MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC ”HENRI COANDĂ” BUZAU

APARATE ELECTRICE UTILIZATE ÎN

ACȚIONĂRI ELECTROMECANICE

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

(CDL)
Clasa a XIII-a B liceu seral

Profilul : Tehnic

Domeniul de pregătire profesională: electromecanic

Calificarea : tehnician electromecanic

2023-2024
Date de identificare a CDL

1. Instituţia de învăţământ: Liceul Tehnologic ”Henri Coandă” Buzău

2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere
3. Titlul CDL: Aparate electrice utilizate în acționări electromecanice
4. Tipul CDL-ului: aprofundare/extindere
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Tehnic/Electromecanic
6. Calificarea profesională: tehnician electromecanic
7. Clasa: a XII-a liceu seral
8. Număr ore: 116 de ore
9. Autorii :

Prof. ing. Cotigă Liviu – Liceul Tehnologic ”Henri Coandă” Buzău

2
 1. ARGUMENT

Modulul Aparate electrice utilizate în acționări electromecanice face parte din planul de
învățământ clasa a XII-a zi/a XIII-a seral (anexa 1 la OMEN nr. 3915 din 18.05.2017) ca fiind modulul
III, aferent domeniului de pregătire de bază electromecanică, calificarea tehnician electromecanic,
filiera tehnologică, şi are alocat un număr de 116 ore/an, conform planului de învăţamânt.
În conceperea programei pentru modulul Aparate electrice utilizate în acționări electromecanice s-
a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească cunoștințe, abilități și atitudini legate de pregătirea
pentru integrarea la locul de muncă şi tranziţia de la şcoală la locul de muncă.
Stabilirea tipurilor de aplicaţii va avea în vedere corelarea lor cu domeniul de pregătire generală în
care sunt instruiţi elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru se va face fie prin aplicaţii individuale, fie prin
activităţi în grup, favorizând lucrul în echipă şi responsabilitatea pentru sarcina primită.
Provocările noului mileniu impun adaptări şi transformări rapide, ca răspuns la tendinţele şi procesele
care se manifestă pe scara mondială : globalizarea, societatea cunoaşterii, digitalizarea, postmodernismul.
Factorul principal al schimbării este reprezentat de creşterea competiţiei, iar capacitatea de a învăţa mai
repede şi mai bine decât competitorii tăi ar putea fi singurul avantaj care să susţină competiţia.
Prin parcurgerea conținuturilor modulului Aparate electrice utilizate în acționări electromecanice,
folosind strategii didactice adecvate, se dezvoltă valori şi atitudini care vor înlesni adaptarea elevilor la
cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice precum şi accesul la niveluri superioare de
pregătire:
• dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii tehnice
• respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
• asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice.
Acest curriculum se studiază pe parcursul unui an şcolar – 116 de ore (29 săptămâni, 4
ore/săptămână).

Acest CDL Aparate electrice utilizate în acționări electromecanice a fost elaborat având în vedere
următoarele:
• Standardele de Pregătire Profesională
• reperele metodologice privind proiectarea CDL impuse de OMEN 3914/18.05.2017
• reperele impuse de OMENCS 4121/13.06.2016, OMECTS 4457/05.07.2016
• necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerinţelor sociale
• noua structură a sistemului de învăţământ din România.

3
Parcurgerea temelor ce intră în componenţa acestei discipline are ca scop :
• stimularea cooperării între instituţiile care se ocupă cu formarea profesională: şcoală-agenţi
economici
• dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale
• crearea unei forţe de muncă bine calificate, competitive
• percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de formare
• promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor absolvenţi să devină
cetăţeni responsabili ai unei societăți deschise.

2. STRUCTURA DISCIPLINEI

Unitatea ale rezultatelor învățării tehnice generale (URÎ) atribuită disciplinei Aparate electrice
utilizate în acționări electromecanice se numește “Montarea și întreținerea aparatelor electrice de
joasă tensiune”

Cunoștințele atribuite disciplinei sunt:

5.1.1. Aparate electrice de joasă tensiune (clasificare, rol funcțional, mărimi nominale,
subansambluri constructive, semne convenționale, utilizări)
5.1.2. Lucrări de montare și executare a conexiunilor aparatelor electrice de joasă tensiune
conform fișelor tehnologice
5.1.3. Solicitările aparatelor electrice de joasă tensiune (cauze, efecte, metode/măsuri de
limitare):
5.1.4. Lucrări de întreținere a aparatelor de joasă tensