane cu parametrii diferit, i atunci matricea globală (cu parametrii
fundamentali globali) ce caracterizează ı̂ntreg cablul este produsul matricilor cu parametrii fundamentali ai
33
a (dB)
3 0.5 mm
2.5
0.6 mm
2 0.7 mm
1.5
0.9 mm
1
0.5
f (Hz)
0
500 1000 1500 2000 2500 3000
Figura 3.3: Variat, ia atenuării ı̂n banda vocală pe o lungime de 1km a perechilor de fire torsadate cu diferite
diametre.
fiecărei sect, iuni componente:
n
Y
(A) = (Ai ) (3.7)
i=1
Parametrii fundamentali se pot determina ı̂n funct, ie de lungimea cablului l, constanta de propagare α s, i
impedant, a caracteristică Zc astfel [1]:
!
cosh(γi li ) Zci sinh(γi li )
(Ai ) = 1
(3.8)
Zci sinh(γi li ) cosh(γi li )
unde i reprezintă indexul sect, iunii de cablu.
3.2.1 Aspecte legate de caracteristica de atenuare a cablurilor bifilare

Atenuarea cablului la o anumită frecvent, ă se poate calcula ca s, i a(f ) = Vi2 (f )/Vo2 (f ), unde Vi este tensinuea
aplicată la intrarea cablului, iar Vo este tensiunea măsurată la ies, irea cablului. Legea generală de variat, ie a
atenuării perechilor de fire torsadate este dată de relat, ia [18]:

1/2
 k1 · f ; f ≤ 10kHz

a(f )dB = k2 · f 1/4 ; 10kHZ < f ≤ 100kHz (3.9)

k3 · f 1/2 ; f > 100kHz

unde constantele kx depind de geometria s, i lungimea cablului s, i de temperatură.

În Fig. 3.3 se prezintă variat, ia atenuării ı̂n banda vocală pentru o lungime de 1km a perechilor de fire
torsadate cu diferite diametre [1].
Notă: caracteristicile cablurilor bifilare torsadate din bucla de abonat (perechile din bucla de abonat) sunt
determinate preponderent de parametrii distribuit, i rezistivi (R/km) s, i capacitivi (C/km).
Alte relat, ii empirice de calcul a atenuării cablului ı̂n funct, ie de frecvent, ă s, i de lungime (relat, ii generale s, i
particulare) la o temperatură de 20◦ C sunt următoarele [22]:
• relat, ia generală:
p
L(f )dB = (a f + b · f )d (3.10)
unde distant, a d este dată ı̂n km, frecvent, a f este dată ı̂n M Hz, parametrul a depinde de diametrul
conductoarelor, iar parametrul b depinde de izolat, ia firelor.
• cablu BKMA pentru instalat, ii telefonice aeriene:

p
L(f )dB = (2.1 f + 0.3f )d (3.11)
34
0
a (dB)
5
10
CAT 5
15
20
BKMA
25
CAT 3
30
35
40
45
0 5 10 15 20 25 30 35 f (MHz) 40
Figura 3.4: Variat, ia atenuării cu frecvent, a a cablurilor BKMA, CAT.3 s, i CAT.5 la temperatura camerei pentru
o lungime de 180m.
paradiafonia
telediafonia
vL2
vT vL1
Figura 3.5: Moduri de manifestare ale fenomenului de diafonie.
• cablu UTP CAT.3, utilizat de regulă ı̂n bucla de abonat, caracteristică ”worst case”, d = 100m:
p
L(f )dB = (2.32 f + 0.238f ) (3.12)
• cablu UTP CAT.5, caracteristică ”worst case”, d = 100m:

p
L(f )dB = (1.967 f + 0.023f ) (3.13)
Variat, ia atenuării cu frecvent, a a cablurilor BKMA, CAT.3 s, i CAT.5 pentru o lungime de 180m (adică
”600f eet”) s, i o temperatură de 20◦ C este reprezentată ı̂n Fig. 3.4.
3.3 Zgomotul de diafonie liniară

Zgomotul de diafonie liniară este fenomenul prin care un semnal util apare ı̂ntr-un loc nepotrivit. În telefonie
acest semnal de zgomot poate fi inteligibil s, i poate atrage după sine pierderea confident, ialităt, ii [1]. Zgomotul
de frecvent, ă unică este determinat tot de fenomenul de diafonie s, i constă din semnale nedorite pe frecvent, e
fixe induse ı̂n canalul vocal (de ex. tonurile de semnalizare dintre terminalul telefonic s, i centrala locală). Acest
zgomot are un caracter stat, ionar, un exemplu tipic fiind brumul de ret, ea.
Fenomenul de diafonie se manifestă ı̂ntre perechile de fire din acelas, i cablu ı̂n două moduri fundamentale:
paradiafonia (Near End Crosstalk - NEXT) s, i telediafonia (Far End Crosstalk - FEXT) - vezi Fig. 3.5.
Cauzele principale care determină fenomenul de diafonie pe bucla de abonat sunt cuplajele capacitive parazite
dintre perechile vecine s, i echilibrarea imperfectă fat, ă de pământ a circuitelor. Torsadarea firelor reduce ı̂n mare
măsură efectul cuplajelor inductive dintre perechile vecine, fără ı̂nsă a elimina complet acest cuplaj.
Pe un cablu format din fire torsadate există două tipuri de tensiuni (vezi Fig. 3.5): o tensiune transversală
35
vT=vd
Echipament
L
vL1
terminal
L
Cuplaj
capacitiv
Cc2 Cc1
vL2 Echipament
vd terminal
vCM
v
Figura 3.6: Cuplaj capacitiv longitudinal - transversal.
(sau diferent, ială), vT , ı̂ntre cele două fire, tensiune care reprezintă semnalul util, s, i tensiunile longitudinale,
vL1 s, i vL2 , ı̂ntre fiecare fir s, i pământ (punctul comun sau masa comună). Tensiunile longitudinale reprezintă
semnale parazite induse de regulă prin cuplaje capacitive cu diferite surse de semnale. Ideal, diferent, a dintre
tensiunile longitudinale trebuie să fie zero, caz ı̂n care nu se generează o tensiune transversală perturbatoare [1]
[4].
În Fig. 3.6 se prezintă situat, ia ı̂n care o sursă de semnal v (de exemplu ret, eaua de alimentare) se cuplează
prin intermediul capacităt, ilor parazite Cc1 s, i Cc2 cu cele două fire ale perechii torsadate, ceea ce determină
aparit, ia a două tensiuni longitudinale vL1 s, i vL2 ı̂ntre fire s, i masă comună (pământul), tensiuni care se pot scrie
sub forma:
vd vd
vL1 = vM C + ; vL2 = vM C −
2 2
vL1 + vL2
vM C = ; vd = vL1 − vL2 (3.14)
2
unde vM C este tensiunea de mod comun, iar vd este tensiunea diferent, ială perturbatoare generată.
Situat, ia descrisă ı̂n Fig. 3.6 se numes, te cuplaj longitudinal-transversal, iar raportul ı̂n decibeli ı̂ntre tensiunea
longitudinală (de mod comun) s, i ceea diferent, ială (transversală) se numes, te factorul (raport) de reject, ie al
modului comun, RRM C (Common Mode Rejection Ratio - CMRR) [1]:
vM C
RRM C = 20lg [dB] (3.15)
vd
Dacă capacităt, ile Cc1 s, i Cc2 sunt egale s, i inductivităt, ile L din puntea de alimentare a aparatului telefonic
sunt egale, atunci tensiunile longitudinale vL1 s, i vL2 sunt egale s, i tensiunea transversală (sau diferent, ială)
perturbatoare este zero.
Situat, ia prezentată ı̂n Fig. 3.6 este caracteristică cuplajului dintre ret, eaua de alimentare s, i perechile de fire
torsadate, caz ı̂n care se induce brum de ret, ea ı̂n canalul telefonic vocal.
Fig. 3.7 prezintă situat, ia corespunzătoare cuplajului capacitiv dintre perechi de fire torsadate vecine, cuplaj
care generează fenomenul de diafonie s, i induce tonuri de semnalizare s, i semnale de voce parazite ı̂n perechea
afectată.
În cazul situat, iei prezentate ı̂n Fig. 3.7 ı̂n primul circuit se transmite semnalul diferent, ial v1 , semnal
util, s, i ı̂n acest circuit apare un dezechilibru generat de capacitatea parazită Cd . În lipsa acestei capacităt, i
tensiunile longitudinale vL1 s, i vL2 sunt identice, dar ı̂n prezent, a capacităt, ii Cd aceste tensiuni nu mai sunt
identice. Apare un cuplaj transversal-longitudinal ı̂ntre sursa de semnal care generează v1 s, i firele circuitului 1.
Datorită capacităt, ilor parazite Cc1 s, i Cc2 apare un cuplaj longitudinal-transversal ı̂ntre circuitul 1 s, i circuitul
2, adică ı̂ntre sursele de semnal reprezentate de vL1 s, i vL2 s, i firele din circuitul 2. În circuitul 2 apare o
tensiune transversală (diferent, ială) perturbatoare v2 , chiar dacă capacităt, ile Cc1 s, i Cc2 sunt identice. Cuplajul
36
vL1
C L Sursă de
v1 dezechilibru Echipament
circuit 1 terminal
L Cd
C
Cuplaj vL2
Cc2 capacitiv
C L
circuit 2 v2 Echipament
terminal
L Cc1
C
Figura 3.7: Cuplaj transversal - longitudinal s, i cuplaj longitudinal - transversal.
V Cablu
Vr
Pereche i
Vnx NEXT
Pereche j
Vr
V
V Cablu
Pereche i
V FEXT Vfx
Pereche j
Vr
Figura 3.8: Paradiafonia s, i telediafonia ı̂ntre perechile unui cablu.
transversal-longitudinal se caracterizează prin atenuarea de diafonie (crosstalk loss) [1]:
v1
across = 20lg [dB] (3.16)
v2
Alte cauze care determină fenomenul de diafonie: cuplaje inductive dintre perechi (cuplaj redus prin
torsadare), cuplaje parazite ı̂ntre subansamble electronice, cuplaje capacitive s, i inductive ı̂ntre trasee
imprimate s, i ı̂ntre componente, diafonia indusă de dispozitivele codoare PCM, câs, tigul excesiv al repetoarelor
vocale utilizate pe perechile din cablu.
3.3.1 Modelarea matematică a fenomenului de diafonie

Cele două tipuri de fenomene de diafonie (NEXT - paradiafonie s, i FEXT - telediafonie) care apar ı̂ntre perechile
unui cablu (vezi Fig. 3.8 ) se pot caracteriza prin atenuările de diafonie, Anx (f ) s, i Af x (f ), dependente de
frecvent, ă. Parametrii ment, ionat, i se pot calcula conform relat, iilor următoare [22]:
V 2 (f ) V 2 (f )
Anx (f ) = ; A f x (f ) = (3.17)
Vnx2 Vf2x
Dacă mai multe perechi interferă cu perechea j, atunci suma puterilor semnalelor interferente NEXT s, i
FEXT este dată de:
X X
2 2
Vnx = Vnx,j ; Vf2x = Vf2x,j (3.18)
i6=j i6=j
37
Dacă se consideră un cablu cu k perechi din care n perechi interferă, la frecvent, e mari (> 500kHz), atenuările
de diafonie exprimate ı̂n dB au expresiile [22] [23]:
Anx,dB (f ) = Knx − 15 · ln (f ) + 6 · ln (m/n)
Ael−f x,dB (f ) = Kf x − 20 · ln (f ) − 10 · ln (d) + 6 · ln (m/n) (3.19)
m=k−1
unde Knx s, i Kf x sunt constante de cuplaj de diafonie s, i depind de parametrii cablului, iar m este numărul
posibil al surselor ce generează interferent, e. Frecvent, a se exprimă ı̂n M Hz, iar distant, a ı̂n km. Relat, ia se
modifică pentru diferite tipuri de cablu după cum urmează:
• cablu BKMA pentru instalat, ii aeriene:
Anx,dB (f ) = 40.3 − 15 · ln (f ) + 6 · ln (m/n)
Ael−f x,dB (f ) = 35.6 − 20 · ln (f ) − 10 · ln (d) + 6 · ln (m/n) (3.20)
Anx,dB (f ) = 41.3 − 15 · ln (f )
Ael−f x,dB (f ) = 51 − 20 · lg (f /0.772) (3.21)
Anx,dB (f ) = 62.3 − 15 · ln (f )
Ael−f x,dB (f ) = 63 − 20 · lg (f /0.772) (3.22)
Notă: nivelul semnalului de telediafonie indus ı̂ntr-un circuit (adică o pereche) depinde atât de atenuarea de
telediafonie cât s, i de atenuarea semnalului care generează telediafonia, atenuare suferită pe circuitul pe care se
transmiste acest semnal. Din acest motiv se defineste parametrul EL-FEXT (Equal Level Far End Crosstalk)
care reprezintă diferent, a dintre atenuarea de telediafonie s, i atenuarea inserată de circuitul pe care se transmite
semnalul generator de diafonie. Relat, iile anterioare, (3.20), (3.21), (3.22), dau paramaterul EL-FEXT (Ael−f x ),
care trebuie considerat ı̂n practică pentru evaluarea efectului fenomenului de telediafonie [22] [24].
Notă: teoretic, atenuarea de paradiafonie s, i implicit nivelul semnalului perturbator indus prin paradiafonie
nu depine de lungimea cablului, fenomenul de cuplaj fiind localizat la capetele apropiate ale celor două canale. În
realitate ı̂nsă, cuplajul de paradiafonie nu este localizat ı̂ntr-un singur punct s, i are loc pe o anumită lungime de
cablu. Din acest motiv se defineste parametrul ACR (Attenuation to Crosstalk Ratio) care reprezintă diferent, a
dintre atenuarea de paradiafonie s, i atenuarea unei sect, iuni de cablu de lungime finită, de regulă 100m [25].
În Fig. 3.9 se prezintă variat, ia cu frecvent, a a atenuării de paradiafonie pentru cele trei tipuri de cabluri
amintite anterior, iar ı̂n Fig. 3.10 se prezintă variat, ia cu frecvent, a a parametrului EL-FEXT pentru tipurile de
cablu considerate, pentru o sect, iune de cablu cu lungimea de 180m (adică ”600f eet”).
Alte relat, ii pentru diafonia pereche-pereche ı̂n funct, ie de densităt, ile spectrale ale semnalelor care generează
interferent, a (diafonia) sunt următoarele [26]:
N ext (f ) = S (f ) · KN · f 1.5
F ext (f ) = S (f ) · KF · f 2 · l · |H(f )|2 (3.23)
unde f este frecvent, a ı̂n Hz, l este lungimea ı̂n picioare, KN o constantă egală cu 8.536 · 10−15 , KF o constantă
egală cu 7.74 · 10−21 , S(f ) este densitatea spectrală a semnalului interferent, iar H(f ) este funct, ia de transfer
38
0
aNEXT (dB)
10
CAT 3
20
30
BKMA
40
50 CAT 5
60
70
80
0 5 10 15 20 25 30 35 f (MHz) 40
Figura 3.9: Variat, ia atenuării de paradiafonie cu frecvent, a a cablurilor BKMA, CAT.3 s, i CAT.5.
0
aEL-FEXT (dB)
10
CAT 3
20
BKMA
30
40 CAT 5
50
60
70
80
0 5 10 15 20 25 30 35 f (MHz) 40
Figura 3.10: Variat, ia parametrului EL-FEXT cu frecvent, a a cablurilor BKMA, CAT.3 s, i CAT.5 pentru o
lungime de 180m.
ı̂n frecvent, ă a canalului.

Dacă există n surse perturbatoare identice, ı̂nsumarea efectelor se poate face astfel:
N ext (f, n) = S (f ) · KN · f 1.5 · n0.6
F ext (f, n) = S (f ) · KF · f 2 · l · |H(f )|2 · n0.6 (3.24)
Valoarea de 0.6 a exponentului se determină empiric s, i este valabil ı̂n special pentru cablurile din America.
Cablurile din Europa au un exponent cu valoarea 0.7 sau 0.8. Formula are precizie mai ridicată pentru un
număr mare de semnale interferente.
3.4 Structura internă s, i parametrii cablurilor de telecomunicat, ii

3.4.1 Cabluri de telecomunicat, ii utilizate ı̂n bucla de abonat
Cablurile de telecomunicat, ii utilizate ı̂n buclele de abonat precum s, i pentru conectarea centralelor private (PBX)
sau a altor echipamente (de ex. concentratoare) la ret, eaua telefonică publică sunt formate din mai multe perechi
torsadate (ı̂ntre zeci s, i mii de perechi) s, i sunt destinate să funct, ioneze la o tensiune maximă de exploatare de
150V [27] [28].
Din punctul de vedere al modului de pozit, ionare/instalare, cablurile de telecomunicat, ii folosite ı̂n bucla de
abonat pot fi grupate astfel:
• cabluri de telecomunicat, ii aeriene, montate pe fat, adele clădirilor sau pe stâlpi;
• cabluri de telecomunicat, ii subterane, pozit, ionate direct ı̂n sol sau ı̂n canalizat, ie.
39
1 2 3 4 5 6
1 Perechi torsadate - inima cablului

2 Strat/bandă izolatoare: hârtie sau plastic
3 Manta interioară din Pb sau bandă de aluminiu
4 Strat/bandă izolatoare: hârtie sau plastic
5 Armătură de oţel sau bandă de oțel
6 Manta exterioară (fire textile, materiale
termoplastice – PVC, PE, plastic cauciugat)
Figura 3.11: Structura generală a cablurilor de telecomunicat, ii.
Structura generală a unui astfel de cablu este prezentată ı̂n Fig. 3.11.
Cablul este format dintr-un număr de perechi torsadate, care poate fi patru perechi ı̂n cazul cablurilor
utilizate ı̂n ret, ele de date locale, zeci de perechi ı̂n cazul unor cabluri aeriene sau sute sau mii de perechi ı̂n cazul
unor cabluri ı̂ngropate. Firele sunt izolate cu hârtie (ı̂n standardardele vechi de cablu; hârtia este una specială cu
proprietăt, i dielectrice conforme cu cerint, ele ret, elelor de telefonie) sau cu plastic special (cu proprietăt, i dielectrice
corespunzătoare). Perechile formează miezul cablului (cable core), iar interstit, iile dintre perechi pot fi umplute
cu aer (air core cables) sau cu un material nehigroscopic (de ex. gel) (filled core cables) care previne infiltrarea
umezelii ı̂n interiorul cablului. Perechile sunt torsadate la rândul lor ı̂n straturi concentrice după anumite reguli
ce depind de numărul de perechi s, i de structura cablului, pentru a se reduce diafonia [29] [30].
Perechile din miezul cablului sunt ı̂nfăs, urate cu mai multe straturi protectoare (vezi Fig. 3.11 ) care asigură
protect, ia ı̂mpotriva umezelii (straturi de plastic sau hârtie ı̂n cablurile vechi), mantale sau straturi/benzi/folii
metalice (manta de plumb ı̂n cablurile vechi, benzi/folii de aluminiu ı̂n cablurile noi) care asigură ecranarea
electromagnetică s, i pot asigura s, i protect, ia ı̂mpotriva umezelii ı̂n anumite situat, ii (de ex. dacă se foloses, te
manta metalică), o armură de ot, el (ı̂n cazul cablurilor vechi) sau o bandă de ot, el (ı̂n cazul cablurilor noi) pentru
a asigura rezistent, ă fizică. Peste armătura/banda de ot, el se aplică o manta protectoare din plastic, plastic
cauciugat sau textile ı̂mbibate cu bitum ı̂n cazul cablurilor mai vechi.
Parametrii principali ai cablurilor utilizate ı̂n bucla de abonat sunt:
• rezistent, a electrică măsurată pe circuit fizic (pereche) ı̂n curent continuu la temperatura de 20◦ C. Are
valori cuprinse ı̂ntre 57Ω/km (2 × 0.9mm) s, i 284Ω/km (2 × 0.4mm).
• rezistent, a de izolat, ie a fiecărui conductor fat, ă de toate celelalte conductoare legate ı̂mpreună la mantaua
metalică (5000M Ω/km).
• capacitatea de lucru măsurată la 800Hz ı̂ntre o pereche s, i celelalte perechi legate ı̂mpreună la mantaua
metalică (40 − 60nF/km).
• atenuarea (la 800Hz) calculată conform relat, iei:

r
ωRC
α= [N p/km] (3.25)
2
unde R reprezintă rezistent, a electrică a perechii conductoare ı̂n Ω/km, C reprezintă capacitatea nominală
sau maximă a perechii ı̂n F/km, iar ω reprezintă pulsat, ia ı̂n rad/s.
• tensiunea de străpungere: cablul de lungime finită trebuie să suporte aceste tensiuni fără să se străpungă,
timp de un minut:
– tensiune de 1500V aplicată ı̂ntre mantaua metalică legată la pământ s, i toate conductoarele legate
ı̂ntre ele;
– tensiune de 500V aplicată ı̂ntre ansamblul primelor conductoare ale fiecărei perechi legate ı̂mpreună
s, i ansamblul celorlalte conductoare legate ı̂mpreună.
40
4 2 2
1
2 1
Cuartă stea Cuartă combinată DM

1 Conductor de cupru 2 Izolație conductor 3 Folie pereche 4 Folie cuartă
Figura 3.12: Circuite de transmisie organizate ı̂n cuarte.
3.4.2 Cabluri de telecomunicat, ii utilizate ı̂n ret, eaua de transport

Ret, eaua de transport asigură legăturile dintre nodurile de comutat, ie locale s, i de tranzit ale ret, elei telefonice
[27] [28]. În sistemele telefonice moderne aceste legături sunt realizate pe fibră optică s, i doar ı̂n anumite cazuri
mai sunt utilizate cabluri de telecomunicat, ii, de ex. la conectarea unor concentratoare/multiplexoare PCM la
centralele locale, conectarea unor centrale de capacitate mică la centrale de tranzit, etc. Aceste cabluri sunt
destinate să funct, ioneze la o tensiune maximă de 250V s, i spre deosebire de cablurile din bucla de abonat un
canal de comunicat, ie duplex este realizat cu două perechi de fire, adică se lucrează duplex la 4 fire. Cele 4 fire
formează o cuartă s, i există două tipuri principale de cuarte (vezi Fig. 3.12):
• cuartă dublă pereche sau DM (Dieselhorst - Martin) - se formează două perechi torsadate cu un anumit
pas, apoi cele două perechi se torsadează cu un alt pas.
• cuartă stea - cele 4 fire se torsadează ı̂mpreună folosing un anumit pas.
Perechile din cuartă, respectiv cuartele pot fi ı̂nvelite cu o folie de plastic s, i posibil cu una de aluminiu,
acesta din urmă asigurând ecranarea perechilor respectiv a cuartei.
În ret, elele digitale astfel de cabluri se pot utiliza pentru transmisiile cadrelor PCM primare sau ale unor
cadre PDH.
Parametrii principali ai cablurilor utilizate ı̂n ret, eaua de transport sunt:
• rezistent, a electrică a unei perechi măsurată ı̂n curent continuu la temperatura de 20◦ C, trebuie să aibă
valori cuprinse ı̂ntre 57Ω/km (2 × 0.9mm) s, i 32Ω/km (2 × 1.2mm).
• rezistent, a de izolat, ie se măsoară ı̂ntre un conductor al cablului s, i tot, i ceilalt, i conductori legat, i ı̂mpreună
la mantaua metalică a cablului s, i trebuie să fie minim de 10000M Ω/km.
• capacitatea nominală, măsurată la frecvent, a de 800Hz ı̂ntre conductorii unei perechi s, i tot, i ceilalt, i
conductori legat, i ı̂mpreună la mantaua cablului; trebuie să fie cel mult 26.5nF/km pentru perechile
utilizate ı̂n circuite de ı̂naltă frecvent, ă s, i 38.5nF/km pentru perechile utilizate ı̂n circuite de joasă
frecvent, ă.
• constanta de atenuare este partea reală a constantei de propagare s, i trebuie să aibă următoarele valori:
– 75mN p/km la f = 800Hz pentru circuitele de joasă frecvent, ă;

– 240mN p/km la f = 120kHz pentru circuitele de ı̂naltă frecvent, ă;
– 350mN p/km la f = 240kHz pentru circuitele de ı̂naltă frecvent, ă.
41
• tensiunea de ı̂ncercare: fiecare lungime finită de cablu trebuie să suporte, fără străpungere, timp de un
minut următoarele tensiuni:
– tensiune de 2000V (50Hz) aplicată ı̂ntre mantaua metalică legată la pământ s, i tot, i conductorii
circuitelor legat, i ı̂mpreună;
– tensiune de 500V (50Hz) aplicată ı̂ntre oricare din conductoarele unei cuarte s, i tot, i ceilalt, i conductori
ai cuartei legat, i ı̂mpreună.
3.4.3 Alte aspecte legate de structura cablurilor de telecomunicat, ii

În funct, ie de modul ı̂n care se realizează ecranarea electromagnetică a perechilor torsadate din ”miezul cablului”,
ecranare care reduce diafonia dintre perechi s, i intrerferent, ele externe, avem următoarele tipuri de cabluri [31]
[32]:
• cablu UTP (Unshielded Twisted Pair): nu există ecranare a perechilor s, i nici ecranare a cablului fat, a de
interferent, ele externe. Este cablul cu pret, ul cel mai scăzut, dar este s, i cel mai us, or de instalat, fiind mai
flexibil decât cablurile ecranate. Cablurile UTP sunt folosite de regulă pentru cablare ı̂n clădiri (indoor
cabling), mediu ı̂n care interferent, ele electromagnetice sunt de regulă mai reduse. Se utilizează pe scară
largă s, i pentru implementarea ret, elelor de date locale (Local Area Network - LAN). Fig. 3.13 prezintă
structura internă a unui cablu UTP cu 4 perechi (utilizat ı̂n ret, elele de date), iar Fig. 3.14 prezintă o
imagine cu structura internă a unui astfel de cablu.
• cablu S-UTP (Screened Unshielded Twisted Pair): mai este numit s, i cablu FTP (Foiled Twisted Pair):
perechile nu sunt ecranate, dar există un ecran al cablului (folie metalică ı̂nfăs, urată peste ”miezul
cablului”) care protejează perechile fat, ă de interferent, ele externe. Structura este similară cu cea a
cablurilor folosite ı̂n bucla de abonat. Fig. 3.15 prezintă structura internă a unui cablu S-UTP cu 4
perechi (utilizat ı̂n ret, elele de date), iar Fig. 3.16 prezintă o imagine cu structura internă a unui astfel de
cablu.
• cablu STP (Shielded Twisted Pair): perechile cablului sunt ecranate (fiecare pereche este ı̂nfăs, urată cu o
folie metalică), dar nu există un ecran al cablului. Acest tip de cablu reduce substant, ial diafonia dintre
perechi s, i ı̂n acelas, i timp protejează perechile fat, ă de interferent, ele externe. Cablul este mai scump s, i ı̂n
acelas, i timp este mai greu de instalat datorită flexibilităt, i reduse a structurii interne. Acest tip de cablu
merită utilizat ı̂n sisteme de transmisii de date de viteză mare, unde este necesar un raport semnal zgomot
mare pentru asigurarea unor capacităt, i de transmisie mari. Fig. 3.17 prezintă structura internă a unui
cablu STP cu 4 perechi.
• cablu S-STP (Screened Shielded Twisted Pair): mai este numit s, i S-FTP (Screened Foiled Twisted Pair):
perechile individuale sunt ecranate prin ı̂nfăs, urarea unei folii metalice ı̂n jurul perechii s, i ı̂n plus cablul are
un ecran separat. Acest cablu asigură reducerea semnificativă a diafoniei dintre perechi s, i ı̂n acelas, i timp
se reduce puternic efectul interferent, elor externe. Cablul este scump, este greu de instalat s, i este destinat
sistemelor de transmisie de date de viteză mare. Fig. 3.18 prezintă structura internă a unui cablu S-STP
cu 4 perechi, iar Fig. 3.19 prezintă o imagine cu structura internă a unui astfel de cablu.
Alte aspecte care trebuie luate ı̂n considerare se referă la instalarea cablurilor (altfel spus cablarea ret, elelor
de acces sau a ret, elelor locale telefonice sau de date) [33] [34]. O pereche torsadată ı̂n mod ideal, adică toate
”spirele” sunt identice s, i perechea prezintă o simetrie perfectă, are performant, e mai bune, ı̂n ceea ce prives, te
lărgimea de bandă s, i distorsiunile de atenuare, decât un cablu coaxial. Din nefericire un astfel de cablu nu
se poate fabrica, fiind imposibilă asigurarea unei simetrii perfecte a perechii torsadate. Simetria perechii este
afectată s, i de procesul de instalare. Datorită ı̂ndoirii cablului ı̂n procesul de instalare anumite perechi se desfac
(ı̂s, i schimbă geometria) s, i strică simetria cablului. Procesul este ilustrat ı̂n Fig. 3.20 [30] [34]. În figură se poate
observa de asemenea asimetria perechilor torsadate, adică distant, a variabilă dintre conductoarele perechilor
42
Conductor
Izolație
Pereche
Manta
Figura 3.13: Structura unui cablu UTP cu 4 perechi.
Figura 3.14: Perechile torsadate ale unui cablu UTP.
Conductor
Izolație
Pereche
Ecran
cablu
Manta
Figura 3.15: Structura unui cablu S-UTP cu 4 perechi.

43
Figura 3.16: Perechile torsadate ale unui cablu S-UTP.
Conductor
Izolație
Pereche
Ecran
pereche
Manta
Figura 3.17: Structura unui cablu STP cu 4 perechi.
Conductor
Izolație
Pereche
Ecran
pereche
Manta
Ecran
cablu
Figura 3.18: Structura unui cablu S-STP cu 4 perechi.

44
Figura 3.19: Perechile torsadate ale unui cablu S-STP.
Figura 3.20: Perechi torsadate ”simple”.
torsadate. O solut, ie la problemele amintite anterior o constituie as, a numitele cabluri ”bonded pair”. În acest
caz cele două fire ale perechii au izolat, ia legată/lipită (vezi Fig. 3.21), ceea ce ı̂mbunătăt, es, te mult simetria
perechii torsadate, adică firele din pereche sunt la distant, ă egală ı̂n fiecare spiră. În plus, as, a cum se poate
observa ı̂n Fig. 3.21, dacă cablul se ı̂ndoaie ı̂n procesul de instalare firele nu se desfac s, i nu strică simetria
cablului [34]. Dezavantajul unui astfel de cablu constă ı̂n pret, ul mai ridicat comparativ cu cablurile torsadate
”simple”.
Legat de structura internă a unui cablu trebuie ment, ionat conceptul de categorie a unui cablu [29] [30] [35] .
Acest concept se referă la performat, ele unui cablu ı̂n ceea ce prives, te lărgimea de bandă s, i ecranarea/reducerea
interferent, elor externe s, i a interferent, elor dintre perechi. Categoria unui cablu depinde de simetria internă (adică
de precizia pasului de torsadare) s, i de ecranarea utilizată (adică ecranarea ı̂ntregului cablu s, i/sau ecranarea
perechilor individuale). În ret, ele de voce se poate utiliza cablu de categoria 3 (CAT.3), care permite s, i transmisii
Perechile UTP “bonded”

nu se desfac în puntul
de inflexiune al cablului
Figura 3.21: Perechile torsadate ”bonded”.

45
Cablu orizontal
“Plenum cable”
Cablu vertical
“Riser cable”
Figura 3.22: Tipuri de cabluri utilizate ı̂n cablarea de interior a unei clădiri.
de date la debite medii (cât, iva Mbps). Numai pentru transmisii de voce se poate utiliza s, i cablu de categorie
mai mică. Pentru ret, ele de date locale (debite de 100Mbps sau 1Gpbs) se utilizează cablu categoria 5 (CAT.5
sau CAT.5E - categoria 5 ı̂mbunătăt, ită) sau categoria 6 (CAT.6 s, i CAT.6E). Cabluri de categoria 7 (CAT.7 s, i
CAT.7A) sunt cabluri S-STP cu ecranarea perechilor precum s, i a cablului s, i se utilizează ı̂n ret, ele de date locale
de viteză foarte mare (10Gbps).
Un alt aspect, strâns legat de procesul de instalare a cablurilor ı̂n clădiri, prives, te materialul izolator utilizat
ı̂n izolat, ia perechilor s, i ı̂n mantalele din plastic ale caburilor [36] [37] [38]. Izolat, ia de plastic (de reguă polietilenă)
a celor mai multe cabluri este inflamabilă s, i la aprindere generează multă căldură s, i mult fum toxic. Toate acestea
constituie probleme severe ı̂n cazul unui incendiu. Există bineı̂nt, eles materiale plastice rezistente la foc care
se pot utiliza pentru realizarea izolat, iei cablurilor (de ex. polietilenă ignifugă, clorură de polivinil, fluorurat
propilen etilen, etc.), dar cablurile realizate cu aceste izolat, ii sunt mai scumpe. Într-o ret, ea cablată de interior
se pot identifica două tipuri de cabluri, s, i anume (vezi Fig. 3.22):
• cabluri vericale sau cabluri ”Riser”: sunt cablurile care conectează etajele unei clădiri, mai exact panourile
de conexiuni aflate la etaje diferite. Volumul acestor cabluri este mai redus s, i astfel au un efect mic ı̂n
cazul unui incendiu, cu toate că pot constitui o cale de propagare a focului ı̂ntre etaje. De regulă se
permite o izolat, ie mai slab ignifugă a acestor cabluri.
• cabluri orizontale sau cabluri ”Plenum”: sunt cablurile care conectează terminalele la panourile de
conexiuni. Volumul acestor cabluri este mare sau chiar foarte mare (dacă există un număr mare de
terminale pe etaj de clădire) s, i astfel au un efect mare ı̂n cazul unui incendiu. Aceste cabluri pot
constitui căi de propagare a focului s, i ı̂n plus pot ı̂ntret, ine focul s, i pot produce un volum mare de fum
toxic. De regulă aceste cabluri trebuie să aibă o izolat, ie ignifugă de calitate mai bună.
Select, ia tipului de cablu ı̂ntr-o cablare de interior (mai exact a tipului de izolat, ie a cablului) trebuie să t, ină
cont de aspectele ment, ionate, aspecte la fel de importante ca s, i caracteristicile electrice ale cablurilor.
Notă: panourile de conexiuni de la etaje diferite nu sunt neapărat simple panouri cu conectoare ci pot include
comutatoare, repetoare, multiplexoare, hub-uri etc.
46
3.5 Aplicat, ie
1. Se analizează schema echivalentă a unei sect, iuni de cablu. Se analizează variat, ia cu frecvent, a a
parametrilor primari ı̂n câteva cazuri concrete (tabele cu variat, ia parametrilor primari cu frecvent, a sunt
disponibile ı̂n laborator).
2. Utilizând un RLC-metru se măsoară parametrii primari ai unui segment de cablu UTP CAT.5 de lungime
305m. Se compară valorile măsurate cu cele teoretice. Se concatenează mai multe segmente de cablu UTP
CAT.5 (2-3 segmente) s, i se măsoară parametrii primari. Se compară valorile măsurate cu cele teoretice.
3. Se identifică important, a impedant, ei caracteristice. Se analizează modul de calcul al impedant, ei

caracteristice ı̂n toată banda de frecvent, a, respectiv ı̂n banda telefonică. Se analizează variat, ia
impedant, ei caracteristice cu frecvent, a ı̂n câteva cazuri particulare.
4. Se analizează modul de calcul al constantei de atenuare s, i al constantei de fază ı̂n toată banda de frecvent, a,
respectiv ı̂n banda telefonică. Se analizează variat, ia cu frecvent, a a acestor parametrii ı̂n câteva cazuri
particulare.
5. Se analizează formulele empirice de calcul ale atenuării pentru diferite tipuri de cablu. Se măsoară
atenuarea unui segment de cablu UTP CAT.5 de lungime 305m. Pentru asigurarea simetriei mediului de
transmisie generatorul de semnal de test s, i dispozitivul de măsurare (de ex. osciloscop sau analizor
spectral) se vor separa de segmentul de cablu prin transformatoare; se va asigura adaptarea de
impedant, ă (cel put, in part, ial) la cele două capete. Se compară valorile măsurate cu cele teoretice. Se
repetă experimentul descris pentru un segment de cablu UTP CAT.5 mai lung (se concatenează 2-3
segmente de 305m).
6. Se analizează procesul de generare al diafoniei ı̂ntre perechile unui cablu s, i se realizează experimentul
următor, descris ı̂n Fig. 3.23:
• telefonul Tf 1A se conectează la o centrală PBX pe o pereche a unui segment de cablu UTP CAT.5.
• telefonul Tf 2A se conectează la centrala PBX pe o altă pereche a unui segment de cablu UTP CAT.5.
Acest telefon va fi un telefon electromagnetic cu disc, la care este mai us, or de conectat un instrument
de măsură/osciloscop ı̂n circuitul de recept, ie.
• telefoanele Tf 1B s, i Tf 2B se conectează direct la porturile centralei PBX. Telefonul Tf 2B va fi un
telefon electromagnetic cu disc din motivele expuse la punctul anterior.
• telefoanele Tf 3A s, i Tf 3B se leagă direct, fără a trece prin PBX, utilizând o altă pereche a cablului
UTP CAT.5. Aceste telefoane vor fi telefoane electromagnetice cu disc, care nu necesită alimentare
pentru circuitul de recept, ie s, i la care se poate conecta mai us, or un instrument de măsură/osciloscop.
• centrala PBX se poate conecta pe un port de comunicat, ie serial (port COM) la un calculator PC,
de la care se poate controla/configura centrala. Dacă această conexiune este realizată centrala s, i
calculatorul vor avea masă de semnal comună.
În condit, iile descrise ı̂n figura ment, ionată anterior se asigură adaptarea de impedant, ă s, i evitarea
dezechilibrării canalelor de transmisie datorită instrumentelor de măsurare folosite. Experimentul are
două faze s, i anume:
• centrala PBX este deconectată de la calculator. Se realizează o legătură telefonică ı̂ntre telefoanele
Tf 1A s, i Tf 1B. Telefonul Tf 1A va genera semnalul sursă pentru diafonie: semnal de voce sau alt
semnal aplicat microfonului. Se realizează o legătură telefonică ı̂ntre telefoanele Tf 2A s, i Tf 2B. Se
măsoară amplitudinea semnalelor NEXT ı̂n circuitele de recept, ie al telefoanelor Tf 2A s, i Tf 3A. Se
măsoară amplitudinea semnalelor FEXT ı̂n circuitele de recept, ie al telefoanelor Tf 2B s, i Tf 3B.
47
Tf_1A
Tf_1B
Pereche torsadată 1
PBX
NEXT FEXT
NEXT port COM
Pereche torsadată 2 PC control PBX

Tf_2A Tf_2B
FEXT
Tf_3A Tf_3B
Figura 3.23: Măsurarea experimentală a diafoniei generate de dezechilibrarea perechilor torsadate fat, ă de masă.
Zc
~
Zc
NEXT FEXT
Zc
Zc
Figura 3.24: Măsurarea experimentală a atenuării de diafonie dintre perechile torsadate.
• se conectează centrala PBX la calculator s, i cele două echipamenete vor avea masă comună, ceea ce
va duce la dezechilibrarea perechilor fat, ă de pământ. Se măsoară amplitudinea semnalelor NEXT
la telefoanele Tf 2A s, i Tf 3A s, i amplitudinea semnalelor FEXT la telefoanele Tf 2B s, i Tf 3B. Se
compară valorile măsurate cu cele obt, inute la punctul anterior.
7. Se analizează formulele empirice de calcul ale atenuării de diafonie pentru diferite tipuri de cablu. Se
măsoară atenuarea de diafonie (NEXT s, i FEXT) dintre perechile unui segment de cablu UTP CAT.5 de
lungime 305m. Experimentul, descris ı̂n Fig. 3.24, constă ı̂n aplicarea unui semnal de test pe o pereche
s, i măsurarea nivelului semnalului la capătul unei alte perechi. Pentru asigurarea simetriei mediului de
transmisie generatorul de semnal de test s, i dispozitivul de măsurare (de ex. osciloscop sau analizor
spectral) se vor separa de segmentele de cablu prin transformatoare; se va asigura adaptarea de impedant, ă
(cel put, in part, ial) la capete perechilor implicate ı̂n test. Se compară valorile măsurate cu cele teoretice.
Se repetă experimentul descris pentru un segment mai lung de cablu UTP CAT.5 (se concatenează 2-3
segmente de 305m).
8. Se analizează structura internă a unor cabluri utilizate ı̂n ret, ele telefonice precum s, i a unui cablu UTP
CAT.5. Se identifică important, a parametrilor care caracterizează cablurile de telecomunicat, ii s, i se
analizează modul de definire a acestor parametrii.
9. Se analizează modul de cablare (de interior) a unei clădiri cu mai multe etaje. Se vor identifica provocările
pe care le ridică acest proces s, i se vor propune solut, ii posibile.
3.5.1 Exercit, ii
1. Parametrii primari ai unui cablu la frecvent, a de 1591.549Hz (ω = 10000rad/s) sunt 68Ω/km s, i 68nF/km.
Ce impedant, ă de sarcină trebuie conectată la ies, irea cablului pentru a avea la capătul opus o impedant, ă
de intrare egală cu impedant, a de sarcină? Depinde această impedant, ă de lungimea cablului?
48
Capăt A segment 1 Capăt A segment 2 Capăt A segment 3 Capăt A segment 4
Capăt B segment 1 Capăt B segment 2 Capăt B segment 3 Capăt B segment 4
Figura 3.25: Panoul de conexiuni pentru cablurile de test.
2. Parametrii primari ai unui cablu la frecvent, a de 1591.549Hz (ω = 10000rad/s) sunt 100Ω/km s, i 40nF/km.
Dacă la intrarea cablului de lungime 2400m se aplică un semnal sinus cu amplitudinea 1V s, i faza 0 rad,
calculat, i amplitudinea s, i faza semnalului obt, inut la ies, irea din cablu.
3. Parametrii fundamentali ai unui segment de cablu sunt A11 = A22 = 2, A12 = 3, A21 = 2. Dacă
impedant, a de sarcină conectată la ies, irea cablu are valoarea Zs = 2 − j3, calculat, i impedant, a de intrare
a cablului.
4. Se consideră un cablu BKMA cu lungimea de 3km care are 50 de perechi din care interferă 10 perechi.
Calculat, i atenuarea de paradiafonie la frecvent, ele: 4kHz, 80kHz, 120kHz s, i 240kHz. Calculat, i
parametrul EL-FEXT la frecvent, ele ment, ionate anterior.
5. Se consideră un segment de cablu BKMA cu 25 de perechi s, i cu lungimea de 400m pe care se transmite

un semnal de date ADSL cu densitatea spectrală de putere −40dBm/Hz. Calculat, i semnalul de diafonie
NEXT s, i FEXT la frecvent, ele de 500kHz, 1M Hz, 1.5M Hz s, i 2M Hz, dacă interferă 4 perechi, 12
perechi, respectiv toate perechile. Refacet, i calculele pentru o lungime de 1200m. Analizat, i rezultatele
obt, inute. Calculat, i raportul semnal/diafonie (separat pentru NEXT s, i FEXT) pentru lungimile de cablu
s, i frecvent, ele considerate.
3.6 Anexă
În Fig. 3.25 se prezintă panoul de conexiuni (patch panel) la care se conectează ı̂ntr-un anumit fel 4 segmente de
cablu UTP CAT.5 utilizate pentru măsurarea parametrilor cablurilor (atenuare, atenuare de diafonie, parametrii
primari, etc.) precum s, i pentru ”emularea” unor bucle de abonat. Pentru a se putea conecta ı̂n paralel cu
perechile torsadate echipamente terminale, generatoare de semnal s, i diferite instrumente de măsurare s, i pentru
a fi posibilă concatenarea segmentelor, fiecare capăt de cablu se conectează ı̂n paralel la trei prize, după cum
este prezentat ı̂n Fig. 3.25.
———————————————
Capitolul 4
Cablarea unei ret, ele telefonice
4.1 Introducere
Capitolul propune prezentarea unor aspecte de bază legate de cablarea unei ret, ele telefonice, fără a face ı̂nsă o
prezentare exhaustivă a acestei problematici, lucru de altfel imposibil datorită timpului limitat destinat studiului
aspectelor ı̂n discut, ie. Într-o anumită măsură se ating s, i aspecte legate de cablarea unei ret, ele de date, separarea
completă a ret, elelor de telefonie s, i a celor de date nemaifiind posibilă. Capitolul prezintă conectoarele folosite
pentru conectarea terminalelor de voce s, i de date, echipamentele de conectică utilizate pe bucla de abonat
s, i câteva din principiile utilizate pentru instalarea acestor echipamente de conectică. Ca s, i aplicat, ie practică
se propune realizarea unei ”miniret, ele” telefonice care conectează mai multe terminale telefonice la o centrală
telefonică PABX prin bucle de abonat ce includ cablurile de comunicat, ie s, i elementele de conectică.
4.2 Cablarea de interior a ret, elelor de telefonie s, i de date

În Fig. 4.1 se prezintă schema de principiu a unei ret, ele de interior, care cont, ine o cutie (sau panou) de conexiuni
unde intră mediul de transmisie ce vine din exterior. Acest mediu poate fi reprezentat de cabluri cu perechi
torsadate sau de cabluri cu fibre optice [27] [28]. În situat, ia unei transmisii optice ı̂ntre punctul de acces la ret, ea
(adică centrala locală ı̂n cazul unei ret, ele telefonice) s, i utilizator sau ı̂n situat, ia multiplexării mai multor canale
individuale pe un canal de bandă mai cutia de conexiuni va include s, i echipamentele de conversie optic-electric
s, i/sau echipamentele de multiplexare necesare, pe lângă echipamentele de conectică.
Din cutia de conexiuni pornesc cabluri individuale către prizele la care se pot conecta echipamentele
terminale. Pentru prize telefonice se utilizează de regulă un cablu plat, fără ecran metalic, cu 2, 4, 6 sau 8 fire
netorsadate, lit, ate, cu diametrul de 0.15mm. Cel mai des se utilizează cablu cu 2 sau 4 fire. Lungimea redusă
a acestor cabluri, diafonia redusă (se utilizează un cablu separat pentru fiecare terminal), precum s, i nivelul
redus al interferent, elor ı̂ntr-un mediu de interior (cel put, in ı̂n cele mai multe situat, ii) permite construct, ia
simplă descrisă mai sus. Pentru a conecta un telefon analogic sunt necesare doar 2 fire, iar pentru a conecta
Cablu exterior Cutie/

Cutie/ panou de Priză/
panou de conexiuni Socket
conexiuni Cablare de interior
Mufă/ Cordon Terminal de
Priză/
Junction Plug Patch date/ telefon
Socket
box/ Patch cable/cord
panel
Priză/
Socket
Figura 4.1: Cablarea unei ret, ele de interior
49
50
Sistem
prindere fire
cu șuruburi
Prize
6P4C
Figura 4.2: Priză telefonică dublă 6P4C.
un telefon digital sunt necesare 2 sau 4 fire, dar ı̂n unele cazuri sunt necesare s, i perechi suplimentare, de ex.
pentru telealimentare (unele perechi sunt folosite numai pentru alimentare, fiind posibilă astfel asigurarea unui
curent de alimentare mai mare), pentru sonerie suplimentară sau alte operat, ii de semnalizare suplimentare.
Cordonul cu mufă care leagă terminalul la priză este format tot dintr-un cablu plat cu mai multe fire, de
regulă 2 sau 4 fire.
Notă: cablul plat netorsadat se poate utiliza s, i pentru conectarea (la panoul de distribut, ie) unor echipamente
de date de debit redus sau mediu.
De-a lungul timpului s-au dezvoltat diferite tipuri/standarde de conectoare utilizate ı̂n ret, elele telefonice, dar
ı̂n ret, elele actuale se folosesc as, a numitele conectoare ”Registered Jack” (RJ) [39]. Aceste standarde se referă
atât la structura prizei (socket) s, i a mufei (plug/jack) cât s, i la conectarea firelor (operat, ii de cablare/mufare)
la aceste echipamente de conectică.
Conectoarele modulare RJ au patru mărimi diferite, s, i anume pot fi cu 4, 6, 8 sau 10 pozit, ii (conectorul
RJ50 cu utilizare limitată ı̂n unele sisteme de date proprietare), iar uneori nu toate contactele sunt instalate.
De exemplu mufele utilizate pentru echipamentele de telefonie au 6 pozit, ii/locat, ii pentru pini, dar de regulă
există ı̂n mufă numai 4 pini. Pentru conectoarele modulare RJ se foloses, te notat, ia xP yC, unde x este numărul
total de pozit, ii/locat, ii pentru pini, iar y este numărul de pini sau contacte existente (instalate).
Pentru cablarea de interior a ret, elelor telefonice se folosesc de obicei conectoarele 4P 4C (RJ9), 6P 2C, 6P 4C
s, i 6P 6C [39]. Conectorul 4P 4C este utilizat de regulă pentru conectarea receptorului (handset-ului) la telefon,
2 fire sunt folosite pentru microfon (firele exterioare) s, i 2 pentru cască/difuzor (firele interioare). Conectoarele
6P 2C (RJ11), 6P 4C (RJ14) s, i 6P 6C (RJ25) se folosesc pentru conectarea aparatelor telefonice la cablurile de
interior, diferent, a dintre aceste conectoare constând numai ı̂n numărul pinilor/contactelor. În limbajul tehnic
uzual aceste conectoare ”se confundă” de regulă s, i se folosesc sub denumirea de RJ11.
Notă: conectoare 8P 8C [39] (RJ33X, RJ34X, RJ35X) sunt utilizate pentru implementarea unor ret, ele
telefonice private cu număr redus de extensii (terminale telefonice), sisteme ı̂n care un terminal poate avea
conexiuni directe cu mai multe terminale (este vorba de as, a numitele ”key telephone systems” sau KTS).
Important, a acestor tipuri de ret, ele a scăzut datorită răspândirii centralelor PABX.
Conectarea firelor la prizele conectoarelor modulare amintite mai sus se realizează de regulă cu un sistem
cu s, uruburi (vezi Fig. 4.2 s, i Fig. 4.3 ), ceea ce necesită desfacerea perechilor s, i dezizolarea firelor, operat, ii care
strică caracteristica perechilor torsadate, adică cres, te diafonia s, i apar dezadaptări de impedant, ă la ı̂mbinarea
dintre pereche s, i priză. Problema dezadaptării de impedant, ă apare s, i ı̂n cazul cablurilor cu fire netorsadate.
Notă: desfacerea perechilor pentru conectarea la priză trebuie făcută pe o port, iune cât mai redusă pentru
a se limita efectele ment, ionate mai sus. Efectele ment, ionate sunt mai reduse (pot fi chiar ”neglijate”) ı̂n ret, ele
de telefonie, dar sunt foarte importante ı̂n ret, ele de date, ı̂n special ı̂n cele de debit mare.
Sistemul de prindere a firelor ı̂n mufele conectoarelor amintite (vezi Fig. 4.4 s, i Fig. 4.5) este de tipul IDC
(Insulation Displacement Contact) mai numit s, i IPC (Insulation Piercing Contact). Când mufa este strânsă
51
Sistem
prindere fire
cu șuruburi
Priză
8P8C
Figura 4.3: Priză telefonică 8P8C.
Dinte fixare
cablu
Pereche 4 Pereche 2
Dinte fixare
cablu 1
2
3
4
4 3 2 1 5 Pereche 1
Pini 6
7
8
Pini
Pereche 2
Pereche 3
Pereche 1
Figura 4.4: Mufe 6P4C s, i 8P8C.
cu cles, tele de sertizare pinii taie ı̂n izolat, ia firelor s, i fac contact cu conductorul s, i ı̂n acelas, i timp fixează firele.
Pentru fixarea mecanică a firelor există ı̂n mufă s, i un ”dinte” special (vezi Fig. 4.4), care apasă pe ı̂nvelis, ul
(mantaua) cablului s, i asigură o fixare mai bună a mufei pe capătul cablului.
Modul de asignare a perechilor la pinii conectoarelor 6P4C s, i 8P8C ı̂n ret, elele de telefonie s, i numerotarea
pinilor acestor mufe este prezentată ı̂n Fig. 4.4 [39] [40] [41]. Se poate observa asignarea ”concentrică” a
perechilor, prima pereche fiind conectată la pinii din mijloc, următoarea pereche la pinii localizat, i lângă cei
din mijloc s, i as, a mai departe. Asignarea perechilor la pinii mufelor folosite ı̂n ret, ele telefonice, RJ11, RJ14 s, i
RJ25, s, i codul culorilor folosit pentru identificarea perechilor ı̂n cablurile utilizate pentru cablarea de interior
sunt prezentate ı̂n tabelul Tab. 4.1.
Notă: prescurtările T/R din 4.1 se referă la firele din perechea telefonică s, i anume T - Tip (polaritate
pozitivă) s, i R - Ring (polaritate negativă).
Conectoarele modulare de tip 8P 8C sunt folosite s, i pentru cablarea ret, elelor de date. Ret, elele de date locale
(LAN - Local Area Network) ce folosesc tehnologia Ethernet (una din cele mai utilizate tehnologii de ret, ele
Figura 4.5: Mufe 6P2C s, i 6P4C instalate pe cablu.

52
Tabela 4.1: Asignarea perechilor la mufele RJ11, RJ14, RJ25 s, i codul culorilor utilizat pentru identificarea
firelor.
Poz. Per. T/R RJ11 RJ14 RJ25 Cul. vechi Cul. Cat5e/6
1 3 T T3 portocaliu alb-verde
2 2 T T2 T2 negru alb-portocaliu
3 1 R R1 R1 R1 ros, u albastru
4 1 T T1 T1 T1 verde alb-albastru
5 2 R R2 R2 galben portocaliu
6 3 R R3 albastru verde
Sistem
prindere fire
de tip IDC
Prize
8P8C
Figura 4.6: Priză de ret, ea dublă.
LAN) folosesc conectorul 8P 8C RJ45, mufele fiind instalate conform standardului TIA/EIA [39] [42]. Cablurile
folosite pentru conectarea echipamentelor din ret, eaua Ethernet sunt cabluri UTP cu 4 perechi torsadate de
categoria CAT.5e sau CAT.6. Debitele de tranmisie mari (10Mbps - Ethernet, 100Mbps - Fast Ehernet sau
1Gbps - Gb Ethernet) necesită torsadarea perechilor s, i utilizarea unor cabluri de categorie superioară.
Prizele folosite ı̂n ret, elele de date Ethernet au sistemul de prindere a firelor de tip IDC, ceea ce necesită
desfacerea perechilor pe o lungime mai redusă s, i face posibilă o instalare mai sigură a cablului. În Fig. 4.6 este
prezentată o priză dublă de ret, ea unde se poate observa sistemul de prindere al firelor. De ret, inut că ı̂n cazul
ret, elelor de date instalarea prizelor s, i a mufelor trebuie realizată cu mai multă atent, ie astfel ı̂ncât să fie afectată
cât mai put, in omogenitatea perechilor, pentru a se evita cât mai mult scăderea atenuării de diafonie dintre
perechi s, i generarea dezadaptărilor de impedant, a la conexiunile dintre perechi s, i echipamentele de conectică.
Notă: există prize de ret, ea speciale pentru cabluri S-UTP (sau FTP), priza la care conectorul 8P 8C are un
ı̂nvelis metalic s, i există un sistem de prindere special pentru ecranul cablului. Mufele 8P 8C pentru cablurile
S-UTP au de asemenea un ı̂nvelis, metalic.
Notă: există compatibilitate ı̂ntre prizele s, i mufele modulare xP yC de diferite tipuri, ceea ce simplifică
cablarea ret, elelor de interior s, i utilizarea unor echipamente de conectică comune pentru ret, elele de voce s, i de
date. De exemplu o mufă 4P 4C se poate introduce ı̂ntr-o priză 6P 6C, iar o mufă 6P 6C se poate introduce ı̂ntr-o
priză 8P 8C. Pinii mufei mai mici vor ”călca” pe pinii centrali ai prizei mai mari. Introducerea/scoaterea unei
mufe mai mici ı̂ntr-o/dintr-o priză mai mare trebuie făcută cu atent, ie pentru a se evita distrugerea/deformarea
piniilor marginali din priză.
Instalarea perechilor cablului UTP utilizat ı̂n ret, elele de date ı̂n mufa 8P 8C RJ45 este specificată ı̂n
standardul TIA/EIA-568 (vezi Tab. 4.2 s, i Fig. 4.7 ) astfel ı̂ncât să existe compatibilitate cu ret, elele de
telefonie. Există două moduri de pozit, ionare a firelor, s, i anume conform standardului T568A respectiv T568B
[39] [42]. Un cablu care este mufat conform T568A la un capăt s, i T568B la celălalt capăt este un cablu
”crossover”. Aceste cabluri au fost folosite pentru interconectarea echipamentelor de date de acelas, i tip (de ex.
două terminale de date/PC), ı̂nainte de folosirea capabilităt, ilor auto-MIDX (adică detect, ia automată a
perechilor utilizate pentru transmisie/recept, ie). Plăcile de ret, ea actuale implementează auto-MIDX. Un cablu
care este mufat la fel ı̂n ambele capete este numit cablu ”patch” (cordon). În cazul mufării T568A perechea
53
Dinte fixare
cablu
Pini
8 7 6 54 3 21
Figura 4.7: Mufă 8P8C cu fire instalate conform T568A.
Tabela 4.2: Instalarea perechilor cablurilor UTP ı̂n mufele RJ45.

Poz. T/R Per. 568A Culori T568A Per. 568B Culori T568B
1 T 3 alb-verde 2 alb-portocaliu
2 R 3 verde 2 portocaliu
3 T 2 alb-portocaliu 3 alb-verde
4 R 1 albastru 1 albastru
5 T 1 alb-albastru 1 alb-albastru
6 R 2 portocaliu 3 verde
7 T 4 alb-maro 4 alb-maro
8 R 4 maro 4 maro
verde este interschimbată cu perechea portocalie.

Legat de modul de instalare a perechilor ı̂n mufa RJ45 se pot ment, iona următoarele aspecte:
• instalarea ”concentrică” a perechilor conform regulilor utilizate ı̂n ret, elele telefonice nu este utilizabilă ı̂n
ret, elele de date pentru că perechea care s-ar conecta la pinii marginali ar trebui desfăcută prea mult, ceea
ce ar influent, a negativ atenuarea de diafonie dintre perechi.
• transmisiile Ethernet la debitele de 10Mbps s, i 100Mbps utilizează o duplexare la 4 fire, adică o pereche
este folosită pentru transmisie s, i una pentru recept, ie, s, i astfel rămăn două perechi neutilizate (perechea
maro s, i perechea albastră) din cele patru ale cablului UTP. În cazul transmisiei la debitul de 1Gbps trebuie
utilizate toate cele patru perechi ale cablului UTP.
• perechea neutilizată maro, conectată la pinii 7-8 ai mufei respectiv ai prizei RJ45, se poate utiliza pentru
telealimentarea unor terminale de date distante de la un switch sau router.
• perechea neutilizată albastră, conectată la pinii 4-5, pinii centrali ai mufei respectiv ai prizei RJ45, se
poate utiliza pentru o legătură telefonică analogică. Un cordon de telefon cu mufă 6P 2C RJ11 va călca
peste pinii 4-5 ai prizei de ret, ea 8P 8C RJ45. Astfel la o priză de ret, ea se poate conecta un terminal
de date sau un telefon analogic. Dacă se foloses, te o priză de ret, ea dublă sau o priză combinată RJ45 -
RJ11 s, i se conectează perechea albastră la una din prize, iar perechile portocaliu s, i verde la cealaltă priză,
atunci pe acelas, i cablu UTP cu patru perechi se poate asigura ı̂n acelas, i timp o legătură telefonică s, i una
de date - vezi Fig. 4.8.
• perechea albastră conectată la pinii 4-5 ai unei prize RJ45 s, i perechea portocalie (T568A) sau perechea
verde (T568B) conectată la pinii 3-6 ai prizei RJ45 (adică pozit, ionată ı̂n exteriorul perechii albastre) pot
fi folosite pentru conectarea unui telefon digital care lucrează pe 4 fire. În acest caz pe cablul UTP cu
patru perechi poate fi conectat numai telefonul digital, nefiind posibilă conectarea unui terminal de date
pentru că perechea 3-6 este utilizată pentru telefon.
54
Perechea Perechea Perechea

albastră verde portocalie
Priză Priză
6P4C 8P8C
Telefon Terminal de date
Figura 4.8: Priză combinată de ret, ea s, i de telefon s, i instalarea perechilor pentru telefon s, i terminalul de date.
Conectoare (prize) RJ11
Figura 4.9: Panoul de conexiuni al unui modul de access ADSL cu 8 utilizatori realizat cu conectoare RJ11.
4.3 Panouri s, i cutii de conexiuni

Panourile de conexiuni instalate pe echipamente de telefonie care deservesc un număr mic de utilizatori pot fi
realizate cu blocuri de conectoare (prize) RJ11. Este cazul unor centrale PBX de capacitate mică, multiplexoare,
echipamente xDSL cu număr mic de porturi etc. În Fig. 4.9 se poate vedea panoul de conexiuni a unui
multiplexor de acces ADSL cu 8 porturi (utilizatori). Fiecare utilizator are asignat un port pentru bucla
de abonat s, i unul pentru conexiunea cu echipamentul de comutat, ie telefonică, deci 2 perechi pentru fiecare
utilizator, adică două prize 6P 2C RJ11 pentru fiecare utilizator. O situat, ie similară se ı̂ntâlnes, te s, i ı̂n cazul
centralei PABX Evolio 308 A-Call cu 8 extensii s, i 3 linii externe, fiecare port fiind accesibil prin intermediul
unei prize 6P 2C RJ11.
Această solut, ie de realizare a panoului frontal nu este potrivită pentru echipamente de telefonie care deservesc
un număr mai mare de utilizatori, chiar dacă acest număr nu este foarte mare, deoarece prizele RJ11 ocupă
foarte mult spat, iu. De exemplu centrala PABX HiPath 1120 de capacitate mică (8 extensii analogice, 4 extensii
pentru telefoane de sistem, 2 linii externe) utilizează blocuri de conectoare Dinkle cu sistem de prindere a firelor
cu arc (vezi Fig. 4.10) [43]. Prin folosirea unor astfel de blocuri conectoare se pot realiza panouri de conexiuni
compacte cu un număr mare de porturi, utilizabile ı̂n cazul unor echipamente de telefonie de capacitate medie
sau mare.
Pentru realizarea unor panouri de conexiuni compacte ale echipamentelor de telefonie au fost standardizate
conectoare modulare cu un număr mai mare de perechi, cum este conectorul RJ21 [44]. Acest conector are 25 de
perechi (50 fire) s, i poate asigura 25 de porturi telefonice standard. În Fig. 4.11 este prezentată mufa RJ21, iar
ı̂n Fig. 4.12 se prezintă panoul de conexiuni al unui modul de acces ADSL2+ realizat cu o priză RJ21. Modulul
ADSL2+ amintit deserves, te 12 utilizatori, fiecare utilizator având asociat două porturi (adică două perechi),
unul la care se conectează bucla de abonat s, i unul la care se conectează portul echipamentului de comutat, ie
55
Extensii analogice Extensii tf. sistem

Linii externe
(trunchiuri)
Figura 4.10: Panoul de conexiuni al unui PABX de capacitate mică realizat cu blocuri conectoare Dinkle.
telefonică. Deci, ı̂n total sunt necesare 24 de perechi pentru conectarea multiplexor de acces ADSL2+ ı̂n ret, ea
s, i dacă se utilizează o priză RJ21 o pereche (din cele 25) nu va fi utilizată. Asignarea perechilor la pinii mufei
RJ21 s, i codul culorilor folosit pentru identificarea perechilor din cablul la care se conectează sunt prezentate ı̂n
tabelul Tab. 4.3.
Tabela 4.3: Asignarea perechilor la mufa RJ21 s, i codul culorilor utilizat pentru identificarea firelor.
Culoare Pin (Tip) Pin (Ring) Culoare
alb-albastru 26 1 albastru-alb
alb-portocaliu 27 2 portocaliu-alb
alb-verde 28 3 verde-alb
alb-maro 29 4 maro-alb
alb-gri 30 5 gri-alb
ros, u-albastru 31 6 albastru-ros, u
ros, u-portocaliu 32 7 portocaliu-ros, u
ros, u-verde 33 8 verde-ros, u
ros, u-maro 34 9 maro-ros, u
ros, u-gri 35 10 gri-ros, u
negru-albastru 36 11 albastru-negru
negru-portocaliu 37 12 portocaliu-negru
negru-verde 38 13 verde-negru
negru-maro 39 14 maro-negru
negru-gri 40 15 gri-negru
galben-albastru 41 16 albastru-galben
galben-portocaliu 42 17 portocaliu-galben
galben-verde 43 18 verde-galben
galben-maro 44 19 maro-galben
galben-gri 45 20 gri-galben
violet-albastru 46 21 albastru-violet
violet-portocaliu 47 22 portocaliu-violet
violet-verde 48 23 verde-violet
violet-maro 49 24 maro-violet
violet-gri 50 25 gri-violet
O ret, ea telefonică de interior mai extinsă (de ex. care acoperă mai multe etaje ale unei clădiri s, i mai multe săli
de pe fiecare etaj) include mai multe cutii de conexiuni, echipamentele de conectică din aceste cutii permit, ând
interconectarea segmentelor de cablu care fac legătura ı̂ntre diferitele părt, i ale ret, elei (de ex. ı̂ntre etajele unei
clădiri) precum s, i interconectarea segmentelor de cablu magistrale cu segmentele de cablu terminale (la capătul
cărora se instalează prizele) [27] [28]. În Fig. 4.13 se prezintă structura internă a unei cutii de conexiuni cu 50
de perechi utilizată ı̂n ret, ele telefonice de interior. În figură se pot observa blocurile conectoare (sau reglete)
(5 blocuri/reglete a câte 10 perechi), sistemul de fixare a cablurilor, priza de pământare s, i tabelul de asignare
a perechilor de pe partea interioară a capacului cutiei. Cutia prezentată ı̂n Fig. 4.13 este din plastic (fiind
instalată ı̂n interior nu trebuie să asigure protect, ie la umezeală s, i alte intemperii), dar există s, i cutii de interior
metalice.
Blocul de conectoare de 10 perechi (sau regleta cu 10 perechi), element component al cutiilor de conexiuni
56
Figura 4.11: Mufa conectorului modular RJ21 cu 25 de perechi.
Conector (priză) RJ21
Figura 4.12: Panoul de conexiuni al unui modul de access ADSL2+ cu 12 utilizatori realizat cu conector RJ21.
Priză pământare
Tabel
asignare
perechi
Sistem
fixare cabluri
Orificii acces
cablu
Blocuri conectoare (reglete) de 10 perechi
Figura 4.13: Cutie de conexiuni cu 50 de perechi pentru ret, ele telefonice de interior.
57
Contacte
pământare
Capăt
cablu B
Sistem de
contacte Sistem de conectare
întreruptibile fire de tip IDC
Capăt
cablu A
Figura 4.14: Bloc conector/reglet.a cu 10 perechi de tip Krone.
Descărcătoare de supratensiune cu gaz
Figura 4.15: Bloc de descărcătoare de supratensiune cu gaz.
utilizate atât ı̂n ret, ele de interior cât s, i ı̂n cele de exterior, este prezentat ı̂n Fig. 4.14. Regleta utilizează un
sistem de prindere a firelor de tip IDC, ceea ce asigură o instalare us, oară s, i sigură a firelor. În cazul unor
tipuri de conectoare, cum sunt regletele Krone [45], contactele asociate sistemelor de prindere a firelor pot
fi ı̂ntrerupte separat pentru fiecare pereche cu ajutorul unor pene din plastic s, i astfel este posibilă izolarea
segmentelor individuale ce compun bucla de abonat, aspect foarte util ı̂n operat, iile de mentenat, ă ale ret, elei
[27].
Notă: conectarea firelor la blocurile conectoare amintite mai sus necesită desfacerea perechilor pe o lungime
mai mare, dar efectele negative introduse de această operat, ie asupra diafoniei s, i adaptării de impedant, ă sunt
acceptabile ı̂ntr-o ret, ea telefonică.
În cazul liniilor telefonice externe aeriene (instalate pe stâlpi sau fat, ade de clădiri) este necesară protejarea
echipamentelor telefonice de supratensiunile care pot apărea ı̂n special datorită descărcărilor electrice din
atmosferă. Există diferite tipuri de limitatoare de supratensiune (”surge protector”/”surge arrestor”’) dintre
care trebuie amintite cele realizate cu varistoare metal oxid (MOV) respectiv descărcătoarele de supratensiune
cu gaz (”gas discharge arrestor”), numite s, i eclatoare [27] [46] [47]. În Fig. 4.15 se prezintă un bloc de
descărcătoare cu gaz (bloc de 10 unităt, i) care se pot instala pe blocurile conectoare Krone, amintite mai sus.
Notă: elementele de protect, ie de tip ”surge arrestor” canalizează supratensiunea către pământ s, i din acest
motiv se folosesc două descărcătoare (conectate la câte un fir al perechii) cu un pin comun ı̂ntre ele, pin care se
conectează la pământ. Regletele utilizate ı̂n cutiile de conexiuni au un circuit separat de pământare la care se
conectează pinul comun amintit mai sus. Bineı̂nt, eles circuitul de pământare al regletei se conetează la priza de
pământare a cutiei de conexiuni.
Echipamentele de date (switch, router, hub, etc.) au panoul de conexiuni realizat de regulă cu blocuri
de prize RJ45. Utilizarea a 4 perechi pentru fiecare legătură individuală s, i condit, iile mult mai dure impuse
pentru atenuarea de diafonie justifică o astfel de solut, ie, chiar dacă ocupă mai mult spat, iu. Echipamente de
comutat, ie/rutare cu un număr mare de porturi pot utiliza s, i conectoare de tip RJ21 ı̂n panoul de conexiuni.
Legătura RJ21 se va utiliza de regulă numai ı̂ntre echipament s, i un panou de conexiuni de tip ”patch panel”.
Panourile de conexiuni utilizate ı̂n ret, elele de date (”patch panel”) sunt de asemenea realizate cu blocuri
de conectoare/prize RJ45, din motivele expuse mai sus. În Fig. 4.16 se prezintă un ”patch panel” cu 48
de prize RJ45, organizate ı̂n grupuri de câte 6 prize. Instalarea firelor se face cu un sistem IDC identic cu
58
Figura 4.16: Panou de conexiuni ”patch panel” cu 48 de prize.
cel prezentat ı̂n Fig. 4.6. Panourile de conexiuni s, i echipamentele de comutat, ie s, i rutare se montează ı̂n
cabinete (”cabinet rack”) de diferite dimensiuni. Datorită compatibilităt, ii dintre prizele RJ45 s, i mufele RJ11,
panourile de conexiuni pentru echipamentele de telefonie pot fi realizate cu unităt, i ”patch panel”, asigurându-se
o convergent, ă a ret, elelor de voce s, i de date.
4.4 Alte aspecte

Cablarea ret, elelor telefonice de exterior respectă principiile care au fost discutate ı̂n paragrafele de mai sus
existând ı̂n esent, ă următoarele diferent, e:
• panourile de conexiuni ale centralelor telefonice de capacitate mare (numite s, i repartitoare) sunt formate
dintr-un număr mare de blocuri conectoare; ı̂n ret, elele moderne se utilizează de regulă blocuri conectoare
cu sistem de instalare a firelor de tip IDC.
• bucla de abonat este compusă din mai multe segmente de cablu inteconectate utilizând cutii de conexiuni
(cabinete de conexiuni). Aceste cutii/cabinete trebuie să fie robuste pentru a preveni accesul neautorizat
s, i trebuie să asigure protect, ie ı̂mpotriva intemperiilor atmosferice. Interconectarea perechilor se realizează
cu blocuri conectoare de diferite tipuri, blocurile de tip IDC fiind folosite ı̂n sistemele moderne.
• cablurile de telecomunicat, ii externe au un număr mare de perechi s, i sunt utilizate coduri de culori specifice
pentru identificarea perechilor.
• legăturile dintre diverse echipamente (multiplexoare, comutatoare, concentratoare, module de acces xDSL)
se realizează ı̂n ret, elele moderne pe cablu optic.
Cablarea de exterior a ret, elelor de date, cu except, ia câtorva cazuri particulare (de ex. ret, ea de date xDSL
care utilizează ret, eaua de acces telefonică pe fire torsadate) se realizează cu cabluri optice.
4.5 Aplicat, ie
1. Se consideră conectoarele modulare RJ11, RJ45, RJ21 utilizate ı̂n cablarea ret, elelor de telefonie s, i de
date. Se identifică elementele constructive ale mufelor s, i ale prizelor conectoarelor modulare considerate.
Se analizează modul de conectare a firelor la pinii mufelor RJ11 s, i RJ45 s, i modul de conectare a firelor ı̂n
prizele RJ11 s, i RJ45.
2. Se analizează modul de utilizare a uneltelor de sertizare folosite pentru instalarea firelor ı̂n mufele RJ11
s, i RJ45.
3. Se analizează modul de utilizare a uneltelor folosite pentru instalarea firelor ı̂n prizele IDC RJ45.
4. Se consideră o priză dublă RJ45 sau o priză combinată RJ45-RJ11. Se mufează pe un cablu UTP cu 4
perechi o mufă RJ45, iar capătul opus al cablului se leagă la priza dublă astfel ı̂ncât la o priză să se poată
conecta un telefon analogic, iar la cealaltă priză un terminal de date. Găsiti o solut, ie pentru conectarea
cablului la un port de PBX s, i la un port de switch Ethernet (ı̂n acelas, i timp).
59
Panou de conexiuni
compus din prize RJ11 Conector bloc (regletă) Krone
Cablu UTP
cu 4 perechi
PBX
A B
Cutie de
conexiuni
Cordoane cu
mufe RJ11
Figura 4.17: Schemă de cablare a unei ret, ele telefonice de interior.
5. Modificat, i conectarea cablului UTP la priza dublă astfel ı̂ncât să fie posibilă conectarea unui telefon digital
ce lucrează pe 4 fire la una din prizele corpului de priză dublă. Se poate conecta la priza dublă ı̂n acelas, i
timp un telefon digital s, i un terminal de date?
6. Se consideră conectoarele bloc (regletele) cu 10 perechi utilizate ı̂n cutiile de conexiuni. Se identifică
elementele constructive s, i se analizează modul de montare ı̂n cutiile de conexiuni. Se analizează modul de
instalare a cablurilor ı̂n cutiile de conexiuni.
7. Se analizează modul de utilizare a uneltelor de sertizare folosite pentru instalarea firelor ı̂n blocurile
conectoare (regletele) utilizate ı̂n cutiile de conexiuni.
8. Se realizează ret, eaua de acces telefonică prezentată ı̂n Fig. 4.17 ce include una sau două cutii de conexiuni
(sect, iunea dintre punctele A s, i B poate fi ı̂nlocuită cu două cutii de conexiuni legate printr-un segment
de cablu), precum s, i toate echipamentele necesare pentru conectarea unor terminale telefonice analogice
la o centrală PBX. Se va exersa instalarea perechilor ı̂n prizele telefonice s, i ı̂n blocurile conectoare folosite
ı̂n cutiile de conexiuni telefonice. Se va analiza modul ı̂n care se pot izola segmentele de cablu precum s, i
modul ı̂n care se pot instala blocurile cu elementele de protect, ie la supratensiuni.
———————————————
60
Capitolul 5
Definirea nivelului s, i a atenuării ı̂n

ret, elele telefonice
5.1 Introducere
Definirea nivelelor de semnal s, i a atenuării circuitelor s, i a liniilor de transmisie, respectiv a unităt, ilor de
măsură utilizate pentru aceste mărimi este foarte importantă ı̂ntr-o ret, ea de telecomunicat, ii. Este de
asemenea importantă definirea punctelor de referint, ă fat, ă de care se definesc anumite nivele sau atenuări
precum s, i a caracterului impedant, elor de sarcină.
Capitolul urmăres, te ı̂nt, elegerea conceptelor amintite anterior precum s, i a modului ı̂n care se determină sau
se măsoară nivele s, i atenuările ı̂ntr-o ret, ea telefonică. Este important de specificat că definirea nivelelor s, i a
atenuărilor este general valabilă ı̂n orice ret, ea de telecomunicat, ii, chiar dacă pot apărea anumite particularităt, i
ı̂n cazul anumitor ret, ele.
5.2 Nivele de semnal

Nivelul prin definit, ie reprezintă expresia sub forma logaritmică a raportului dintre două mărimi de aceeas, i
natură, dintre care una este considerată referint, ă. Se pot identifica două categorii de nivele s, i anume nivele
absolute s, i nivele relative, ambele exprimate ı̂n decibeli. În cazul nivelelor absolute este impusă o valoare de
referint, ă absolută, identică pentru toată ret, eaua, iar ı̂n cazul nivelelor relative referint, a este valoarea nivelului
dintr-un anumit punct al ret, elei.
5.2.1 Nivelul absolut de putere

Nivelul absolut de putere al unui semnal cu frecvent, ă unică reprezintă puterea aparentă a unui semnal sinusoidal,
raportată la puterea aparentă de 1mV A, exprimat ı̂n dBm [1]:
 
V 2 (f )
P |Zn (f0 )|
La = 10lg = 10lg   [dBm] (5.1)
1mV A 1mV A
În ret, elele analogice este uzuală puterea de referint, ă de 1mW , dar pe interfet, ele de linie (la două fire) ale
centralelor digitale se utilizează de regulă impedant, e complexe, ceea ce ı̂nseamnă că trebuie utilizată not, iunea
de putere aparentă [1].
Pentru sisteme cu impedant, e rezistive puterea activă ı̂n banda de interes (f1 , f2 ) se calculează ca fiind:
Rf 2
P = f12 V R(f ) df [mW ], unde R este rezistent, a de sarcină ı̂n Ω, V 2 (f )/R densitatea spectrală de putere ı̂n
mW/Hz, iar f1 , f2 reprezintă limitele benzii ı̂n Hz. Nivelul absolut de putere ı̂n acest caz este:
61
62
P
La = 10lg [dBm] (5.2)
1mW
Pentru sisteme cu impedant, e complexe puterea aparentă ı̂n banda de interes (f1 , f2 ) se calculează ca fiind:
R f V 2 (f )
P = f12 |Z(f 0 )|
df [mV A]. f0 reprezintă frecvent, a de referint, ă la care se face măsurarea impedant, ei de sarcină.
Valorile tipice ı̂n ret, elele telefonice sunt 800Hz, 1000Hz, 1020Hz. Nivelul absolut de putere ı̂n acest caz este:
P
La = 10lg [dBm] (5.3)
1mV A
Variat, ia nivelului cu frecvent, a este dependentă numai de variat, ia tensiunii cu frecvent, a, impedant, a fiind
determinată numai la frecvent, a de referint, ă.
În cazul unui semnal specificat ı̂n timp (mai exact tensiunea semnalui este o funct, ie de timp v (t)) puterea
se poate calcula conform relat, iei:
Z T /2
1
P = v 2 (t) dt (5.4)
T · |Z(f0 )| −T /2
În cazul unui semnal periodic T este perioada semnalului, iar ı̂n cazul unui semnal neperiodic (adică ı̂n cazul
unui impuls) T → ∞.
Determinarea puterii unui semnal aleator (sau stochastic), x, care este caracterizat de funct, ia densitate de
probabilitate a valorilor semnalului, pdf (x), se face conform relat, iei:
Z Xs
1
P = pdf (x) · x2 dx (5.5)
|Z(f0 )| Xi
unde Xi s, i Xs reprezintă limita inferioară respectiv cea superioară a semnalului aleator (sau stochastic) x.
Exemple de semnale aleatorii sunt semnalul vocal, zgomotul alb, zgomotul de cuantizare, etc.
5.2.2 Nivelul absolut de putere psofometric

Nivelul de putere psofometric (exprimat ı̂n dBmp) ia ı̂n considerare caracteristicile fiziologice ale urechii,
caracteristici care fac ca percept, ia sunetelor să depindă de frecvent, ă potrivit unei funct, ii de ponderare W (f ),
numită caracteristică de ponderare psofometrică (vezi Fig. 5.8) [1] [48]. Componentele de frecvent, ă joasă (de
ex. sub 300Hz) respectiv cele de frecvent, ă mai ı̂naltă (de ex. peste 3000Hz) sunt mai put, in sesizate de
urechea umană decât componentele cu frecvent, a cuprinsă ı̂n banda 800Hz - 2000Hz, unde acuitatea auditivă
este maximă. Dacă se t, ine cont de această caracteristică de ponderare, expresiile ce dau puterea s, i nivelului
absolut de putere devin:
f2
V 2 (f ) W (f )/10
Z
Pp = 10 df [mV A] (5.6)
f1 |Z(f0 )|
Pp
LP = 10lg [dBmp] (5.7)
1mV A
În relat, ia de mai sus funct, ia de ponderare W (f ) este dată ı̂n dB.
5.2.3 Nivelul absolut de putere de zgomot

Nivelul absolut de putere de zgomot se defines, te pentru semnale de zgomot, care au de regulă nivele mult mai
reduse decât semnalele utile. Nivelul absolut de putere de zgomot se exprimă ı̂n dBrn [1]. Puterea de referint, ă
considerată ı̂n cazul sistemelor cu impedant, ă complexă este de 1pV A, iar ı̂n cazul sistemelor cu impedant, e
rezistive este de 1pW . De aici rezultă legătura ı̂ntre nivelele absolute de putere exprimate ı̂n dBm s, i nivelele
absolute de putere de zgomot exprimate ı̂n dBrn: 0dBrn = −90dBm, adică L[dBrn] = L[dBm] + 90dB.
63
-5dBr -14dBr 0dBr 0dBr 4dBr -14dBr
9dB 14dB 4dB 18dB

-15dBm -24dBm -10dBm0 -10dBm0 -6dBm -24dBm
Figura 5.1: Definirea nivelelor absolute s, i a celor relative pe un lant, de transmisie.
5.2.4 Nivelul absolut de tensiune

Legat de definirea nivelului trebuie ret, inut că valoarea de referint, a poate fi s, i o tensiune predefinită. Prin
definit, ie nivelul absolut de tensiune exprimat ı̂n dBu este dat de relat, ia următoare [1]:
Ux
Lu = 20lg [dBu] (5.8)
775mV
unde Ux este valoarea eficace a tensiunii măsurate, iar 775mV este tensiunea eficace care produce o putere de
1mW pe o rezistent, ă de 600Ω. Nivelul de tensiune este diferit de nivelul de putere dacă valoarea impedant, ei
de sarcină este diferită de 600Ω, caz ı̂n care avem relat, ia:
600
La = Lu + 10lg [dBm] (5.9)
|Z|
5.2.5 Nivelul relativ de putere

Nivelul relativ de putere ı̂ntr-un anumit punct al lant, ului de transmisie este dat de următorul raport exprimat
ı̂n dBr [1]:
P (1020Hz)
Lr = 10lg [dBr] (5.10)
P0 (1020Hz)
unde P s, i P0 reprezintă puterile aparente ale semnalului ı̂n punctul considerat s, i ı̂n punctul de referint, ă. Pentru
determinarea nivelelor relative se utilizează de regulă semnale cu frecvent, ă unică, valoarea frecvent, ei fiind egală
cu valoarea frecvent, ei de referint, ă. Nivelul relativ este numeric egal cu atenuarea (dacă pe lant, ul de transmisie
punctul de măsurare este localizat ı̂naintea punctului de referint, ă) sau câs, tigul (dacă pe lant, ul de transmisie
punctul de măsurare este localizat după punctul de referint, ă) la frecvent, a de referint, ă ı̂ntre punctul considerat
(punctul de măsurare) s, i punctul de referint, ă, punct ı̂n care nivelul relativ este 0dBr. Semnalul de măsură
aplicat ı̂n punctul de referint, ă al transmisiei (0dBr) are, de regulă, o valoare de −10dBm pentru a se evita
riscul aparit, iei distorsiunilor de neliniaritate. Nivelul relativ permite caracterizarea câs, tigului sau a atenuării
ı̂ntre diferite interfet, e. Nivelul exprimat ı̂n dBm0 reprezintă nivelul absolut de putere măsurat la frecvent, a de
referint, ă (1020Hz) ı̂n punctul de referint, ă al transmisiei (0dBr). Într-un punct oarecare de nivel relativ Lr , un
nivel de referint, ă de L dBm0 determină un nivel absolut La = (L + Lr ) [dBm].
Un exemplu ilustrativ pentru definirea nivelelor de putere absolute s, i relative pe un lant, de transmisie mixt
analog-digital este prezentată ı̂n Fig. 5.1.
5.2.6 Alegerea punctului de referint, ă

Alegerea punctului de referint, a ı̂ntr-un lant, de transmisie este o problemă importantă, exprimarea atenuărilor
s, i a câs, tigurilor făcându-se relativ la acest punct. În cazul unui canal telefonic digital este indicată alegerea
punctului de referint, ă pe traseul digital sau ı̂n vecinătatea acestuia, datorită faptului că traseele (canalele)
digitale prezintă atenuare 0dB. Există distorsiuni de atenuare pe traseele (canalele) fizice pe care se realizează
efectiv transmisia digitală, distorsiuni de atenuare care contribuie ı̂ntr-o anumită măsură la probabilitatea de
eroare pe bit, dar valoarea es, antioanelor codate PCM transmise pe aceste trasee/canale digitale nu se schimbă
[4].
64
** **
A/D
*
H ZE
D/A
*** ***
Figura 5.2: Alegerea punctelor de referint, ă ale transmisiei ı̂n ret, ele telefonice digitale.
VICP VICP
H1 ZE cla cta cti1 cti2 ctb clb ZE H2
lanţ naţional a lanţ internaţional lanţ naţional b
Figura 5.3: Definirea punctelor de conectare internat, ionale virtuale.
Dacă se dores, te un punct de referint, ă comun pentru ambele sensuri de transmisie, atunci punctul de referint, ă
se poate stabili la intrarea transformatorului hibrid ( punctul ∗ ı̂n Fig. 5.2), iar dacă se doresc puncte de referint, ă
diferite pentru cele două sensuri de transmisie, atunci pe calea de transmisie punctul de referint, ă se poate alege
ı̂nainte sau după convertorul A/D (punctele ∗∗ ı̂n Fig. 5.2), iar pe calea de recept, ie punctul de referint, ă se
poate alege ı̂nainte sau după convertorul D/A (punctele ∗ ∗ ∗ ı̂n Fig. 5.2).
Legat de alegerea punctului de referint, ă trebuie amintite s, i punctele de conectare internat, ionale virtuale
- VICP (Virtual International Connecting Point) [1]. Punctele de conectare internat, ionale virtuale definesc
limitele dintre părt, ile nat, ionale s, i internat, ionale ale unei conexiuni (vezi Fig. 5.3). Aceste puncte sunt de
asemenea utilizate ca s, i puncte de referint, ă globale pentru părt, ile nat, ionale s, i internat, ionale.
Prin definit, ie, ı̂n aceste puncte nivelele relative nominale sunt următoarele: transmisie 0dBr, recept, ie 0dBr
pentru circuite digitale s, i transmisie 0dBr, recept, ie −0.5dBr pentru circuite analogice s, i mixte [1].
5.3 Definire atenuări

Atenuarea, a, se defines, te ı̂n general ca s, i un raport exprimat ı̂n decibeli (sau ı̂n neperi) ı̂ntre puteri reale sau
aparente sau ı̂ntre valori de tensiuni eficace conform relat, iilor următoare [49]:
Pi
a = 10lg [dB] (5.11)
Po
1 Pi
a= ln [N p] (5.12)
2 Po
|Vi |
a = 20ln [dB] (5.13)
|Vo |
|Vi |
a = lg [N p] (5.14)
|Vo |
Notă: unităt, ile Np sunt mai put, in utilizate ı̂n practică decât unităt, ile dB.
Dacă raportul se defines, te invers, adică ı̂ntre puterea (tensiunea) semnalului de ies, ire s, i cea a semnalului de
intrare, avem de a face cu amplificare/câs, tig.
Definirea atenuării ca s, i raport de tensiuni este teoretic valabilă doar dacă impedant, ele pe care se măsoară
cele două tensiuni sunt identice sau dacă punctele de măsurare ale tensiunilor sunt separate de amplificatoare
65
sref
Zin=Z2 ZinH=Z1
Circuit H ZB=Zl
smăs
~
Figura 5.4: Definirea s, i măsurarea atenuării de adaptare.
operat, ionale, ı̂nsă ı̂n practică se admite (cel put, in ı̂n unele situat, ii) această definit, ie a atenuării, chiar dacă
condit, iile ment, ionate mai sus nu sunt ı̂ndeplinite.
5.3.1 Atenuarea de adaptare

Atenuarea de adaptare (aa ) este un parametru, specific sistemelor de transmisie, care reflectă gradul de
dezadaptare dintre două impedant, e Z1 s, i Z2 s, i este dată de relat, ia următoare [1]:

Z1 + Z2
aa = 20lg = −20lgr[dB] (5.15)
Z1 − Z2

1 −Z2
unde r = Z
Z1 +Z2 este coeficientul de reflexie.
Această atenuare reprezintă raportul exprimat ı̂n dB ı̂ntre un semnal incident s, i cel reflectat ı̂ntr-un punct
de discontinuitate de impedant, ă caracterizat de impedant, ele Z1 s, i Z2 . Modul de definire precum s, i modul de
măsurare al atenuării de adaptare sunt prezentate ı̂n Fig. 5.4.
5.3.2 Atenuarea de putere aparentă

Atenuarea de putere aparentă caracterizează un circuit din punctul de vedere al transferului de putere [1]. În
Fig. 5.5 se prezintă cazul simplificat al unui circuit care are aplicată la intrare o sursă de tensiune cu valoarea
E s, i impedant, a internă Zi s, i la ies, ire are conectată o impedant, ă de sarcină Zs . Tot ı̂n această figură se prezintă
s, i structura circuitului de referint, ă utilizat pentru definirea acestei atenuări. Impedant, a Zx din circuitul de
referint, ă este egală ı̂n acest caz cu Zi .
Puterea aparentă de intrare Pi se defines, te ca puterea aparentă debitată de sursă pe o sarcină egală cu
impedant, a Zi a generatorului, adică:
E 2 (f )
Pi = (5.16)
4|Zi (f0 )|
Puterea P0 este puterea aparentă de ies, ire pe sarcina Zs , adică:
Vo2 (f )
Po = (5.17)
|Zs (f0 )|
Atenuarea de putere aparentă este dată de relat, ia:
s !
Pi E(f ) |Zs (f0 )|
aa = 10lg = 20lg [dB] (5.18)
Po 2Vo (f ) |Zi (f0 )|
s, i reprezintă raportul ı̂n dB dintre puterea maximă pe care o poate genera sursa conectată la intrare s, i puterea
care este generată de sursă pe impedant, a de sarcină conectată la ies, irea circuitului. Formula generală de mai sus
este aplicabilă ı̂n cazul circuitelor pasive, cum ar fi filtrele sau cuadripolii pasivi reciproci, caz ı̂n care conceptul
de atenuare este bazat pe raportul de nivele de putere aparentă ı̂ntre intrare s, i ies, ire (definit, ie identică ı̂n ambele
sensuri de transmisie). Dacă avem ı̂n lant, ul de transmisie amplificatoare (de exemplu amplificatoare construite
cu amplificatoare operat, ionale), a căror funct, ie de transfer nu este influent, ată de impedant, ele Zi s, i Zs , se
66
Zi Zi
CIRCUIT
E ~ Vi
TELEFONIC Vo Zs E ~ Zx
Pi Po
circuit testat circuit de referinţă
Figura 5.5: Definirea atenuării de putere aparentă.
ı̂ndeplines, te condit, ia 20lgE/V = ct ı̂n funct, ie de frecvent, ă. În această situat, ie atenuarea de putere aparentă se
exprimă la frecvent, a de referint, ă f0 = 1020Hz ı̂n modul următor [1]:
s !
E(f0 ) |Zs (f0 )|
aa0 = 20lg [dB] (5.19)
2Vo (f0 ) |Zi (f0 )|
Atenuarea de putere aparentă se exprimă ı̂n funct, ie de frecvent, ă astfel:

s !
E(f ) |Zs (f0 )|
aa (f ) = 20lg [dB] (5.20)
2Vo (f ) |Zi (f0 )|
Deoarece raportul impedant, elor este exprimat la frecvent, a de referint, ă f0 , variat, ia atenuării cu frecvent, a
depinde exclusiv de raportul de tensiuni E/V . Utilizarea impedant, elor la valoarea frecvent, ei de referint, ă este
indicată ı̂n practică datorită faptului că este mai dificil de determinat valorile de impedant, ă ı̂n funct, ie de
frecvent, ă s, i valorile impedant, elor utilizate ı̂ntr-o ret, ea de transmisie sunt de regulă standardizate la anumite
frecvent, e. Deci este mai simplu să se utilizeze valorile impedant, elor la anumite frecvent, e pentru definirea unor
atenuări.
5.3.3 Atenuarea de insert, ie

Atenuarea de insert, ie caracterizează un circuit tot din punctul de vedere al transferului de putere. Situat, ia
este similară cu cea prezentată ı̂n Fig. 5.5, impedant, a Zx din circuitul de referint, ă fiind egală ı̂n acest caz cu
impedant, a de sarcină Zs [49] [50].
Puterea aparentă de intrare Pi se defines, te ca puterea aparentă debitată de sursă pe o sarcină egală cu
impedant, a de sarcină Zs , adică:
E 2 (f )|Zs (f0 )|2

Pi = (5.21)
|Zi (f0 ) + Zs (f0 )|2 |Zs (f0 )|
Po este puterea aparentă de ies, ire pe sarcina Zs , adică:
Vo2 (f )
Po = (5.22)
|Zs (f0 )|
Atenuarea de insert, ie este dată de relat, ia:

Pi E(f ) |Zs (f0 )|
ai = 10lg = 20lg [dB] (5.23)
Po Vo (f ) |Zi (f0 ) + Zs (f0 )|
s, i reprezintă raportul dintre puterea pe care o poate genera o sursă pe o impedant, ă de sarcină conectată direct
la sursă s, i puterea care este generată de sursă pe aceeas, i impedant, ă de sarcină conectată la ies, irea circuitului.
La fel ca s, i ı̂n cazul atenuării de putere aparentă formula generală este aplicabilă ı̂n cazul circuitelor pasive [1].
Atenuarea de insert, ie se exprimă la frecvent, a de referint, ă f0 = 1020Hz ı̂n modul următor:

E(f0 ) |Zs (f0 )|
ai0 = 20lg [dB] (5.24)
Vo (f0 ) |Zi (f0 ) + Zs (f0 )|
67
s A/D D/A r
~ dBm
S dBm R dBm
Detector Generator
dBm SDR SDR
Figura 5.6: Determinarea nivelelor relative ı̂n punctele situate ı̂nainte de codoarele PCM s, i după decodoarele
PCM.
Formula este utilă ı̂n special ı̂n cazul circuitelor care includ amplificatoare operat, ionale.
Atenuarea de insert, ie se exprimă ı̂n funct, ie de frecvent, ă astfel:

E(f ) |Zs (f0 )|
ai (f ) = 20lg [dB] (5.25)
Vo (f ) |Zi (f0 ) + Zs (f0 )|
5.3.4 Evaluarea codoarelor s, i a decodoarelor PCM

Pentru evaluarea codoarelor s, i a decodoarelor sistemelor PCM din punctul de vedere al atenuărilor introduse
s-a definit conceptul de secvent, ă de referint, ă digitală (Digital Reference Sequence - DRS). DRS este o secvent, ă
posibilă de cod PCM care prin decodare, cu ajutorul unui decodor ideal, furnizează un semnal cu nivelul de
0dBm. Invers, un semnal analogic cu nivelul de 0dBm aplicat la intrarea unui codor ideal va genera o secvent, ă
digitală de referint, ă [1].
Frecvent, a semnalului analogic de măsurare (sinus mai exact) este de 1kHz s, i acest semnal poate fi reprezentat
ca o secvent, ă de 8 es, antioane. O altă alegere posibilă a frecvent, ei semnalului DRS este ca aceasta să nu fie o
sub-armonică a frecvent, ei de es, antionare de 8kHz, o valoare potrivită fiind cea de 1020Hz, dar ı̂n acest caz
generarea semnalului DRS va fi mai complicată. Es, antioanele DRS obt, inute din semnalul sinusoidal de referint, ă
au valoarea de vârf de 118, nivelul de codare maxim de 127 corespunzând, ı̂n cazul unui codec ce utilizează
legea A, la un semnal sinusoidal cu nivelul de 3.14dBm.
Utilizarea secvent, elor DRS permite determinarea nivelelor relative ı̂n punctele s s, i r situate ı̂nainte de
convertorul A/D (adică codorul PCM) s, i după convertorul D/A (adică decodorul PCM). Dacă se reglează nivelul
ı̂n punctul s până când detectorul DRS plasat după convertorul A/D identifică această secvent, ă corespunzătoare
nivelului de 0dBm, atunci nivelul S măsurat ı̂n punctul s reprezintă chiar nivelul relativ ı̂n acest punct exprimat
ı̂n dBr.
Similar ı̂n cazul decodorului PCM, dacă se aplică o secvent, ă DRS la intrarea convertorului D/A s, i se măsoară
ı̂n punctul r un nivel de RdBm, atunci nivelul relativ ı̂n acest punct este de RdBr. A se vedea Fig. 5.6 ı̂n
legătură cu cele discutate.
5.4 Echivalentul pentru fonie

O comunicat, ie telefonică presupune existent, a la cele două extremităt, i a două elemente definitorii: unul emite
mesajul sonor (gura), iar celălalt recept, ionează mesajul sonor (urechea). O astfel de comunicat, ie presupune o
presiune acustică la ambele capete ale conexiunii s, i un semnal electric pentru transmiterea la distant, ă a mesajului
sonor. Planificarea corectă a unei ret, ele telefonice necesită exprimarea atenuării electroacustice ı̂n dB ı̂ntre sursa
acustică s, i receptorul acustic, atenuare denumită ”echivalent pentru fonie” (EF). Dacă circuitul considerat este
subdivizat ı̂n unităt, i mai mici, atunci atenuarea globală pentru fonie este suma valorilor individuale ale EF [1].
Dacă se ia ca referint, ă pentru sistemul nat, ional punctul VICP, EF se poate defini prin următoarele două
componente:
• echivalent pentru fonie la emisie (EFE): reprezintă atenuarea ı̂n fonie ı̂ntre gura abonatului care vorbes, te
s, i punctul VICP - ı̂n acest caz atenuarea ı̂n fonie reprezintă media ponderată (ı̂n dB) a presiunii acustice
de excitat, ie raportată la tensiunea măsurată.
68
EFE-Tf EFC1 EFCk EFCn EFCn+1 EFCs EFCm EFR-Tf
EFE EFR
EFG punct de referinţă
Figura 5.7: Echivalent, ii pentru fonie definit, i pentru o conexiune telefonică.
• echivalentul pentru fonie la recept, ie (EFR): reprezintă atenuarea ı̂ntre punctul VICP s, i urechea abonatului
care ascultă - ı̂n acest caz atenuarea ı̂n fonie este definită ca media ponderată (ı̂n dB) a fort, ei electromotoare
de excitat, ie raportată la presiunea acustică măsurată.
Observat, ie: echivalent, ii pentru fonie la emisie (EFE) s, i la recept, ie (EFR) pot fi determinat, i ı̂n principiu la
orice interfat, ă a ret, elei telefonice.
Notă: legat de ponderările amintite mai sus a se vedea ecuat, iile 5.27 s, i 5.28.
În Fig. 5.7 este dată schema completă a unei conexiuni telefonice, de la sursa sonoră până la receptorul
sonor, constituită din mai multe părt, i ı̂n cascadă.
Avem următoarele relat, ii pentru echivalent, ii pentru fonie la emisie s, i la recept, ie:
n
X
EF E = EF E(post tf.) + EF Ci
i=1
n
X
EF R = EF R(post tf.) + EF Ci (5.26)
i=1
EF G = EF E + EF R
Determinarea echivalent, ilor pentru fonie se poate realiza subiectiv - metode put, in fiabile, sau obiectiv - este
necesar un model psiho-acustic care simulează modul ı̂n care creierul interpretează impresiile sonore. Urechea
este reprezentată de un set de filtre de bandă repartizate regulat pe o scară logaritmică de frecvent, ă. Dacă
semnalul dintr-o bandă depăs, es, te pragul de audibilitate filtrul corespunzător emite un semnal de ies, ire s, i toate
semnalele de la ies, irile filtrelor sunt compuse, regula de adunare depinzând de nivelul sonor [1]:
• la nivele sonore slabe adunarea se face ı̂n putere.
• la nivele sonore normale adunarea se face conform relat, iei:
N
!
10 X
EF = L0 − lg Ki 10−0.1mLi (5.27)
m i=1
unde L0 este o constantă (ı̂n cazul EFC este 0), N este numărul de filtre de bandă, i este indicele frecvent, ei
fi , Li este atenuarea la frecvent, a fi , m este o constantă care depinde de nivelul sonor s, i anume: m = 0.2
pentru nivele normale, m = 0.5 pentru nivele mici, m = 1 pentru nivele foarte slabe (m = 0.2 se aplică
pentru EFG, EFE, EFR s, i EFC), Ki este coeficientul de ponderare la frecvent, a fi s, i aces, ti coeficient, i de
PN
ponderare au proprietatea i=1 Ki = 1. Dacă m = 0.2 (nivele normale) s, i ecartul ı̂ntre valorile Li nu
depăs, es, te 10 − 15dB se poate aplica relat, ia simplificată:
N
X
EF = L0 + Ki Li (5.28)
i=1
Echivalentul pentru fonie al terminalelor telefonice se determină cu ajutorul unor echipamente speciale - nu este
necesară o determinare foarte exactă, EF real depinzând s, i de abonat. Echivalentul pentru fonie al circuitului
69
este egal cu atenuarea la frecvent, a de 1020Hz, dacă atenuarea este constantă ı̂n bandă, respectiv cu atenuarea
medie ı̂n banda 300 − 3400Hz, dacă există distorsiuni de atenuare importante. Dacă distorsiunea de atenuare
este foarte mare este indicat să se utilizeze relatia 5.27 sau 5.28 cu parametrul m = 2. Echivalentul pentru fonie
√
al circuitelor de abonat se poate determina s, i cu relat, ia: EF C = KL RC, unde R este rezistent, a distribuită
a cablului ı̂n Ω/km, C este capacitatea distribuită a cablului ı̂n nF/km, L este lungimea ı̂n km, K este o
constantă care depinde de impedant, a Z0 de terminat, ie a cablului (K = 0.014 pentru Z0 = 600Ω, K = 0.015
pentru Z0 = 900Ω, K = 0.016 pentru Z0 complex). În condit, ii de exploatare normale se consideră că o valoare
EF G = 10dB este acceptabilă.
5.5 Evaluarea nivelului de zgomot

Pentru evaluarea nivelului de zgomot se utilizează diferite filtre de ponderare (numite s, i caracteristici de
ponderare) pentru diferite situat, ii de evaluare a performant, elor, după cum urmează [1] [48]:
• caracteristica de frecvent, ă neponderată (plată) se utilizează pentru evaluarea performant, elor echipamente
de telecomunicat, ii s, i pentru evaluarea performant, elor transmisiilor de date realizate pe canale telefonice
(sau pe alte canale). Caracteristica neponderată este o caracteristică trece jos cu o lărgime de bandă de
3kHz s, i care este plată până la frecvent, a de 50Hz pentru a se putea evalua efectele frecvent, ei ret, elei de
alimentare cu energie s, i ale armonicilor acesteia induse pe liniile de telecomunicat, ii.
• caracteristica de frecvent, ă de bandă ı̂ngustă este necesară pentru identificarea s, i evaluarea perturbat, iilor
cu frecvent, e unice (zgomote reprezentate de semnale sinusoidale).
• caracteristica psofometrică este o caracteristică de ponderare (filtrare) specială pentru evaluarea efectelor
zgomotelor asupra transmisiei semnalului vocal. Se ia ı̂n considerare caracteristica de frecvent, ă a urechii.
Caracteristica standardizată este prezentată ı̂n Fig. 5.8.
– componentele spectrale ale zgomotului situate ı̂n banda 800 − 2500Hz sunt cele mai supărătoare,
sensibilitatea urechii fiind cea mai mare ı̂n această bandă.
– sensibilitatea urechii scade la frecvent, e situate sub 300Hz s, i peste 4000Hz, componentele de zgomot
situate sub s, i peste aceste frecvent, e având un efect relativ redus.
– nivelul absolut de putere ponderat (psofometric) se exprimă ı̂n unităt, i dBmp.
5.6 Aplicat, ie
1. Se vor analiza modurile de definire a nivelelor de semnal. Se va identifica important, a conceptului de nivel
ı̂n sistemele de transmisie.
2. Utilizând un instrument de măsură multifunct, ional disponibil ı̂n laborator se va măsura nivelul unor
semnale periodice (sinus, dreptunghi, triunghi) precum s, i a unui semnal de zgomot alb. Se va modifica
amplidudinea s, i frecvent, a semnalelor periodice respectiv puterea s, i lărgimea de bandă a semnalului de
zgomot.
3. Se vor analiza modurile de definire ale atenuării de putere aparentă s, i ale atenuării de insert, ie. Se vor
identifica avantajele pe care le asigură aceste modalităt, i de definire ale atenuărilor.
4. Se vor analiza modurile de definire ale punctelor de referint, ă.
5. Se va identifica important, a atenuării de adaptare ı̂ntr-o ret, ea de acces pe cablu.
6. Se va analiza modul de definire s, i generare al semnalului DRS precum s, i utilitatea acestui semnal.
70
0
Pondere relativă (dB)
-5
-10
-15
limita (+)
-20
limita (-)
-25
-30
-35
-40
-45
Frecvenţa (Hz) - scară log.
-50
100 800 1000 2000 3000 6000
Figura 5.8: Caracteristica de ponderare psofometrică.
-5dBr
A B C D E F
5dB 7dB 7dB 2dB 12dB
5dBm
Figura 5.9: Lant, de transmisie. Exemplul 1.
7. Se va analiza modul de definire al echivalentului pentru fonie s, i se va identifica important, a acestui

parametru.
8. Se vor analiza metodele de evaluare ale nivelului de zgomot. Se vor identifica cazurile ı̂n care trebuie
utilizate fiecare din metodele ı̂n discut, ie.
5.6.1 Exercit, ii
1. Pe o rezistent, ă de 600Ω se măsoară un nivel absolut de -6dBm. Care este amplitudinea tensiunii sinusoidale
corespunzătoare acestui nivel? Care este amplitudinea tensiunilor dreptunghiulare bipolare cu factor de
umplere de 25%, 50%, respectiv 75% corespunzătoare acestui nivel? Refacet, i calculele pentru un semnal
dreptunghiular unipolar.
2. Dat, i formulele de calcul ale nivelului absolut de putere pentru un ton respectiv pentru un semnal cu banda
de frecvent, ă f1 − f2 .
3. La intrarea unui cablu cu lungimea de 3km s, i constanta de atenuare de 0.4Np/km se aplică un semnal
sinus cu nivelul de -5dBm. Care este nivelul obt, inut la ies, irea din cablu s, i care este amplitudinea acestui
semnal dacă impedant, a de sarcină este de 500Ω. Refacet, i calculele pentru un semnal dreptungiular bipolar
cu factorul de umplere de 50%.
4. Calculat, i nivelul de putere absolut al unui semnal aleator cu gama dinamică [1; 2.71828] s, i funct, ia densitate
de probabilitate 1/x. Refacet, i calculele pentru o densitate de probabilitate constantă de 1/1.71828. Ce
condit, ii trebuie să ı̂ndeplinească funct, ia de densitate de probabilitate?
5. Calculat, i nivelul absolut de tensiune al unui semnal sinus de amplitudine 2V. Impedant, a de sarcină este
500Ω. Refacet, i calculul pentru un semnal triunghiular simetric bipolar cu aceeas, i amplitudine.
71
0dBr
A B C D E F
3dB 5dB 1dB 8dB 10dB
-13dBm
Figura 5.10: Lant, de transmisie. Exemplul 2.
6. Calculat, i nivelul absolut de putere s, i de tensiune al unui semnal dreptunghiular unipolar cu amplitudinea
1V s, i factor de umplere 25%. Modulul impedant, ei de sarcină complexe este de 400Ω. Care este puterea
de referint, ă utilizată ı̂n acest caz? Refacet, i calculele pentru factorul de umplere de 50% s, i 75%.
7. Un cablu are impedant, a de sarcină 600Ω, iar impedant, a de intrare este 500Ω. Calculat, i atenuarea de
adaptare? Care este valoarea maximă (posibilă) respectiv cea minimă (posibilă) (ı̂n dB s, i respectiv ca
raport) a atenuării de adaptare?
8. Un semnal oarecare are densitatea spectrală X (f ) definită de următoarea funct, ie:

X (f ) = 2, f ∈ (200, 800) ; X (f ) = 4, f ∈ (800, 3800). Calculat, i nivelul absolut de putere al acestui
semnal pe o impedant, ă unitară.
9. Se dă lant, ul de transmisie din Fig. 5.9. Calculat, i nivelele relative de putere exprimate ı̂n dBr ı̂n fiecare
punct. Calculat, i nivelele absolute de putere exprimate ı̂n dBm ı̂n fiecare punct. Unde este localizat
punctul de referint, ă? În ce unitate de măsură se exprimă nivelul absolut de putere din acest punct?
10. Repetat, i punctul antrerior pentru lant, ul de transmisie din Fig. 5.10.
———————————————
72
Capitolul 6
Tehnici de codare a semnalului vocal

utilizate ı̂n ret, ele de telefonie
6.1 Introducere
Capitolul propune studiul unor tehnici de codare a vocii (adică tehnici de conversie analog-digitală a semnalului
vocal) utilizate ı̂n ret, ele de comunicat, ii digitale. Mai exact este vorba de Modulat, ia Impulsurilor ı̂n Cod (MIC)
sau ”Pulse Coded Modulation” (PCM), ı̂n terminologia engleză, s, i de Modulatia Delta. Tehnica MIC/PCM
este utilizată ı̂n ret, elele telefonice digitale publice pe când modulat, ia Delta este utilizată ı̂n ret, ele telefonice
digitale dedicate/speciale, cum ar fi ret, elele militare.
Capitolul propune ı̂n mod concret abordarea următoarelor aspecte:
• studiul principiilor teoretice ale modulat, iei PCM cu cuantizare neuniformă. Accentul se va pune pe
ı̂nt, elegerea modului de implementare digitală a procesului de cuantizare neuniformă.
• calcularea unor parametrii ce caracterizează modulat, ia PCM cu cuantizare neuniformă, parametrii necesari
pentru proiectarea unui astfel de modulator.
• evaluarea experimentală a performant, elor acestei tehnici de codare a vocii. Mai exact, se va urmării efectul
nivelului zgomotului de cuantizare asupra calităt, ii recept, iei unor semnale de test de voce.
• studiul principiilor teoretice ale modulat, iei Delta liniare precum s, i cele ale modulat, iei Delta adaptive.
Studiul unor modulat, ii Delta adaptive particulare, cu adaptare simplă a pasului de cuantizare.
• calcularea unor parametrii ce caracterizează modulat, ia Delta liniară s, i modulat, ia Delta adaptivă,
parametrii necesari pentru proiectarea unor modulatoare Delta liniare sau adaptive.
• evaluarea experimentală a performant, elor modulat, iei Delta liniare s, i a modulat, iilor Delta adaptive. Mai
exact, se va urmări efectul nivelului zgomotului de cuantizare s, i efectul distorsiunii de neurmărire de pantă
asupra calităt, ii recept, iei unor semnale de test de voce.
6.2 Modulat, ia PCM

PCM (Pulse Coded Modulation) este o tehnică de codare a semnalului vocal definită de standardul ITU-T
G.711 [51] s, i este tehnica care se foloses, te ı̂n ret, elele telefonice digitale fixe pentru a coda semnalul de voce.
Modulat, ia PCM reprezintă de fapt o tehnică de conversie analog digitală care implică o serie de pas, i, după cum
se prezintă ı̂n continuare [4] [52].
Primul pas ı̂n conversia semnalului vocal analogic ı̂n semnal digital este filtrarea semnalului analogic, adică
limitarea la banda de frecvent, ă telefonică [300 − 3400Hz]. Următorul pas este es, antionarea la o frecvent, ă care
73
74
sq(t) sq(t)
si(t) si(t)
e(si) e(si)
si(t) si(t)
Figura 6.1: Procesul de cuantizare uniformă s, i neuniformă.
să respecte teorema es, antionării, fe > 2 · fm , astfel frecvent, a de es, antionare a fost aleasă fe = 8kHz. Filtrarea
are rolul de a preveni aparit, ia fenomenului de aliere.
Notă: datorită alegerii valorii de 8kHz pentru frecvent, a de es, antionare frecvent, a de tăiere a filtrului trece
jos sau trece bandă antialiere se poate alege ı̂n jurul valorii de 4kHz, ceea ce ı̂nseamnă că banda telefonică ı̂n
sistemele digitale fixe poate fi un pic mai largă decât banda telefonică standard.
Pasul următor este cuantizarea valorii es, antioanelor s, i apoi atribuirea unui cod binar pe un anumit număr de
bit, i valorilor cuantizate. În procesului de cuantizare apare o eroare de cuantizare numită s, i zgomot de cuantizare
[53]. Datorită caracteristicii logaritmice a senzitivităt, ii acustice umane este necesară reducerea zgomotului de
cuantizare la nivele mici ale semnalului vocal/acustic s, i este posibil să se permită un nivel mai mare al zgomotului
de cuantizare la nivele mai mari ale semnalului vocal/acustic, unde acuitatea auditivă este mai redusă. În Fig.
6.1 se prezintă procesul de cuantizare uniformă s, i cel de cuantizare neuniformă [4] [53]. Figura prezintă de
asemenea s, i variat, ia erorii de cuantizare ı̂n interiorul unui interval/pas de cuantizare. Treptele din semnalul
cuantizat, sq (t), sunt egale cu valoarea mediană (adică valoarea de mijloc) a intervalelor de cuantizare. Treptele
din semnalul sq (t) reprezintă nivelele de reconstruct, ie (refacere) ale es, antioanelor la recept, ie.
Fiecare interval de cuantizare se identifică printr-un cod binar s, i es, antionului care cade ı̂ntr-un anumit
interval i se asociază codul binar al intervalului. În sistemele telefonice digitale se codează fiecare es, antion cu 8
bit, i, adică se utilizează 256 de intervale de cuantizare, 128 negative s, i 128 de intervale pozitive. Debitul unui
canal telefonic digital va fi: D0 = fe · nbit/es, ant = 8kHz · 8bit, i = 64kbps
Notă: asigurarea unui zgomot de cuantizare acceptabil ı̂n toată gama dinamică a semnalului vocal se poate
realiza s, i prin folosirea cuantizării uniforme, dar ı̂n acest caz va trebui utilizat un pas de cuantizare mic, care
asigură un zgomot de cuantizare redus la nivele mici de semnal. Acest zgomot de cuantizare mic nu este necesar
să fie asigurat s, i la nivele mari de semnal. Un pas de cuantizare mic ı̂nseamnă ı̂nsă un număr mare de intervale
de cuantizare s, i implicit un număr mare de bit, i per es, antion, adică un debit binar mare.
Pentru realizarea procesului de cuantizare neuniformă, de regulă, se procedează ı̂n felul următor [4]:
• la partea de emisie se realizează o procesare neliniară a semnalului sursă, numită compresie, urmată de
un proces de cuantizare uniformă. Procesul de compresie amplifică mai mult nivelele mici de semnal
s, i amplifică mai put, in nivelele mari de semnal - a se vedea Fig. 6.2. Din motive de simplificare a
implementării procesului de compresie caracteristica de compresie se aproximează cu segmente de dreaptă
- a se vedea Fig. 6.2.
• la partea de recept, ie se realizează o conversie digital analogică conform unei caracteristici de cuantizare
uniforme după care urmează o procesare neliniară a es, antioanelor obt, inute, numită expandare. Acest
proces amplifică mai mult nivelele mari de semnal s, i amplifică mai put, in nivelele mici de semnal - a se
75
compresie caracteristică continuă

+V +V
caracteristică
expandare aproximată
-V +V -V +V
-V -V
Caracteristică continuă Caracteristică segmentată
Figura 6.2: Caracteristici de compresie s, i expandare continue s, i segmentate.
intrare
analogică compresor circuit PAM
convertor
PCM
FTJ/FTB
analogic S&H A/D
linie de
transmisie
ieşire
analogică expandor circuit PAM convertor
FTJ/FTB menţinere D/A
analogic
Figura 6.3: Lant, ul de procesare caracteristic transmisiei digitale ce foloses, te modulat, ia PCM cu compandare ı̂n
domeniul analogic.
vedea Fig. 6.2. Funct, ia de expandare reprezintă inversul funct, iei de compresie s, i astfel per global
es, antioanele semnalului sursă nu sunt afectate/distorsionate. Tot din motive de simplificare a
implementării, caracteristica de expandare se aproximează cu segmente de dreaptă - a se vedea Fig. 6.2.
Notă: procesul combinat de compresie s, i expandare poartă numele de compandare [52].

În Fig. 6.3 se prezintă lant, ul de procesare pe care ı̂l implică transmisia digitală a semnalului vocal folosind
modulat, ia PCM cu compandare. Sunt evident, iate atât procesele de la emisie cât s, i cele de la recept, ie.
Notă: circuitul S&H (Sample and Hold) este un circuit de es, antionare s, i ment, inere a valorii es, antionului pe
o perioadă de es, antionare.
În ret, elele telefonice digitale operat, ia de compresie este efectuată conform as, a numitelor legi de compresie,
s, i anume legea µ (6.1) s, i legea A (6.2) [4] [52] [54].
Legea µ, folosită ı̂n Statele Unite ale Americii s, i Japonia, este definită conform ecuat, iei:
ln(1 + µ|x|)
f (x) = sgn(x) ,0 ≤ x < 1 (6.1)
ln(1 + µ)
Valoarea parametrului µ este 255.
Legea A, folosită ı̂n Europa, este definită conform ecuat, iei:
(
Ax
1+ln(A) , 0 ≤ |x| < 1/A
f (x) = (6.2)
sgn(x) 1+ln(A|x|)
1+ln(A) , 1/A ≤ |x| < 1
Valoarea parametrului A este 87.6, valoare pentru care se obt, ine continuitatea funct, iei de compresie.
Implementarea funct, iilor de compresie s, i expandare ı̂n domeniul analogic ridică o serie de probleme, chiar
s, i ı̂n cazul ı̂n care caracteristicile ı̂n discut, ie sunt aproximate cu segmente de dreaptă. O implementare mai
precisă, imună la tolerant, ele componenelor electronice s, i la variabilitatea cu temperatura s, i cu timpul a acestor
componente, se poate face ı̂n domeniul digital. În Fig. 6.4 se prezintă lant, ul de procesare caracteristic unui
transmisii PCM cu compandare implementată ı̂n domeniul digital. Sunt evident, iate atât procesările de la emisie
cât s, i cele de la recept, ie. În esent, a este vorba de următoarele procesări:
76
intrare PCM PCM cu

analogică circuit PAM liniar compresor compresie
FTJ/FTB convertor
S&H D/A digital
linie de
transmisie
ieşire PCM
analogică circuit PAM convertor liniar expandor
FTJ/FTB
menţinere A/D digital
Figura 6.4: Lant, ul de procesare caracteristic transmisiei digitale ce foloses, te modulat, ia PCM cu compandare ı̂n
domeniul digital.
xsursă Cuantizare uniformă x Compresie y Cuantizare

pe 16 biți Lege f(x) 16 biți -> 8 biți
PCM PCM
Transmisie
liniar cu compresie
x y
Expandare
8 biți -> 16 biți
Lege f-1(y)
Figura 6.5: Implementarea digitală a proceselor de compresie s, i expandare.
• la partea de la emisie se realizează o modulare PCM liniară, folosind o cuantizare uniformă, cu un număr
mare de bit, i pe es, antion (13 bit, i ı̂n cazul legii de compresie A s, i 14 bit, i ı̂n cazul legii de compresie µ)
urmat apoi de un proces de compresie ı̂n domeniul digital. În final se obt, ine un semnal modulat PCM cu
cuantizare neuniformă s, i 8 bit, i pe es, antion.
• la partea de la recept, ie se execută un proces de expandare ı̂n domeniul digital, proces care primes, te
cuvintele de cod PCM cu compandare cu 8 bit, i pe es, antion s, i generează cuvinte de cod PCM liniar (cu
cuantizare uniformă) cu un număr mare de bit, i pe es, antion (13 bit, i ı̂n cazul legii de compresie A s, i 14
bit, i ı̂n cazul legii de compresie µ). Urmează procesul de demodulare a semnalului modulat PCM liniar ı̂n
urma căruia rezultă es, antioanele semnalului s, i apoi se realizează generarea semnalului demodulat analogic
prin aplicarea es, antionelor unui circuit de ment, inere urmată de o filtrare trece jos sau trece bandă.
În Fig. 6.5 se prezintă o solut, ie posibilă (nu cea specificată de standardul ITU-T G.711) de implementare
digitală a procesului de compresie s, i de expandare, adică a unei modulat, ii PCM cu compandare. Solut, ia expusă
permite o ı̂nt, elegere mai us, oară a tehnicii de implementare digitală a compandării (compresie s, i expandare).
Semnalul sursă este modulat PCM liniar cu 16 bit, i pe es, antion (adică pe cuvânt de cod PCM), apoi
es, antioanele codate PCM se aplică unui modul digital ce implementează funct, ia de compresie, obt, inându-se
cuvinte de cod PCM cu compandare pe 16 bit, i. Urmează apoi un proces de reducere a numărului de bit, i pe
cuvând de cod PCM de la 16 la 8 bit, i, ceea ce se realizează prin eliminarea ultimilor 8 bit, i (vezi Fig. 6.6).
Acest ultim proces este practic un proces de cuantizare.
La recept, ie are loc prima dată extinderea numărului de bit, i pe es, antion, adică pe cuvânt de cod PCM, de la
8 la 16 bit, i prin adăugarea la codul pe 8 bit, i a unui bit de 1 urmat de 7 bit, i de 0 (vezi Fig. 6.6). Este vorba s, i
ı̂n acest caz de un proces de cuantizare. Cuvintele de cod PCM cu compandare pe 16 bit, i se aplică unui modul
digital ce implementează funct, ia de expandare, obt, inându-se cuvinte de cod PCM liniar pe 16 bit, i, care după
aceea sunt decodate.
În concluzie, implementarea digitală a procesului de compresie implică aplicarea funct, iei de compresie unor
es, antioane codate PCM liniar/uniform pe un număr mare de bit, i urmat de un proces de cuantizare, adică de
reducere a număului de bit, i pe es, antion/cuvânt de cod PCM. Implementarea digitală a procesului de expandare
implică un proces de cuantizare, adică de cres, tere a numărului de bit, i pe es, antion/cuvânt de cod PCM, urmat
de aplicarea funct, iei de expandare es, antioanelor codate PCM cu compresie.
Notă: la destinat, ie trecerea de la 8 la 16 bit, i pe es, antion se realizează prin ı̂nlocuirea celor 8 bit, i LSB
77
15 8 7 0
MSB LSB 16 biți
15 8
MSB 8 biți
15 8 7 0
MSB 12810 16 biți
Figura 6.6: Reducerea respectiv mărirea numărului de bit, i pe cuvânt de cod PCM.
Figura 6.7: Caracteristica de compresie µ normalizată pentru diferite valori ale parametrului µ.
eliminat, i la emisie cu valoarea 100000002 (12810 ), ceea ce reduce la jumătate valoarea maximă pe care o poate
lua eroarea de cuantizare asociată procesului de cuantizare ce a avut loc la partea de emisie.
6.2.1 Legea de compresie µ

As, a cum a fost ment, ionat mai sus legea de compresie µ (6.1) este folosită ı̂n sistemele telefonice digitale din
Statele Unite ale Americii s, i Japonia, parametrul legii de compresie având valoarea µ = 255.
În Fig. 6.7 este prezentată caracteristica de compresie µ normalizată pentru diverse valori ale parametrului
µ, iar ı̂n Fig. 6.8 este prezentată caracteristica de compresie µ normalizată segmentată, adică aproximată prin
segmente (este prezentată doar partea pozitivă a caracteristicii). Parametrul µ = 0 corespunde situat, iei fără
compresie.
Din motive de implementare caracteristica de compresie (µ = 255) se aproximează ı̂n 16 segmente, 8 pe
partea pozitivă s, i 8 pe cea negativă (Fig. 6.8), iar fiecare segment este ı̂mpărt, it la rândul lui ı̂n 16 subsegmente
- vezi Fig. 6.9 ce prezintă primul segment pozitiv al caracteristicii de compresie normalizate. Pe axa y a
caracteristicii toate segmentele au aceeas, i lăt, ime s, i se realizează o cuantizare uniformă pe 8 bit, i. În cadrul
fiecărui segment de pe axa x se efectuează o cuantizare uniformă pe 4 bit, i. Pasul de cuantizare este constant ı̂n
cadrul segmentului, dar variază de la un segment la altul, adică cres, te odată cu indexul segmentului - astfel se
realizează cuantizarea neuniformă.
Notă: pentru o reprezentare grafică mai sugestivă s, i mai us, or de urmărit segmentele pe axa x din Fig. 6.8
78
7/8
Δy7
6/8
5/8
4/8
3/8
2/8
1/8
Δx7
0.0039321
0.0588
0.01176
0.0274
0.4981
0.121
0.24
1
Figura 6.8: Caracteristica de compresie µ segmentată - partea pozitivă.
1/8
Cuanta de
ieșire qo
0.0039321
Cuanta de
intrare qi
(subsegment)
Figura 6.9: Primul segment pozitiv al caracteristicii de compresie µ segmentate. Împărt, irea ı̂n subsegmente.
nu sunt la scară.
Pe baza observat, iilor anterioare codarea es, antioanelor cuantizate ale semnalului de intrare se face ı̂n felul
următor (vezi Fig. 6.10):
• cel mai semnificativ bit, b7 , indică polaritatea/semnul es, antionului;
• următorii 3 bit, i, b6 , b5 , b4 indică segmentul ı̂n care cade es, antionul;
• ultimii 4 bit, i, b3 , b2 , b1 , b0 , indică subsegmentul ı̂n care cade es, antionul.
Parametrii caracteristicii de compresie µ
În continuare vom da relat, iile de calcul pentru parametrii legii de compresie µ. De subliniat că parametrii
definit, i ı̂n continuare caracterizează orice caracteristică de compresie, diferă doar valorile parametrilor.
b7 b6 b5 b4 b3 b2 b1 b0
Semn Segment Subsegment
Figura 6.10: Regula de codare a es, antioanelor cuantizate.

79
Rata de compresie pe segmentul i:
∆xi
Rci = (6.3)
∆yi
unde ∆xi reprezintă lungimea segmentului de intrare i, iar ∆yi lungimea segmentului de ies, ire i (vezi Fig.
6.8), care este egală cu 0.125 pentru oricare segment de ies, ire. Când rata de compresie este mai mică decât 1
ı̂nseamnă că se realizează expandare, iar când aceasta este mai mare decât 1 se realizează compresie.
Cuanta de intrare (caracteristică compresor) pentru segmentul i reprezintă lungimea unui subsegment al
segmentului de intrare i s, i se poate calcula cu relat, ia:
∆xi ∆xi
qi = = (6.4)
Nr. subsegmente 16
Cuanta de ies, ire (caracteristică compresor) reprezintă lungimea unui subsegment al unui segment de ies, ire
s, i se calculează cu relat, ia:
∆yi 0.125
qo = = = 0.0078125 (6.5)
Nr. subsegmente 16
Cuanta elementară reprezintă cuanta cu care ar trebui cuantizat uniform semnalul sursă pentru a se obt, ine
aceleas, i performant, e (calitate a recept, iei) ca s, i ı̂n cazul cuantizării neuniforme (14 bit, i ı̂n cazul legii µ).
2 2
qe = b
= 14 = 0.00012207 (6.6)
2 2
Numărul de cuante elementare dintr-o cuantă (subsegment) de intrare:
qi
ni = (6.7)
qe
Puterea zgomotului de cuantizare ı̂n segmentul i [53]:
qi2
P zqi = (6.8)
12
Puterea totală a zgomotului de cuantizare [4]:
8
X
P zq = pi · P zqi (6.9)
i=−8i6=0
unde pi reprezintă probabilitatea ca amplitudinea es, antionului să cadă ı̂n segmentul i. Dacă avem aceeas, i
probabilitate de aparit, ie a oricărui es, antion (distribut, ie uniformă a amplitudinilor es, antioanelor) atunci
probabilitatea ca es, antionul să se găsească ı̂n segmentul i este egală cu lungimea segmentului i, ı̂n cazul
caracteristicii normalizate, adică pi = ∆xi /2. În cazul caracteristicii nenormalizate, cu o gama dinamică a
semnalului −V ÷ V , avem pi = ∆xi /2V .
T, inând cont de antisimetria caracteristicii de compresie ecuat, ia (6.9) se poate transforma ı̂n:
8
X 8
X
P zq = 2pi · P zqi = ∆xi · P zqi (6.10)
i=1 i=1
Notă: dacă calculăm puterea totală a zgomotului de cuantizare pentru legea de compresie µ obt, inem P zq =
47.39·10−6 W , iar dacă calculăm puterea zgomotului de cuantizare ı̂n cazul cuantizării uniforme cu acelas, i număr
de bit, i, 8 bit, i, obt, inem P zqunif orm = 5 · 10−6 W . Des, i puterea zgomotului de cuantizare ı̂n cazul cuantizării
uniforme este mai mică decât puterea zgomotului de cuantizare total din cazul cuantizării neuniforme, se poate
observa, ı̂n Tab. 6.1, că puterea zgomotului de cuantizare ı̂n cazul cuantizării uniforme este mult mai mare
decât puterea zgomotului de cuantizare ı̂n cazul cuantizării neuniforme pentru primele segmente, adică pentru
nivelele mici ale semnalului vocal, acolo unde urechea este mult mai sensibilă la eroarea de cuantizare. Eroarea
de cuantizare pentru cuantizarea neuniformă este mai mare la nivele mari ale semnalului vocal, unde zgomotul
80
Tabela 6.1: Valorile parametrilor ce caracterizează legea de compresie µ.

Segment i ∆xi Rci qi ni P zqi
1 0.003921 0.031368 0.000245063 2.007552 5.00464E-09
2 0.007839 0.062712 0.000489938 4.013568 2.00032E-08
3 0.01564 0.12512 0.0009775 8.00768 7.96255E-08
4 0.0314 0.2512 0.0019625 16.0768 3.20951E-07
5 0.0622 0.4976 0.0038875 31.8464 1.25939E-06
6 0.119 0.952 0.0074375 60.928 4.6097E-06
7 0.2581 2.0648 0.01613125 132.1472 2.16848E-05
8 0.5019 4.0152 0.03136875 256.9728 8.19999E-05
Convertor
analog digital Compresor
semnal sursă uniform semnal digital semnal
analogic (14 biți) digital (14 bți) digital (8 biți)
Figura 6.11: Procesul de modulare PCM cu compresie confom legii µ.
nu este as, a de sesizabil, dar afectează raportul semnal/zgomot (SNR - Signal to Noise Ratio) de cuantizare
mediu (zgomotul total) care este important pentru transmisiile de date.
Procesul de codare pentru legea µ
În capitolele precedente s-a explicat modul ı̂n care se poate face compandarea (compresia s, i expandarea) ı̂n
domeniul digital (vezi Fig. 6.5). În continuare se va prezenta s, i analiza o solut, ie concretă de implementare a
compandării ı̂n domeniu digital, solut, ie descrisă s, i ı̂n standardul ITU-T G.711 [51]. Spre deosebire de solut, ia
prezentată ı̂n Fig. 6.5 procesul de compresie s, i cel de cuantizare sunt grupate ı̂ntr-un singur proces optimizat
din punctul de vedere al efortului de procesare necesar.
As, a cum se vede ı̂n Fig. 6.11, semnalul vocal se aplică la intrarea unui convertor analog digital liniar/uniform
pe 14 bit, i, la ies, irea căruia se obt, in cuvinte de cod pe 14 bit, i ce codează es, antioanelor semnalului de intrare
- semnal PCM liniar/uniform. Compresorul digital generează, conform caracteristicii de compresie, codul pe
8 bit, i care va fi transmis pe linie (semnal PCM cu compresie), corespunzător codului pe 14 bit, i de la intrarea
compresorului digital.
Compresorul digital din Fig. 6.11 realizează un proces de cuantizare, adică de grupare a codurilor pe 14 bit, i
generat de convertorul uniform s, i ı̂nlocuirea acestor grupuri cu coduri binare pe 8 bit, i. Procesul este ilustrat ı̂n
tabelul prezentat ı̂n Fig. 6.12, tabel preluat din standardul ITU-T G.711 [51]. Procesul de grupare a codurilor
pe 14 bit, i se bazează pe valorile parametrului ni din Tab. 6.1, parametru care are valoarea 2 pentru primul
segment, valoarea 4 pentru al doilea s, i se dublează la segmentele următoare, atingând valoarea 256 pentru
ultimul segment (al optălea). Asta ı̂nseamnă că ı̂n primul segment codurile de 14 bit, i generate de convertorul
uniform se grupează 2 câte 2, ı̂n al doilea segment se grupează 4 câte 4 s, i as, a mai departe ı̂n ultimul segment
se grupează 256 câte 256. Cele descrise se pot vedea ı̂n Fig. 6.12 ı̂n coloana 2, iar ı̂n coloana 3 sunt date
codurile pe 14 bit, i (adică valoarea lor zecimală) care delimitează inferior segmentele pozitive. Bineı̂nt, eles că se
pot determina us, or valorile pe 14 bit, i (reprezentate zecimal) care delimitează fiecare segment s, i subsegment.
Pentru fiecare subsegment reprezentat de un grup de coduri pe 14 bit, i (subsegmentele din segmentul i sunt
reprezentate de un grup de ni coduri pe 14 bit, i consecutive) se asociază un cod pe 8 bit, i, coduri date ı̂n coloana
6 a tabelului din Fig. 6.12. Aceste coduri sunt obt, inute conform regulii de codare prezentată ı̂n Fig. 6.10, după
care are loc o inversare a bit, ilor din codul PCM pe 8 bit, i.
Notă: există definit ı̂n standardul ITU-T G.711 un tabel separat pentru codarea nivelelor de semnal negative.
Notă: codul PCM pe 8 bit, i din coloana 6 a tabelului din Fig. 6.12 este cel de după inversarea bit, ilor. Bitul
de semn (ı̂nainte de inversare) pentru es, antioane pozitive are valoarea 0, iar pentru es, antioane negative are
valoarea 1.
81
Figura 6.12: Regula de codare tabelară pentru legea de compresie µ conform standardului ITU-T G.711.
82
Inversarea bit, ilor codului PCM cu compresie este necesară deoarece nivelul semnalului vocal nu are o
distribut, ie uniformă, probabilitatea de aparit, ie a nivelelor mici fiind mult mai mare decât cea a nivelelor mari
de semnal. De aici rezultă că există o probabilitate mai mare ca un cod să cont, ină mai mult, i bit, i de zero
(codul segmentelor corespunzător nivelelor mici cont, ine mai mult, i bit, i de zero). Codul de linie folosit ı̂n cazul
legii de compresie µ este B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution), care este o variantă a codului AMI
(Alternate Mark Inversion) s, i care ı̂nlocuies, te secvent, ele de 8 bit, i de zero consecutivi cu o violare a regulii de
codare. Deoarece codul AMI codează bit, ii de 0 cu nivel zero, secvent, ele lungi de 0 afectează sincronizarea.
Des, i codul B8ZS ı̂nlocuies, te secvent, ele de 8 bit, i de 0 consecutivi, rămâne posibilitatea aparit, iei secvent, elor de
maxim 7 bit, i de 0 consecutivi. Din această cauză s, i t, inând cont de faptul că probabilitatea de aparit, ie a
codurilor care cont, in mai mult, i bit, i de zero este mai mare, cei 8 bit, i obt, inut, i la ies, irea compresorului digital
sunt inversat, i ı̂nainte de transmisia pe linie.
Se poate observa (vezi Fig. 6.12 ) că ı̂n urma inversării codul obt, inut pentru primul subsegment pozitiv
(semn:0, seg:000, subseg:0000) este 11111111b (F F h) s, i ı̂n perioadele de linis, te de pe durata unei convorbiri se
va transmite o secvent, ă de unu continuu, secvent, ă care poate fi confundată cu indicatorul de alarmă albastră.
Din această cauză acest cod (11111111b) nu se transmite pe linie s, i ı̂n locul lui se transmite codul primului
subsegment negativ (semn:1, seg:000, subseg:0000), al cărui cod obt, inut după inversare este 01111111b (7F h).
Acesta din urmă este codul transmis pe durata perioadelor de linis, te. Datorită acestui aspect codarea primului
segment se face separat s, i anume avem un subsegment separat pentru nivelul de semnal zero, subsegment format
dintru-un singur cod pe 14 bit, i (bit, i de 0), următoarele 15 subsegmente fiind formate prin gruparea a două coduri
pe 14 bit, i (vezi Fig. 6.12, coloana 2).
Procesul de expandare se realizează tot pe baza tabelului prezentat ı̂n Fig. 6.12. Pe baza codului PCM
pe 8 bit, i recept, ionat de pe linie se poate identifica segmentul s, i subsegmentul precum s, i valorile de prag (pe
14 bit, i) care delimitează subsegmentul. Codul pe 14 bit, i generat de circuitul de expandare reprezintă mijlocul
subsegmentului, adică codul pe 14 bit, i situat la mijlocul grupului de coduri consecutive pe 14 bit, i care corespund
subsegmentului, sau altfel spus reprezintă media aritmetică a valorilor pe 14 bit, i care delimitează subsegmentul
(vezi Fig. 6.12, coloana 7). Codul pe 14 bit, i obt, inut se aplică unui convertor digital analog uniform.
Implementarea compresorului digital necesită o serie de operat, ii de comparare a valorii codului pe 14 bit, i,
generat de convertorul uniform, cu valorile de prag care identifică segmentele s, i subsegmentele. Pe baza unor
artificii simple se generează un tabel de codare Tab. 6.2 [54] care permite conversia us, oară a codului pe 14
bit, i generat de convertorul A/D uniform ı̂n codul PCM pe 8 bit, i trimis pe linie. Tabelul se poate utiliza s, i ı̂n
operat, ia de decodare a codului PCM recept, ionat de pe linie. O primă simplificare a operat, iilor de conversie a
codului pe 14 bit, i ı̂n cod pe 8 bit, i constă ı̂n adunarea la codul pe 14 bit, i a valorii 33 zecimal. Această operat, ie are
rolul de a face ca capetele segmentelor să fie puteri ale lui 2 (vezi Fig. 6.12 coloana 3: 31+33=64, 95+33=128,
223+33=256,...). În urma acestei operat, ii, se poate observa ı̂n tabelul de codare (Tab. 6.2) că identificarea
segmentului ı̂n care se găses, te es, antionul, care se aplică la intrarea compresorului digital, se poate face pe baza
pozit, iei primului bit de 1 (de la MSB spre LSB) după ce a fost extras bitul de semn. Codul subsegmentului se
poate obt, ine din bit, ii care urmează după primul bit de 1 MSB.
Notă: adunarea valorii de 33 zecimal la codul pe 14 bit, i are ca s, i efect nedorit reducerea gamei dimanice
utile a convertorului uniform de la 8192 la 8159.
Observăm ı̂n Tab. 6.2 cum:
• pozit, ia primului bit de 1 ne indică codul segmentului:

COD SEGMENT10 =7-nr. zerouri din fat, a primului bit de 1=-5+pozit, ia primului bit de 1;
• iar codul subsegmentului ı̂l reprezintă următorii 4 bit, i, după primul bit de 1.
De exemplu, dacă la intrarea compresorului, după adăugărea valorii 33 zecimal, avem codul binar
10000111011100 putem determina codul segmentului astfel: COD SEGMENT10 = 7 − 4 = 3 ⇒
COD SEGMENT2 = 011, iar codul subsegmentului o reprezintă chiar următorii 4 bit, i:
COD SUBSEGMENT2 = 1101. Bitul de semn rămâne nemodificat: COD SEMN2 = 1. Astfel codul obt, inut
83
Tabela 6.2: Tabelul de codare pentru legea µ.

Intrarea compresorului digital Cod PCM cu compresie
(după adăugarea valorii 33 zecimal) Segment Subsegment
bit 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 bit 6 5 4 3 2 1 0
0 0 0 0 0 0 0 1 a b c d x 0 0 0 a b c d
0 0 0 0 0 0 1 a b c d x x 0 0 1 a b c d
0 0 0 0 0 1 a b c d x x x 0 1 0 a b c d
0 0 0 0 1 a b c d x x x x 0 1 1 a b c d
0 0 0 1 a b c d x x x x x 1 0 0 a b c d
0 0 1 a b c d x x x x x x 1 0 1 a b c d
0 1 a b c d x x x x x x x 1 1 0 a b c d
1 a b c d x x x x x x x x 1 1 1 a b c d
1
Δy7
7/8
6/8
5/8
4/8
3/8
2/8
1/8
Δx7
0.015625
0.03125
0.0625
0.125
0.25
0.5
1
Figura 6.13: Caracteristica de compresie A segmentată - partea pozitivă.
este 101111012 . Acesta se inversează s, i se transmite pe linie. La destinat, ie codul preluat de pe linie este din
nou inversat s, i se obt, ine codul 101111012 . Pe baza codului segmentului determinăm pozit, ia primului bit de 1,
s, i obt, inem 00001xxxxxxxx, după care completăm următorii 4 bit, i cu codul subsegmentului, 000011101xxxx.
Au mai rămas de completat ultimii 4 bit, i, despre care nu avem nici o informat, ie. Astfel, pentru a reduce la
jumătate eroarea de cuantizare maximă se alege valoarea din mijlocul domeniului care ar putea fi reprezentat
(mai exact mijlocul subsegmentului - vezi discut, ia anterioară referitoare la expandare folosind tabelul din Fig.
6.12, respectiv discut, ia referitoare la operat, iile prezentate ı̂n Fig. 6.6) s, i obt, inem codul 00001110110002 , la
care se adaugă bitul de semn, 100001110110002 .
6.2.2 Procesul de codare pentru legea A

As, a cum a fost ment, ionat mai, sus legea de compresie A (6.2) este folosită ı̂n sistemele telefonice digitale
din Europa. Parametrul caracteristicii de compresie are valoarea A = 87.6, valoare pentru care se obt, ine
continuitatea funct, iilor de compresie s, i expandare.
În Fig. 6.13 este prezentată caracteristica de compresie A normalizată segmentată, adică aproximată prin
segmente (este prezentată doar partea pozitivă a caracteristicii) [51]. Se poate observa că ı̂n cazul legii A se
schimbă dimensionarea segmentelor, segmentele caracteristicii normalizate sunt delimitate de valori de forma
1/2n , n = 6, ..., 0, adică 1/64, 1/32,...,1/4, 1/2, 1, iar primul s, i al doilea segment se situează pe aceeas, i dreaptă,
ceea ce duce la un total de doar 7 segmente, atât pe partea pozitivă cât s, i pe cea negativă. Primul segment
al caracteristicii de compresie este compus din 32 de subsegmente, iar restul segmentelor sunt compuse din 16
subsegmente, ı̂nsă primul segment se poate ı̂mpărt, i ı̂n două segmente identice, fiecare a câte 16 subsegmente s, i
astfel structura codului PCM generat de compresorul ce lucrează conform legii A rămâne identică cu cea de la
legea µ.
84
Tabela 6.3: Tabelul de codare pentru legea A.

Intrarea compresorului Cod PCM cu compresie
digital Segment Subsegment
bit 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 bit 6 5 4 3 2 1 0
0 0 0 0 0 0 0 a b c d x 0 0 0 a b c d
0 0 0 0 0 0 1 a b c d x 0 0 1 a b c d
0 0 0 0 0 1 a b c d x x 0 1 0 a b c d
0 0 0 0 1 a b c d x x x 0 1 1 a b c d
0 0 0 1 a b c d x x x x 1 0 0 a b c d
0 0 1 a b c d x x x x x 1 0 1 a b c d
0 1 a b c d x x x x x x 1 1 0 a b c d
1 a b c d x x x x x x x 1 1 1 a b c d
Notă: segmentele pe axa x din Fig. 6.13 sunt la scară.

Procesul de codare PCM cu compresie se face s, i ı̂n acest caz conform lant, ului de procesare prezentat ı̂n Fig.
6.11, dar cuantizarea uniformă se face doar pe 13 bit, i. Procesul de compresie, adică conversia de la codul pe 13
bit, i generat de convertorul A/D uniform la codul PCM cu compresie pe 8 bit, i se face conform tabelului prezentat
ı̂n Fig. 6.14, tabel preluat din standardul ITU-T G.711 [51]. Operat, iile executate sunt asemănătoare cu cele
prezentate la modul de implementare a legii de compresie µ, diferent, ele constând ı̂n următoarele: numărul de
segmente redus la 7 (Fig. 6.14 coloana 1), segmente identificate (capete de segment) prin valori puteri ale lui
doi (coloana 3), adică 64, 128,..., 2048, 4096, bit, ii codului pe 8 bit, i generat de compresor se inversează numai
pe pozit, iile pare ı̂nainte de transmisia pe canal (nu se mai inversează tot, i bit, ii ca s, i ı̂n cazul legii µ).
Notă: codul PCM pe 8 bit, i din coloana 6 a tabelului din Fig. 6.14 este cel de dinaintea inversării bit, ilor de
pe pozit, iile pare. Bitul de semn pentru es, antioane pozitive are valoarea 1, iar pentru es, antioane negative are
valoarea 0.
Optimizarea implementării procesului de compresie s, i expandare se poate realiza cu ajutorul tabelului de
codare Tab. 6.3 [54]. Adăugarea valorii 33 zecimal sau a oricărei alte valori nu mai este necesară deoarece
capetele segmentelor sunt puteri ale lui 2 (coloana 3, Fig. 6.14). Codarea se face conform tabelului de codare
la fel ca s, i ı̂n cazul legii de compresie µ. Codul de linie care se foloses, te este HDB3 (High Density Bipolar 3
Zeros), care este tot un cod AMI modificat, care ı̂nlocuies, te secvent, ele de 4 bit, i de zero consecutivi cu violări
ale regulii de codare.
Se poate observa că singura diferent, ă care apare ı̂n tabelul de codare fat, ă de legea µ este la primele două
segmente. La primul segment nu se poate identifica un prim bit de 1 MSB ci doar 7 bit, i de 0 MSB. Începând
cu segmentul doi se poate identifica un prim bit de 1 MSB, precedat de un număr de bit, i de 0 MSB. Regula
de determinare a codului segmentului râmăne cea prezentată la tabelul de codare corespunzător legii µ. Codul
subsegmentului se determină la fel ca s, i la legea µ, adică codul subsegmentului este dat de cei patru bit, i care
urmează după primul bit de 1 MSB. O situat, ie specială este tot la primul segment (unde nu avem un prim bit
de 1 MSB) unde codul subsegmentului este dat de cei patru bit, i care urmează după primii 7 bit, i de 0 MSB.
6.3 Modulat, ia Delta

Modulat, ia Delta reprezintă un caz particular al modulat, iei PCM diferent, iale (DPCM). Modulat, ia DPCM
cuantizează eroarea de predict, ie a es, antionului curent ı̂n locul valorii es, antionului curent, ceea ce are ca s, i
consecint, ă reducerea numărului de bit, i pe es, antion s, i implicit reducerea debitului de transmisie. Modulat, ia
Delta cuantizează valoarea erorii de predict, ie a es, antionului curent pe un singur bit, adică se generează s, i se
transmite numai informat, ie legată de semnul erorii de predict, ie [52].
Practic modulat, ia Delta reprezintă o tehnică de conversie analog/digitală, respectiv digital/analogică, a
semnalului vocal cu un singur bit/es, antion. Numărul redus de bit, i/es, antion duce la o degradare a calităt, ii
85
Figura 6.14: Regula de codare tabelară pentru legea de compresie A conform standardului ITU-T G.711.
86
x(t) xk
S/H in
bk
Comparator
fe
thr
Acumulator
xk (bk-N+…+bk-1)
Figura 6.15: Schema bloc a modulatorului Delta liniar.
semnalului vocal analogic reconstruit (zgomot de cuantizare mare, precum s, i distorsionarea semnalului analogic
reconstruit). Din acest motiv modulat, ia Delta este utilizabilă numai ı̂n sisteme de transmisie/procesare a vocii
unde calitatea semnalului recept, ionat nu este criteriul cel mai important, dar unde debitul de transmisie trebuie
să fie cât mai redus posibil. Pentru ca modulat, ia Delta să fie utilizabilă este necesară o corelat, ie puternică ı̂ntre
es, antioanele consecutive ale semnalului.
Dacă valoarea pasului de cuantizare utilizat este constantă vorbim despre o modulat, ie Delta liniară sau fixă,
iar dacă valoarea pasului de cuantizare se modifică ı̂n funct, ie de dinamica semnalului vorbim despre modulat, ie
Delta adaptivă.
6.3.1 Modulat, ia Delta liniară

As, a cum a fost amintit mai sus modulat, iile de tip DPCM cuantizează eroarea (diferent, a) dintre valoarea prezisă
a es, antionului curent s, i valoarea propriu-zisă a acestui es, antion, s, i deci este necesară generarea unui semnal
prezis pe baza es, antioanelor/valorilor anterioare ale semnalului. În cazul modulat, iei Delta liniare actualizarea
semnalului prezis (mai exact a es, antioanelor semnalui prezis) se face pe baza unui mecanism independent de
legea de variat, ie a es, antioanelor semnalului (mai exact a es, antioanelor anterioare ale semnalului) [52]. Schema
bloc a unui modulator/codor Delta liniar este prezentată ı̂n Fig. 6.15.
Semnalul analogic x(t) este transformat de modulatorul Delta liniar ı̂ntr-un s, ir de simboluri binare care
sunt transmise pe canalul de comunicat, ie. Circuitul S/H (Sample&Hold) este circuitul de es, antionare s, i de
ment, inere. Frecvent, a de es, antionare fe respectă relat, ia fe B, unde B este banda semnalului analogic.
Comparatorul compară ı̂n mod continuu es, antioanele semnalului analogic x(t) cu cele ale semnalului prezis x̂k
s, i pe baza acestei comparat, ii generează ı̂n momentele de es, antionare bit, ii bk . Acumulatorul are rolul de a genera
semnalul prezis care urmăres, te semnalul analogic x(t). Acesta poate fi implementat analogic folosind un circuit
integrator sau digital folosind un numărător urmat de un convertor D/A. La fiecare moment de es, antionare se
ˆ Deci,
calculează semnul diferent, ei dintre valoarea semnalului de intrare x(t) s, i valoarea semnalului prezis x(t).
bitul curent, bk , se calculează conform relat, iei următoare:

x ≥ x̂ ⇒ b =0 10 (+1)
k k k
(6.11)
x < x̂ ⇒ b =0 00 (−1)
k k k
ˆ se dă comanda de cres, tere sau de scădere a

În funct, ie de semnul diferent, ei dintre es, antioanele xk s, i x(t)
es, antionului prezis următor cu o valoare ∆, numită cuantă de aproximare sau pas de cuantizare. Calculul
semnalului prezis (ecuat, ia acumulatorului) se face conform relat, iei:
x̂k = x̂k−1 + bk−1 · ∆ (6.12)
În cazul modulat, iei Delta liniare pasul de cuantizare este constant.
Schema bloc a demodulatorului/decodorului Delta liniar este prezentată ı̂n Fig. 6.16. Se poate observa
că demodulatorul Delta include circuitul de predict, ie, care generează es, antioanele semnalului prezis pe baza
bit, ilor recept, ionat, i de pe canal s, i un filtru trece jos care filtrează es, antioanele semnalului prezis. Filtrul asigură
87
bk xk yk
+ Acumulator FTJ
(bk-N+…+bk-1) x(t)+q(t)
Figura 6.16: Schema bloc a demodulatorului Delta liniar.
x(t) x(t)
Distorsiune de
granularitate
Distorsiune de
neurmărire pantă
Te
Te
t t
Figura 6.17: Distorsiunile caracteristice modulat, iei Delta.
conversia din domeniul semnalului es, antionat ı̂n domeniul semnalului analogic continuu.
6.3.2 Distorsiuni caracteristice modulat, iei Delta

Modulat, ia Delta (indiferent dacă vorbim de modulat, ia Delta fixă sau de cea adaptivă) este afectată de două
tipuri de erori de cuantizare, s, i anume [52]:
• distorsiunea de neurmărire pantă, care apare atunci când viteza de variat, ie a semnalului sursă analogic
(x(t)) este mai mare decât viteza de variat, ie a semnalului prezis (semnalul x̂(t) ı̂n trepte).

panta semnal sursă = |dx(t)/dt|
(6.13)
panta semnal Delta = |∆/T |
e
unde Te este perioada de es, antionare.
• distorsiunea de granularitate, care apare când viteza de variat, ie a semnalului analogic sursă este mai mică
decât viteza de variat, ie a semnalului prezis.
În Fig. 6.17 se prezintă grafic modul de manifestare a celor două distorsiuni care afectează modulat, ia Delta.
Pentru evitarea aparit, iei distorsiunilor de neurmărire de pantă, panta celor două semnale (semnalul sursă s, i
semnalul prezis) ar trebui să fie egală, ceea ce este imposibil de realizat ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare care
lucrează cu pas de cuantizare constant.
Dacă pasul de cuantizare este mare, distorsiunile de neurmărire de pantă pot fi mai mici (depinde de dinamica
semnalului), dar distorsiunile de granularitate vor fi mai mari. Dacă pasul de cuantizare este mic, distorsiunile
de granularitate vor fi mai mici, dar distorsiunile de neurmărire de pantă vor fi mai mari (depinde s, i ı̂n acest
caz de dinamica semnalului).
Puterea zgomotului de cuantizare ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare, dacă se consideră că neurmărirea de pantă
este corectată, este Pzq = ∆2 /12, iar raportul semnal/zgomot este Ps /Pzq , unde Ps este puterea semnalului
analogic sursă.
88
x(t) xk
S/H in fe
bk bk-1
Comparator D
fe
thr
k
Adaptare
Acumulator cuantă
xk (bk-N+…+bk-1)
k-1
D
fe
Figura 6.18: Schema bloc a modulatorului Delta adaptiv.
6.3.3 Modulat, ia Delta adaptivă
Îmbunătăt, irea calităt, ii transmisiei Delta, adică reducerea zgomotului de cuantizare precum s, i a distorsiunilor
ce afectează semnalul analogic reconstruit la recept, ie, se poate realiza, fără cres, terea debitului de transmisie,
prin folosirea modulat, iei Delta adaptive. În acest caz pasul de cuantizare nu mai este fix, ci se modifică adaptiv
ı̂n funct, ie de dinamica semnalului sursă. Pe port, iunile lent variabile ale semnalului sursă se utilizează pas, i de
cuantizare mici, iar pe port, iunile rapid variabile ale semnalului sursă pas, i de cuantizare mari. Astfel se poate
asigura atât urmărirea mult mai bună a pantei semnalului sursă cât s, i reducerea zgomotului de cuantizare.
Măsurarea (mai corect evaluarea) pantei semnalului sursă se poate face prin analiza secvent, ei de bit, i modulat, i
generat, i de modulatorul Delta. În mod concret, pasul de cuantizare la un moment de es, antionare (pasul
instantaneu) se calculează ı̂n funct, ie de pasul de cuantizare de la momentul de es, antionare anterior, de bitul
generat la momentul curent s, i de un număr de bit, i generat, i ı̂n momentele de es, antionare anterioare, conform
relat, iei următoare:
∆k = f (∆k−1 , bk , bk−1 , . . . , bk−N ) (6.14)
În Fig. 6.18 se prezintă schema bloc a unui modulator Delta adaptiv, pentru cazul particular ı̂n care
evaluarea pantei semnalului sursă se realizează pe baza bitului curent s, i al celui anterior. Diferent, a fat, ă de
schema modulatorului Delta liniar, vezi Fig. 6.15, o reprezintă blocul de calcul al pasului de cuantizare,
predict, ia es, antionului curent realizându-se tot cu ajutorul unui acumulator care cont, ine es, antioanele anterioare.
În Fig. 6.19 se prezintă schema bloc a unui demodulator Delta adaptiv, tot pentru cazul particular ı̂n
care evaluarea pantei semnalului sursă se realizează pe baza bitului curent s, i a celui anterior. La fel ca s, i ı̂n
cazul demodulatorului Delta liniar, vezi Fig. 6.16, avem acumulatorul care calculează es, antionul prezis de la
momentul curent, pe baza es, antioanelor anterioare, s, i apoi es, antioanele prezise sunt filtrate trece jos. Pasul
de cuantizare curent (care ponderează bitul recept, ionat curent) se calculează la fel ca s, i la modulator, pe baza
pasului de cuantizare de la momentul de es, antionare anterior s, i a unui număr de bit, i recept, ionat, i consecutivi.
Algoritmii de modulat, ie Delta adaptivă se deosebesc după modul de adaptare (calculare) a pasului de
cuantizare. În continuare se prezintă două exemple simple de algoritmi de adaptare/modificare a pasului de
cuantizare, s, i anume o modificare aditivă (algoritmul Song), respectiv o modificare multiplicativă (algoritmul
Jayant) a pasului de cuantizare [55] [56].
89
fe
bk-1 bk
D
Adaptare k + Acumulator xk yk
FTJ
cuantă (bk-N k-N+…+bk-1 k-1) x(t)+q(t)
k-1
D
fe
Figura 6.19: Schema bloc a demodulatorului Delta adaptiv.
Algoritmul Song
Regula de modificare a pasului de cuantizare este următoarea:


 ∆ = ∆k−1 + ∆e dacă bk = bk−1
 k


∆k = ∆k−1 − ∆e dacă bk 6= bk−1 (6.15)


dacă ∆ < ∆ ⇒ ∆ = ∆

k e k e
unde ∆e este cuanta elementară.

Fat, ă de modulat, ia Delta liniară, modulat, ia Song mics, orează ambele tipuri de distorsiuni, ı̂nsă distorsiunea
de granularitate nu poate fi anulată complet, la fel cum nici urmărirea de pantă nu este perfectă.
Algoritmul Jayant
Regula de modificare a pasului de cuantizare este: ∆k = ∆k−1 psgn(bk bk−1 ) , adică:


∆ = ∆
k k−1 p dacă bk = bk−1
(6.16)
k−1 /p dacă bk 6= bk−1
∆ = ∆
k
Variat, ia cuantei este dictată de factorul p. Pentru a se realiza o aproximat, ie bună a semnalului sursă, pentru
o clasă largă de semnale analogice se impune ca factorul p să fie ales astfel: 1 ≤ p ≤ 2. Dacă este necesar se pot
impune s, i ı̂n acest caz limite pentru valoarea minimă sau cea maximă a cuantei.
Algoritmul poate asigura o urmărire mai bună a semnalelor cu pantă pronunt, ată, dar la fel ca s, i ı̂n cazul
algoritmului Song distorsiunea de granularitate nu poate fi anulată complet.
Notă: pentru reducerea semnificativă a distorsiunilor ce afectează modulat, ia Delta este necesar un algoritm
de adaptare a cuantei care este o combinat, ie ı̂ntre algoritmii Song s, i Jayant ment, ionat, i anterior s, i trebuie t, inut
cont s, i de legea specifică de variat, ie a semnalului sursă, cum este de exemplu semnalul vocal ı̂n cazul sistemelor
de telefonie.
6.4 Programe de analiză s, i simulare

Pentru a ı̂nt, elege modul de lucru al tehnicilor de modulat, ie PCM s, i Delta, respectiv pentru a evalua
performant, ele acestor mecanisme de codare a vocii au fost dezvoltate mai multe programe de evaluare s, i
simulare. Programele de evaluare a performant, elor utilizează ca s, i semnale de test semnale de voce (fis, iere de
voce) s, i permit ascultarea semnalelor de voce modulate s, i apoi demodulate, fiind posibilă evaluarea subiectivă
a efectelor zgomotului de cuantizare s, i a altor distorsiuni (neurmărirea de pantă, distorsiuni introduse de filtre,
etc.). Programele de simulare utilizează semnale de test simple (semnale periodice de bază: sinus, triunghi,
trapez) s, i permit vizualizarea semnalelor ce apar ı̂n diverse stadii ale procesului de modulare s, i demodulare.
90
Figura 6.20: Fereastra principală a programului PCM.
Este posibilă de asemenea analiza spectrală a semnalelor ment, ionate precum s, i evaluarea distorsiunilor
introduse de procesele de modulare/demodulare.
Programul de evaluare s, i simulare a modulat, iei PCM
Programul PCM permite simularea modulat, iei PCM uniforme respectiv a modulat, iei PCM cu compandare
conform legii µ utilizând semnale de test de voce sau un semnal de test sinus cu frecvent, a s, i durata ajustabile.
Programul permite ı̂n acelas, i timp evaluarea performant, elor modulat, iei PCM uniforme respectiv a modulat, iei
PCM cu compandare ı̂n condit, ii apropiate de realitate. Parametrii modulat, iei PCM care se pot seta sunt:
numărul de bit, i pe es, antion, valoarea parametrului µ (dacă se setează µ = 0 se obt, ine modulat, ia PCM uniformă)
s, i amplificarea/atenuarea semnalului sursă.
Aplicat, ia permite ı̂ncărcarea unui fis, ier de sunet/voce de tip ∗.wav s, i ı̂n urma acestui proces se afis, ează
es, antioanele semnalului de test, precum s, i parametrii lui, cum ar fi: frecvent, a de es, antionare, tipul semnalului
(mono sau stereo), numărul de bit, i/es, antion. Fis, ierul ı̂ncărcat poate fi audiat cu programul de redare integrat ı̂n
aplicat, ie. Semnalul PCM obt, inut poate fi salvat tot ı̂n format ∗.wav ı̂ntr-un fis, ier separat s, i apoi poate fi audiat
utilizând programul de redare integrat ı̂n aplicat, ie. Aplicat, ia permite de asemenea utilizarea unui semnal sursă
sinus, util ı̂n special pentru vizualizarea semnalelor modulate PCM cu parametrii diferit, i. Fereastra principală
a programului PCM este prezentată ı̂n Fig. 6.20.
Programul PCM permite afis, area erorii dintre semnalul sursă s, i semnalul obt, inut ı̂n urma modulării s, i apoi
a demodulării PCM, adică a zgomotului de cuantizare ce afectează semnalul demodulat. Programul afis, ează
valoarea medie pătratică a erorii, adică valoarea puterii zgomotului de cuantizare. Programul are s, i o facilitate
de ”zoom” pentru o mai bună vizualizare a semnalului demodulat PCM s, i a erorii/zgomotului de cuantizare.
Programul PCM permite vizualizarea spectrului semnalului sursă precum s, i a semnalului modulat s, i apoi
demodulat PCM (vezi butoanele Spectrul SI s, i Spectrul SM din fereastra principală a programului - Fig. 6.14).
Programul permite de asemenea filtrarea trece bandă a semnalului demodulat PCM, frecvent, ele de tăiere s, i
ordinul filtrului trece bandă fiind modificabile. Semnalul demodulat PCM filtrat poate fi salvat ı̂ntr-un fis, ier
∗.wav separat s, i poate fi ascultat. Fereastra de filtrare este prezentată ı̂n Fig. 6.21. Fereastra este accesibilă
prin apăsarea butonului Filtru. Semnalul demodulat PCM filtrat poate fi analizat atât ı̂n domeniul timp cât s, i
ı̂n domeniul frecvent, a.
Notă: filtrul trece bandă utilizat pentru filtrarea semnalului modulat s, i demodulat PCM este compus dintr-
91
Figura 6.21: Fereastra de filtrare a programului PCM.
un filtru trece jos urmat de un filtru trece sus. Frecvent, ele de tăiere s, i ordinele celor două filtre se pot modifica
independent.
Programul de simulare a modulat, iei Delta
Programul Delta sim permite simularea modulat, iei Delta liniare s, i a modulat, iilor Delta adaptive Song s, i Jayant.
Semnalele de test sunt: sinus, triunghi s, i trapez. La toate semnalele de test se poate modifica amplitudinea
s, i valoarea componentei continue, iar la semnalele triunghi s, i trapez se poate modifica s, i panta semnalului s, i
astfel se pot genera diferite semnale triunghiulare (de la triunghi simetric la dinte de fierăstrău) s, i trapezoidale
(inclusiv semnal dreptunghi). Se poate modifica numărul de perioade afis, ate s, i se poate vizualiza spectrul
semnalului sursă.
În cazul modulat, iei Delta liniare se poate modifica cuanta s, i valoarea init, ială a semnalului prezis (mai numit
s, i semnalul modulat Delta). În cazul modulat, iilor Delta adaptive se poate stabili cuanta elementară (modulat, ia
Song), respectiv parametrul p (modulat, ia Jayant), valoarea init, ială a cuantei, valoarea init, ială a semnalului
prezis s, i valoarea primului bit, adică a bitului generat la momentul zero când pornes, te procesul de modulare.
La toate modulat, iile Delta implementate se poate modifica frecvent, a de es, antionare (numită s, i frecvent, a de
modulare), mai exact numărul de es, antioane pe o perioadă a semnalului de test. În urma apăsării butonului
Modulare se generează s, i se afis, ează semnalul Delta s, i secvent, a de bit, i modulat, i. Se poate vizualiza spectrul
semnalului modulat Delta s, i se poate afis, a eroarea (diferent, a) dintre semnalul sursă s, i semnalul Delta s, i se poate
calcula valoarea medie pătratică a acestei erori. În urma apăsării butonului Demodulare se afis, ează semnalul
Delta, care apoi se poate filtra cu un filtru trece jos la care se poate modifica frecvent, a de tăiere s, i ordinul
(panta caracteristicii de filtrare). Se afis, ează semnalul filtrat s, i se poate afis, a eroarea dintre semnalul sursă s, i
cel demodulat (s, i filtrat) s, i se poate calcula valoarea medie pătratică a acestei erori (valoarea medie pătratică
a erorii se poate considera un zgomot ”total”, după demodulare, ce afectează semnalul sursă transmis). În
Fig. 6.22 s, i Fig. 6.23 se afis, ează două capturi de ecran care prezintă ferestrele de modulare s, i demodulare ale
programului de simulare Delta sim.
Programul de evaluare a modulat, iei Delta
Programul Delta voice permite simularea modulat, iei Delta liniare s, i a modulat, iilor Delta adaptive Song s, i Jayant
utilizând semnale de test de voce, dar ı̂n acelas, i timp permite evaluarea performant, elor modulat, iei Delta ı̂n
92
Figura 6.22: Fereastra Modulare a programului Delta sim.
Figura 6.23: Fereastra Demodulare a programului Delta sim.

93
Figura 6.24: Fereastra principală a programului Delta voice.
condit, ii apropiate de realitate. Aplicat, ia implementează modulat, ia Delta liniară s, i modulat, iile Delta adaptive
Song s, i Jayant. În cazul modulat, iei Delta liniare se poate modifica cuanta, valoarea init, ială a semnalului
modulat Delta s, i frecvent, a de es, antionare. În cazul modulat, iei Song se poate modifica cuanta elementară,
valoarea init, ială a cuantei s, i a semnalului Delta, primul bit modulat, adică bitul generat ı̂n momentul zero (de
pornire) a procesului de modulare s, i frecvent, a de es, antionare. Parametrii care pot fi controlat, i sunt asemănători
s, i pentru modulat, ia Jayant, dat ı̂n acest caz ı̂n locul cuantei elementare avem parametrul p.
Aplicat, ia permite ı̂ncărcarea unui fis, ier de sunet/voce de tip ∗.wav s, i ı̂n urma acestui proces se afis, ează
es, antioanele semnalului de test, precum s, i parametrii lui, cum ar fi: frecvent, a de es, antionare, tipul semnalului
(mono sau stereo), numărul de bit, i/es, antion. Fis, ierul ı̂ncărcat poate fi audiat cu programul de redare integrat
ı̂n aplicat, ie. Semnalul Delta obt, inut poate fi salvat tot ı̂n format ∗.wav ı̂ntr-un fis, ier separat s, i apoi poate fi
audiat utilizând programul de redare integrat ı̂n aplicat, ie. Fereastra principală a programului Delta voice este
prezentată ı̂n Fig. 6.24.
Notă: frecvent, a de modulare Delta, adică frecvent, a de es, antionare cu care lucrează modulatorul Delta nu
poate fi mărită peste valoarea frecvent, ei de es, antionare a semnalului sursă. Poate fi doar mics, orată.
Notă: demodularea Delta implică generarea semnalului Delta s, i apoi filtrarea lui trece jos. Chiar dacă
semnalul Delta generat de aplicat, ie s, i stocat ı̂ntr-un fis, ier ∗.wav nu este filtrat ı̂n prealabil, filtrarea va fi
asigurată de filtrele de pe placa de sunet a calculatorului pe care rulează aplicat, ia.
Programul Delta voice permite afis, area erorii dintre semnalul sursă s, i semalul modulat Delta (liniar sau
adaptiv), adică a zgmotului de cuantizare ce afectează ı̂n final semnalul demodulat Delta. Programul afis, ează
valoarea medie pătratică a erorii, adică valoarea puterii zgomotului de cuantizare. Programul are s, i o facilitate
de ”zoom” pentru o mai bună vizualizare a semnalului modulat Delta s, i a erorii/zgomotului de cuantizare.
Programul Delta voice permite vizualizarea spectrului semnalului sursă precum s, i a semnalului Delta (vezi
butoanele Spectrul SI s, i Spectrul SM din fereastra principală a programului - Fig. 6.24). Programul permite
de asemenea filtrarea trece jos a semnalului Delta, frecvent, a de tăiere s, i ordinul filtrului fiind modificabile.
Semnalul Delta filtrat poate fi salvat ı̂ntr-un fis, ier ∗.wav separat s, i poate fi ascultat. fereastra de filtrare este
prezentată ı̂n Fig. 6.25. Fereastra este accesibilă prin apăsarea butonului Filtru. Semnalul Delta filtrat poate
fi analizat atât ı̂n domeniul timp cât s, i ı̂n domeniul frecvent, ă.
94
Figura 6.25: Fereastra de filtrare a programului Delta voice.
6.5 Aplicat, ie
1. Se analizează pas, ii pe care ı̂i implică modulat, ia PCM. Se identifică necesitatea cuantizării neuniforme s, i
se analizează metodele de implementare a modulat, iei PCM cu cuantizare neuniformă.
2. Se analizează parametrii legii de compresie µ. Se calculează s, i apoi se analizează parametrii legii de

compresie A.
3. Se analizează tabelele de codare/decodare (adică compresie/expandare) pentru legile de compresie µ s, i A.
4. Utilizând aplicat, ia PCM se efectuează următoarele operat, ii:
(a) Se ı̂ncarcă un fis, ier de test s, i se vizualizează s, i se ascultă semnalul de voce de test.
(b) Se modulează semnalul de test utilizând modulat, ia PCM liniară cu 8 bit, i pe cuvânt de cod. Se
vizualizează s, i se ascultă semnalul demodulat PCM s, i se afis, ează eroarea de cuantizare. Se identifică
subiectiv efectul zgomotului de cuantizare.
(c) Se atenuează semnalul sursă (cel put, in la jumătate) s, i se repetă pasul anterior. Cum se percepe
zgomotul de cuantizare ı̂n acest caz. Explicat, i diferent, ele (dacă sunt) fat, ă de situat, ia de la punctul
anterior.
(d) Se modulează semnalul de test utilizând modulat, ia PCM cu compresie conform legii µ cu 8 bit, i pe
cuvânt de cod. Se vizualizează s, i se ascultă semnalul demodulat s, i se afis, ează eroarea de cuantizare.
Se identifică subiectiv efectul zgomotului de cuantizare. Cum se percepe zgomotul de cuantizare
ı̂n acest caz fat, ă de situat, ia fără compresie. Explicat, i diferent, ele (dacă există) fat, ă de cazul fără
compresie.
(e) Se atenuează semnalul sursă (cel put, in la jumătate) s, i se repetă pasul anterior, adică se modulează
PCM cu compresie conform legii µ. Cum se percepe zgomotul de cuantizare ı̂n acest caz. Explicat, i
diferent, ele (dacă există) fat, ă de situat, ia cu modulare PCM liniară.
(f) Se repetă pas, ii anteriori (cei 4 pas, i anteriori) pentru un număr mai redus de bit, i pe cod PCM, de
exemplu 5 bit, i pe cod PCM. Se realizează modularea PCM liniară s, i cea cu compresie pentru situat, ia
ı̂n care semnalul de test nu este atenuat, respectiv este atenuat. Se afis, ează ı̂n fiecare caz zgomotul
de cuantizare s, i se evaluează subiectiv efectul acestui zgomot.
95
(g) Se consideră semnalul modulat PCM liniar cu 16 bit, i pe cuvânt de cod. Se filtrează semnalul PCM
la banda telefonică utilizând filtrul trece bandă ı̂ncorporat ı̂n program. Se identifică subiectiv efectul
limitării benzii semnalului la banda telefonică. Se repetă filtrarea semnalului sursă la benzi mai
ı̂nguste s, i se identifică subiectiv efectul acestor operat, ii de filtrare.
5. Se analizează pas, ii pe care ı̂i implică modulat, ia Delta liniară, respectiv cea adaptivă. Se analizează
metodele de implementare a modulat, iei Delta liniare, respectiv a modulat, iilor Delta adaptive cu adaptare
simplă a pasului de cuantizare.
6. Utilizând aplicat, ia Delta sim se efectuează următoarele operat, ii:
(a) Se consideră modulat, ia Delta liniară s, i se parcurg următorii pas, i:

• se consideră un semnal de test oarecare din cele care se pot genera s, i se selectează o valoare mică
pentru frecvent, a de es, antionare.
• se calculează/estimează valoarea cuantei care minimizează distorsiunea de neurmărire pantă.
• se generează semnalul modulat Delta s, i se evaluează distorsiunea de neurmărire pantă (se poate
utiliza ı̂n acest sens eroarea afis, ată de program).
• prin ı̂ncercări succesive se determină valoarea ”optimă” a cuantei, valoare care minimizează
distorsiunea de neurmărire pantă s, i se compară cu valoarea calculată anterior.
• se repetă operat, iile descrise mai sus pentru alte 2-3 valori (mai mari) ale frecvent, ei de es, antionare.
• se repetă operat, iile descrise mai sus s, i pentru alte semnale de test (pentru cel put, in ı̂ncă un alt
semnal de test).
• se consideră unul dintre procesele de modulare de la pas, ii anteriori (semnal de test s, i parametrii
modulat, ie Delta liniară) s, i se efectuaeză procesul de demodulare.
• se calculează/estimează valorile ”optime” ale parametrilor filtrului trece jos care asigură
minimizarea erorii (adică a valorii medii pătratice a erorii) după demodulare.
• prin ı̂ncercări succesive se determină valorile ”optime” ale parametrilor filtrului trece jos care
asigură minimizarea erorii s, i se compară cu valorile calculate.
• se repetă operat, iile de demodulare descrise mai sus pentru cel put, in ı̂ncă un proces de modulare
Delta.
(b) Se consideră modulat, ia Delta adaptivă Song s, i se parcurg următorii pas, i:
• se consideră un semnal de test din cele care se pot genera s, i se selectează o valoare mică pentru
frecvent, a de es, antionare.
• prin ı̂ncercări succesive se determină valoarea ”optimă” a cuantei elementare care minimizează
distorsiunea de neurmărire pantă.
• prin ı̂ncercări succesive se determină valoarea ”optimă” a cuantei elementare care minimizează
eroarea medie pătratică. Se compară cele două valori ”optime”.
semnal de test).
(c) Se consideră modulat, ia Delta adaptivă Jayant s, i se parcurg următorii pas, i:
• se consideră un semnal de test din cele care se pot genera s, i se selectează o valoare mică pentru
frecvent, a de es, antionare.
96
• prin ı̂ncercări succesive se determină valoarea ”optimă” a parametrului p care minimizează

distorsiunea de neurmărire pantă.
• prin ı̂ncercări succesive se determină valoarea ”optimă” a parametrului p care minimizează
eroarea medie pătratică. Se compară cele două valori ”optime”.
semnal de test).
7. Utilizând aplicat, ia Delta voice se efectuează următoarele operat, ii:
(a) Se ı̂ncarcă un fis, ier de test s, i se vizualizează s, i se ascultă semnalul de voce de test.
(b) Se modulează semnalul de test utilizând modulat, ia Delta liniară. Se vizualizează s, i se ascultă
semnalul modulat (adică semnalul prezis). Se identifică subiectiv distorsiunile introduse de
modulat, ia Delta liniară.
(c) Se repetă pasul anterior (adică modularea Delta liniară) pentru diferite valori ale cuantei s, i se ı̂ncearcă
să se găsească o valoare ”optimă” a cuantei.
(d) Se modulează semnalul de test utilizând modulat, ia Delta adaptivă Song. Se vizualizează s, i se ascultă
semnalul modulat. Se identifică subiectiv distorsiunile introduse de modulat, ia Delta adaptivă Song.
(e) Se repetă pasul anterior (adică modularea Delta adaptivă Song) pentru diferite valori ale cuantei
elementare s, i se ı̂ncearcă să se găsească o valoare ”optimă” a cuantei elementare.
(f) Se modulează semnalul de test utilizând modulat, ia Delta adaptivă Jayant. Se vizualizează s, i se
ascultă semnalul modulat. Se identifică subiectiv distorsiunile introduse de modulat, ia Delta adaptivă
Jayant.
(g) Se repetă pasul anterior (adică modularea Delta adaptivă Jayant) pentru diferite valori ale
parametrului p s, i se ı̂ncearcă să se găsească o valoare ”optimă” a parametrului p.
(h) Se consideră semnalul modulat Delta liniar. Se calculează/estimează parametrii optimi ai filtrului
trece jos. Se filtrează semnalul Delta utilizând filtrul trece jos ı̂ncorporat. Se ajustează frecvent, a de
tăiere s, i ordinul filtrului s, i se repetă experimentul de câteva ori s, i se ı̂ncearcă să se determine
experimental ”valorile” optime ale parametrilor filtrului. Se compară valorile ”optime” ale
parametrilor filtrului obt, inute teoretic cu cele obt, inute experimental.
6.6 Probleme rezolvate PCM

Se consideră legea de compresia A normalizată (vezi Fig. 6.13) s, i un semnal sursă cu gama dinamică −1.5V ÷
1.5V . Să se determine codul obt, inut la ies, irea codorului PCM ce lucrează conform legii de compresie A pentru
un es, antion având tensiune Vin = −0.457790V . Se consideră codul binar pe 8 bit, i obt, inut ı̂n urma codării PCM
a es, antionului cu tensiunea Vin . Determinat, i tensiunea Vout a es, antionului obt, inut la ies, irea decodorului PCM
ce lucrează conform legii de compresie A.
6.6.1 Codarea
Metoda a. - folosind caracteristica de compresie:
Deoarece caracteristicile de compresie sunt date normalizat, primul pas este normalizarea tensiunii de intrare:
Vinnorm = −0.457790/1.5 = −0.305193
Se stabiles, te valoarea bitului de semn bsemn = 0 s, i se lucrează ı̂n continuare cu valoarea ı̂n modul a tensiunii
de intrare normalizate |Vinnorm | = 0.305193.
Următorul pas este determinarea segmentului ı̂n care cade această tensiune de intrare. Pentru aceasta se
consideră axa x a caracteristicii de compresie (legea A) s, i se observă că această valoare cade ı̂n segmentul 6,
delimitat de valorile 0.25 − 0.5. Astfel se obt, ine codul segmentului: 1102 .
97
Ultimul pas este determinarea subsegmentului ı̂n care cade valoare tensiunii de intare. Pentru aceasta se
determină dimensiunea unui subsegment al segmentului 6, q6 = (0.5 − 0.25)/16 = 0.015625. Folosind această
valoare se poate determina subsegmentul ı̂n care se găses, te tensiunea de intrare: subsegment = (0.305193 −
0.25)/0.015625 = 3.532 ⇒ cod subsegment = 00112 .
Codul obt, inut la ies, irea codorului PCM este: 01100011.
Metoda b. - folosind tabelul de codare
Într-o primă fază se determină codul de la intarea compresorului digital. Pentru aceasta se calculează cuanta
elementară a convertorului A/D uniform pe 13 bit, i: qe = 2/213 = 1/212 , după care se determină codul zecimal
returnat de convertorul A/D amintit: val = |Vinnorm |/qe = 0.305193 · 212 = 1250.070528 ⇒ val = 1250, valoare
scrisă ı̂n binar 0100111000102 .
Bitul de semn a fost deja determinat, bsemn = 0, s, i din Tab. 6.3 se poate determina cod segment: 1102 , s, i
cod subsegment: 00112 .
Codul obt, inut la ies, irea codorului PCM este acelas, i ca s, i codul obt, inut cu metoda a.: 01100011.
6.6.2 Decodarea
Metoda a. - folosind caracteristica de compresie
La destinat, ie valoarea tensiunii de ies, ire poate fi determinată folosind relat, ia:
Vout = Limită inferioarăsegi + cod subsegment · qi + 1/2qi
s, i obt, inem:
|Vout | = (0.25 + 3 · 0.015625 + 0.5 · 0.015625) · 1.5 = 0.3046875 · 1.5 = 0.45703125,
având o eroare de cuantizare de erq = (0.305193 − 0.3046875) · 1.5 = 0.0005055 · 1.5 = 0.00075825.
Înmult, irea cu 1.5 realizează denormalizarea tensiunii de ies, ire normalizată, respectiv a erorii de cuantizare,
care rezultă din caracteristica de compresie normalizată.
Metoda b. - folosind tabelul de codare
Din codul primit de receptor s, i pe baza Tab. 6.3 se poate determina semnul, pozit, ia primului bit de 1 s, i
următorii 4 bit, i 0010011xxxxxx. Se completează ultimii 6 bit, i cu 1 urmat de 0 s, i se obt, ine 00100111000002 . Se
transformă codul binar ı̂n număr zecimal s, i se obt, ine valoarea 1248. Se calculează tensiunea de ies, ire:
|Vout | = 1248 · qe · 1.5 = 1248 · 2−12 · 1.5 = 0.3046875 · 1.5 = 0.45703125.
Înmult, irea cu 1.5 realizează denormalizarea tensiunii de ies, ire normalizată care rezultă prin utilizarea unui
convertor D/A uniform cu caracteristica normalizată.
6.7 Întrebări s, i probleme PCM

1. O caracteristică de compresie este aproximată cu 4 segmente, fiecare segment fiind ı̂mpărt, it ı̂n 8
subsegmente. De cât, i bit, i este nevoie pentru realizarea codării PCM?
2. Se dă caracteristica de compresie aproximată: (0, 0) − (0.1, 0.25) − (0.3, 0.5) − (0.6, 0.75) − (1, 1). Dat, i
caracteristica de expandare aproximată cu segmente de dreaptă.
3. Determinat, i expresiile matematice corespunzătoare caracteristicilor de expandare pentru legile de

compresie µ s, i A ( variabila x ı̂n funct, ie de variabila y).
4. Explicat, i avantajele/dezavantajele cuantizării neuniforme.
5. Calculat, i parametrii care caracterizează legea de compresie A (a se vedea parametrii din Tab. 6.1).
6. O caracteristică de compresie este aproximată cu 4 segmente: (0, 0) − (1/8, 0.25) − (1/4, 0.5) − (1/2, 0.75) −
(1, 1), iar fiecare segment este divizat ı̂n 8 subsegmente. Ce cod se obt, ine la ies, irea codorului PCM
dacă tensiunea es, antionului de intrare este 0.755V , iar gama dinamică a semnalului este −1V ÷ 1V ?
(Coordonatele caracteristicii sunt date ı̂n formatul (x,y) ). Calculat, i tensiunea care se obt, ine la ies, irea
98
blocului de compresie. Repetat, i exercit, iul puntru o gamă dinamică a semnalului de intrare de −2.5V ÷
2.5V .
7. Se consideră codurile binare PCM obt, inute la exercit, iul anterior. Determinat, i tensiunea es, antionului
obt, inut la ies, irea decodorului PCM.
8. Repetat, i problema rezolvată pentru alte valori ale tensiunii es, antionului de intrare s, i ale gamei dinamice
a semnalului sursă.
6.8 Probleme rezolvate modulat, ia Delta

Se dă semnalul următor: x(t) = sin(2π100t). Frecvent, a de es, antionare este fe = 10fm , unde fm este frecvent, a
maximă din spectrul semnalului sursă (frecvent, a semnalului sinus ı̂n cazul de fat, ă).
a. Determinat, i pasul de cuantizare ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare.
b. Folosind modulat, ia Delta liniară determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului.
c. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind modulat, ia Delta liniară.
d. Calculat, i raportul semnal/zgomot ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare.
e. Folosind algoritmul Song determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului. Pasul de
cuantizare init, ial este ∆0 = 0.2, iar cuanta elementară este ∆e = 0.2.
f. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind algoritmul Song.
g. Folosind algoritmul Jayant determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului. Pasul de
cuantizare init, ial este ∆0 = 0.2, iar factorul p este 1.2.
h. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind algoritmul Jayant.
Rezolvare
a. Pasul de cuantizare al modulat, iei Delta liniare trebuie ales astfel ı̂ncât să se elimine (practic să se
minimizeze) distorsiunea de neurmărire pantă. De aici rezultă că cuanta optimă se poate calcula ca s, i:
∆ = |dx(t)/dt| · Te
Te = 1/fe = 1/10 · 100 = 1/100 = 1ms
∆ = 10−3 · 200πcos(2π100t).
Din relat, ia anterioară se observă ca valoarea optimă a pasului de cuantizare nu este constantă cu timpul
s, i ar trebui modificată ı̂n funct, ie de valoarea semnalului sursă, ceea ce imposibil ı̂n cazul modulat, iei Delta
liniare. În cazul de fat, ă, la momentul de timp t = 0 valoarea cuantei ar trebui să fie ∆ = 10−3 · 200π =
0.628, acesta fiind valoarea maximă a cuantei optime. La momentul de timp t = Tm /4 = 1/4fm valoarea
cuantei ar trebui să fie ∆ = 0, acesta fiind valoarea minimă a cuantei optime. Cuanta modulat, iei Delta
liniare trebuie aleasă, ı̂n cazul de fat, ă, ı̂ntre cele două valori extreme corespunzătoare momentelor de timp
t = 0 s, i t = Tm /4. O solut, ie posibilă (nu neapărat cea mai bună) este utilizarea cuantei optime de la
momentul de timp t = Tm /8, adică valoarea cuantei va fi:
√
∆ = 10−3 · 200πcos(π/4) = 0.2π · 1/ 2 = 0.444288.
Pentru simplificarea calculelor se va lucra cu ∆ = 0.44.
b.c. Valorile es, antioanelor semnalului sursă, es, antioane considerate pe o perioadă a semnalului, sunt
următoarele:
x(0) = sin(0) = 0
99
A[V]
1.32
1
0.95
0.88
0.58
0.44
0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1
T[ms]
-0.44
-0.58
-0.88
-0.95
-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Figura 6.26: Semnalul sursă sinusoidal s, i semnalul Delta obt, inut cu modulat, ia Delta liniară.
x(10−3 ) = sin(2π0.1) = 0.58

x(2 · 10−3 ) = sin(2π0.2) = 0.95
x(3 · 10−3 ) = sin(2π0.3) = 0.95
x(4 · 10−3 ) = sin(2π0.4) = 0.58
x(5 · 10−3 ) = sin(2π0.5) = 0
x(6 · 10−3 ) = sin(2π0.6) = −0.58
x(7 · 10−3 ) = sin(2π0.7) = −0.95
x(8 · 10−3 ) = sin(2π0.8) = −0.95
x(9 · 10−3 ) = sin(2π0.9) = −0.58
x(10 · 10−3 ) = sin(2π1) = 0
Valoarea init, ială a semnalului prezis se consideră x̂(t) = 0.
În Fig. 6.26 se prezintă semnalul sursă, semnalul prezis (adică semnalul modulat Delta liniar) s, i secvent, a
de bit, i generată de modulator. Momentele de comparat, ie dintre semnalul prezis s, i semnalul sursă sunt de
asemenea identificate ı̂n figură (vezi săget, ile curbate).
d. Ps = A2 /2 = 0.5
Pzq = ∆2 /12 = 0.442 /12 = 0.016133
SN R = Ps /Pzq = 0.5/0.016133 = 30.99
SN RdB = 10lg(30.99) = 14.91dB
e.f. Considerând valorile es, antioanelor semnalului sursă, valoarea cuantei elementare ∆e = 0.2, precum s, i
valorile init, iale ale cuantei ∆0 = 0.2, bitului init, ial generat de modulator b0 = 0 s, i semnalului prezis
x̂(t) = 0, valorile cuantei ı̂n cazul modulat, iei Delta adaptive Song vor fi, la momentele de es, antionare,
următoarele:
b1 ¬b0 ⇒ ∆1 = ∆0 − ∆e = 0 ⇒ ∆1 = ∆e = 0.2
b2 = b1 ⇒ ∆2 = ∆1 + ∆e = 0.4
100
A[V]
1.2
1
0.95
0.8
0.6
0.58
0.2
0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0
T[ms]
-0.58
-0.6
-0.8
-0.95
-1
-1.6
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Figura 6.27: Semnalul sursă sinusoidal s, i semnalul Delta obt, inut cu modulat, ia Delta adaptivă Song.
b3 = b2 ⇒ ∆3 = ∆2 + ∆e = 0.6
b4 ¬b3 ⇒ ∆4 = ∆3 − ∆e = 0.4
b5 = b4 ⇒ ∆5 = ∆4 + ∆e = 0.6
b6 = b5 ⇒ ∆6 = ∆5 + ∆e = 0.8
b7 = b6 ⇒ ∆7 = ∆6 + ∆e = 1
b8 ¬b7 ⇒ ∆8 = ∆7 − ∆e = 0.8
b9 = b8 ⇒ ∆9 = ∆8 + ∆e = 1
b10 ¬b9 ⇒ ∆10 = ∆9 − ∆e = 0.8
În Fig. 6.27 se prezintă semnalul sursă, semnalul prezis (adică semnalul modulat Delta adaptiv Song)
s, i secvent, a de bit, i generată de modulator. Momentele de comparat, ie dintre semnalul prezis s, i semnalul
sursă sunt de asemenea identificate ı̂n figură (vezi săget, ile curbate).
g.h. Considerând valorile es, antioanelor semnalului sursă, valoarea parametrului p = 1.2, precum s, i valorile
init, iale ale cuantei ∆0 = 0.2, bitului init, ial generat de modulator b0 = 0 s, i semnalului prezis x̂(t) = 0,
valorile cuantei ı̂n cazul modulat, iei Delta adaptive Jayant vor fi, la primele momente de es, antionare,
următoarele:
∆0 = 0.2, p = 1.2, b0 = 1
b1 ¬b0 ⇒ ∆1 = ∆0 /p ⇒ ∆1 = ∆0 = 0.2
b2 = b1 ⇒ ∆2 = ∆1 · p = 0.24
b3 = b2 ⇒ ∆3 = ∆2 · p = 0.288
b4 ¬b3 ⇒ ∆4 = ∆3 /p = 0.24
b5 = b4 ⇒ ∆5 = ∆4 · p = 0.288
În Fig. 6.28 se prezintă semnalul sursă, semnalul prezis (adică semnalul modulat Delta adaptiv Jayant)
s, i secvent, a de bit, i generată de modulator. Momentele de comparat, ie dintre semnalul prezis s, i semnalul
sursă sunt de asemenea identificate ı̂n figură (vezi săget, ile curbate).
101
A[V]
1
0.95
0.728
0.58
0.488
0.44
0.2
0 1 1 1 0 0
T[ms]
-0.58
-0.95
-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Figura 6.28: Semnalul sursă sinusoidal s, i semnalul Delta obt, inut cu modulat, ia Delta adaptivă Jayant.
Notă: datorită multiplelor valori pe care le poate lua cuanta s, i implicit semnalul Delta, fapt care generează
anumite ”probleme” de reprezentare (adică pentru a se evita supraı̂ncărcarea figurii), semnalul Delta
Jayant este reprezentat numai pentru primele 5 momente de es, antionare.
6.9 Întrebări s, i probleme modulat, ia Delta

1. Se dă semnalul din figura 6.29. Frecvent, a de es, antionare este fe = 10fm .
a. Determinat, i pasul de cuantizare ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare.

b. Folosind modulat, ia Delta liniară determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului.
c. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind modulat, ia Delta liniară.
d. Calculat, i raportul semnal/zgomot ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare.
e. Folosind algoritmul Song determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului. Pasul de
cuantizare init, ial este ∆0 = 0.2, cuanta elementară este ∆e = 0.2, bitul init, ial generat de modulator
este b0 = 0, iar valoarea init, ială a semnalului prezis este x̂(t) = 0.
f. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind algoritmul Song.
g. Folosind algoritmul Jayant determinat, i secvent, a de bit, i obt, inută la ies, irea modulatorului. Pasul de
cuantizare init, ial este ∆0 = 0.2, bitul init, ial generat de modulator este b0 = 0, iar factorul peste 1.2.
h. Reprezentat, i grafic semnalul modulat folosind algoritmul Jayant.
2. Care sunt avantajele respectiv dezavantajele modulat, iei Delta fat, ă de modulat, ia PCM?
3. Din ce este format circuitul de predict, ie a es, antionului curent ı̂n cazul modulat, iei Delta? Discutat, i câteva
solut, ii de implementare.
4. Din ce este format circuitul de demodulare Delta liniar, respectiv Delta adaptiv?
5. Care este regula de adaptare a cuantei ı̂n cazul algoritmului Song? Dar, ı̂n cazul algoritmului Jayant?
Care ar fi o regulă de adaptare ”optimă” a pasului de cuantizare ı̂n cazul modulat, iei Delta adaptive?
6. În mod ideal cum trebuie aleasă valoarea cuantei ı̂n cazul modulat, iei Delta liniare?
———————————————
102
A[V]
1
2.5 5 7.5 10 T[ms]
-1
Figura 6.29: Semnalul sursă triunghi simetric.

Capitolul 7
Transmisii de date ı̂n banda telefonică
7.1 Introducere
Capitolul de fat, ă urmăres, te familiarizarea cu aspectele de bază legate de transmisiile de date efectuate ı̂n banda
telefonică vocală [57]. Se consideră transmisiile de tip fax s, i transmisiile de date cu modemuri dial-up. Pe lângă
prezentarea aspectelor de bază privind transmisiile amintite mai sus capitolul propune un exercit, iu practic de
configurare a unor echipamente fax s, i de transmisie de date.
Aspectele principale care sunt considerate ı̂n mod concret ı̂n acest capitol sunt următoarele:
• configurarea unui echipament de fax s, i realizarea unor transmisii fax utilizând un astfel de echipament.
• configurarea unor plăci fax modem cu funct, ionalităt, i de echipament cu răspuns automat (robot telefonic)
s, i fax.
• testarea plăcilor fax modem ment, ionate mai sus ı̂n modul de lucru cu răspuns automat s, i realizarea unor
transmisii fax utilizând diferite utilitare.
• configurarea unor modemuri dial-up utilizând comenzi AT s, i realizarea unor transferuri de fis, iere utilizând
protocoale de comunicat, ie specifice.
• analiza spectrală a semnalului modulat generat de modemurile dial-up.
7.2 Transmisii fax

Protocoalele fax asigura transferul de text s, i imagini pe linia telefonică. Aceste tehnici de transmisie au ı̂nlocuit
vechile tehnici Telex, care asigurau numai transmisia de text la un debit redus, fiind utilizate ret, ele dedicate
pentru aceste transmisii. Datorită benzii reduse a canalului telefonic vocal debitele transmisiilor fax s, i implicit
rezolut, ia imaginilor transmise sunt reduse. Din acest motiv s, i datorită aparit, iei altor alternative (servicii de
e-mail, chat, etc.), ca urmare a dezvoltării ret, elelor digitale de bandă largă, important, a transmisiilor fax a
scăzut semnificativ, chiar dacă ı̂ncă se utilizează pe scară destul de largă [58] [59]. Standardele digitale pentru
transmisii fax pe linie telefonică, as, a numitele standarde Grup 3, permit următoarele rezolut, ii:
• orizontal 100 linii, verical 100 linii - rezolut, ie de bază.
• orizontal 200 linii, vertical 100 linii - rezolut, ie standard.
• orizontal 200 linii, vertical 200 linii - rezolut, ie fină.
• orizontal 200 linii, vertical 400 linii - rezolut, ie superfină.
• orizontal 300 linii, vertical 300 linii.
103
104
CO/PBX
FAX - apelant FAX - apelat

ON HOOK ON HOOK
OFF HOOK
Ton de disc
Formare număr (Impulsuri/DTMF)
Ton FAX transmisie
Semnal revers apel Semnal de apel (sonerie)
Ton FAX transmisie
Semnal revers apel Semnal de apel (sonerie)
Revers apel terminat OFF HOOK
Legătură telefonică
Ton FAX recepție

Ton Fax transmisie
Sincronizare echipamente FAX
Transmisie FAX
ON HOOK
ON HOOK
Figura 7.1: Secvent, a de semnalizare corespunzătoare unei legături fax pe linie telefonică.
• orizontal 400 linii, vertical 400 linii - rezolut, ie ultrafină
Notă: primele standarde de transmisie fax, as, a numitele standarde Grup 1 s, i Grup 2, se bazau pe transmisii
analogice s, i aveau un principiu de funct, ionare asemănător cu transmisia TV analogică. Aceste standarde nu se
mai utilizează.
Standardele Grup 4 sunt destinate să opereze pe linii digitale ISDN de 64kbps s, i permit rezolut, ii mai mari
ale imaginilor transmise. Există de asemenea standarde dedicate pentru transmisii fax peste ret, ele IP (FoIP
- Fax over IP). Rezolut, ia imaginilor transmise variază de la valori mici (150DPI) la valori mari (9600DPI sau
valori mai mari).
Un echipament fax ce lucrează pe linie telefonică este compus dintr-un scanner, o imprimantă (scannerul s, i
imprimanta având rezolut, iile amintite mai sus), un modem dial-up, care asigură transmisia digitală s, i blocul
de control care realizează sincronizarea dintre echipamentele fax s, i implementează operat, iile de semnalizare
necesare. Debitele de transmisie fax pe linie telefonică sunt identice cu debitele care sunt asigurate de modemurile
dial-up incluse ı̂n echipament. În funct, ie de standardul de modem dial-up utilizat transmisiile fax pe linie
telefonică se pot efectua la următoarele debite binare [59] [60]:
• 2400bps, 4800bps - standardul ITU-T V.27.
• 4800bps, 7200bps, 9600bps - standardul ITU-T V.29.
• 7200bps, 9600bps, 12000bps, 14400bps - standardul ITU-T V.17.
• 28800bps - standardul ITU-T V.34.
• 33600bps - standardul ITU-T V.34bis.
Semnalizarea ı̂ntre echipamentele fax are loc ı̂n bandă vocală (in band signaling) după stabilirea conexiunii
de voce. Detect, ia echipamentelor (handshaking) are loc utilizând tonuri de fax specifice (există un ton generat
de echipamentul fax apelant s, i unul generat de echipamentul fax apelat) după care are loc sincronizarea
modemurilor dial-up s, i detect, ia capabilităt, ilor, adică a standardelor fax după care lucrează echipamentele.
Secvent, a de semnalizare corespunzătoare unei legături fax pe linie telefonică este prezentată ı̂n Fig. 7.1 [58].
Tonul de fax de transmisie se generează continuu după formarea numărului pentru a informa terminalul
chemat cât mai repede asupra faptului că se va realiza o transmisie fax. Există de asemenea posibilitatea ca
105
transmisia fax s, i implicit generarea tonului fax de transmisie să fie declansată manual după realizarea legăturii
telefonice. Echipamentul fax apelat poate răspunde automat după un număr prestabilit de semnale de apel,
sau recept, ia fax poate să fie declans, ată manual, moment ı̂n care se generează un ton specific. Modul de lucru
manual se utilizează ı̂n situat, ia ı̂n care echipamentul fax se utilizează s, i ca telefon, existând posibilitatea ca o
persoană să răspundă la un apel ı̂n care se dores, te realizarea unei transmisii fax.
7.3 Transmisii dial-up

Transmisiile de date ı̂n ret, eaua telefonică, numite s, i transmisii dial-up, au reprezentat prima solut, ie de realizare
a unor ret, ele de calculatoare WAN (Wide Area Network) [61]. Mai târziu, la ı̂nceputurile ret, elei Internet,
au reprezentat tehnica principală de acces a utilizatorilor. Odată cu dezvoltarea ret, elelor de bandă largă s, i a
tehnologiilor de acces de bandă largă important, a s, i utilitatea transmisiilor dial-up a scăzut mult, fiind utilizate
curent ca s, i solut, ii de rezervă (backup) sau ı̂n aplicat, ii speciale. Transmisiile de date dial-up au loc ı̂n banda
telefonică vocală (300 - 3400Hz) sau ı̂n banda telefonică extinsă (0 - 4000Hz), ı̂n cazul unor standarde mai noi,
dar aceste transmisii pot avea loc numai ı̂n ret, ele telefonice digitale (cu comutat, ie s, i transport digitale). De-a
lungul timpului au fost dezvoltate mai multe standarde de modem dial-up, standarde care sunt amintite pe
scurt ı̂n continuare [60]:
• Bell 101: 110bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate; modulat, ie FSK.
• Bell 103 / ITU-T V.21: 300bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate; modulat, ie FSK.
• Bell 202: 1200bps; transmisie simplex la 2 fire; linii telefonice comutate; modulat, ie FSK.
• Bell 212A / ITU-T V.22: 1200bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate s, i ı̂nchiriate;
duplexare FDD (Frequency Division Duplexing); modulat, ie QPSK.
• ITU-T V.22bis: 2400bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate s, i ı̂nchiriate; duplexare FDD;
modulat, ie 16QAM.
• ITU-T V.23: 1200/600bps; transmisie simplex; linii telefonice comutate; modulat, ie FSK; canal de retur
(backward channel) pentru operat, ii ARQ cu debit de 75bps, modulat, ie FSK, pozit, ionat la marginea
inferioară a benzii telefonice.
• ITU-T V.26: 2400bps; transmisie duplex la 4 fire; linii telefonice ı̂nchiriate; modulat, ie QPSK.
• ITU-T V.26bis: 2400/1200bps; transmisie simplex; linii telefonice comutate; modulat, ie BPSK/QPSK;
canal de retur cu debit de 75bps, modulat, ie FSK, pozit, ionat la marginea inferioară a benzii telefonice.
• ITU-T 26ter: 2400bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate; duplexare prin compensarea
ecoului; modulat, ie QPSK.
• ITU-T V.27: 4800bps; transmisie simplex; linii telefonice ı̂nchiriate; egalizor canal manual; modulat, ie
8PSK; canal de retur cu debit de 75bps, modulat, ie FSK, pozit, ionat la marginea inferioară a benzii
telefonice.
• ITU-T V.27bis: 4800/2400bps; transmisie duplex la 4 fire; linii telefonice ı̂nchiriate; egalizor canal automat;
modulat, ie 4PSK/8PSK; canal de retur opt, ional.
• ITU-T V.27ter: 4800/2400bps; transmisie simplex; linii telefonice comutate; egalizor canal automat;
modulat, ie 4PSK/8PSK; canal de retur opt, ional.
• ITU-T V.29: 9600bps; transmisie duplex la 4 fire; linii telefonice ı̂nchiriate; egalizor canal automat;
modulat, ie 16QAM (constelat, ie circulară - dublu 8PSK).
106
• ITU-T V.32: 9600/7200/2400bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate s, i ı̂nchiriate;
duplexare prin compensarea ecoului; modulat, ie 16QAM/32QAM; opt, iune de codare trellis.
• ITU-T V.32bis: 14400/12000/9600/7200/4800bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate

s, i ı̂nchiriate; duplexare prin compensarea ecoului; modulat, ie 128QAM (constelat, ia de modulate cea mai
mare); opt, iune de codare trellis.
• ITU-T V.33: 14400bps; transmisie duplex la 4 fire; linii telefonice ı̂nchiriate; modulat, ie 128QAM; opt, iune
de codare trellis.
• ITU-T V.34: 33600/31200/28800/26400/24000/21600/19200/6800/14400/12000/9600/7200/4800/

2400bps; transmisie duplex la 2 fire; linii telefonice comutate s, i ı̂nchiriate; duplexare prin compensarea
ecoului; modulat, ie 1664QAM (superconstelat, ie), codare trellis 4 dimensională.
• ITU-T V.90: 56.0/33.6 kbps; pereche de modemuri digital s, i analogic pe linii comutate; debite downstream
28800 - 56000bps cu increment de 8000/6 bps (modemul digital este conectat la o ret, ea comutată digitală,
pe o interfat, ă digitală BRI/PRI); downstream modulat, ie PAM/PCM legea A/µ; upstream debit maxim
33600bps (V.34); linii telefonice comutate; duplexare prin compensarea ecoului.
• ITU-T V.91: 64kbps; modem digital; transmisie duplex la 4 fire; linii telefonice comutate s, i ı̂nchiriate;
debite ı̂ntre 28000 s, i 64000bps cu increment de 8000/6bps; modulat, ie PAM/PCM legea A/µ.
• ITU-T V.92: 56.0/48.0 kbps; pereche de modemuri digital s, i analogic pe linii comutate; debite downstream
28000 - 56000kbps cu increment de 8000/6 bps (modemul digital este conectat la o ret, ea comutată digitală,
pe o interfat, ă digitală BRI/PRI); downstream modulat, ie PAM/PCM legea A/µ; rate upstream 24000 -
48000bps cu increment 8000/6 bps, modulat, ie PAM/PCM legea A/µ; linii telefonice comutate; duplexare
prin compensarea ecoului.
7.4 Interfat, a modem - terminal de date

Conectarea unui modem dial-up (Data Communication Equipment - DCE) la un terminal de date/calculator
(Data Terminal Equipment - DTE) se realizează de regulă pe un port serial de comunicat, ie (port COM) de tip
UART (Universal Asynchronous Receiver/Transmitter) [62]. Un port fizic UART are următoarea ”codare” a
nivelelor logice: 0 logic, stare activă, tensiuni alocate: +3 ÷ +15V; 1 logic, stare inactivă, tensiuni alocate: -3
÷ -15V; valori uzuale de tensiune pe pinii portului UART: ±5V, ±10V, ±12V s, i ±15V. Conectoarele folosite
sunt DB25 (25 pini) s, i DB9 (9 pini). Conectorul DB9 a ı̂nlocuit pe terminalele de date mai noi conectorul de
25 de pini. Schema de conectare a modemului la terminalul de date s, i semnalele de pe portul UART RS232
sunt prezentată ı̂n Fig. 7.2. Semnalele de pe această interfat, ă serială sunt următoarele:
• GND - masă semnal; există s, i o masă s, asiu (cadrul metalic al conectorului); la echipamentele de date/
calculatoare PC uzuale cele două fire de masă sunt conectate ı̂mpreună.
• DTR - Data Terminal Ready (DTE → DCE); terminal de date pregătit pentru transmisie.
• DSR - Data Set Ready (DCE → DTE); echipament de comunicat, ie pregătit de transmisie.
• RTS - Request To Send (DTE → DCE); cerere de emisie din partea terminalului de date.
• CTS - Clear To Send (DCE → DTE); echipament de comunicat, ie gata de transmisie.
• TxD - Transmitted Data (DTE → DCE); date transmisie.
• RxD - Received Data (DCE → DTE); date recept, ie.
• DCD - Data Carrier Detected (DCE → DTE); detect, ie de purtătoare.

107
Port de Terminal
comunicație GND
serial DTR Port de date/PC
Interfață Modem RTS comunicație
Pereche serial
buclă de dial up Buffer Tx TxD
torsadată
abonat
DTE
Buffer Rx RxD
DCE CTS Port COM
Port COM DCD
UART UART
RI RS232
RS232 DSR
Figura 7.2: Conectarea modemului dial-up la terminalul de date pe un port UART RS232.
• RI - Ring Indicator (DCE → DTE); detect, ie semnal de apel.
Datorită faptului că portul este asincron nu avem semnale de tact ı̂ntre modem s, i terminalul de date, iar
transmisia are loc la nivel de caracter, fiecare caracter având informat, ie de sincronizare proprie. Mai precis este
vorba de as, a numita transmisie Start - Stop, care constă ı̂n următoarele: se transferă caractere pe 5 - 8 bit, i
(uzual 7 - 8 bit, i), fiecare caracter ı̂ncepe cu un bit de Start (0 logic) s, i se termină cu 1 - 2 bit, i de Stop (1 logic);
ı̂ntre caractere pot fi pauze, timp ı̂n care linia de data este ı̂n 1 logic; există posibilitatea utilizării unui bit de
paritate (paritate pară sau impară) cu ajutorul căruia se poate detecta o eroare de bit pe caracter (mai precis
se pot detecta un număr impar de erori; dacă avem un număr parPde erori, efectul
lor se compensează reciproc).
N
Determinarea bitului de paritate se face conform relat, iei: i=1 bi + P = I, unde bi reprezintă bit, ii
mod2
din caracter, P reprezintă bitul de paritate, iar I este 0 pentru paritate pară s, i 1 pentru paritate impară.
Pe o interfat, ă UART RS232 se pot programa următoarele debite [63]: 110, 150, 300, 600, 1200, 2400, 4800,
9600, 19200, 38400, 56000, 57600 s, i 115200bps. Există s, i interfet, e UART pe care se pot programa s, i alte debite,
respectiv debitul maxim poate fi crescut până la 230400bps, dar de regulă debitul maxim este de 115200bps.
În cazul ı̂n care se utilizează o placă de modem care se conectează pe magistrala de date internă a terminalului
de date, sau ı̂n situat, ia ı̂n care modemul extern se conectează pe un port de comunicat, ie USB, interfat, a COM
UART dintre modem s, i terminalul de date este una virtuală care emulează funct, ionarea portului fizic.
7.5 Controlul transferului de date ı̂n transmisiile cu modemuri dial-

up
Pe interfat, a UART trebuie implementat un algoritm de control al fluxului, deoarece datorită diferent, elor de
debit de pe interfat, a modem - terminal de date s, i modem - linie telefonică s, i a transmisiilor ı̂n rafală bufferul
de transmisie al modemului se poate umple, moment ı̂n care transmisia terminalului de date trebuie oprită.
După golirea bufferului transmisia se poate relua. Acest proces de control al fluxului pe interfat, a UART se
poate realiza hardware, folosind semnalele RTS/CTS, sau software folosind caractere ASCII speciale pentru
oprirea respectiv pornirea transmisiei, mecanismul Xon/Xoff (Xon: DC1 ASCII/ 11 hexa / CTRL+Q ; Xoff:
DC3 ASCII/ 13 hexa/ CTRL+S). În acest caz sunt necesare manipulări ale secvent, ei de date pentru a se evita
efectul caracterelor Xon/Xoff care pot apărea ı̂n această secvent, ă [64].
Pentru controlul transferului de date ı̂ntre modemuri au fost dezvoltate de-a lungul timpului mai multe
protocoale pentru transfer de text s, i date (este vorba de regulă de fis, iere). Câteva dintre protocoalele cele mai
uzuale sunt următoarele:
• Protocolul ASCII - asigură transferul de caractere ASCII/text pe interfat, a UART către s, i de la modem
[65].
• Xmodem/Ymodem - protocoale FTP (File Transfer Protocol) simple care integrează functionalităt, i de
bază pentru transfer de fis, iere: generare pachete, detect, ie erori, ARQ (Automatic Retransmission reQuest)
simplu de tip Stop & Wait; au fost dezvoltate mai multe variante, nu toate compatibile ı̂ntre ele [66].
108
• Kermit - reprezintă o variantă ı̂mbunătăt, ită a protocoalelor FTP Xmodem/Ymodem ce suportă transfer
de text s, i fis, iere; implementează un mecanism ARQ de tip Sliding Window; are performant, e mai bune
decât versiunile anterioare s, i a evoluat ı̂ntr-un standard ”de facto” (mecanism nestandardizat oficial)
pentru aplicat, ii FTP pe modemuri dial-up [67].
• Zmodem - este unul dintre cele mai evoluate protocoale FTP pentru aplicat, ii dial-up; asigură preformant, e
semnificativ superioare comparativ cu alte protocoale anterioare; implementează un mecanism ARQ de tip
Sliding Window, detect, ia erorilor fiind realizată cu o secvent, ă de control CRC-32; trasferul de date poate
fi init, iat de sursă (nu era posibil ı̂n cazul protocoalelor anterioare) s, i este restartabil, adică un transfer de
fis, ier ı̂ntrerupt poate continua din punctul unde transferul a fost ı̂ntrerupt fără a fi necesară repornirea
transferului de la ı̂nceputul fis, ierului, as, a cum se ı̂ntâmpla ı̂n cazul protocoalelor anterioare [68].
Organismele de standardizare au dezvoltat de asemenea mai multe standarde care se referă la controlul
erorilor ı̂n transmisiile de date dial-up respectiv la compresia datelor ı̂n vederea cres, terii ratei de transfer
efective. Dintre aceste standarde se pot aminti pe scurt următoarele [60]:
• ITU-T V.41: mecanism de control al erorilor independent de cod; corect, ia erorilor se bazează pe un proces
ARQ realizat de un echipament intermediar, inserat ı̂ntre DTE s, i DCE (poate fi inclus ı̂n unul din aceste
echipamente); pentru detect, ia erorilor se foloses, te un polinom generator x16 + x12 + x5 + 1; cererile de
retransmisie se transmit pe canalul de retur de debit mic; standardul este destinat modemurilor simplex
de debit redus.
• ITU-T V.42: este un standard care specifică un protocol de corect, ie a erorilor bazat pe tehnica ARQ;
este destinat echipamentelor DCE duplex s, i permite receptorului să ceară retransmisia imediată a oricărui
pachet de date pierdut, dar nu garantează un interval de timp minim pentru retransmisie; defines, te un
polinom generator de ordin 32 (polinom standard ITU-T CRC-32) x32 + x26 + x23 + x22 + x16 + x12 +
x11 + x10 + x8 + x7 + x5 + x4 + x2 + x + 1; standardul asigură de asemenea conversia datelor asincrone
primite pe interfat, a UART ı̂n date sincrone conform standardului ITU-T V.14 - este vorba ı̂n esent, ă de o
metodă de dopare pozitivă sau negativă care inserează sau s, terge bit, i de stop.
• ITU-T V.42bis: este un standard de compresie de date adaptivă bazat pe algoritmul de dict, ionar dinamic
Lempel Ziv; poate funct, iona s, i ı̂n mod transparent, adică fără compresie de date. Algoritmul concret
folosit este BTLZ (British Telecom Lempel Ziv).
• ITU-T V.44: este un standard de compresie de date adaptivă bazat pe algoritmul LZJH (Lempel-Ziv-Jeff-
Heath) ı̂ncorporat ı̂n standardul de modem dial-up V.92; V.44 oferă o rată de compresie mai bună decât
V.42bis, cel put, in pentru anumite tipuri de secvent, e de date s, i asigură ı̂n medie un throuput mai mare cu
15%.
7.6 Controlul s, i configurarea modemurilor dial-up utilizând

comenzile AT
Comenzile AT (ATtention), numite s, i comenzi Hayes după numele inventatorului (Denis Hayes), au fost
dezvoltate pentru a se permite apelul automat realizat de către modemurile dial-up precum s, i configurarea
prin soft a acestor modemuri [69] [70]. Comenzile AT au fost dezvoltate init, ial (ı̂n 1981) pentru modemuri de
300bps s, i cele mai multe modemuri dial-up recunosc aceste comenzi. Comenzile AT constau dintr-o serie de
secvent, e scurte de text care pot fi combinate/concatenate (nu se definesc caractere special pentru concatenare)
pentru a se comanda diferite secvent, e de operat, ii (de ex. conectare la linie, formarea numărului,
schimbarea/adaptarea parametrilor transmisiei/conexiunii, detect, ia terminării transmisiei, deconectarea de la
linie, etc.). Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de modemuri dial-up configurarea acestor echipamente a
devenit mai complexă, modemurile mai noi având o serie de funct, ionalităt, i suplimentare. Pentru configurarea
109
acestor funct, ionalităt, i au fost dezvoltate comenzi noi, identificate prin caracterul prefix & (ampersand
commands), respectiv prin caracterul % (percent commands), ı̂n timp ce comenzile din setul de bază sunt
suportate ı̂n continuare. Comenzile % se referă de regulă la comenzi proprietare (sau cel put, in legate de solut, ii
proprietare implementate ı̂n modem) s, i pot varia semnificativ de la un tip de modem la altul.
Inovat, ia principală a comenzilor AT/Hayes constă ı̂n faptul că configurarea modemurilor se realizează fără
să se definească semnale fizice sau pini noi pe interfat, a serială modem - terminal de date. Comenzile se trimit
către modem prin utilizarea liniei transmisie date, TxD, iar răspunsurile generate de modem se recept, ionează
pe linia recept, ie date, RxD. Din punctul de vedere al transmisiei s, i execut, iei comenzilor AT modemul se poate
afla ı̂n două stări distincte:
• mod transmisie date (data mode): modemul consideră toate caracterele recept, ionate pe portul UART ca
s, i date s, i le transmite pe linie.
• mod comandă (command mode): caracterele primite pe interfat, a UART sunt considerate ca parte a
comenzilor text AT generate de terminalul de date.
Trecerea din modul de date ı̂n modul de comandă se realizează cu secvent, a ”+++” (escape sequence) urmată
de o pauză de aproximativ 1s. De ment, ionat că după realizarea legăturii fizice modemurile trec automat ı̂n
modul transmisie date. Trecerea manuală din modul de comandă ı̂n modul de date se poate realiza cu comanda
O (online). Pe lângă tipurile de comenzi AT ment, ionate anterior există s, i un set aparte, as, a numitele comenzi
registru. Un registru reprezintă o locat, ie fizică specifică ı̂n memoria internă a modemului s, i comenzile AT
registru servesc la stabilirea s, i modificarea valorilor din aces, ti regis, trii, respectiv la citirea valorilor cont, inute
de regis, trii. Regis, trii se identifică prin caracterul S urmat de un număr, adică numărul registrului.
Datorită faptului că comenzile AT nu sunt standardizate de nici un institut de standardizare (reprezintă
un standard ”de facto”) există numeroase probleme de incompatibilitate ı̂ntre divers, i producători. Aceste
incompatibilităt, i se referă atât la diferent, e ce privesc schimbarea stării modemurilor la diferite comenzi
(temporizarea acestor schimbări de stare) s, i gestionarea erorilor apărute cât s, i la existent, a unor comenzi
specifice pentru anumite tipuri de modemuri, comenzi dedicate pentru anumite operat, ii. Din aceste motive
anumite protocoale de comunicat, ii oferă opt, iuni care permit utilizatorului să configureze modemul utilizând
comenzi specifice acelui echipament de transmisie.
Există comenzi AT (poate mai corect comenzi de tip AT sau similare AT) dezvoltate pentru modemuri
GSM/3G [71]. Există standarde ETSI care specifică aceste comenzi [72], dar s, i ı̂n acest caz există diferent, e
ı̂ntre diferite tipuri de modemuri ı̂n ceea ce privesc comenzile efectiv implementate. Există de asemenea, ı̂n
destul de multe cazuri, s, i extensii proprietare ale setului de comenzi AT. Transmisia/recept, ia comezilor AT
la/de la modemurile GSM/3G se bazează pe o conexiune PPP (Point to Point Protocol) ı̂ntre terminalul de
date s, i modem (doar ı̂ntre aceste două echipamente). În cazul modemurilor de debit mai mare (de ex. modemuri
4G) este uzuală definirea unei interfet, e Ethernet virtuale, ceea ce implică utilizarea, ı̂n locul comenzilor AT, a
unor comenzi specifice producătorului de echipament.
7.7 Echipamente FAX

Telefon-fax inkjet Samsung SF-360
Este un echipament fax cu imprimantă cu cerneală (inkjet) care se poate utiliza s, i ca telefon [73]. Conectarea
la linie se realizează cu ajutorul unei prize RJ11. Există de asemenea o priză RJ11 pentru conectarea ı̂n
paralel a unui alt aparat telefonic sau a unui echipament cu răspuns automat/robot telefonic (TAM - Telephone
Answering Machine) destinat preluării (s, i stocării) mesajelor telefonice. Unele echipamente fax au integrate s, i
echipamente cu răspuns automat cum ar fi echipamentul fax Samsung SF-365TP. SF-360 permite patru moduri
de lucru s, i anume: telefon (modul TEL), fax (modul FAX), automat (modul AUTO) s, i robot telefonic (modul
TAM).
110
Imprimantă
Scanner
Butoane funcționale meniu

Receptor
telefon
Afișaj
Butoane
funcționale Fax
Butoane funcționale telefon
Figura 7.3: Echipament fax inkjet Samsung SF-360.
• ı̂n modul TEL echipamentul funct, ionează ca s, i un telefon normal, adică nu poate răspunde automat la un
apel, dar este posibilă transmiterea sau recept, ia manuală a unui fax.
• ı̂n modul de lucru FAX echipamentul răspunde automat la un apel după un anumit număr de semnale de
apel recept, ionate s, i trece ı̂n modul de recept, ie fax (generează tonul de fax de recept, ie), fără să as, tepte
detect, ia tonului de fax de transmisie.
• ı̂n modul AUTO echipamentul răspunde automat la un apel, dar nu pornes, te recept, ia fax dacă nu
detectează un ton de fax de transmisie. În acest caz generează/imită un ton de sonerie, anunt, ând
utilizatorul că este vorba de un apel telefonic. Dacă utilizatorul nu răspunde, după un anumit timp
echipamentul trece ı̂n modul FAX s, i as, teaptă un ton de fax transmisie. Dacă nu recept, ionează un ton de
fax ı̂ntr-un anumit interval de timp se deconectează automat.
• ı̂n modul TAM echipamentul as, teaptă mai multe semnale de apel (de sonerie), adică lasă timp robotului
telefonic să răspundă la apel. Dacă acest lucru nu se ı̂ntâmplă trece ı̂n modul FAX, răspunde la apel s, i
generează tonul de fax de recept, ie.
În Fig. 7.3 se prezintă echipamentului fax SF-360 precum s, i panoul frontal ce cont, ine afis, ajul s, i butoanele
funct, ionale.
Configurarea anumitor parametrii cum ar fi modul de lucru, rezolut, ia, nivelul de gri (scannerul s, i imprimanta
sunt alb-negru) se realizează din butoanele funct, ionale sau dintr-un meniu (majoritatea setărilor), accesabil cu
tasta meniu (Menu). Select, ia ı̂n meniu se realizează cu tastele scroll, iar validarea unei opt, ini se realizează cu
tasta OK. Ies, irea dintr-un meniu se realizează cu tasta de abandon (Back). Butonul Start Fax permite init, ierea
manuală a transmisiei sau a recept, iei fax, iar butonul Stop/Clear permite abandonarea oricărei operat, ii de
trasmisie sau de configurare. Butonul Start Copy permite scanarea s, i tipărirea unui document, adică un mod de
lucru xerox. Funct, iile specifice de telefon, reapelare (Redial), blocare microfon (Mute), apel ”hands free” (On
Hook Dial) se activează cu butoane specifice. Agenda telefonică se gestionează cu ajutorul butonului (Phone
Book) s, i a unui meniu specific.
Configurarea echipamentului, adică stabilirea modului de lucru, setarea parametrilor imprimantei,
gestionarea agendei telefonice, stabilirea numărului de apeluri pentru răspunsul automat, setarea datei s, i orei,
setarea nivelului soneriei s, i nivelului de recept, ie, setarea nivelului tonurilor asociate tastelor, stabilirea
identificatorului de sistem, setarea rezolut, iei scannerului, stabilirea modului de lucru al imprimantei, testarea
scannerului, etc., se va face pe baza manualului de utilizare.
111
Punte Condensator separare Transformator

redresoare componentă continuă de linie
Prize RJ11
telefon și
linie
Priză Jack
microfon
Priză Jack
difuzor
Minidifuzor Releu Cipuri Cuarț

tonuri semnalizare
Figura 7.4: Placa de extensie fax modem Wayjet.
Priză RJ11 telefon
Priză RJ11 linie telefonică
Priză Jack difuzor
Priză Jack microfon

Figura 7.5: Conectoarele fax modemului Wayjet.
Notă: ı̂n cazul unor echipamente fax, cum ar fi SF-365TP, există posibilitatea realizării unei conexiuni cu
un calculator pe un port USB, s, i utilizarea echipamentului ca s, i imprimantă.
Placă fax modem Wayjet
Este un fax modem de 56kbps care implementează următoarele standarde de comunicat, ii ITU-T: V.90
(recept, ie la 56kbps), V.92 (transmisie la 48kbps), V.34+ (transmisie/recept, ie la 33.6kbps), V.17, V.29 s, i
V.27ter (Fax Group III - transmisie la 14.4kbps), H.324 (suport teleconferint, ă), V.42bis/MNP5 (compresie de
date), V.42/MNP2-4 (corect, ie de erori). Fax modemul oferă de asemenea suport pentru funct, ii de voce s, i
integrează un echipament cu răspuns automat/robot telefonic (TAM). Fax modemul Wayjet este un modem
intern (placă de extensie pe magistrala PCI a calcultatorului - a se vedea Fig. 7.4) cu chipset Intel 536EP. Pe
placa de modem se pot observa (Fig. 7.4) următoarele componente:
• prize jack pentru microfon s, i difuzor - a se vedea s, i Fig. 7.5.
• prize RJ11 pentru conectarea la linie, respectiv pentru conectarea ı̂n paralel cu modemul a unui telefon
analogic - a se vedea s, i Fig. 7.5.
• un minidifuzor pentru tonurile de semnalizare utilizate pe bucla de abonat.
• o punte redresoare pentru redresarea semnalului de sonerie.

112
• un condensator care asigură conectarea la linie a circuitului de sonerie.
• transformatorul de linie.
• releu comutare modem/telefon.
• cipurile care implementează modemul.
• cristalul de cuart, utilizat de oscilatorul plăcii.
Cu ajutorul unui microfon s, i a unui difuzor extern (sau a unui set de căs, ti + microfon) se pot realiza apeluri
telefonice (de voce), nefiind necesară utilizarea unui telefon analogic conectat ı̂n paralel cu modemul.
Utilitarul FaxTalk Communicator
Fax modemul Wayjet poate fi controlat/configurat cu ajutorul unui utilitar dedicat mesageriei vocale s, i
comunicat, iilor FAX numit FaxTalk Communicator [74]. De ment, ionat că controlul fax modemului se poate
realiza s, i cu alte utilitare, de exemplu cele integrate ı̂n sistemele de operare Windows. În Fig. 7.6 se prezintă
fereastra principală a aplicat, iei ı̂n cauză precum s, i ferestrele ”Inbox” s, i ”Outbox”.
Modemul are funct, ionalităt, i de fax s, i TAM, adică poate recept, iona automat faxuri s, i poate ı̂nregistra mesaje
telefonice. Faxurile s, i mesajele sunt stocate ı̂n ”Inbox” ı̂mpreună cu informat, ii referitoare la numărul de telefon
de la care s-a primit apelul, identificator utilizator, tip mesaj, data s, i ora apelului, durata mesajului de voce,
etc. Faxurile se pot vizualiza prin ”click” pe intrarea de fax selectată, iar mesajele se pot asculta cu ajutorul
programului de redare integrat, butoanele de control ale acestui program fiind disponibile ı̂n fereastra ”Inbox”.
Fereastra principală afis, ează numărul de faxuri s, i de mesaje care nu au fost vizualizate, respectiv ascultate.
Bineı̂nt, eles faxurile s, i mesajele din ”Inbox” se pot s, terge. Fereastra ”Outbox” afis, ează faxurile (număr telefon,
dată, stare, nume destinatar) care nu au putut să fie transmise din diferite motive, respectiv cele care sunt
programate pentru a fi transmise la o anumită dată s, i o anumită oră.
Fereastra principală a aplicat, iei include o tastatură cu simbolurile caracteristice unei tastaturi de telefon
uzuale. Cu ajutorul acestei tastaturi se pot apela numere de telefon. Avem butoane separate pentru apel ”Dial”,
”Mute” - se decuplează microfonul, ”Flash” - se generează un impuls flash, ”Hold” - se plasează apelul curent
ı̂n as, teptare, ”Speaker” - se cuplează/decuplează difuzorul, respectiv se utilizează pentru răspunsul manual la
un apel primit. Avem butoane pentru apelarea rapidă a mai multor numere de telefon - ”Speed Dial”, s, i avem
posibilitatea definirii unei agende telefonice ”Phonebook”. Există definite două bare de reglaj pentru volumul
microfonului s, i al difuzorului.
Pentru trimiterea unui fax se selectează din meniul ”File” opt, iunea ”Send a Fax” s, i apoi se deschid mai
multe ferestre ı̂n care trebuie specificat numărul de telefon, numele/identificatorul destinatarului, antetul faxului,
posibile fis, iere atas, ate faxului, data/ora la care se va trimite faxul, etc. - a se vedea ferestrele afis, ate ı̂n figurile
următoare (Fig. 7.7 - Fig. 7.10 ), fiecare fereastră corespunzând unui pas separat.
Există s, i posibilitatea recept, iei manuale a unui fax, asta ı̂n situat, ia ı̂n care se răspunde manual la un apel
primit, de ex. utilizând telefonul conectat ı̂n paralel. Dacă se aude tonul de fax caracteristic (ton fax transmisie)
atunci din meniul ”File” se seleacteză opt, iunea ”Manual Receive”. În momentul ı̂n care se aude tonul de fax
de răspuns (ton fax recept, ie) se ı̂nchide telefonul s, i se lasă echipamentele de fax să comunice. Configurarea
parametrilor transmisiei fax s, i a altor parametrii care caracterizează procesul de răspuns automat/ı̂nregistrarea
mesajelor, apelul rapid (Speed Dial), etc., se poate face din meniul ”Configure”. În figurile următoare se prezintă
câteva din operat, iile de configurare.
În Fig. 11 se prezintă cele două ferestre de configurare care se pot deschide din meniul ”Configure -
Mailboxes”. Este vorba de configurarea modului ı̂n care se preiau s, i se raportează distant mesajele
recept, ionate (adică la un administrator care se conectează de la distant, ă la echipament) - fereastra ”General”.
În fereastra ”Greetings” a aceluias, i meniu se poate selecta mesajul de ı̂ntâmpinare generat de robotul
telefonic, se poate asculta acest mesaj, respectiv se poate specifica act, iunea pe care o execută echipamentul
după mesajul de ı̂ntâmpinare: preluare mesaj, recept, ie fax sau deconectare.
113
Figura 7.6: Fereastra principală a aplicat, iei FaxTalk Communicator. Ferestrele ”Inbox” s, i ”Outbox”.
114
Figura 7.7: Trimiterea unui fax cu utilitarul FaxTalk Communicator. Pasul 1.

115

116
Figura 7.11: Ferestrele meniului ”Configure - Mailboxes”.

117
Figura 7.12: fereastra ”General” a meniului ”Configure - Program”.
Din meniul ”Configure - Program” se poate configura modul ı̂n care lucrează echipamentul FAX, mai exact:
• activarea răspunsului automat s, i stabilirea numărului de apeluri după care se preia mesajul sau faxul;
act, iunile care se execută ı̂n momentul ı̂n care se recept, ionează un apel (When phone rings) - vezi fereastra
”General” din Fig. 7.12.
• modul ı̂n care se anunt, ă recept, ionarea unui mesaj sau a unui fax (generarea de sunete, afis, area unei icoane
care se schimbă - se simulează un LED care pâlpăie), afis, area informat, iilor de stare când se trimite sau
se recept, ionează un fax, tipărirea automată a faxurilor recept, ionate - vezi fereastra ”Announce” din Fig.
7.13.
• definire identificator utilizator fax, număr de fax, logo, informat, ii incluse ı̂n antetul faxului, etc. - vezi
fereastra ”User” din Fig. 7.14.
• stabilirea parametrilor transmisie fax: rezolut, ie (200 × 100dpi sau 200 × 200dpi), format pagină, corect, ie
erori, compresie de date, numărul de reı̂ncercări dacă operat, ia de trimitere a faxului es, uează, etc. - vezi
fereastra ”Fax” din Fig. 7.15.
• configurarea parametrilor modemului: tipul de modem, viteza de transmisie/recept, ie, driver, controlul
de flux pe interfat, a modem - terminal de date, comenzi de init, ializare, nivel senzitivitate detector tonuri
semnalizare, etc. - vezi fereastra ”Modem” din Fig. 7.16.
Notă: utilitarul FaxTalk Communicator funct, ionează numai sub sistemul de operare Windows XP. Sub
sistemul de operare Windows 7 nu se pot activa toate funct, ionalităt, ile utilitarului FaxTalk Communicator, de
ex. trimiterea/recept, ia faxurilor, existând probleme cu driverele plăcii Wayjet.
Utilitare pentru aplicat, ii fax integrate ı̂n sistemele de operare Windows
Utilitare fax integrate ı̂n sistemul de operare Windows XP
Se dă ”click” pe butonul ”Start”, iar ı̂n fereastra deschisă se selectează ”Printers and Faxes”, sau ”Start -
Control Panel” s, i ı̂n fereastra deschisă se selectează ”Printers and Faxes”. În urma acestor act, iuni se deschide
118
Figura 7.13: fereastra ”Announce” a meniului ”Configure - Program”.
Figura 7.14: fereastra ”User” a meniului ”Configure - Program”.

119
Figura 7.15: fereastra ”Fax” a meniului ”Configure - Program”.
fereastra prezentată ı̂n Fig. 7.17. Se selectează echipamentul fax care se configurează, se dă ”click” pe icoana
respectivă s, i se execută pas, ii de configurare.
Notă: sub sistemul de operare Windows XP configurarea fax modemului Wayjet se va realiza cu utilitarul
FaxTalk Communicator.
Utilitare fax integrate ı̂n sistemul de operare Windows 7
Se dă ”click” pe butonul ”Start” s, i se selectează ”Devices and Printers” sau ”Start - Control Panel” s, i ı̂n
fereastra apărută se selectează ”Devices and Printers” s, i se deschide fereastra prezentată ı̂n Fig. 7.18.
Se selectează echipamentul fax care se configurează s, i se dă ”click” pe icoana corespunzătoare. În urma
acestei act, iuni se deschide fereastra de configurare principală a echipamentului fax selectat - vezi Fig. 7.19. În
”Inbox”, vizibil de asemenea ı̂n Fig. 7.19, sunt stocate toate faxurile recept, ionate ı̂mpreună cu alte informat, ii
cum ar fi data primirii faxului, dimensiunea ı̂n kB, numărul de pagini, identificatorul utilizatorului care a trimis
faxul, etc.
Din meniul ”File” se poate selecta operat, ia care se va executa cu echipamentul fax, adică se trimite un fax,
se scanează un document ı̂ntr-un fis, ier sau se scanează un document s, i se trimite imediat prin fax - a se vedea
Fig. 7.20 (part, ial se vede s, i fereastra ”Inbox” ı̂n această figură). Dacă se selectează opt, iunea ”Fax” apare o
fereastră (vezi Fig. 7.21) care permite generarea unui mesaj fax respectiv init, ierea operat, iei de transmitere a
faxului. În această fereastră se poate seta gradul de urgent, ă al faxului, numărului de telefon al destinatarului,
subiectul, note din ”coverpage”, textul faxului, etc. Dacă se apasă butonul ”Send” se init, iază procesul de apel
al destinatarului s, i apoi trimiterea faxului. În Fig. 7.21 se poate vedea s, i fereastra ”Sent Items”, care include
toate faxurile care au fost trimise s, i recept, ionate cu succes.
Configurarea/setarea unor parametrii/informat, ii legate de transmisia fax respectiv de utilizatorul de fax
se poate realiza cu ajutorul meniului ”Tools” - vezi Fig. 7.22. Dacă se dă ”click” pe ”Tools” din fereastra
principală apare un meniu cu diferite opt, iuni - vezi Fig. 7.22.
Cu opt, iunea ”Sender Information” se pot seta informat, ii referitoare la utilizatorul de fax, as, a cum se poate
vedea s, i ı̂n Fig. 7.23.
Cu opt, iunea ”Fax Settings” se poate configura echipamentul fax, as, a cum se poate vedea ı̂n ferestrele
prezentate ı̂n Fig. 7.24 s, i Fig. 7.25. Se poate selecta echipamentul fax, se poate seta modul de lucru
120
Figura 7.16: fereastra ”Modem” a meniului ”Configure - Program”.
Figura 7.17: Fereastra de select, ie a echipamentelor fax s, i imprimantă sub sistemul de operare Windows XP.
121
Figura 7.18: Fereastra de select, ie a echipamentelor fax s, i imprimantă sub sistemul de operare Windows 7.
Figura 7.19: Fereastra principală de configurare a unui echipament fax.

122
Figura 7.20: Meniul ”File” a ferestrei principale de configurare a unui echipament fax.
Figura 7.21: Operat, ia de trimitere a unui fax.
Figura 7.22: Meniul ”Tools” din fereastra principală de configurare a echipamentului de fax.
123
Figura 7.23: Meniul ”Sender Information” din meniul ”Tools”.
Figura 7.24: Opt, iunea ”General” din meniul ”Fax Settings”.
(sursă/destinat, ie fax sau ambele), modul de răspuns (automat/manual), numărul de apeluri pentru răspunsul
automat, numărul de ı̂ncercări dacă operat, ia de transmitere a faxului es, uează, intervalele de timp la care se
reı̂ncearcă transmiterea faxului, etc.
Dacă se setează modul de recept, ie manual, atunci recept, ia unui fax s, i implicit generarea tonului de fax
recept, ie are loc ı̂n momentul ı̂n care din meniul ”Tools” (vezi Fig. 7.22) se selectează ”Receive a Fax Now”.
Tot din meniul ”Tools” se poate deschide o fereastră de monitorizare a procesului de transmisie/recept, ie fax -
opt, iunea ”Fax Status Monitor” - vezi Fig. 7.26. În fereastra de monitorizare se afis, ează informat, ii legate de
apelul fax (când se apelează, dacă nu răspunde terminalul chemat, etc.), dacă transmisia fax reus, es, te sau nu,
ordinea ı̂n care se trimit paginile fax, etc.
În Fig. 7.26 se poate vedea s, i fereastra ”Outbox”, care cont, ine faxurile care se trimit (numai temporar
până când se trimit), faxurile pregătite pentru transmisia ulterioară, precum s, i faxurile care nu au putut să fie
transmise.
124
Figura 7.25: Opt, iunea ”Advanced” din meniul ”Fax Settings”.
Figura 7.26: Fereastra de monitorizare a transmisiei/recept, iei fax.

125
Figura 7.27: Fereastra principală a utilitarului HyperTerminal s, i fereastra ”Connection Description”.
Utilitarul HyperTerminal
Acest utilitar este un program de emulare a unui terminal de date care poate realiza conexiuni de date prin
porturi de comunicat, ii (porturi COM), modemuri dial-up s, i prin ret, ele de calculatoare ce utilizează protocolul
TCP/IP. Utilitarul este integrat ı̂n sistemul de operare Windows XP s, i sistemele de operare mai vechi, dar ı̂n
sistemele mai noi, cum este Windows 7, trebuie ”instalat” separat, nefiind integrat. Instalarea constă practic ı̂n
copierea fis, ierelor hypertrm.exe s, i hypertrm.dll ı̂ntr-un director separat, de exemplu directorul HyperTerminal
de pe Desktop. Pornirea utilitarului ı̂n acest caz se realizează prin pornirea aplicat, iei hypertrm.exe. În cazul
sistemului de operare Windows XP utilitarul HyperTerminal se pornes, te astfel: se dă ”click” pe butonul ”Start”
s, i se selectează ”Accessories - Communications” s, i din acest meniu se selectează HyperTerminal. După pornirea
aplicat, iei apare fereastra din Fig. 7.27, care cere un nume/descriptor pentru conexiunea care se va realiza
(conexiune pe port serial sau utilizând socket-uri TCP/IP).
Se specifică un identificator (de ex. Test Modem) (vezi Fig. 7.27), se dă ”click” pe butonul OK s, i apare
fereastra din Fig. 7.28 ı̂n care se setează o serie de parametrii cum ar fi: regiunea, prefixul telefonic, numărul
de telefon al modemului care se va apela s, i modemul sau portul COM sau socketul de comunicat, ie TCP/IP
utilizat pentru realizarea legăturii. Se poate observa starea conexiunii ı̂n partea stânga jos a ferestrei, care ı̂n
acest moment este ”Disconnected”. Se poate observa de asemenea s, i icoana de telefon (situată lângă icoana
”Folder”) care reprezintă un telefon ı̂n starea ON HOOK.
Notă: setările legate de t, ară s, i prefix t, ară nu sunt importante ı̂n testul nostru s, i se pot specifica orice valori
ı̂n aceste câmpuri.
Se dă click pe butonul OK (ı̂n Fig. 7.28) s, i apare fereastra ”Connect”, ce include butonul ”Dial”, cu care se
poate ı̂ncepe apelul, s, i butonul ”Modify”, cu ajutorul căruia se pot seta parametrii conexiunii - vezi Fig. 7.29.
Dacă se dă ”click” pe butonul ”Modify” apare fereastra ”Properties - Connect To”, fereastră ı̂n care se poate
seta din nou portul de comunicat, ie utilizat din lista ”drop down” din opt, iunea ”Connect Using”. Se poate seta
din nou zona, prefixul s, i numărul de telefon ce se va apela. Dacă se dă ”click” pe butonul ”Configure” apar
ferestrele efective de configurare a conexiunii. Fereastra ”General” permite specificarea unor parametrii privind
apelul (cum se apelează, când se deconectează, etc.), respectiv parametrii care caracterizează conexiunea de
date (debit port COM, corect, ie de erori s, i compresie date pe legătura de modem, control flux pe portul COM)
- vezi Fig. 7.29. Din fereastra ”Advanced” se pot seta parametrii transmisiei Start-Stop ce are loc pe interfat, a
UART, respectiv modul de afis, are a ferestrei generale de configurare ı̂nainte s, i după apel - vezi Fig. 7.30.
126
Figura 7.28: Fereastra ”Connect To” a utilitarului HyperTerminal.
Figura 7.29: Ferestrele de configurare a parametrilor conexiunii - opt, iunea ”General”.

127
Figura 7.30: Ferestrele de configurare a parametrilor conexiunii - opt, iunea ”Advanced”.
În fereastra ”Properties - Settings” se selectează ”ASCII Setup” s, i ı̂n fereastra apărută se bifează opt, iunile:
”Send line ends with line feeds” s, i ”Echo typed characters locally”, pentru a se genera ecou ı̂n fereastra de
comandă la nivel text, adică să se afis, eze pe ecran comenzile trimise modemului - vezi Fig. 7.31.
Notă: nu este necesar tot timpul selectarea opt, iunilor amintite mai sus pentru a se genera ecou la terminal,
ı̂n special sub sistemul de operare Windows 7. Dacă ecoul se generează automat s, i totus, i se selectează opt, iunile
amintite, atunci caracterele testate se afis, ează dublate. Deci, trebuie verificat dacă este necesară activarea
opt, iunilor ı̂n discut, ie.
Notă: fereastra de configurare ”Properties” se poate deschide s, i din meniul ”File” unde se selectează opt, iunea
”Properties”.
După realizarea configurărilor se pot genera comenzi către modemul dial-up. După prima comandă, de ex.
comanda ”at”, modemul se conectează la linie (trece ı̂n starea OFF HOOK) s, i ı̂ncepe comunicat, ia dintre modem
s, i calculator pe interfat, a UART - vezi Fig. 7.32. În partea stânga jos se poate observa starea ”Connected”
s, i timpul curs de la trecerea ı̂n această stare. Icoana telefon sub meniul din partea de sus arată de asemenea
trecerea ı̂n starea OFF HOOK. În partea de jos a ferestrei se afis, eză parametrii comunicat, iei Start-Stop pe
interfat, a UART.
7.8 Aplicat, ie
1. Se consideră echipamentul fax SF-360. Se conectează la o centrală BPX s, i se conectează ı̂n paralel un
telefon analogic. Se execută următoarele operat, ii:
(a) Se realizează următoarele setări de bază ale echipamentului:

• se setează modul de lucru, se setează ora s, i data.
• se setează nivelul semnalului de sonerie s, i nivelul receptorului.
• se setează nivelul sunetului asociat tastelor.
• se setează rezolut, ia s, i nivelul de gri.
• se setează numărul de apeluri după care răspunde faxul.
• se stochează una/două numere ı̂n agenda telefonică.
128
Figura 7.31: Fereastra ”ASCII Setup” a utilitarului HyperTerminal.
Figura 7.32: Generarea comenzilor text ı̂n fereastra principală a utilitarului HyperTerminal.
129
• se testează modul de apel rapid (speed dialing).

• se testează modul de funct, ionare a scannerului s, i a imprimantei (se va folosi butonul Start Copy).
• se verifică modul de schimbare a tonerului imprimantei.
(b) Se setează echipamentul de fax pe rând ı̂n modurile de lucru TEL, FAX, AUTO s, i TAM. Se generează
un apel către echipamentul fax de la un telefon s, i se urmăres, te funct, ionarea ı̂n fiecare din modurile
de lucru selectate.
(c) Se realizează o transmisie fax de la echipamentul SF-360 către un alt echipament fax. Se identifică
fazele transmisiei s, i semnalizarea asociată.
(d) Se realizează o transmisie fax de la un alt echipament către echipamentul SF-360 (modul de lucru
FAX sau AUTO). Se identifică fazele transmisiei s, i semnalizarea asociată.
2. Se conectează placa fax modem Wayjet la linia telefonică, se conectează ı̂n paralel un telefon analogic,
respectiv se conectează microfon s, i difuzor la intrările jack audio. Se pornes, te aplicat, ia
FaxTalkCommunicator. Se realizează următoarele operat, ii:
(a) Se realizează un apel telefonic ı̂ntre placa fax modem s, i un alt terminal telefonic conectat la o centrală
PBX. Se verifică funct, ionalitatea butoanelor de pe interfat, a FaxTalkCommunicator (Fig. 7.6).
(b) Se configurează robotul telefonic (se urmăresc pas, ii prezentat, i ı̂n Fig. 7.11 - Fig. 7.13) s, i se
experimentează acest mod de lucru. Se ascultă mesajele de ı̂ntâmpinare s, i se realizează două - trei
apeluri telefonice către fax modem s, i se ı̂nregistrează mesajele telefonice. Se urmăres, te modul de
apel automat s, i cont, inutul Inbox-ului s, i se ascultă mesajele stocate.
(c) Se configurează parametrii utilizatorului de fax precum s, i cei ai fax modemului (se urmăsc pas, ii
prezentat, i ı̂n Fig. 7.14 - Fig. 7.16).
(d) Se realizează două - trei transmisii fax cu alte terminale fax conectate la PBX. Se efectuează
operat, iile descrise ı̂n Fig. 7.7 - Fig. 7.10 pentru generarea s, i trimiterea unui mesaj fax. Recept, ia
faxurilor se realizează ı̂n mod automat. Se urmăresc/ascultă tonurile de fax generate de
echipamentul transmit, ător s, i cel receptor. Pentru vizualizarea tonurilor de fax se va conecta un
osciloscop pe linia telefonică, ı̂n paralel cu echipamentul fax.
(e) Se dezactivează răspunsul automat s, i se transmit/recept, ionează faxuri ı̂n mod manual.
3. Pe calculatoare care rulează sistemul de operare Windows 7 se realizează două - trei transmisii fax cu
ajutorul plăcii fax modem Wayjet controlat de utilitarele integrate ı̂n acest sistem de operare. Mai exact
se realizează pas, ii următori:
(a) Se configurează parametrii utilizatorului de fax precum s, i cei ai fax modemului (vezi pas, ii prezentat, i
ı̂n Fig. 7.18 - Fig. 7.19 s, i Fig. 7.22 - Fig. 7.25).
(b) Se realizează două - trei transmisii fax cu alte terminale fax conectate la PBX. Se efectuează operat, iile
descrise ı̂n Fig. 7.21 pentru generarea s, i trimiterea unui mesaj fax. Recept, ia faxurilor se realizează
ı̂n mod automat. Se urmăresc/ascultă tonurile de fax generate de echipamentul transmit, ător s, i cel
receptor. Pentru vizualizarea tonurilor de fax se va conecta un osciloscop pe linia telefonică, ı̂n paralel
cu echipamentul fax. Se urmăres, te starea operat, iei de trimitere a faxului ı̂n fereastra de monitorizare
prezentată ı̂n Fig. 7.26.
(c) Se dezactivează răspunsul automat s, i se transmit/recept, ionează faxuri ı̂n mod manual.
4. Se setează echipamentul fax SF-360 ı̂n modul TAM s, i se interconectează cu fax modemul Wayjet. Se
experimentează funct, ionalitatea de robot telefonic ı̂n această configurat, ie.
5. Se deschide aplicat, ia HyperTerminal s, i se urmăresc pas, ii de configurare a conexiunii specificat, i ı̂n acest
capitol (se execută pas, ii prezentat, i ı̂n Fig. 7.27 - Fig. 7.31). După parcurgerea etapelor de configurare se
130
ı̂nchid ferestrele de configurare (a se vedea ferestrele de configurare prezentate ı̂n Fig. 7.27 - Fig. 7.31))
s, i se revine la fereastra ”Connect” s, i se dă ”click” pe butonul ”Cancel” - nu dorim să realizăm apelul ı̂n
acest moment. Din fereastra principală se dă comanda AT s, i se verifică dacă este activat ecoul s, i dacă
modemul se conectează la linie. Tonurile de semnalizare de pe linia telefonică se vor asculta ı̂n difuzorul
conectat la interfat, a jack audio a modemului.
6. Se testează câteva din comenzile AT de bază:
• se conectează/deconectează modemul la/de la linie s, i se ascultă ı̂n difuzor tonurile de semnalizare.

• se modifică (cres, te/scade) nivelul difuzorului.
• se modifică modul de apel ton/puls.
• se realizează un apel către un telefon conectat la PBX.
• se realizează un apel de la un telefon la modem s, i se urmăres, te procesul de răspuns automat; registrul
R0 trebuie configurat cu numărul de apeluri după care răspunde modemul.
• se citesc valorile din divers, i regis, trii ai modemului.
7. Se realizează legătura de date dintre două modemuri s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se trimit câteva secvent, e de text s, i apoi se comută modemul din modul date ı̂n modul comandă s, i
se execută câteva comenzi simple (citire regis, trii, modificare nivel difuzor, etc.).
(b) Se trece modemul ı̂napoi ı̂n modul de date s, i se verifică intrarea ı̂n acest mod prin trimiterea unor
mesaje text.
(c) Se transferă fis, iere scurte utilzând protocoalele Xmodem, Ymodem s, i Zmodem s, i se urmăres, te
funct, ionarea protocoalelor amintite (se urmăresc mesajele afis, ate de modemuri).
(d) Se deconectează de la linie unul din modemuri s, i se urmăres, te deconectarea la celălalt capăt al
legăturii (pentru deconectare modemul trebuie trecut ı̂n modul comandă).
8. Utilizând comenzile AT din manualul de utilizare al modemului dial-up Wayjet se configurează afis, area
informat, iilor privind transmisia pe portul UART. Se conectează ı̂n paralel cu modemul un osciloscop/
analizor spectral s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se configurează modemul (pe rând) ı̂n standardele: V.21, V.22, V.23, V.26, V.27, V.32, V.34.
(b) Se realizează pentru fiecare standard selectat legătura de date dintre două modemuri s, i se vizualizează
semnalele transmise s, i spectrul semnalelor modulate. Se identifică modulat, ia utilizată s, i se urmăres, te
modul de realizare a transmisiei duplex.
(c) Pentru fiecare standard selectat se urmăres, te pe osciloscop (s, i se ascultă ı̂n difuzor) procesul de
sincronizare dintre modemuri.
7.9 Anexă
Notă: Tab. 7.1 [75] nu include toate comenzile AT, scopul nefiind o prezentare exhaustivă a acestor comenzi;
există comenzi specifice pentru modemurile de voce (modemuri cu funct, ionalităt, i de robot telefonic) s, i există
comenzi AT proprietare caracteristice anumitor tipuri de modemuri dial-up. Comenzi AT specifice pentru
modemul dial-up Wayjet cu chipset Intel 536EP se găsesc ı̂n manualul de utilizare al modemului.
———————————————
131
Tabela 7.1: Set de comenzi AT destinat modemurilor dial-up.

Com. Funct, ie
AT Atent, ie - precede toate comenzile cu except, ia comenzilor A/ s, i
+++.
A/ Execută comanda anterioară - nu necesită caracterul < CR >.
A Determină modemul să treacă ı̂n starea off-hook. Dacă se primes, te
un apel modemul va ı̂ncerca să răspundă. Procedura de răspuns
la un apel constă dintr-o scurtă perioadă de linis, te urmată de un
ton de răspuns. Trimiterea caracterului A la modem pe durata
acestei proceduri va determina ı̂ntreruperea secvent, ei de răspuns.
Intervalul de timp ı̂n care modemul as, teaptă purtătoarea este
programabil din registrul S7.
B0 Selectează standardul ITU-T V.22 (1200 bps).
B1 Selectează standardul Bell 212A (1200 bps).
B2 Selectează standardul ITU-T V.23. Modemul apelant va
transmite date cu debitul de 75 bps s, i va recept, iona date cu debitul
de 1200 bps. Modemul apelat va transmite cu debitul de 1200 bps
s, i va recept, iona cu debitul de 75 bps. Trebuie selectată comanda
N0 (deactivare mod automat).
D Comanda D singur trece modemul ı̂n starea off-hook s, i as, teaptă
tonul de disc (vezi comenzile X pentru except, ii). Durata
intervalului de timp ı̂n care se as, teaptă tonul de disc ı̂nainte de
apel se poate stabili din registrul S6.
Dmn ATDmn apelează numărul de telefon n, unde m este opt, iunea: L,
W, ,, ;, @, sau S.
L Apelează ultimul număr.
W As, teaptă tonul de disc. Dacă este selectat X0 sau X1 (dezactivare
detect, ie ton de disc), atunci această comandă va anula aceste
setări.
, Pauză pe durata apelului. Durata pauzei se stabiles, te cu registrul
S8.
; Revenire ı̂n modul comandă după apel. Nu as, teaptă detect, ia
purtătoarei sau deconectarea.
@ As, teaptă 5 secunde de linis, te. Această comandă este folosită
pentru a accesa sisteme care nu asigură ton de disc.
! Generare hook flash. Determină modemul să treacă ı̂n starea on-
hook pentru 0.5 secunde. Acest impuls este folosit ı̂n sisteme PBX
pentru funct, ii de voce cum ar fi apel ı̂n as, teptare.
S=(0-9) Apelează numărul stocat. Până la 10 numere pot fi stocate s, i
adresele de locat, ie sunt de la 0 la 9. Pentru a stoca un număr la
o adresă de locat, ie se foloses, te comanda &Z.
E0 Comenzile trimise la modem nu generează ecou la terminalul local.
Această funct, ie are important, ă numai ı̂n modul comandă. Funct, ia
nu afectează abilitatea modemului de a trimite coduri de răspuns
la comenzile primite.
132
E1 Comenzile trimise la modem generează ecou la terminalul local.

H0 Modemul este fort, at ı̂n starea on-hook.
H1 Modemul este fort, at ı̂n starea off-hook.
I0 Returnează codul numeric de produs.
I1 Returnează codul variantei hardware.
I2 Raportează codul intern.
I3 Raportează numărul reviziei software.
I4 Raportează lista cu funct, ionalităt, ile produsului.
L0 Volum difuzor zero.
L1 Volum difuzor mic.
L2 Volum difuzor mediu.
L3 Volum difuzor mare.
M0 Difuzor oprit continuu.
M1 Difuzor pornit până la detect, ie purtătoare.
M2 Difuzor pornit continuu.
M3 Difuzor pornit numai pe durata răspunsului.
N0 Dezactivează modul automat. Modemul este fort, at să se conecteze
la viteza (debitul) specificat ı̂n registrul S37.
N1 Activează modul automat. Modemul răspunde la debitul cel mai
mare disponibil s, i va ignora orice comandă ATBn.
O0 Revenire la modul date. Dacă s-a intrat ı̂n modul comandă
folosind secvent, a ”escape” independentă de timp, trecerea ı̂n
modul date se va face fără a trece modemul ı̂n starea on-hook.
O1 Reantrenează modemul. Dacă condit, iile liniei s-au schimbat
de la conectarea init, ială, reantrenarea modemului va genera
reconectarea la viteza de transmisie cea mai eficientă pentru
condit, iile curente ale liniei.
P Apel prin impulsuri. Se permite funct, ionarea modemului ı̂n ret, ele
telefonice care nu oferă apel DTMF. Apelul prin impulsuri s, i prin
DTMF nu pot fi amestecate ı̂n aceeas, i linie de comandă.
Q0 Activează răspunsul către DTE.
Q1 Dezactiează răspunsul către DTE. Modemul nu răspunde
terminalului de date. Generarea unei comenzi nu va produce un
răspuns către terminal, exceptând situat, ia ı̂n care comanda este
ATZ, ceea ce va reinit, ializa această setare la valoarea implicită.
Sn Setează registrul S implicit. Orice comandă = sau ? va modifica
registrul S implicit.
Sn=m Setează registrul n la valoarea m.
Sn? Returnează valoarea registrului n.
T Apel ton (DTMF). Apelul prin impulsuri s, i prin DTMF nu pot fi
amestecate ı̂n aceeas, i linie de comandă.
V0 Codurile rezultat se trimit ı̂n format numeric (există un tabel cu
coduri).
V1 Codurile rezultat se trimit ı̂n format de lucru (există un tabel cu
coduri).
133
W0 Raportează numai viteza DTE. După conectare nu se generează

nici un mesaj privind corect, ia de erori sau compresia de date.
W1 Raportează viteza DCE, protocolul de corect, ie de erori/compresie
de date s, i viteza DTE.
W2 Raportează numai viteza DCE.
X0 Trimite OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, ERROR s, i
NO ANSWER. Detect, ia tonurilor de apel s, i de ocupat este
dezactivată.
X1 Trimite mesajele X0 s, i viteza CONNECT.
X2 Trimite mesajele X1 s, i mesajul NO DIAL TONE.
X3 Trimite mesajele X2 s, i BUSY s, i RING BACK. Detect, ia tonului
de apel este dezactivată.
X4 Trimite toate răspunsurile.
Y0 Dezactivează deconectarea ”long space” (ı̂ntrerupere).
Y1 Activează deconectarea ”long space”; cu corect, ie de erori
deconectează după trimiterea unui interval ”long space” de 1.6
secunde; fără corect, ie de erori deconectează după un ”long space”
de 4 secunde.
Z0 Resetează modemul la profilul 0.
Z1 Resetează modemul la profilul 1.
+++ Reprezintă secvent, a de ”escape” (ies, ire) implicită. Secvent, a
asigură trecerea din modul date ı̂n modul comandă. Trebuie să fie
precedată de cel put, in o secundă fără transmisie de caractere s, i
trebuie urmată de cel put, in o secundă fără transmisie de caractere.
O0 (ATO0 sau ATO) trece modemul ı̂n mod date.
=n Setează valoarea registrului S implicit.
& Comenzi & (Ampersand commands).
&C0 Fort, ează detectorul de purtătoare (semnalul DCD) ı̂n stare activă.
&C1 Detectorul de purtătoare (DCD) urmăres, te purtătoarea de la
capătul distant.
&D0 Se presupune semnalul DTR activ.
&D1 Dezactivarea semnalului DTR determină modemul să treacă ı̂n
mod comandă fără deconectare.
&D2 Dezactivarea semnalului DTR determină deconectarea
modemului.
&D3 Dezactivarea semnalului DTR determină init, ializarea modemului.
Comanda &Y stabiles, te care profil va fi ı̂ncărcat.
&F Încarcă profilul implicit definit de producător.
&K0 Dezactivează controlul de flux.
&K3 Activează controlul de flux RTS/CTS.
&K4 Activează controlul de flux XON/XOFF.
&K5 Activează controlul de flux software transparent.
&K6 Activează controlul de flux RTS/CTS s, i XON/XOFF.
&P0 Selectează raport make/break de 33%-67% la 10 imp./secundă.
&P1 Selectează raport make/break de 33%-67% la 20 imp./secundă.
134
&P2 Selectează raport make/break de 39%-61% la 10 impulsuri pe

secundă.
&P3 Selectează raport make/break de 39%-61% la 20 impulsuri pe
secundă.
&S0 Fort, ează semnalul DSR ı̂n stare activă.
&S1 Fort, ează semnalul DSR ı̂n stare activă la ı̂nceputul perioadei de
”handshaking” s, i ı̂n stare inactivă după pierderea purtătoarei.
&T0 Terminare test.
&V0 Afis, ează profilul activ.
&V1 Afis, ează profilurile stocate.
&V2 Afis, ează numerele de telefon stocate.
&W0 Salvează profilul activ la profilul 0.
&W1 Salvează profilul activ la profilul 1.
&Y0 Utilizează profilul 0 la punerea sub tensiune.
&Y1 Utilizează profilul 1 la punerea sub tensiune.
&Zn=m Salvează numărul de telefon (până la 36 de caractere) ı̂n locat, ia
de memorie n (0-9).
% Comenzi % (Percent commands).
%A Valoarea implicită setată la legea de codare a fiecărei t, ări. De
exemplu pentru USA %A este 0, pentru Germania %A este 1.
%A0 Legea de codare µ.
%A1 Legea de codare A.
%C0 Dezactivează compresia de date.
%C1 Activează compresia MNP5.
%C2 Activează compresia V.42bis.
%C3 Activează compresia V.42bis s, i MNP5.
%E0 Dezactivează reantrenarea automată.
%E1 Activează reantrenarea automată.
%E2 Activează reantrenarea automată s, i trecerea la debite mai mici.
%E3 Activează reantrenarea automată s, i deconectarea rapidă.
%L Raportează nivelul semnalului recept, ionat ı̂n -dBm.
%N0 Încărcarea dinamică a CPU dezactivată.
%N1 Încărcarea dinamică a CPU ment, inută sub 10%.
%Q Raportează calitatea semnalului.
\ Comenzi \ (Backslash commands).
\A0 Dimensiune maximă bloc MNP de 64 caractere.
135

\Bn În modul fără corect, ie de erori transmite ı̂ntrerupere (break) ı̂n
unităt, i de 100 ms (1-9 cu valoarea implicită 3).
\G0 Dezactivează controlul de flux XON/XOFF (modem la modem).
\G1 Activează controlul de flux XON/XOFF (modem la modem).
\Kn Defines, te tipul de ı̂ntrerupere (break).
\L0 Utilizează modul ”stream” pentru MNP.
\L1 Utilizează modul bloc interactiv pentru MNP.
\N0 Mod normal; cu control de viteză s, i fără corect, ie de erori.
\N1 Mod simplu; fără control de viteză s, i fără corect, ie de erori.
\N2 Mod ”reliable”.
\N3 Mod ”reliable” automat.
\N4 Numai corect, ie de erori LAPM.
\N5 Numai corect, ie de erori MNP.
* Comenzi * (Asterisk commands).
*Q0 Trimite codul rezultat ”CONNECT xxxx” la DTE când se
detectează o secvent, ă ”escape” TIES invalidă, după ce răspunsul
OK a fost deja trimis.
*Q1 Nu trimite codul rezultat ”CONNECT xxxx” la DTE când se
detectează o secvent, ă ”escape” TIES invalidă, după ce răspunsul
OK a fost deja trimis.
Reg. S Regis, trii S.
Reg. 0 Număr de semnale de apel pentru răspuns automat. Setează
numărul de semnale de apel care trebuie recept, ionat ı̂nainte ca
modemul să răspundă. Setarea 0 dezactivează răspunsul automat.
Domeniul este 0-255 apeluri. Valoarea implicită este 0 pentru
răspuns automat dezactivat.
Reg. 1 Contor semnale de apel. Numără semnalele de apel ı̂nainte ca
modemul să răspundă. Domeniul este 0-255 apeluri. Valoarea
implicită este 0.
Reg. 2 Caracter ”escape”. Defines, te caracterul utilizat pentru secvent, a
de trei caractere care defines, te codul ”escape”. Setarea 0
dezactivează codul de caracter ”escape”. Domeniul este 0-127.
Valoarea implicită este 43 (caracterul +).
Reg. 3 Caracter CR (carriage return). Defines, te caracterul pentru CR.
Domeniul este 0-127. Valoarea implicită este 13 (valoarea CR
uzuală).
Reg. 4 Caracter LF (line feed). Defines, te caracterul pentru LF. Domeniul
este 0-127. Valoarea implicită este 10 (valoarea LF uzuală).
Reg. 5 Caracter BS (backspace). Defines, te caracterul pentru BS.
Domeniul este 0-127. Valoarea implicită este 8 (valoarea BS
uzuală).
Reg. 6 As, teaptă ı̂nainte de apel (formarea numărului). Setează perioada
pauzei după trecerea ı̂n starea off-hook ı̂nainte de formarea
numărului. Domeniul este 2-255 sec. Valoarea implicită este 2.
136
Reg. 7 As, teaptă detect, ia purtătoarei după apel (formarea numărului).

Setează lungimea intervalului de timp ı̂n care modemul as, teaptă
detect, ia purtătoarei modemului distant ı̂nainte să se deconecteze.
Domeniul este 1-255 secunde. Valoarea implicită este 50 secunde.
Reg. 8 Timp pauză pentru ı̂ntârzierea apelului. Setează durata
intervalului de pauză pentru opt, iunea ”,” ce inserează o pauză
ı̂naintea apelului. Domeniul este 0-255 secunde. Valoarea
implicită este 2 secunde.
Reg. 9 Timp de răspuns al detectorului de purtătoare. Defines, te durata
intervalului de timp ı̂n care un semnal este detectat s, i clasificat ca
s, i purtătoare. Domeniul este 1-255 zecimi de secundă. Valoarea
implicită este 6 (0.6 secunde).
Reg. 10 Întârziere de deconectare la pierderea purtătoarei. Setează durata
intervalului de timp ı̂n care modemul as, teaptă ı̂nainte să se
deconecteze datorită pierderii purtătoarei. Domeniul este 1-255
zecimi de secundă. Valoarea implicită este 14 (1.4 secunde).
Reg. 11 Control viteză DTMF. Setează durata unui ton s, i timpul dintre
tonuri pentru apelul DTMF. Domeniul este 50-255 milisecunde.
Valoarea implicită este 95 milisecunde.
Reg. 12 Timer EPD (Escape Prompt Delay). Setează intervalul de timp de
la detect, ia ultimului caracter al secvent, ei escape de trei caractere
până când controlul este redat lui DTE. Domeniul este 0-255
cincizecimi de secundă. Valoarea implicită este 50 (1 secundă).
Reg. Rezervat.
13-17
Reg. 18 Test timer. Setează durata unui test de buclă. Domeniul este
0-255 secunde. Valoarea implicită este 0 (dezactivează timer).
Reg. Rezervat.
19-24
Reg. 25 Întârziere fat, ă de DTR. Setează perioada de timp ı̂n care modemul
ignoră semnalul DTR ı̂nainte de a se deconecta. Domeniul este
0-255 sutimi de secundă. Valoarea implicită este 5 (0.05 secunde).
Reg. Rezervat.
26-28
Reg. 30 Timer deconectare inactivitate. Setează perioada pentru
inactivitate după care modemul se deconectează. Domeniul este
0-255 minute. Valoarea implicită este 0 (dezactivat).
Reg. 32 Caracter XON. Setează valoarea caracterului XON. Domeniul este
0-255. Valoarea implicită este 17.
Reg. 33 Caracter XOFF. Setează valoarea caracterului XOFF. Domeniul
este 0-255. Valoarea implicită este 19.
Reg. 34 Debit V.90. Setează debitul maxim al modemului V.90. Domeniul
este 0-32. Debit = 32000bps + S34*2000bps. Debit V.34. Setează
debitul maxim pentru un modem V.34. Domeniul este 0-8 (2400
Bd), 1-10 (3000 Bd), 1-11 (3200 Bd), 1-13 (3429 Bd). Debit =
(S34+1)*2400bps. Valoarea implicită este 13 (33600bps).
137
Reg. 36 Rezervat.
Reg. 37 Viteză (debit) conectare la linie. 0 - Încercare de conectare la
viteza maximă. 3 - Încercare de conectare la 300bps. 4 - Încercare
de conectare la 1200bps. 6 - Încercare de conectare la 2400bps. 7
- Încercare de conectare la 4800bps. 8 - Încercare de conectare la
7200bps. 9 - Încercare de conectare la 9600bps. 10 - Încercare de
conectare la 12000bps. 11 - Încercare de conectare la 14400bps. 12
- Încercare de conectare utilizând standardul V.34. 13 - Încercare
de conectare utilizând standardul V.90. Valoarea implicită este 0.
Reg. 38 Întârziere ı̂nainte de deconectare fort, ată. Setează ı̂ntârzierea după
care are loc deconectarea după ce s-a recept, ionat o comandă de
deconectare. Domeniul este 0-255 secunde. Valoarea implicită
este 20 secunde.
Reg. Rezervat.
39-48
Reg. 82 Rezervat.
Reg. 86 Cod indicare motiv deconectare. 0 - Deconectare normală (fără
erori), 4 - Pierdere purtătoare, 5 - Procesul de negociere V.42
nu a detectat nici un mecanism de corect, ie de erori la capătul
ı̂ndepărtat, 6 - Lipsă răspuns pentru terminarea negocierii, 9
- Lipsă protocol comum, 12 - Deconectare normală init, iată
de capătul ı̂ndepărtat, 13 - Modemul ı̂ndepărtat nu răspunde
după 10 mesaje de retransmisie, 14 - Violare protocol, 15 -
Eroare compresie, 20 - Deconectare datorită expirării timerului
de inactivitate.
Reg. 91 Nivel de transmisie. Setează nivelul de transmisie ı̂n -dBm.
Domeniu este 9-15 (-dBm). Valoarea implicită este 11 (-11 dBm).
138
Capitolul 8
Tehnici de acces digitale ADSL pe

bucla de abonat
8.1 Introducere
Capitolul de fat, ă propune studiul următoarelor aspecte legate de tehnicile de acces ADSL (Asymmetric Digital
Subscriber Line):
• aspectele teoretice de bază s, i principiile transmisiilor ADSL.
• aspectele teoretice de bază privind stiva de protocoale ADSL.
• arhitectura ret, elei de acces digitale ADSL s, i entităt, ile din această ret, ea.
• interfat, area s, i interconectarea entităt, ilor din ret, eaua de acces ADSL.
• configurarea unor parametrii de bază ale unor echipamente ADSL.
Capitolul se axează ı̂n special pe aspectele practice legate de conectarea ı̂n ret, ea a echipamentelor ADSL,
atât la partea de la utilizator (modem ADSL) cât s, i la partea din centrală (multiplexor de acces ADSL: DSLAM
- DSL Access Multiplexer) s, i de configurarea de bază a acestor echipamente. Scopurile urmărite sunt ı̂nt, elegerea
arhitecturii unei ret, ele de acces ADSL, explicarea modului de configurare a echipamentelor DSL pentru realizarea
accesului utilizatorilor la Internet, precum s, i identificarea s, i analiza parametrilor care caracterizează legătura
digitală ADSL.
8.2 Not, iuni teoretice

Tehnici de acces xDSL. Caracteristicile de bază s, i alocarea benzilor de frecvent, ă
Tehnicile de acces digitale xDSL se referă la tehnologii s, i echipamente utilizate ı̂n ret, eaua de acces telefonică
pentru a asigura conectarea pe fire de cupru torsadate la o ret, ea digitală de viteză mare. Reprezintă cea mai
ieftină solut, ie de acces la servicii de comunicat, ii digitale [76] [77]. Ret, eaua de acces cuprinde atât liniile de
transmisie cât s, i echipamentele situate ı̂ntre echipamentul terminal al abonatului (sediul de abonat) s, i nodul de
acces ı̂n ret, ea. În funct, ie de serviciile oferite, nodul de acces ı̂n ret, ea poate fi o centrală telefonică, un terminal
cablu TV (CATV headend), un server de date, etc. În ret, elele de telecomunicat, ii cu integrarea serviciilor
(ret, ele ISDN) terminalele pot fi telefoane, videofoane, calculatoare personale, televizoare sau diverse sisteme de
control ale unor echipamente situate la sediul abonatului. Serviciile de bandă largă la nivel de abonat pot fi:
videotelefonie, tranzact, ionare, videoconferint, ă, ı̂nvăt, are la distant, ă sau telesupraveghere, video la cerere, lucru
la domiciliu, teleshopping sau telemedicină. Există două categorii de bază de tehnici de acces xDSL s, i anume
[76] [77]:
139
140
Bandă POTS/ Bandă separare Bandă upstream Bandă downstream Bandă downstream
ISDN POTS/ISDN - ADSL ADSL ADSL/ADSL2 extensie ADSL2+
Anexa A ADSL/ADSL2+ & POTS
Anexa B ADSL/ADSL2+ & ISDN
Anexa I ADSL2+ “Full Digital”
Anexa J ADSL2+ & Full Digital & “Extended Upstream”
Anexa L ADSL2+ & POTS & “Extended reach”
Anexa M ADSL2+ & POTS & “Extended Upstream”
12 11 22
2 0kH 138k 55 04k 08k
4k 2kH
H z 5 kH z Hz z Hz Hz
z
Figura 8.1: Alocări de bandă caracteristice standardelor ADSL, ADSL2 s, i ADSL2+.
• SDSL - ”Symmetric DSL”. Această tehnică asigură aceeas, i rată de transfer ı̂n ambele direct, ii de transmisie:
– ”upstream” (US): abonat - echipament central.

– ”downstream” (DS): echipament central - abonat.
Datorită atenuării s, i diafoniei aceste sisteme pot lucra numai la frecvent, e medii. SDSL este ideal pentru
conectarea la ret, eaua de transport a ret, elelor locale de date (LAN - Local Area Network), a unor terminale
video-bidirect, ional sau a unor servere web.
• ADSL - ”Asymmetric DSL”. Această tehnică asigură ı̂n downstream un canal de bandă largă, situat la
frecvent, e ı̂nalte, iar ı̂n upstream un canal de bandă mai ı̂ngustă situat la frecvent, e joase.
Împărt, irea benzilor de frecvent, ă ADSL are două motive: cantitatea de informat, ie transmisă ı̂n downstream
este de regulă mai mare ı̂n cazul abonat, ilor tipici (abonat, i casnici, birouri mici, etc.) s, i ı̂n plus se reduce
paradiafonia, care este mai mare la frecvent, e ı̂nalte. ADSL poate asigura rate ı̂ntre 8 s, i 16 Mbps ı̂n downstream
(ı̂n funct, ie de configurarea canalelor de transport implementate peste nivelul fizic ADSL) s, i până la 1Mbps ı̂n
upstream [50].
Tehnica ADSL fost dezvoltată init, ial (la sfârs, itul anilor 1980) pentru transmisii video pe fire torsadate (video
on demand). Teoretic se puteau asigura trei canale VHS sau un canal MPEG2 cu sunet digital stereo. Odată cu
dezvoltarea Internetului tehnica ADSL a fost (s, i este) utilizată ca s, i tehnică de acces a utilizatorilor la Internet.
Tehnica ADSL utilizează o singură pereche de fire torsadate s, i permite coexistent, a serviciului telefonic standard
(POTS) sau a unui serviciu de acces digital ISDN [50].
Tehnicile ADSL2 s, i ADSL2+ (o extensie a standardului ADSL2) sunt tehnici de acces asimetrice ce aduc
o serie de ı̂mbunătăt, iri la standardul ADSL [78]. Tehnica ADSL2+ asigură ı̂n downstream debite ı̂ntre 24 s, i
32Mbps, iar ı̂n upstream ı̂ntre 1 s, i 4Mbps. Alocarea de bandă a standardelor ADSL, ADSL2 s, i ADSL2+ este
prezentată ı̂n Fig. 8.1. Banda downstream ADSL/ADSL2 se ı̂ntinde până la 1.1MHz, iar ADSL2+ extinde
banda downstream până la 2.2MHz. Cele două subbenzi downstream, adică 0.136MHz - 1.1MHz s, i 1.1MHz
- 2.2MHz se pot aloca ı̂mpreună sau separat, oricare din ele. Standardele ADSL includ mai multe anexe cu
specificat, ii pentru situat, ii concrete. Anexa A se referă la situat, ia ı̂n care pe bucla de abonat se oferă s, i serviciul
telefonic standard, iar anexa B la situat, ia ı̂n care pe bucla de abonat se oferă serviciul ISDN de bază (ISDN
BA - Basic Access). Aceste anexe sunt caracteristice pentru toate standardele ADSL. Celelalte anexe sunt
caracteristice numai standardelor ADSL2+ s, i sunt următoarele:
• Anexa I descrie modul de lucru complet digital (Full digital), situat, ie ı̂n care nu se mai oferă alte servicii
pe bucla de abonat s, i spectrul POTS sau ISDN se alocă benzii upstream ADSL.
141
250
DS VDSL2 (30MHz)
DS VDSL1 (12MHz)
DS VDSL2
DS ADSL2+ (2.2MHz)
200
Rată (Mbps)
150
100
DS VDSL1
50
DS ADSL2+
0
0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000 3.500
Lungime buclă (m)
Figura 8.2: Schimbarea modului de lucru VDSL2 ı̂n funct, ie de lungimea buclei de abonat.
• Anexa J descrie modul de lucru complet digital cu extensie de bandă upstream, adică banda upstream
este dublată.
• Anexa L descrie modul de lucru care asigură acoperire extinsă (cabluri mai lungi) ı̂n situat, ia ı̂n care se oferă
serviciul POTS. Extensia de acoperire atrage după sine o reducere a benzii alocate pentru downstream,
datorită calităt, ii slabe a canalului pe fire torsadate de lungime mare la frecvent, e mari.
• Anexa M descrie modul de lucru cu extensie de bandă upstream s, i serviciu POTS pe bucla de abonat.
Standardele ADSL2/ADSL2+ aduc ı̂n plus o serie de alte facilităt, i suplimentare, cum ar fi: management
de putere, adaptare continuă de rată, mod complet digital, definire subcanale pentru diverse servicii, tehnici de
reducere a diafonie, protect, ie la zgomotul de impulsuri, utilizarea mai multor perechi torsadate (Bonded ADSL)
[78].
VDSL (Very high bit rate Digital Subscriber Line) este o tehnică xDSL care permite atât mod de operare
asimetric cât s, i simetric. Aria de acoperire este de zeci de metri până la sute de metri. În modul asimetric
permite rate de transfer ı̂n downstream până la 50Mbps, iar ı̂n upstream până la 6Mbps. În modul de lucru
simetric tehnica VDSL permite rate de transfer (simetrice) până la 34Mbps. Tehnica VDSL lucrează pe o
singură pereche torsadată s, i permite serviciul telefonic analogic. Lărgimea de bandă maximă este de 12MHz
[4].
Standardul VDSL2 aduce o serie de ı̂mbunătăt, iri cum ar fi debite mai mari, adaptare mai bună la
caracteristica canalului, mod de lucru adaptiv (dacă lungimea cablului cres, te se comută ı̂n modul de lucru
VDSL sau ADSL2, vezi Fig. 8.2), controlul mai bun al interferent, ei (diafoniei), mod de lucru complet digital,
protect, ie la zgomotul de impulsuri, managementul puterii, utilizarea mai multor perechi torsadate, etc.
Tehnica VDSL2 poate asigura ı̂n downstream debite maxime de până la 250Mbps. Lărgimea de bandă
maximă este de 30MHz [79].
Metodele de duplexare ADSL s, i conectarea la linie a echipamentelor
În cazul transmisiilor ADSL există două posibilităt, i de separare a sensurilor de transmisie upstream s, i
downstream s, i anume: separare prin divizare ı̂n frecvent, ă s, i separare prin compensarea ecoului [4], cele două
situat, ii fiind prezentate ı̂n Fig. 8.3 s, i Fig. 8.4. Figurile prezintă de asemenea s, i caracteristicile de filtrare care
se utilizează la echipamentele ATU-C (ADSL Transceiver Unit-Central), adică multiplexorul de acces ADSL s, i
la ATU-R (ADSL Transceiver Unit-Remote), adică modemul ADSL, precum s, i distribut, ia spectrală a
semnalelor transmise/recept, ionate de cele două echipamente ment, ionate mai sus.
142
distribuţie spectrală distribuţie spectrală

PSD văzută în centrală PSD văzută la abonat
TX TX
RX RX
POTS upstream downstream f POTS upstream downstream f
Figura 8.3: Separarea sensurilor de transmisie upstream s, i downstream prin divizare ı̂n frecvent, ă. Caracteristici
de filtrare s, i distribut, ia spectrală de putere.
distribuţie spectrală distribuţie spectrală

PSD filtru RX filtru TX
văzută în centrală PSD văzută la abonat
TX TX
RX RX
POTS upstream downstream f POTS upstream downstream f
Figura 8.4: Separarea sensurilor de transmisie upstream s, i downstream prin tehnica compensării ecoului.
Caracteristici de filtrare s, i distribut, ia spectrală de putere.
Separarea sensurilor de transmisie prin divizare ı̂n frecvent, ă este mai ineficientă, fiind alocate benzi separate
de frecvent, ă pentru upstream s, i downstream, dar asigură o separare mai bună a celor două sensuri. Separarea
sensurilor de transmisie prin tehnica compensării ecoului asigură o utilizare mai eficientă a benzii de frecvent, ă,
mai exact banda downstream s, i implicit debitul downstream, vor fi mai mari, dar separarea transmisiei upstream
s, i downstream este mai slabă, ı̂n special ı̂n condit, ii de diafonie s, i dinamică limitată a compensatorului de ecou.
Suprapunerea semnalelor digitale (DS s, i US) s, i a semnalului telefonic (sau a semnalului ISDN) pe bucla de
abonat necesită utilizarea unui splitter ADSL [4] [50]. Modul efectiv de conectare al echipamentelor ADSL s, i a
echipamentelor de telefonie la perechea de fire torsadate, ı̂n cazul utilizării splitterului ADSL, este ilustrată ı̂n
Fig. 8.5, iar schema internă a unui splitter ADSL este prezentată ı̂n Fig. 8.6.
Splitterul ADSL include un filtru trece jos (FTJ) bidirect, ional cu frecvent, a de tăiere la aproximativ 4kHz s, i
poate include opt, ional condensatoare (C ≈ 20 − 30nF ) care blochează tensiunea continuă de pe bucla de abonat
către modemul ADSL. FTJ din splitter separă banda vocală ı̂n care lucrează telefonia clasică, iar filtrul trece
sus (FTS), inclus ı̂n modemul ADSL, separă banda de frecvent, ă ı̂n care se face transmisia ADSL. În situat, ia ı̂n
Centrala – CO (Central Office) Utilizator
ATU-C / LT ATU-R / NT
Transmițător Transmițător
Rețea FTS Buclă de abonat FTS Terminal
Hibrid Hibrid
digitală ADSL ADSL date/PC
Splitter Splitter
Receptor Receptor
POTS POTS
Switch
POTS Telefon Telefon Telefon
Modem Modem Modem
Fax Fax Fax
Figura 8.5: Conectarea la bucla de abonat a echipamentelor ADSL s, i a echipamentelor de telefonie ı̂n cazul
utilizării splitterului ADSL.
143
Modem
ADSL C
C
Aparat Linie
telefonic FTJ telefonică
Figura 8.6: Schema internă a unui splitter ADSL.
Transmițătoare DSLAM Transmițătoare utilizatori
Transmițător Semnal transmis Transmițător
Hibrid Hibrid
Linia 1
Receptor Receptor
Semnal Semnal
paradiafonie telediafonie
Near-end Far-end
Crosstalk Signal Crosstalk Signal
NEXT FEXT
Transmițător Transmițător
Hibrid Hibrid
Linia 2
Receptor Receptor
Figura 8.7: Paradiafonia s, i telediafonia ı̂ntre perechi torsadate utilizate ı̂n transmisii ADSL.
care nu se utilizează splitter ADSL lipses, te FTJ de separare a benzii telefonice, ceea ce are ca s, i efect o scădere
a performant, elor transmisiei ADSL din două motive:
• pot apărea probleme de adaptare de impedant, ă ı̂ntre modemul ADSL s, i linia telefonică, FTJ având s, i
rolul de a separa impedant, a de intrare a aparatelor telefonice de linia telefonică (impedant, a aparatelor
telefonice nu este aceeas, i ı̂n perioadă de repaus, de convorbire s, i de formare a numărului).
• echipamentele telefonice pot genera componente de frecvent, ă (armonici) care cad ı̂n afara benzii telefonice
s, i care se găsesc ı̂n banda de frecvent, ă ADSL. Aceste componente sunt generate ı̂n special de semnalele
de apel (sonerie, impulsuri de disc). As, a se explică debitele mai mici asigurate de tehnica de acces ADSL
G.Lite, tehnică care nu utilizează splitter ADSL.
Distorsiunile ce afectează transmisia ADSL. Tehnica de modulat, ie utilizată
Transmisiile ADSL pe bucla de abonat sunt afectate de următoarele distorsiuni [4] [18]:
• caracteristică de atenuare - frecvent, ă neuniformă a firelor torsadate. Distorsiunea este mai pronunt, ată la
lungimi mari ale buclei de abonat (de ordinul km).
• dezadaptări de impedant, ă generate de utilizarea ı̂n bucla de abonat a unor tronsoane de cablu cu diametre
diferite s, i de derivat, iile neutilizate s, i neadaptate. Aceste derivat, ii neutilizate trebuie ı̂nlăturate de pe
buclele de abonat pe care se utilizează transmisii ADSL. Semnalele reflectate generate de dezadaptările
de impedant, ă pot crea ı̂n banda ADSL nuluri spectrale care sunt greu de egalizat.
• zgomote (zgomot alb, zgomot de alice, zgomot de impulsuri) s, i interferent, e electromagnetice din mediul
ı̂nconjurător.
144
Figura 8.8: Debite downstream ADSL, ADSL2 s, i ADSL2+ ı̂n funct, ie de lungimea buclei de abonat ı̂n condit, ii
de zgomot alb.
Figura 8.9: Debite downstream ADSL, ADSL2 s, i ADSL2+ ı̂n funct, ie de lungimea buclei de abonat ı̂n condit, ii
de diafonie.
• distorsiuni de neliniaritate generate de amplificatoarele din modemurile ADSL precum s, i de

amplificatoarele de pe linia de transmisie.
• diafonia dintre perechile din acelas, i cablu.
Diafonia are două componente s, i anume paradiafonia (Near End Crosstalk - NEXT), care apare la capetele
apropiate ale perechilor, s, i telediafonia (Far End Crosstalk - FEXT), care apare la capetele ı̂ndepărtate ale
perechilor (vezi Fig. 8.7) [1]. Datorită modului de alocare al benzilor upstream s, i downstream paradiafonia are
un efect mai redus (atenuarea de diafonie este mare la frecvent, e mici) sau nu are nici un efect dacă se foloses, te
duplexare prin divizare ı̂n frecvent, ă. Telediafonia reprezintă o componentă de zgomot dependentă de semnal
cu important, ă mare asupra performant, elor transmisiilor digitale pe bucla de abonat [80].
În Fig. 8.8 s, i Fig. 8.9 se prezintă performant, ele unor transmisii ADSL, ADSL2 s, i ADSL2+, mai exact debitul
downstream maxim ı̂n funct, ie de lungimea buclei de abonat, ı̂n condit, ia de zgomot alb pe canal (fară diafonie) s, i
ı̂n condit, ia ı̂n care transmisia este afectată de diafonia generată de alte transmisii digitale identice (self crosstalk)
pe 12 perechi vecine din cablu. Cablul folosit are diametrul de 0.4mm (26awg - American Wire Gauge), tipic
pentru buclele de abonat, iar densitatea spectrală a zgomotului alb este de -140dBm/Hz, valoare tipică pentru
145
j2 f1 t j2 
1
n
e Q N
Xi e
X1 g(t)
 I
X1 
2
j2 
e j2f2 t
n
e N
X2 g(t)
  implemen -
tare
digitală
X2  
N
j2 
ej2fN t
n
e N
XN g(t)
 XN 
Figura 8.10: Principiul modulat, iei DMT.
transmisiile pe cablu. Figurile arată clar efectul semnificativ al diafoniei asupra transmisiilor ADSL de debit
ridicat (transmisii ADSL2/ADSL2+), precum s, i efectul lungimii buclei de abonat asupra acestor transmisii.
Asigurarea unor debite ridicate ı̂n condit, iile unor distorsiuni de atenuare severe, zgomot de impulsuri s, i
interferent, e (diafonie s, i interferent, e externe) necesită tehnici de modulat, ie mai ”speciale” care pot face fat, ă
distorsiunilor amintite. Tehnica de modulat, ie utilizată de transmisiile ADSL este DMT (Discrete Multitone),
o tehnică de modulat, ie multipurtător (multicarrier) [4] [18]. Principiul de bază, prezentat ı̂n Fig. 8.10, este de
a separa fluxul de date ı̂ntr-un număr de N sub-fluxuri, fiecare fiind transmis pe o purtătoare separată
(subpurtătoare sau ton) pe un subcanal separat. Transmisia pe fiecare subpurtătoare este independentă de
celelalte transmisii s, i constelat, ia de modulare QAM de pe fiecare subpurtătoare se alege ı̂n funct, ie de
caracteristica subcanalului s, i nivelul de zgomot/interferent, ă din subcanal. Separarea subpurtătoarelor se
realizează prin condit, ii de ortogonalitate s, i nu prin filtrare, ceea ce permite subcanale alăturate fară a fi
necesare benzi de gardă separatoare. Dacă fs este lărgimea de bandă a unui subcanal, atunci subpurtătoarele
complexe sunt ejkωs t , unde k este numărul de ordine al subcanalului.( Condit, ia de ortogonalitate impusă
T 0 daca m 6= n
subpurtătoarelor este următoarea: T1s 0 s ejmωs t · ejnωs t dt =
R
. Frecvent, a de simbol a
1 daca m = n
modulat, iei DMT este tot fs . Secvent, a digitală aplicată subpurtătoarelor nu este filtrată, de regulă, s, i filtrele
cu răspunsul la impuls g(t) din Fig. 8.10 pot lipsi. Valoarea lui fs este 4.3125kHz ı̂n cazul transmisiilor ADSL.
În cazul unei transmisii ADSL se definesc 255 de subpurtătoare, iar ı̂n cazul unui transmisii ADSL2+
se definesc 511 subpurtătoare. Nu toate subpurtătoarele sunt alocate, datorită rezervărilor de bandă pentru
transmisia telefonică s, i a benzilor de gardă dintre banda telefonică s, i banda ADSL, respectiv dintre banda
upstream s, i cea downstream (dacă avem duplexare cu divizare ı̂n frecvent, ă). Un grup de subpurtătoare se
alocă pentru upstream, iar un alt grup pentru downstream. Cele două grupuri nu sunt disjuncte ı̂n cazul
duplexării prin compensarea ecoului. Fig. 8.11 prezintă alocarea subpurtătoarelor ı̂n cazul transmisiilor ADSL
cu duplexare prin divizare ı̂n frecvent, ă.
8.2.1 Stiva de protocoale a transmisiilor ADSL

Stiva de protocoale a transmisiilor ADSL [50] [81] [82] este prezentată ı̂n Fig. 8.12. Rutarea ı̂n Internet este
realizată de protocolul IP (Internet Protocol) utilizând adrese IPv4 sau IPv6. Majoritatea echipamentelor
xDSL lucrează cu adrese IPv4. În stratul doi al stivei de protocoale OSI (Open Systems Interconnection),
adică stratul legătură de date (Data Link) putem avea protocoale STM (Synchronous Transfer Mode) sau ATM
146
PSD
P OTS Upstream Downstream
1 7 31 40 255 tonuri
4 30 134 172 ton 1100 kHz
Figura 8.11: Alocarea benzilor de frecvent, ă s, i a tonurilor pentru transmisii ADSL ce utilizează modulat, ia DMT
s, i divizare ı̂n frecvent, ă pentru separarea sensurilor de transmisie.
Straturi superioare
IP Strat 3
ATM sau STM Strat 2
DMT
Strat 1
Canal de transmisie
Figura 8.12: Stiva de protocoale ADSL.
(Asynchronous Transfer Mode) ı̂n funct, ie de tipul de flux de date care se transmite la acest nivel s, i anume
fluxuri STM sau ATM. Majoritatea echipamentelor xDSL transmit fluxuri ATM.
Protocoale ATM
Protocoalele ATM asigură adresarea nodurilor ı̂n ret, eaua core a operatorului (care foloses, te o asemenea
tehnologie), multiplexarea fluxurilor de date s, i managementul resurselor ı̂n ret, eaua core ı̂n vederea asigurării
cerint, elor de QoS (Quality of Service) pentru diferite aplicat, ii [83] [84]. Transmisiile realizate ı̂n ret, eaua ATM
precum s, i adresarea (adică identificarea conexiunilor/legăturilor) se realizează pe baza conceptelor de cale
virtuală (Virtual Path - VP) s, i canal virtual (Virtual Channel - VC). Calea virtuală poate include mai multe
canale virtuale stabilite ı̂ntre două noduri. Conceptele de VP s, i VC precum s, i modul de interconectare a
acestor căi s, i canale sunt ilustrate ı̂n Fig. 8.13.
Transmisia ATM se bazează pe o structură proprie de cadre, numite celule ATM (ATM Cells), cadre de
dimensiune redusă, de numai 53 de octet, i, din care primii 5 octet, i reprezintă antetul celulei ATM. Antetul
cont, ine numerele de VP s, i VC, tipul de date transportate (payload), clasa de control de flux, prioritatea celulei
s, i un CRC (Cyclic Redundancy Check) pe 8 bit, i pentru controlul erorilor din antet (numai din antet) [83].
Stiva de protocoale ATM, adică substraturile stratului legătură de date caracteristic transmisiilor ATM, este
prezentată ı̂n Fig. 8.14 [84].
Stratul ATM controlează fluxul de celule, stabiles, te s, i ı̂ntrerupe circuitele s, i căile virtuale. Stratul adaptare
ATM asigură identificarea s, i clasificarea fluxurilor de date care sosesc de la straturile superioare (Substratul de
convergent, ă) s, i stabiles, te parametrii transmisiei ATM ı̂n funct, ie de cerint, ele QoS ale serviciilor care generează
fluxurile ı̂n cauză. Substratul de segmentare/reasamblare asigură ı̂mpărt, irea pachetelor de date de lungimi mai
mari, ce vin de la straturile superioare, ı̂n celulele ATM, respectiv reasamblarea acestor pachete la capătul
ı̂ndepărtat al legăturii.
După cum este prezentat s, i ı̂n Fig. 8.14 protocoalele ATM clasifică serviciile ı̂n patru clase s, i anume: servicii
cu debit constant, servicii audio/video ı̂n timp real s, i servicii de date orientate conexiune sau fără conexiune.
Diferitele clase de servicii sunt caracterizate de parametrii ai celulelor ATM cum ar fi:
147
Nod 1 Nod 2 Nod 3

VP1 VP1 VP3 VP3
VC1 VC1
VC2 VC2
VP4
VC3 VC5
VC4
VC6
VP2 VP5
Legătură
fizică Legătură
fizică
VP6 VP7
VC7 VC8
Nod 4
Figura 8.13: Căi virtuale s, i canale virtuale stabilite ı̂ntr-o ret, ea ATM.
Clasă A Clasă B Clasă C Clasă D

Circuit cu debit Audio/video cu Servicii de date Servicii de date
constant debit variabil orientate conexiune fără conexiune
AAL3 AAL4
AAL1 AAL2
AAL5
Substratul de convergență
Stratul adaptare ATM (Convergence Sublayer)
(ATM Adaptation Layer) Substratul de segmentare și reasamblare
(Segmentation and Reassembly Sublayer)
Stratul ATM (ATM Layer)
Stratul fizic (Physical Layer)
Figura 8.14: Stiva de protocoale ATM.

148
• rata de celulele maximă (Peak Cell Rate - PCR) - se defines, te pentru servicii cu debit constant.
• rata de celule sustenabilă (Sustainable Cell Rate - SCR) - se defines, te pentru servicii cu debit ı̂n rafală.
• dimensiunea maximă a rafalei (Maximum Burst Size - MBS) - se defines, te pentru servicii cu debit ı̂n
rafală.
• rata de celulele minimă (Minimum Cell Rate - MCR) - se defines, te pentru servicii cu debit garantat.
• tolerant, a la rafale (Burst Tolerance - BT) - se defines, te pentru servicii cu debit ı̂n rafală.
• tolerant, a la jitterul de celule (Cell Delay Variation Tolerance - CDVT) - se defines, te pentru servicii cu
debit ı̂n rafală.
În ceea ce prives, te multiplexarea fluxurilor de date generate de diverse aplicat, ii ce rulează ı̂n paralel avem
două posibilităt, i:
• multiplexare LLC - fluxurile generate de diferite aplicat, ii se transmit pe acelas, i canal virtual.
• multiplaxare VC - fiecare aplicat, ie utilizează un canal virtual (VC) separat, canale care sunt apoi
multiplexare pe căile virtuale (VP).
Arhitectura ret, elei de acces ADSL
Arhitectura ret, elei de acces ADSL este prezentată ı̂n Fig. 8.15. Pe lângă elementele ”clasice”, adică modem
ADSL, splitter, bucla de abonat, etc. se poate observa existent, a a mai multor ret, ele distincte s, i anume a unor
ret, ele LAN (Local Area Network), la partea utilizator s, i a unei ret, ele WAN (Wide Area Network). Utilizatorul
poate conecta la modemul ADSL mai multe terminale de date (calculatoare personale, terminale mobile, etc.)
prin intermediul unui switch Ethernet sau a unui punct de acces WiFi. Unele modemuri ADSL au integrate
switch-ul Ethernet s, i/sau punctul de acces WiFi. Modemurile ADSL au integrate de asemenea un router IP,
la fel ca s, i multiplexorul de acces DSL. Routerul din modemul ADSL are o interfat, ă sau mai multe interfet, e
LAN s, i o interfat, ă WAN. Acest router asigură rutarea pachetelor IP recept, ionate pe interfat, a/interfet, ele LAN
prin ret, eaua WAN către routerul din DSLAM. Controlul accesului utilizatorilor la Internet este asigurat, de
regulă, de un server dedicat s, i un protocol dedicat punct la punct (Point to Point Protocol - PPP) [82] [85].
Cu ajutorul acestui protocol se realizează autentificarea utilizatorilor s, i se atribuie adresele IP WAN routerelor
din modelurile ADSL. Modulul DSLAM are splitter incorporat pentru fiecare port DSL. Conectarea modului
DSLAM la o ret, ea de transport se realizează, de regulă, pe o interfat, ă Ethernet.
8.3 Echipamente ADSL

8.3.1 Modemuri ADSL s, i splittere ADSL
Modemul Thompson SpeedTouch 516 (ST516)
Este un modem ADSL/ADSL2+ cu router IP ı̂ncorporat s, i interfat, ă de ret, ea Ethernet [86]. Partea frontală
a modemului, unde sunt dispuse mai multe LED-uri indicatoare, este prezentată ı̂n Fig. 8.16, iar partea din
spate, unde sunt dispuse prizele de ret, ea LAN/WAN, butonul de alimentare, etc., este prezentată ı̂n Fig. 8.17.
Pe partea frontală a modemului sunt dispuse 4 LED-uri. LED-ul de alimentare arată că modemul este pornit
când are culoarea verde. Pe durata init, ializării modemului, după pornire, LED-ul de alimentare are culoarea
ros, ie. LED-ul Ethernet arată că modemul este cuplat la o placă de ret, ea Ethernet a unui terminal de date
s, i că conexiune de date dintre modem s, i calculator este stabilită. Pe durata int, ializării acestei legături, adică
se stabiles, te debitul de transmisie (10Mbps sau 100Mbps) s, i se asignează adresa IP LAN interfet, ei terminalui
de date de către modem, acest LED pâlpâie. LED-ul DSL arată că conexiunea de date dintre modem s, i
echipamentul DSLAM este stabilită, adică modemul s, i DSLAM-ul sunt sincronizate s, i legătura fizică DSL
149
PSTN
Centrală
telefonică
WAN /
Buclă de abonat INTERNET
Splitter
Modem DSL + router
Adresă WAN / PSTN

IP LAN
DSLAM Server PPP
bridge / router
Splitter Buclă de abonat

Adresă Adresă
Rețea WLAN
IP WAN IP WAN
Modem DSL + router
Adresă
IP LAN
LAN (switch)
Figura 8.15: Arhitectura ret, elei de acces ADSL.
Cablu Cablu rețea Cablu

alimentare (Ethernet) telefon
LED LED LED LED

Power Ethernet DSL Internet
Figura 8.16: Partea frontală a modemului ADSL/ADSL2+ ST516.

150
Priză RJ11 Buton Reset Buton Priză Jack

linie telefonică alimentare alimentare
Priză RJ45 Ethernet
Figura 8.17: Partea din spate a modemului ADSL/ADSL2+ ST516.
precum s, i canalele de date ATM sunt stabilite. Pe durata procesului de sincronizare a modemului s, i a DSLAM-
ului LED-ul pâlpâie. În faza init, ială a procesului de sincronizare pâlpâie mai ı̂ncet, iar ı̂n faza finală mai repede,
iar după realizarea sincronizării arde continuu. LED-ul Internet se aprinde dacă ies, irea la Internet este posibilă,
adică autentificarea modemului ı̂n ret, ea, respectiv asignarea adresei IP WAN routerului din modem s-au ı̂ncheiat
cu succes.
Pe partea din spate modemul ST516 are o priză RJ11 pentru linia telefonică, o priză Ethernet RJ45, pentru
conectarea terminalului de date, o priză jack unde se conectează alimentatorul extern, butonul de alimentare,
respectiv butonul de reset, care trebuie t, inut apăsat câteva secunde pentru a se reseta modemul. Conectarea
mai multor terminale de date la modemul ADSL necesită utilizarea unui switch Ethernet extern.
Modemul ZyXEL P-660-T1
Este tot un modem ADSL/ADSL2+ cu router IP ı̂ncorporat s, i interfat, ă de ret, ea Ethernet [87]. Partea frontală
a modemului, unde sunt dispuse mai multe LED-uri indicatoare, este prezentată ı̂n Fig. 8.18, iar partea din
spate, unde sunt dispuse prizele de ret, ea LAN/WAN, butonul de alimentare, etc., este prezentată ı̂n Fig. 8.19.
Modemul are 5 LED-uri indicatoare s, i anume: LED alimentare, arde când modemul este alimentat, LED
Ethernet, arde când conexiune modem - terminal de date (calculator) este stabilită, LED DSL, arde când
conexiune modem - DSLAM este stabilită s, i cele două echipamente sunt sincronizate. Pe durata sincronizării
LED-ul pâlpâie, mai ı̂ncet ı̂n prima fază s, i apoi mai repede ı̂n a doua fază a sincronizării. LED-ul Internet
arde când conexiunea la Internet este stabilită (modem autentificat, adrese IP WAN asignate modemului), iar
LED-ul USB arde dacă conexiunea dintre modem s, i terminalul de date se realizează pe un port USB s, i această
conexiune este stabilită.
Pe partea din spate modemul P-660 are o priză RJ11 pentru linia telefonică, o priză de ret, ea Ethernet RJ45
pentru conectarea terminalului de date, o priză USB utilizată ca s, i o alternativă de conectare a terminalului de
date. Avem de asemenea un jack pentru conectarea alimentatorului extern, buton de alimentare s, i de reset.
Modemul Huawei HG655b
Este un modem ADSL/ADSL2+/VDSL2 cu router IP, switch Ethernet s, i punct de acces WiFi ı̂ncorporate [88].
Partea frontală a modemului, unde sunt dispuse mai multe LED-uri indicatoare, este prezentată ı̂n Fig. 8.20,
iar partea din spate, unde sunt dispuse prizele de ret, ea LAN/WAN, butonul de alimentare, etc., este prezentată
ı̂n Fig. 8.21.
Pe partea frontală a modemului putem regăsii LED-rile indicatoare prezentate ı̂n cazul celorlalte modemuri
ADSL, adică LED-ul de alimentare, LED-ul DSL, LED-ul Internet. În acest caz avem mai multe LED-uri
LAN/Ethernet deoarece modemul include un switch Ethernet. Avem de asemenea un LED WLAN/WiFi care
ne indică activarea interfet, ei wireless. Avem s, i LED-uri suplimentare s, i anume WPS (WiFi Protected Setup)
care indică un anumit mod de securizare a ret, elei WiFi, un LED VoIP (Voice over IP) care arde dacă sunt
activate funct, ionalităt, i de VoIP peste linia DSL s, i un LED USB care arată utilizarea unui port USB disponibil
151
Cablu Cablu rețea Cablu

telefon (Ethernet) alimentare
LED LED LED LED LED

Alimentare Ethernet DSL Internet USB
Figura 8.18: Partea frontală a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.
Priză Jack Buton Priză

Reset USB Priză RJ11
alimentare
linie telefonică
Buton alimentare Priză RJ45 Ethernet
Figura 8.19: Partea din spate a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.

152
LED LED LED-uri LED

alimentare DSL LAN WLAN
LED
Internet
Figura 8.20: Partea frontală a modemului ADSL/ADSL2+/VDSL2 HG655b.
Cablu telefon Cablu rețea (Ethernet)
Priză RJ11 Prize RJ11 Prize RJ45 Priză Jack Cablu

linie telefonică telefon Ethernet alimentare alimentare
Figura 8.21: Partea din spate a modemului ADSL/ADSL2+/VDSL2 HG655b.

153
Conector RJ11 Circuit

linie telefonică microfiltru ADSL
Priză RJ11 Priză RJ11

modem ADSL aparat telefonic
Figura 8.22: Splitter ADSL. Structura internă.
pe modem.
Pe partea din spate modemul HG655b dispune de o priză RJ11 pentru linia telefonică s, i de două prize RJ11
pentru conectarea unor telefoane analogice. Aceste prize sunt folosite dacă legătura de voce este asigurată
prin tehnologia VoIP peste legătura DSL, caz ı̂n care telefoanele se conectează direct la modem. Dacă serviciul
telefonic este oferit ı̂n mod clasic pe bucla de abonat aceste prize nu se folosesc. Avem patru prize Ethernet RJ45
la care se pot conecta 4 terminale de date (calculatoare) s, i avem o priză jack pentru conectarea alimentatorului
extern. Butonul de alimentare, butonul de reset, butonul de activare WLAN, respectiv o priză USB se găsesc
pe partea laterală a modemului.
Splittere ADSL s, i microfiltre
Conectarea la bucla de abonat a modemului ADSL s, i a unor terminale POTS (telefon, fax, modem) necesită un
splitter ADSL. Dacă pe bucla de abonat se conectează mai multe terminale atunci acestea se separă printr-un
microfiltru ADSL. În Fig. 8.22 s, i Fig. 8.23 se prezintă mai multe tipuri de splittere ADSL, iar ı̂n Fig. 8.24
se prezintă mai multe tipuri de microfiltre ADSL. În Fig. 8.22 se poate vedea structura internă a unui splitter
ADSL, mai exact se poate observa microfiltrul, respectiv prizele RJ11 ale distribuitorului din splitterul ADSL.
8.3.2 Configurarea modemurilor ADSL

Accesarea modemurilor ADSL
Configurarea modemului ADSL necesită ı̂n prealabil accesarea lui, operat, ie pentru care este nevoie de
determinarea adresei IP LAN a modemului. De regulă routerul IP din modem rulează un server DHCP
(Dynamic Host Configuration Protocol) care asignează adrese IP pentru toate terminalele de date conectate la
modem. În cazul ı̂n care pe calculatorul de pe care se va face configurarea modemului ADSL rulează sistemul
de operare Windows XP se procedează ı̂n felul următor pentru determinarea adresi IP LAN a modemului
ADSL (vezi Fig. 8.25):
• se dă ”click” pe butonul de ”Start” s, i se selectează ”Control Panel”.
• din fereastra de ”Control Panel” se selectează ”Network Connections”.

154

aparat telefonic modem ADSL

modem ADSL aparat telefonic
linie telefonică linie telefonică
Figura 8.23: Splittere ADSL de diverse tipuri.
Conector linie
telefonică
Priză RJ11 aparat

telefonic
Figura 8.24: Microfiltre ADSL de diverse tipuri.

155
Figura 8.25: Determinarea adresei IP LAN a modemului ADSL ı̂n situat, ia utilizării sistemului de operare
Windows XP.
• ı̂n fereasta apărută se afis, ează toate interfet, ele de reat, ea ale calculatorului; se dă ”click” pe ”Local Area
Connection”.
• ı̂n fereastra apărută se selectează ”Support” s, i ”Details”.
• ı̂n fereastra apărută se afis, ează adresa MAC s, i IP a calculatorului, adresa ”Default Gateway”,
adresa/adresele serverului/serverelor DNS s, i alte informat, ii. Adresa IP LAN a modemului este adresa
”IP Default Gateway”.
În cazul ı̂n care pe calculatorul de pe care se va face configurarea modemului ADSL rulează sistemul de
operare Windows 7 se procedează ı̂n felul următor pentru determinarea adresi IP LAN a modemului ADSL
(vezi Fig. 8.26):
• se dă ”click” pe icoana de ret, ea din partea dreaptă a ”Taskbar” sau se dă ”click” pe butonul de ”Start”,
apoi ”click” pe ”Control Panel” s, i se selectează ”Netwok and Internet”.
• ı̂n fereastra apărută se selectează ”Network and Sharing Center”.
• ı̂n fereastra apărută se selectează ”Change Adapter Settings”.
• ı̂n noua fereastră se afis, ează toate interfet, ele de ret, ea ale calculatorlui; se dă ”click” pe ”Local Area
Connection”.
• ı̂n noua fereastră se selectează ”Details” s, i apare o fereastră cu adresele MAC s, i IP ale calculatorului,
adresa ”Default Gateway”, adresa/adresele serverului/serverelor DNS s, i alte informat, ii. Adresa ”IPv4
Default Gateway” este adresa IP LAN a modemului.
Notă: sistemul de operare Windows 7 permite folosirea adreselor IPv6, dar majoritatea modemurilor ADSL
utilizează adrese IPv4.
156
Figura 8.26: Determinarea adresei IP LAN a modemului ADSL ı̂n situat, ia utilizării sistemului de operare
Windows 7.
Configurarea modemului ST516
Se introduce adresa IP a modemului, obt, inută după pas, ii descris, i anterior, ı̂ntr-un ”browser web” (Internet
Explorer, Chrome, Mozilla Firefox, etc). Se deschide fereastra principală de configurare, prezentată ı̂n Fig.
8.27.
Notă: există posibilitatea configurării a unui număr relativ mare de parametrii ai modemurilor ADSL, dar
această aplicat, ie se concentrează numai pe configurarea unor parametrii necesari pentru realizarea conectivităt, ii.
Configurarea altor parametrii sunt ı̂n afara scopurilor urmărite de această carte.
Din meniul ”Broadband Connection” se selectează ”DSL Connection”. În fereastra apărută (vezi Fig. 8.28)
se afis, ează o serie de parametrii ai legăturii ADSL cum ar fi debitele upstream s, i downstream, standardul ADSL
utilizat, puterile de emisie upstream s, i downstream, atenuarea cablului, diferite evenimente ce apar pe linie
(erori, desincronizări, pierderea semnalului, etc.).
În fereastra ”SpeedTouch” (vezi Fig. 8.29) se afis, ează protocolul de acces, de tip PPPoA (Point to Point
Protocol over ATM) sau PPPoE (Point to Point Protocol over Ethernet), iar din meniul ”Set Up” se pot seta
tipul de protocol de acces precum s, i parametrii VPI s, i VCI ai conexiunii ATM.
Notă: modemul ST516 poate ies, i la Internet numai prin utilizarea unui protocol de acces PPP, ceea ce
necesită un server de acces dedicat. Adresele IP WAN ale modemului ADSL sunt furnizate prin intermediul
acestui protocol. Autentificarea modemului se realizeză tot prin intermediul acestui protocol. Din acest motiv
cu acest modem nu se poate ies, i direct la Internet.
Configurarea modemului P-660
Se introduce adresa IP a modemului, obt, inută după pas, ii ment, ionat, i anterior, ı̂ntr-un ”browser web”. Se
deschide fereastra de autentificare, prezentată ı̂n Fig. 8.30. Se introduce parola de acces s, i se deschide fereastra
principală de configurare prezentată ı̂n Fig. 8.31.
Fereastra principală de configurare afis, ează s, i o serie de informat, ii legate de echipament, adresele IP LAN
157
Figura 8.27: Fereastra principală de configurare a modemului ADSL/ADSL2+ ST516.
Figura 8.28: Fereastra de monitorizare a parametrilor legăturii DSL a modemului ADSL2+/VDSL2 ST516.
158
Figura 8.29: Fereastra de configurare a protocolului de acces s, i a parametrilor ATM ı̂n cazul modemului
ADSL/ADSL2+ ST516.
Figura 8.30: Fereastra de autentificare a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.

159
Figura 8.31: Fereastra principală de configurare a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.

160
Figura 8.32: Fereastra de configurare LAN a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.
s, i WAN precum s, i starea (Up/Down) s, i debitele pe porturile DSL s, i LAN/Ethernet. Dacă ı̂n fereastra de
autentificare nu se introduce parola (sau se introduce o parolă gres, ită) se deschide fereastra de configurare
care afis, ează toate informat, iile de stare ment, ionate, dar nu va fi posibilă modificarea niciunui parametru.
Configurarea adreselor IP LAN ale modemului se realizează ı̂n fereastra de configurare LAN, prezentată ı̂n Fig.
8.32.
Modemul P-660 permite configurarea adreselor IP WAN ale modemului, s, i deci nu mai este necesar neapărat
un server dedicat pentru aceste operat, ii. Configurarea se realizează ı̂n fereastra de configurare WAN prezentată
ı̂n Fig. 8.33. Tot ı̂n această fereastră se pot configura s, i parametrii conexiunii ATM, precum s, i modul de lucru
al routerului din modem, s, i anume router sau bridge. În ceea ce prives, te configurarea parametrilor ATM se
poate stabili ı̂ncapsularea s, i implicit protocolul de acces folosit (PPPoA, PPPoE sau ENET ENCAP), modul
de multiplexare pe canalele ATM (multiplexare LLC - Logical Link Control sau VC - Virtual Circuit) a datelor
de la diverse aplicat, ii, respectiv parametrii VPI (Virtual Path ID) s, i VCI (Virtual Circuit ID). Utilizarea
protocolului de acces ENET ENCAP permite ies, irea directă la Internet fără a fi necesară utilizarea unui server
de acces dedicat. Adresa ”Gateway” reprezintă adresa următorului nod din ret, eaua WAN unde se rutează
pachetele IP.
Modemul P-660 permite diagnosticarea conexiunii fizice ADSL (vezi Fig. 8.34), a conexiunii ATM precum
s, i a conexiunii IP. Există posibilitatea afis, ării unor parametrii ai legăturii fizice, cum ar fi ı̂ncărcarea
subpurtătoarelor, puterile de emisie upstream s, i downstream, rapoartele semnal zgomot, precum s, i ai unor
parametrii ai conexiunii ATM, cum ar fi număr celule ATM transmise/recept, ionate, număr celule ATM
pierdute, etc. Există de asemenea posibilitatea realizării unor bucle de test prin trimiterea unor ”ping-uri” la
diverse adrese IP.
Configurarea modemului HG665b
Modemul ADSL2+/VDSL2 HG665b este un modem mai complex care permite multiple funct, ionalităt, i s, i a
cărui configurare este mai complexă. În continuare se vor prezenta doar cât, iva pas, i esent, iali ı̂n configurarea
acestui echipament, fără a se intra ı̂n toate detaliile. La fel ca s, i ı̂n cazurile anterioare se introduce adresa IP
LAN a modemului ı̂ntr-un ”browser web” s, i se accesează fereastra de autentificare (vezi Fig. 8.35), care cere
utilizator s, i parolă. Fară autentificare nu se poate accesa modemul.
Meniul ”Status” permite monitorizarea atât a conexiunii LAN, modem - terminal de date, cât s, i a conexiunii
WAN, modem - DSLAM. În Fig. 8.36 este prezentată fereastra de monitorizare a legăturilor Ethernet dintre
modemul ADSL s, i terminalele de date (maxim 4 terminale) conectate la modem. Se poate monitoriza starea
legăturilor Ethernet, numărul de octet, i/pachete Ethernet transmise/recept, ionate precum s, i pachetele cu erori
sau cele eliminate. În această fereastră sunt afis, ate de asemenea adresele IP s, i adresele MAC ale terminalelor
161
Figura 8.33: Fereastra de configurare WAN a modemului ADSL/ADSL2+ P-660.
Figura 8.34: Fereastra de diagnosticare a stării legăturii DSL ale modemului ADSL/ADSL2+ P-660.
162
Figura 8.35: Fereastra de autentificare a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
Figura 8.36: Fereastra de monitorizare a stării legăturii Ethernet a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
163
Figura 8.37: Fereastra de afis, are a adreselor MAC s, i IP LAN ale modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
de date conectate la modem. În Fig. 8.37 este prezentată fereastra de afis, are a adreselor IP s, i MAC LAN ale
modemului, iar ı̂n Fig. 8.38 este prezentată fereastra de afis, are ale adreselor IP WAN a modemului (adresă IP
WAN, adresă IP server DNS). Se afis, ează de asemenea valorile identificatoarelor VPI s, i VCI, starea legăturii
WAN (conectat/deconectat) s, i tipul de tehnologie de acces (DSL ı̂n cazul nostru).
În Fig. 8.39 este prezentată fereastra de monitorizare a parametrilor legăturii fizice DSL dintre modem s, i
DSLAM. Se afis, ează standardul utilizat, debitele upstream/downstream, puterile de emisie
upstream/downstream s, i raportul semnal/zgomot ı̂n cele două direct, ii de transmisie. Se afis, ează de asemenea
atenuarea cablului ı̂n cele două direct, ii precum s, i parametrii de calitate, cum ar fi numărul secvent, elor CRC
(Cyclic Redundancy Check) gres, ite s, i numărul evenimentelor de coret, ie de erori realizate de codurile FEC
(Forward Error Correction).
Meniul ”Basic” permite realizarea configurărilor de bază ale modemului, adică configurarea conexiunii ATM,
a adreselor IP LAN s, i WAN, precum s, i configurarea punctului de acces WiFi. În Fig. 8.40 este prezentată
fereastra de configurare a conexiunii ATM, ceea ce implică stabilirea parametrilor VPI s, i VCI ce caracterizează
transmisia ATM, a tehnicii de acces la Internet (EoA - ”Ethernet over ATM, PPPoA - ”Point to Point over
ATM”, IpoA - ”IP over ATM”), a modului de ı̂ncapsulare/multiplexare (LLC sau VC) s, i a clasei de serviciu
ATM. Se poate stabili s, i calea de ı̂ntârziere DSL (”Path0” sau ”Path1”; este de legat mecanismul de protect, ie
la erori, ı̂n special la pachete de erori). Utilizarea modului de acces EoA permite ies, irea directă la Internet fără
a fi necesară utilizarea unui server de acces dedicat.
În Fig. 8.41 este prezentată configurarea adresei IP LAN a modemului precum s, i a serverului DHCP care
atribuie adrese IP terminalelor de date conectate. Este posibilă setarea adreselor IP ale serverelor DNS utilizate
de terminalele conectate la modem. Aceste adrese pot fi stabilite s, i ı̂n fereastra de configurare a adreselor IP
WAN.
În Fig. 8.42 se prezintă fereastra de configurare a adreselor IP WAN. Adresa ”Default Gateway” reprezintă
următorul nod din ret, eaua WAN unde se rutează pachetele IP. În final ı̂n Fig. 8.43 se prezintă fereastra de
configurare a punctului de acces WLAN/WiFi integrat ı̂n modemul HG655b. Se poate configura standardul
WiFi (802.11b/g/n) utilizat, modul de select, ie a canalelor (automat sau manual), debitul de transmisie, puterea
de emisie, identificatorul de ret, ea (SSID - Service Set Identifier) s, i protocolul de criptare.
Există de asemenea posibilitatea efectuării anumitor operat, ii de diagnosticare a conexiunii ATM s, i a celei
IP din meniul ”Maintenance”.
164
Figura 8.38: Fereastra de afis, are a adreselor IP WAN ale modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
165
Figura 8.39: Fereastra de monitorizare a parametrilor legăturii DSL a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
8.4 Multiplexorul de acces DSLAM ZyXEL AAM-1008

Modulul DSLAM AAM-1008 este un multiplexor de acces ADSL cu 8 porturi DSL s, i echipat cu interfat, ă de ret, ea
Fast Ethernet de 100Mbps [89]. Partea frontală a echipamentului cont, ine diferite prize s, i LED-uri indicatoare
s, i este prezentată ı̂n Fig. 43. Modulul nu are alimentare proprie, fiind ı̂n realitate un ”sertar” care se introduce
ı̂ntr-un ”rack” care asigură alimentarea s, i răcirea echipamentului. În Fig. 44 se prezintă modulul DSLAM
AAM-1008 introdus ı̂n rack-ul IES1000 [89] [90], produs tot de firma ZyXEL. Modulul AAM-1008 este echipat
cu 8 prize RJ11 la care se conectează buclele de abonat (reprezintă porturile DSL) s, i alte 8 prize RJ11 unde
se conectează liniile telefonice care vin de la centrala telefonică (reprezintă porturile CO). Pentru fiecare port
DSL există un splitter ADSL integrat care separă portul DSL de portul CO. Modulul are o priză RJ45 Ethernet
care asigură conectarea DSLAM-ului ı̂ntr-o ret, ea WAN/ret, ea de transport. O priză RJ9 asigură conectarea la
modulul DSLAM a unei console de configurare. Practic este vorba de un port serial UART la care se poate
conecta un calculator cu ajutorul căruia se poate configura modulul DSLAM. Configurarea este posibilă s, i de la
distant, ă pe legătura Ethernet, prin utilizarea unei aplicat, ii web. Fiecare port DSL are asociat un indicator LED
care arde ı̂n momentul ı̂n care modemul conectat la portul respectiv s-a sincronizat cu DSLAM-ul. Modulul
este echipat de asemenea cu un indicator LED de sistem (verde), care pâlpâie când sistemul se int, ializează s, i
arde când sistemul functionează corect, s, i cu un LED de alarmă (ros, u), care arde dacă se detectează modificarea
tensiunilor de alimentare sau supraı̂ncălzirea echipamentului.
8.4.1 Configurarea multiplexorului de acces ADSL AAM-1008

Configurarea multiplexorului de acces AAM-1008 se poate face local de pe un calculator conectat la portul
consolă sau de la distant, ă pe portul de ret, ea Ethernet, utilizând protocolul Telnet sau o aplicat, ie web ce
utilizează protocolul HTML. Aceasta din urmă va fi prezentată ı̂n continuare. Pentru a accesa aplicat, ia de
166
Figura 8.40: Fereastra de configurare a parametrilor conexiunii ATM a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
167
Figura 8.41: Fereastra de configurare a adresei IP LAN a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
Figura 8.42: Fereastra de configurare a adresei IP WAN a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.

168
Figura 8.43: Fereastra de configurare ret, elei WLAN a modemului ADSL2+/VDSL2 HG655b.
LED Leduri stare Prize RJ11 bucle

alarmă utilizatori de abonat (User)
Led sistem Priză RJ45 Prize RJ11 linii Priză RJ9 port
Ethernet LAN telefonice (CO) consolă
Figura 8.44: Partea frontală a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.45: Modulul DSLAM AAM-1008 instalat ı̂ntr-un rack IES-1000.

169
Figura 8.46: Fereastra de autentificare a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.47: Fereastra principală de configurare a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
configurare a DSLAM-ului este necesară cunoas, terea adresei IP WAN a acestui modul. Se introduce această
adresă ı̂ntr-un ”browser web” s, i se accesează fereastra de autentificare (vezi Fig. 8.46), care cere un utilizator
s, i o parolă. Fereastra principală de configurare este prezentată ı̂n Fig. 8.47. DSLAM-ul este un echipament
complex s, i prin urmare există posibilitatea configurării unui număr mare de parametrii ai protocoalelor din
diferite straturi ale stivei OSI. În capitolul de fat, ă ne vom concentra pe configurarea unor parametrii esent, iali
ai protocoalelor care controlează comunicat, ia modem - DSLAM.
Notă: modulul DSLAM act, ionează ca s, i o entitate master s, i din acest motiv stabilirea parametrilor
protocoalelor care controlează comunicat, ia modem - DSLAM se face de la DSLAM.
Un prim pas foarte important este configurarea porturilor DSL, adică a parametrilor transmisiei la nivel
fizic. Dacă se dă ”click” pe meniul ”Port Setup” se deschide o fereastră (vezi Fig. 8.48) unde se afis, ează
toate porturile de comunicat, ie ale multiplexorului de acces, inclusiv portul Ethernet - portul 0. Pentru portul
Ethernet se afis, ează starea (activ/inactiv), modul de lucru (cu autonegociere sau fără), debitul s, i modul de lucru
duplex (half duplex sau full duplex). Pentru fiecare port DSL se afis, ează starea (activ/inactiv), numele portului,
numele profilului de transmisie asociat portului, modul de lucru, adică standardul ADSL cu care lucrează (modul
”Auto” ı̂nseamnă că DSLAM-ul detectează automat standardul ADSL cu care lucrează modemul conectat la
170
Figura 8.48: Fereastra meniului ”Port Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
acesl port), debitele maxime upstream s, i downstream s, i numărul de canale ATM instant, iate pe legătura fizică
ADSL.
Dacă se dă ”click” pe numărul portului se deschide o altă fereastră care permite configurarea acelui port. As, a
cum se poate vedea s, i ı̂n Fig. 8.49 se poate stabili numele portului, se poate activa/dezactiva acest port, se poate
stabili profilul de transmisie, modul de lucru, prioritatea pachetelor de date ale acestui port s, i identificatorul
ret, elei LAN virtuale (VLAN) din care face parte acest port (ultimele două setări depăs, esc scopul acestei cărt, i).
Profilul de transmisie permite setarea parametrilor transmisie ı̂n stratul fizic, acelas, i set de parametrii, adică
acelas, i profil, putând fi asignat la mai multe porturi ADSL. Acesta este motivul definirii acestor profiluri, adică
evitarea definirii separate a parametrilor transmisiei pentru fiecare port ADSL ı̂n parte. Dacă se dă ”click” pe
”Profile Setup” ı̂n fereastra din Fig. 8.47 se afis, ează o fereastră (vezi Fig. 8.50) cu toate profilurile definite.
Dacă se dă ”click” pe butonul ”Add” se deschide o fereastră (vezi Fig. 8.51) care permite definirea unui profil
nou de transmisie. Cu butonul ”Delete” se pot s, terge profilurile selectate.
În Fig. 8.51 se poate observa că un profil de transmisie este caracterizat de următorii parametrii: nume,
calea ADSL (”fast/interleave”), debitele maxime s, i minime upstream s, i downstream, marginile de zgomot
maxime, minime s, i t, intă pentru upstream s, i downstream. Marginea de zgomot este un parametru care ne
indică calitatea legăturii fizice s, i reprezintă valoarea ı̂n dB cu care poate scădea raportul semnal/zgomot (SNR)
astfel ı̂ncât performant, ele transmisiei (de ex. BER sau BLER) să nu iasă din nis, te limite impuse. De regulă
marginea de zgomot t, intă este de 6dB.
După setarea parametrilor nivelului fizic trebuie configurat, i parametrii protocoalelor din straturile de
deasupra. Trebuie setată adresa IP WAN a DSLAM-ului s, i parametrii canalelor ATM. Dacă se dă ”click” pe
”IP Setup” din fereastra principală de configurare se deschide o fereastră ı̂n care se pot seta adresele IP WAN
ale DSLAM-ului -vezi fereastra din Fig. 8.52.
Pentru fiecare port ADSL se pot configura separat canalele ATM (una sau mai multe) instant, iate peste
legătura fizică. Din fereastra ”IP Setup - Edit Port Setup” (vezi Fig. 8.49) se dă ”click” pe ”Channel Setup” s, i
apare o fereastră care afis, ează canalele ATM instant, iate - vezi Fig. 8.53. Tot din această fereastră se pot adăuga
noi canale prin utilizarea butonului ”Add” sau se pot s, terge canalele selectate cu ajutorul butonului ”Delete”.
Fiecare canal ATM este caracterizat de indentificatoarele VPI/VCI, de stare (activ/pasiv), de identificatorul
de ret, ea virtuală PVID (Port VLAN ID) s, i de un profil specific canalului ATM, profil care caracterizează
managementul resurselor de transmisie realizate de protocoalele ATM pe acest canal. Dacă se dă ”click” pe
171
Figura 8.49: Fereastra meniului ”Edit Port Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.50: Fereastra meniului ”ADSL Profile Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.51: Fereastra meniului ”Edit ADSL Profile” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
172
Figura 8.52: Fereastra meniului ”IP Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.53: Fereastra meniului ”Channel Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
numerele VPI/VCI se deschide o nouă fereastră care permite configurarea parametrilor ment, ionat, i anterior ai
canalului ATM - vezi Fig. 8.54. O fereastră asemănătoare se deschide s, i pentru operat, ia de ”Add”, fereastra
”Add Channel Setup”. Din fereastra ”Port Setup - Channel Setup” (Fig. 8.53) se dă ”click” pe ”VC Profile”
s, i apare o fereastră care afis, ează toate profilurile de canal ATM definite - vezi Fig. 8.55. Cu butonul ”Add” se
pot defini noi profiluri de canal, iar cu butonul ”Delete” se pot s, terge profilurile selectate. De exemplu, dacă
se dă ”click” pe butonul ”Add” apare fereastra din Fig. 8.56, care permite setarea profilului de canal ATM.
Profilul este caracterizat de un nume, de tipul de ı̂ncapsulare/multiplexare folosit (LLC sau VC), de protocolul
AAL (ATM Adaptation Layer), de clasa de serviciu pentru care este definit canalul s, i de parametrii acelei clase
de serviciu - vezi sect, iunea Protocoale ATM.
Notă: detaliile legate de parametrii protocoalelor ATM sunt ı̂n afara scopurilor urmările de această carte.
Multiplexorul de access AAM-1008 are integrate s, i facilităt, i de diagnostic a liniei DSL - vezi fereastra
din Fig. 8.57, prin realizarea unor bucle de test la nivelul legăturii fizice sau a canalului ATM. Există s, i
facilităt, i de monitorizare a hardware-ului DSLAM-ului, a porturilor DSL, a canalelor ATM s, i a ret, elelor virtuale
VLAN. La nivelul porturilor se afis, ează numărul de pachete Ethernet transmise/recept, ionate, numărul de octet, i
transmis, i/recept, ionat, i, numărul erorilor, timpul de transmisie - vezi Fig. 8.58. La nivelul canalelor ATM se
afis, ează numărul de pachete Ethernet transmise/recept, ionate, numărul de celule ATM transmise/recept, ionate,
numărul de octet, i transmis, i/recept, ionat, i.
173
Figura 8.54: Fereastra meniului ”Edit Channel Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.55: Fereastra meniului ”VC Profile Setup” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
174
Figura 8.56: Fereastra meniului ”Add VC Profile” a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
Figura 8.57: Fereastra de diagnosticare a legăturii DSL a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
175
Figura 8.58: Fereastra de monitorizare a legăturii DSL a multiplexorului de acces ADSL AAM-1008.
8.5 Aplicat, ie
1. Se consideră modemurile ADSL descrise anterior s, i pentru fiecare modem se execută următoarele operat, ii:
(a) Se alimentează modemul s, i se conectează la calculator pe interfat, a Ethernet.
(b) Se determină adresa IP a calculatorului s, i a modemului urmând pas, ii descris, i ı̂n lucrare.
(c) Se accesează interfat, a de configurare web s, i se identifică parametrii de stare.
(d) Se urmăresc pas, ii de configurare ai modemurilor, adică adresa IP LAN, serverul DHCP, parametrii
canalelor ATM, protocolul de acces, adresa IP WAN.
2. Se conectează modemurile la prizele de telefon. În paralel cu fiecare modem se conectează un telefon
analogic utilizând un splitter ADSL.
3. Se consideră multiplexorul de acces ADSL (DSLAM) descris anterior s, i se execută următoarele operat, ii:
(a) Se alimentează modulul s, i se conectează la o ret, ea LAN utilizând interfat, a Ethernet. Ret, eaua LAN
ı̂nlocuies, te ı̂n aplicat, ia de fat, ă ret, eaua WAN de transport - vezi Fig. 8.44 - Fig. 8.45.
(b) Se accesează interfat, a web de configurare a multiplexorului de acces ADSL - vezi Fig. 46 - Fig. 47.
(c) Se urmăres, te configurarea porturilor ADSL (Fig. 8.48 - Fig. 8.49), a profilurilor de transmisie
(Fig. 8.50 - Fig. 8.51), a adresei IP WAN (Fig. 8.52), a canalelor ATM (Fig. 8.53 - Fig. 8.54)
s, i a profilurilor care caracterizează canalele ATM (Fig. 8.55 - Fig. 8.56). Se identifică parametrii
principali care caracterizează transmisia fizică ADSL s, i transmisia pe canalele ATM (Fig. 8.57 Fig.
8.58).
176
4. Se conectează la DSLAM liniile de abonat s, i porturile unei centrale PBX. Buclele de abonat se
implementează cu ajutorul unor cabluri CAT5. Pentru fiecare buclă de abonat se utilizează 300m de
cablu.
5. Se verifică dacă modemurile ADSL se sincronizează cu multiplexorului de acces. Se verifică dacă legăturile
telefonice analogice funct, ionează ı̂n paralel cu legăturile digitale DSL. Se verifică dacă apelurile telefonice
au efect asupra legăturilor digitale ADSL.
6. Se accesează interfet, ele web de configurare a modemurilor ADSL s, i se parcurg pas, ii de configurare a
acestor echipamente.
7. Se accesează pe interfat, ele web de configurare a modemurilor ADSL ferestrele de indicare a stării legăturii
s, i ferestrele de diagnostic a legăturii. Se identifică s, i se discută parametrii afis, ati care caracterizează
legătura ADSL.
8. Se verifică care modemuri ADSL pot ies, i la Internet s, i care nu pot ies, i. Se identifică cauzele care permit
respectiv nu permit ies, irea la Internet.
9. În cazul modemurilor care pot ies, i la Internet se pornesc aplicat, ii de măsurare a vitezelor de transfer (de
ex. http://www.speedtest.net/) s, i se măsoară debitele ”upstream” s, i ”downstream”. Se compară valorile
măsurate cu cele indicate ı̂n ferestrele de afis, are a stării legăturii. Explicat, i diferent, ele.
10. Se accesează ferestrele de diagnostic ale legăturii ADSL din interfat, a web a DSLAM-ului (Fig. 8.57 - Fig.
8.58) s, i se rulează operat, iile de diagnostic. Se analizează rezultatele.
11. Pentru câteva porturi ADSL se modifică parametrii legăturii fizice, respectiv se definesc 1-2 profiluri de
transmisie (se urmăresc pas, ii din Fig. 8.46 - Fig. 8.51).
12. Pentru porturile ADSL ment, ionate la punctul anterior se definesc canalele ATM, respectiv profilurile
canalelor ATM (se urmăresc pas, ii din Fig. 8.53 - Fig. 8.56 ).
13. Se urmăresc pas, ii necesari pentru definirea adresei IP WAN a multiplexorului acces ADSL - vezi Fig. 8.52.
14. Se modifică lungimea buclei de abonat (se reduce la cât, iva metri s, i apoi se măres, te la 600m) s, i se identifică
efectele acestei operat, ii asupra parametrilor transmisiei ADSL.
15. Se conectează un osciloscop/analizor spectral ı̂n paralel cu una sau mau multe linii de abonat (pe rând).
Se vizualizează semnalul compozit ADSL + POTS ı̂n timp s, i se analizează distribut, ia spectrală a acestui
semnal. Se identifică benzile POTS, upstream ADSL, downstream ADSL, precum s, i benzile de gardă.
16. Folosind microfiltre ADSL se conectează ı̂n paralel cu fiecare modem ADSL un telefon analogic
suplimentar. Se verifică efectul acestui terminal suplimentar asupra legăturii digitale ADSL, adică
efectul apelului telefonic când sunt conectate două telefoane ı̂n paralel cu modemul ADSL.
17. Se ı̂nlocuiesc splitterele ADSL cu splittere simple s, i se verifică efectul conectării simple ı̂n paralel cu
modemul ADSL a unui aparat telefonic analogic - se urmăresc parametrii afis, at, i ı̂n ferestrele de diagnostic
a modemurilor ADSL. Se realizează apeluri telefonice s, i se verifică efectul asupra legăturii digitale ADSL.
Explicat, i efectele conexiunii telefonice asupra legăturii digitale ADSL ı̂n situat, ia ı̂n care nu se utilizează
splitter ADSL.
8.6 Întrebări/exercit, ii
1. Care sunt avantajele majore ale modulat, iei DMT?
177
2. Implementarea modulat, iei DMT ı̂n cazul transmisiilor ADSL utilizează 256 de tonuri (de la 0 la 255), iar
frecvent, a de simbol pe fiecare ton este 4.3125kHz. Dacă separarea sensurilor de transmisie se realizează prin
utilizarea multiplexării ı̂n frecvent, ă canalului upstream i se alocă tonurile 7 - 31, iar canalului downstream
i se alocă tonurile 40 - 255. Calculat, i benzile de frecvent, ă alocate canalelor upstream s, i downstream.
3. Explicat, i de ce nu se utilizează tonurile 1 - 6 s, i tonurile 31 - 40 ı̂n transmisiile ADSL cu separare ı̂n

frecvent, ă a sensurilor de transmisie.
4. Implementarea modulat, iei DMT ı̂n cazul transmisiilor ADSL utilizează 256 de tonuri (de la 0 la 255), iar
frecvent, a de simbol pe fiecare ton este de 4.3125kHz. Dacă separarea sensurilor de transmisie se realizează
prin utilizarea compensării ecoului, canalului upstream i se alocă tonurile 7 - 31, iar canalului downstream
i se alocă tonurile 7 - 255. Calculat, i benzile de frecvent, ă alocate canalelor upstream s, i downstream.
5. Implementarea modulat, iei DMT ı̂n cazul transmisiilor ADSL utilizează 256 de tonuri (de la 0 la 255),
distant, a dintre două tonuri fiind de 4.3125kHz. Dacă canalului upstream i se alocă tonurile 7 - 31, iar
canalului downstream i se alocă tonurile 40 - 255, care sunt debitele minime s, i maxime ı̂n upstream s, i ı̂n
downstream? Constelat, iile de modulare se pot selecta de la 4PSK la 32678QAM.
6. Implementarea modulat, iei DMT ı̂n cazul transmisiilor ADSL utilizează 256 de tonuri (de la 0 la 255),
distant, a dintre două tonuri fiind de 4.3125kHz. Dacă canalului upstream i se alocă tonurile 7 - 31, iar
canalului downstream i se alocă tonurile 7 - 255, care sunt debitele minime s, i maxime ı̂n upstream s, i ı̂n
downstream? Constelat, iile de modulare se pot selecta de la 4PSK la 32678QAM.
7. Care este raza medie de acoperire a transmisiilor ADSL?
8. Care sunt ordinele de mărime ale debitelor ı̂n upstream s, i downstream ale transmisiilor ADSL?
9. Care sunt modulat, iile care se pot folosi ı̂n transmisiile ADSL? Ce avantaje/dezavantaje au aceste
modulat, ii? Considerat, i s, i cazul transmisiilor SDSL.
10. Cum se poate asigura calitatea serviciilor ı̂n transmisiile ADSL?
11. Care sunt distorsiunile care afectează transmisiile ADSL?
12. Cum se realizează adaptarea transmisiei ADSL la caracteristica canalului?
13. Care sunt rolurile splitterului ADSL?
14. Cum se poate realiza conectarea modemului ADSL la linie? Analizat, i solut, iile posibile.
15. Care sunt asemănările s, i deosebirile dintre transmisiile ADSL s, i SDSL?
16. Cum se realizează alocarea benzilor de frecvent, ă s, i duplexarea ı̂n cazul transmisiilor ADSL?
17. Ce condit, ii trebuie impuse liniei de transmisie (perechilor torsadate) pentru a fi posibilă transmisia ADSL?
18. Care sunt tehnicile care se pot utiliza pentru reducerea diafoniei ı̂n transmisiile ADSL?
19. Este posibilă conectarea directă a două modemuri ADSL? Dar a două modemuri SDSL?
20. Care sunt rolurile multiplexorului de acces DSLAM?

Cuprins
1 Accesul analogic ı̂n ret, eaua telefonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Transmisia pe bucla de abonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.3 Transformatorul hibrid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3.1 Schema bloc de principiu a unui aparat telefonic analogic . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.3.2 Schema bloc de principiu a unei centrale telefonice locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.4 Semnalizarea pe bucla de abonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.4.1 Semnalizarea de adresă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.4.2 Secvent, a de semnalizare caracteristică unei legături telefonice locale . . . . . . . . . . . . 15
1.5 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2 Aparate telefonice pentru bucle de abonat analogice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Scheme electrice de telefoane analogice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2.1 Schema electrică a unui telefon electromagnetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2.2 Scheme electrice de telefoane analogice electronice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.3 Scheme interne de telefoane analogice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.3.1 Schema internă de principiu a unui telefon electromagnetic . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.4 Schema internă de principiu a unui telefon electronic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.5 Telefoane cordless. O scurtă prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.5.1 Caracteristici de bază a telefoanelor cordless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.5.2 Standardul DECT pe scurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.6 Exemple de telefoane electronice, funct, ionalităt, i oferite s, i configurare . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.7 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3 Cabluri de telecomunicat, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2 Modelarea cablurilor de telecomunicat, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.1 Aspecte legate de caracteristica de atenuare a cablurilor bifilare . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.3 Zgomotul de diafonie liniară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.3.1 Modelarea matematică a fenomenului de diafonie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.4 Structura internă s, i parametrii cablurilor de telecomunicat, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.4.1 Cabluri de telecomunicat, ii utilizate ı̂n bucla de abonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.4.2 Cabluri de telecomunicat, ii utilizate ı̂n ret, eaua de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.4.3 Alte aspecte legate de structura cablurilor de telecomunicat, ii . . . . . . . . . . . . . . . . 41
3.5 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3.5.1 Exercit, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.6 Anexă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4 Cablarea unei ret, ele telefonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

4.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
178
179
4.2 Cablarea de interior a ret, elelor de telefonie s, i de date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

4.3 Panouri s, i cutii de conexiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.4 Alte aspecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
4.5 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
5 Definirea nivelului s, i a atenuării ı̂n ret, elele telefonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

5.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.2 Nivele de semnal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.2.1 Nivelul absolut de putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.2.2 Nivelul absolut de putere psofometric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.2.3 Nivelul absolut de putere de zgomot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.2.4 Nivelul absolut de tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.2.5 Nivelul relativ de putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.2.6 Alegerea punctului de referint, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.3 Definire atenuări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.3.1 Atenuarea de adaptare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.3.2 Atenuarea de putere aparentă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.3.3 Atenuarea de insert, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
5.3.4 Evaluarea codoarelor s, i a decodoarelor PCM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.4 Echivalentul pentru fonie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.5 Evaluarea nivelului de zgomot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
5.6 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
5.6.1 Exercit, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
6 Tehnici de codare a semnalului vocal utilizate ı̂n ret, ele de telefonie . . . . . . . . . . . . . 73

6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
6.2 Modulat, ia PCM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
6.2.1 Legea de compresie µ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
6.2.2 Procesul de codare pentru legea A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
6.3 Modulat, ia Delta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
6.3.1 Modulat, ia Delta liniară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
6.3.2 Distorsiuni caracteristice modulat, iei Delta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
6.3.3 Modulat, ia Delta adaptivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
6.4 Programe de analiză s, i simulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
6.5 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
6.6 Probleme rezolvate PCM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
6.6.1 Codarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
6.6.2 Decodarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
6.7 Întrebări s, i probleme PCM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
6.8 Probleme rezolvate modulat, ia Delta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
6.9 Întrebări s, i probleme modulat, ia Delta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7 Transmisii de date ı̂n banda telefonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

7.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
7.2 Transmisii fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
7.3 Transmisii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
7.4 Interfat, a modem - terminal de date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
7.5 Controlul transferului de date ı̂n transmisiile cu modemuri dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
7.6 Controlul s, i configurarea modemurilor dial-up utilizând comenzile AT . . . . . . . . . . . . . . . 108
7.7 Echipamente FAX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
180
7.8 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

7.9 Anexă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
8 Tehnici de acces digitale ADSL pe bucla de abonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

8.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
8.2 Not, iuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
8.2.1 Stiva de protocoale a transmisiilor ADSL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
8.3 Echipamente ADSL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
8.3.1 Modemuri ADSL s, i splittere ADSL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
8.3.2 Configurarea modemurilor ADSL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
8.4 Multiplexorul de acces DSLAM ZyXEL AAM-1008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
8.4.1 Configurarea multiplexorului de acces ADSL AAM-1008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
8.5 Aplicat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
8.6 Întrebări/exercit, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Bibliografie
[1] Liviu Pană, Parametrii de transmisie ai circuitelor telefonice mixte analog/digitale utilizate ı̂n transmisiuni
de date ı̂n banda vocală, CNSCC, Bucures, ti, 1995.
[2] Tomi Engdahl: Telephone line audio interface circuits,

http://www.epanorama.net/circuits/teleinterface.html#general
[3] Julian Macassey, Understanding telephones, Ham Radio Magazine, September 1985.
http://massis.lcs.mit.edu/archives/technical/how.phones.work
[4] Zsolt Alfred Polgar, Telefonie digitală, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006.
[5] John C. Bellamy, Digital telephony, Third Edition, John Wiley & Sons Inc., New York, 2000.
[6] ’ ’: Schema electrică a telefonului EM-72.
[7] Kamilo Feher, Comunicat, ii digitale avansate, Vol. 1, Editura Tehnică, Bucures, ti, 1993.
[8] Virgil Dobrotă, Ret, ele digitale ı̂n telecomunicat, ii, Vol. 1, Edit, ia a III-a, Editura Mediamira, Cluj Napoca,
2002.
[9] ’ ’: Aparatul telefonic electromagnetic cu disc,

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/
APARATUL-TELEFONIC-ELECTROMAGN2152413123.php
[10] ’ ’: Lucrare de specialitate aparate telefonice,

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/
LUCRARE-DE-SPECIALITATE-APARAT35316.php
[11] ’ ’: Phone circuits,

http://www.next.gr/telephone/Telephone-Circuits/
[12] Craig Freudenrich: How Cordless Telephones Work,

http://electronics.howstuffworks.com/cordless-telephone.htm
[13] ETSI: DECT,

http://www.etsi.org/technologies-clusters/technologies/dect
[14] Ian Poole: DECT Specification/Standard,

http://www.radio-electronics.com/info/wireless/dect/
dect specification summary.php
[15] ’ ’: User manual Euroset 5010,

http://www.ascon.ro/UTILE%20site/download/siemens/
telefoane%20analogice/SB EUROSET 5010 E.pdf
[16] ’ ’: User manual Euroset 5020,

http://lastmanuals.com/manual/SIEMENS/EUROSET%205020
181
182
[17] ’ ’: User manual Gigaset AP180,

http://gse.gigaset.com/fileadmin/legacy-assets/
A31008-M2003-N131-1-7719 fr FRK.pdf
[18] Liviu Pană, Tehnologii de acces s, i sisteme de transmisiuni digitale pe linii bifilare din ret, elele locale, Vol.
1, INSCC, Bucures, ti, 1998.
[19] Vasile Bota, Transmisiuni de date, Edit, ia a II-a, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003.
[20] Richard Lao, The Twisted-Pair Telephone Transmission Line, High Frequency Electronics, Nov. 2002.
[21] Adelaida Mateescu, Semnale, circuite s, i sisteme, Editura Didactică s, i Pedagogică, Bucures, ti, 1984.
[22] Gang Huang, and J. J. Werner, Cable Characteristics, Contribution to T1 Standards Project, T1E1.4/97-
169, May 12-16, 1997 Clearwater.
[23] E. Karipidis, N. Sidiropoulos, A. Leshem, Li Youming, R. Tarafi, and M. Ouzzif, Crosstalk Models for
Short VDSL2 Lines from Measured 30MHz Data, EURASIP Journal on Applied Signal Processing, Vol.
2006, Article ID 85859.
[24] Fanny Mlinarsky: Understanding FEXT and ELFEXT, White paper Agilent Technologies, 2000
http://www.octoscope.com/English/Collaterals/Whitepapers/
octoScope WP UnderstandingELFEXT 200009.pdf
[25] SearchNetworking: Attenuation-to-crosstalk ratio (ACR) or headroom,

http://searchnetworking.techtarget.com/definition/
attenuation-to-crosstalk-ratio
[26] Stefano Galli, and Kenneth J. Kerpez, Methods of Summing Crosstalk From Mixed Sources-Part I:
Theoretical Analysis, IEEE Transactions on Communications, Vol. 50, No. 3, March 2002.
[27] Marina Dumitrescu, Tehnologia ret, elelor de comunicat, ii, Material de predare, 2009.
http://cndiptfsetic.tvet.ro/materiale/Materiale de predare/RC/
06 Tehnologia%20retelelor%20de%20telecomunicatii.doc
[28] ’ ’: Ret, ele de comunicat, ii prin cablu,

http://www.scritub.com/stiinta/informatica/
REELE-DE-COMUNICAII-PRIN-CABLU241121191.php
[29] General Cable: Telecommunications Cable,

http://www.generalcable.com/na/us-can/products-solutions/
communications/telecommunications-cable
[30] Belden: Data Cables,

https://www.yumpu.com/xx/document/view/40248722/
belden-data-cables-kassex
[31] Nexans Cabling Solutions: Why Screening Screened Cabling vs Unscreened, White Paper, May 2013,
http://www.nexans.co.uk/eservice/UK-en GB/fileLibrary/
Download 540239149/UK/files/
FTP%20vs%20UTP V5 GBA HFO%20DWI2%20NR3 PBE V2 1.pdf
[32] Kristen Poulos: STP, UTP, FTP Cable & More: 7 Types & When to Use Them!,
http://www.belden.com/blog/datacenters/
STP-UTP-FTP-Cable-More-7-Types-When-to-Use-Them.cfm
183
[33] Stephen H. Lampen, Martin J. Van Der Burgt, and Carl W. Dole High-Definition Cabling and Return Loss,
Proceedings of 34th SMPTE Advanced Motion Imaging Conference, February 3-5 2000, San Francisco, CA.
[34] Belden: The Impact of Installation Stresses On Cable Performance, Technical Bulletin,
https://www.belden.com/docs/upload/TB66.pdf
[35] Firewall.cx: Unshielded Twisted Pair (UTP) - CAT1 to CAT5, 5E, CAT6 & CAT7,
http://www.firewall.cx/networking-topics/cabling-utp-fibre/
112-network-cabling-utp.html?
[36] Robin Suttel, Liability Issues Loom Over Abandoned Cable, Buildings, July 2006,
https://www.chemours.com/Cabling Solutions/en US/assets/
downloads/buildings article.pdf
[37] David B. Kiddoo, Cable Component Material Innovations for Stringent Fire Safety and Environmental
Compliance Requirements, International Wire and Cable Symposium, November 2007.
[38] Daniel Kennefick, Limited Combustible: The New Standard for Fire Safety, White Paper Nexans,
https://www.anixter.com/content/dam/Suppliers/Berk-tek/
Tek%20Briefs/LC WhitePaper3 05.pdf
[39] AllPinouts: Archive of cable and connectors pin-outs,

https://allpinouts.org/
[40] LANshack: How to Wire a Phone Jack,

http://www.lanshack.com/wire phone jack.aspx
[41] CableSupply: Telephone Connection and RJ11 Wiring,

http://cablesupply.com/content/
47-telephone-connections-and-rj11
[42] LANshack: Category 5/5E & Cat 6 Cabling Tutorial and FAQ’s,
http://www.lanshack.com/cat5e-tutorial.aspx
[43] Dinkle: Dinkle products,

http://www.dinkle.com/
[44] John Highhouse, A Guide for Telecommunications Cable Splicing, Delmar Publishers, 1997.
https://books.google.ro/books?id=dqoDQmrU2 gC
&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false
[45] Canford: Krone wiring modules,

http://www.canford.co.uk/KRONE-WIRING-MODULES
[46] Littelfuse: Transient Suppression Devices and Principles, Application note, 1998.
http://www.littelfuse.com/data/en/application notes/an9768.pdf
[47] Hager: Protect, ie la supratensiune,

http://www.hager.ro/files/download/0/866 1/0/
Descarcatoare supratensiune.pdf
[48] ITU-T: Recommendation O.41 - Psophometer for use on telephone-type circuits,

https://www.itu.int/rec/T-REC-O.41/en
[49] Adelaida Mateescu, s, i Neculai Dumitru, Semnale s, i circuite de telecomunicat, ii, Editura Didactică s, i
Pedagogică, Bucures, ti, 1979.
184
[50] ITU-T: Recommendation G.992.1 - Asymmetric digital subscriber line (ADSL) transceivers,
https://www.itu.int/rec/T-REC-G.992.1/en
[51] ITU-T: Recommendation G.711 - Pulse code modulation (PCM) of voice frequencies,
https://www.itu.int/rec/T-REC-G.711
[52] Mihai Radu, Sorin Stoica, Viorica Mărı̂i, s, i Adrian Barcaru, Telefonie numerică, Editura Militară,
Bucures, ti, 1988.
[53] Phil Schniter: EE-597 Notes - Quantization, Course Notes June 2004,
http://www2.ece.ohio-state.edu/~
schniter/ee597/
handouts/quantization.pdf
[54] Texas Instruments: A-Law and mu-Law Companding Implementations Using the TMS320C54x,
Application Note 1997,
http://www.ti.com/lit/an/spra163a/spra163a.pdf
[55] Das A., Digital Communication, Signals and Communication Technology, Springer-Verlag, Berlin
Heidelberg, 2010.
http://www.ti.com/lit/an/spra163a/spra163a.pdf
[56] Hyun-Jik Kim, A new adaptive delta modulation system, Iowa State University Digital Repository, 1975,
http://lib.dr.iastate.edu/cgi/viewcontent.cgi?
article=6485&context=rtd
[57] Chris Woodford: Fax machines,

http://www.explainthatstuff.com/faxmachines.html
[58] Dialogic: Dialogic NaturalAccess NaturalFax API Developer’s Manual,

https://www.dialogic.com/webhelp/NaturalAccess/Release9.0/
NaturalFax API Dev Manual/default.htm#group 3 protocol.htm
[59] Gao Research: Group 3 Fax Modem Software and Protocols,

http://www.gaoresearch.com/products/faxsoftware/
other/group3fax.php
[60] ITU-T: ITU-T Recommendations V series: Data communications over the telephone network,
http://www.itu.int/itu-t/recommendations/index.aspx?ser=V
[61] Cisco: Internetworking Technology Handbook,

http://docwiki.cisco.com/wiki/
Internetworking Technology Handbook#Dial-up Technology
[62] TechnologyUK: The RS-232 Interface,

http://www.technologyuk.net/telecommunications/
communication technologies/rs-232 interface.shtml
[63] Sparkfun: Serial Communication,

https://learn.sparkfun.com/tutorials/serial-communication/ rules-of-serial
[64] Windmill Software Ltd: When to use RS232 Handshaking or Flow Control?,
http://www.windmill.co.uk/handshaking.html
[65] Weschler Instruments: Tricolor Serial Communication ASCII Protocol, August 1997,
http://www.weschler.com/ upload/sitepdfs/techref/manuals/
BGTC serial manual02.pdf
185
[66] Chuck Forsberg: Xmodem/Ymodem Protocol Reference,

http://cristal.inria.fr/ doligez/zmodem/ymodem.txt
[67] Frank da Cruz, Kermit, A File Transfer Protocol, Digital Press, Bedford MA, 1987
http://www.kermitproject.org/kproto.pdf
[68] Chuck Forsberg: the ZMODEM Inter Application File Transfer Protocol,
http://cristal.inria.fr/ doligez/zmodem/zmodem.txt
[69] ’ ’: Serial Programming/Modems and AT Commands,

https://en.wikibooks.org/wiki/Serial Programming/
Modems and AT Commands
[70] ’ ’: Basic Hayes Modem AT string,

http://www.computerhope.com/atcom.htm
[71] Syeda Anila Nusrat: Introduction to AT commands and its uses,

http://www.codeproject.com/Articles/85636/
Introduction-to-AT-commands-and-its-uses
[72] Ubinetics: GSM AT Command Set, Application Note 010,

http://www.zeeman.de/wp-content/uploads/2007/09/
ubinetics-at-command-set.pdf
[73] ManualGuru: Samsung SF-360 Series User’s Manual,

http://www.manualguru.com/samsung/sf-360-series/users-manual
[74] Thought Communications: FaxTalk Communicator SE for Windows, User’s Guide, Version 4.7, August
2007,
http://www.vshopu.com/item/2111-0901/cd-rom/Conexant D400/FAXTALK/
FaxTalk%20Communicator%20SE%204.7%20User%20Guide.pdf
[75] : Modem AT Command Set,

http://michaelgellis.tripod.com/modem.html
[76] WhatIs: Fast Guide to DSL (Digital Subscriber Line),

http://whatis.techtarget.com/reference/
Fast-Guide-to-DSL-Digital-Subscriber-Line
[77] EXFO: Local-Loop and DSL Reference Guide,

http://www.equicom.hu/wp-content/uploads/
EXFO Reference-Guide-Local-Loop-DSL-v1 en.pdf
[78] ITU-T: Recommendation G.992.5 - Asymmetric digital subscriber line 2 transceivers (ADSL2) - Extended
bandwidth ADSL2 (ADSL2plus),
http://www.itu.int/ITU-T/recommendations/rec.aspx?rec=G.992.5
[79] Broadband Forum: DSL Technology Evolution,

https://www.broadband-forum.org/downloads/About DSL.pdf
[80] Aware: ADSL2 and ADSL2+. The New ADSL Standards, Whitepaper 2003,
http://nikportal.cickany.hu/view/BMF/2008-2009-1/
Halozatok/PDF/adsl2.pdf
[81] DSL Forum: ADSL2 and ADSL2+ - The new ADSL standards, Whitepaper 2003,
https://www.broadband-forum.org/marketing/download/
mktgdocs/ADSL2 wp.pdf
186
[82] Dirk Van Aken, and Sascha Peckelbeen: Encapsulation Overhead(s) in ADSL Access Networks, Whitepaper
2003,
http://wand.net.nz/∼sim513/2006/readings/adsl-2.pdf
[83] Vasile Dadarlat: ATM Asynchronous Transfer Mode, notit, e de curs UTCN,
http://ftp.utcluj.ro/pub/users/dadarlat/master-anVII/
curs3-retATM.pdf
[84] ’ ’: Layers of the ATM model,

http://meseec.ce.rit.edu/eecc694-spring2000/694-4-25-2000.pdf
[85] H3C: PPPoE Technology White Paper,

http://www.h3c.com.hk/products technology/technology/wan/
technology white paper/200911/654415 57 0.htm
[86] ’ ’: SpeedTouch 516 User manual,

https://help.teksavvy.com/hc/en-us/articles/
200049899-SpeedTouch-516-User-Manual
[87] ’ ’: Quick Start Guide P-660RU-T v2,

ftp://ftp.zyxel.com/P-660RU-T1 v2/quick start guide/
P-660RU-T1%20v2 1.pdf
[88] Telekom: Manual de utilizare Router HG665b,

https://www.telekom.ro/images/docs/Legal docs/
Arhiva Romtelecom/Manual de utilizare router HG655b.pdf
[89] ZyXEL: IES-1000 Integrated Ethernet Switch User’s Guide, version 2.05, Nov. 2005,
https://www.zyxel.fr/support/download/57804 1
[90] ’ ’: IES-1000 Multi-Service IP DSLAM,

http://www.ral.ro/template/pdfprod/produs 966.pdf

Telefonie, Teorie Si Aplicatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Telefonie, Teorie Si Aplicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TELEFONIE

Zsuzsanna Ilona Kiss Zsolt Alfréd Polgár

- Alexander Graham Bell -

Accesul analogic ı̂n ret, eaua telefonică

1.2 Transmisia pe bucla de abonat

• banda de frecvent, ă: 300Hz − 3400Hz;

• acces pe două fire - transmisie duplex integral la două fire;

• telealimentare din centrală la o tensiune Valim = −48V cc;

• curent continuu prin bucla de abonat Ibucla = 20 − 50mA.

Figura 1.1: Puntea de alimentare a aparatului telefonic s, i schema echivalentă a acesteia.

Figura 1.2: Conectarea la linie a circuitelor de voce ale unui telefon.

H1 ZE cl1 ct1 ct2 ctn cl2 ZE H2

Figura 1.3: Legătură telefonică realizată ı̂ntr-o ret, ea digitală.

centrală de tranzit) [4] [5].

1.3 Transformatorul hibrid

transmisie circuit la 4 fire

recepție circuit la 4 fire

Figura 1.4: Transformatorul hibrid privit ca s, i cuadriport.

V = (ZE + jωLp ) · I2 − jωLcp · I1 − jωLc · I = (Zl + jωLp ) · I1 − jωLcp · I2 + jωLc · I (1.1)

I2 Zl + jωLp + jωLcp − j2ωLc · K (ω)

jωL · (ZE + Zl ) + ZE · Zl · (jωL + Zs )

VA−B = I1 · (R1 + ZE ) = I2 · (R2 + Zl ) ; VA−C = I1 · R1 = VA−D = I2 · R2 (1.5)

Din ecuat, ia anterioară rezultă condit, ia de echilibru:

1.3.1 Schema bloc de principiu a unui aparat telefonic analogic

Figura 1.9: Schema bloc de principiu a unui telefon analogic.

Figura 1.10: Schema bloc de principiu a unei centrale telefonice locale.

1.3.2 Schema bloc de principiu a unei centrale telefonice locale

• unitatea de linii, care include echipamente de protect, ie la supratensiuni/supracurent, i, transformatoare

• detectoare de semnal/tonuri, care detectează curentul de buclă s, i semnalele/tonurile generate de aparatul

1.4 Semnalizarea pe bucla de abonat

1.4.1 Semnalizarea de adresă

Semnalizare prin impulsuri

Timpuls = 100ms TBREAK = 67ms TMAKE = 33ms

Figura 1.11: Transmiterea numărului prin impulsuri.

Semnalizare prin tonuri (DTMF)

Tabela 1.1: Frecvent, ele tonurilor DTMF.

Tabela 1.2: Amplitudinile tonurilor DTMF.

Banda de frecvență telefonică

300 600 1800 3000 3400 f [Hz]

600 1400 f [Hz]

Figura 1.13: Spectrul semnalului DTMF transmis.

600 800 1200 1400 2000 2800 f [Hz]

Figura 1.14: Spectrul semnalului DTMF recept, ionat.

Alte aspecte legate de semnalizarea pe bucla de abonat

Raportare stare Alertare & Identificare linie apelantă

Raportare răspuns - conectare Răspuns - conectare

Raportare deconectare Deconectare

Figura 1.15: Secvent, a de semnalizare asociată unei legături telefonice locale.

1.4.2 Secvent, a de semnalizare caracteristică unei legături telefonice locale

5. Se analizează schema de hibrid electromagnetic s, i se determină condit, ia de echilibru s, i atenuarea de

Aparate telefonice pentru bucle de

• o scurtă prezentare a telefoanelor cordless.

• analiza schemelor interne ale unor telefoane analogice electromagnetice s, i electronice.

2.2 Scheme electrice de telefoane analogice

2.2.2 Scheme electrice de telefoane analogice electronice

Figura 2.3: Schema electrică a unui telefon electronic cu apel DTMF.

• puntea Redresor 1 protejează circuitele aparatului telefonic de schimbarea de polaritate a tensiunii

2.3 Scheme interne de telefoane analogice

Receptor Placă de bază

Conector disc de apel Conector sonerie

Figura 2.5: Schema internă a unui aparat telefonic electromagnetic cu disc.

• soneria electromagnetică sau electronică, conectată pe două fire la placa de bază.

• condensatorul (sau condensatoarele) de cuplaj a soneriei.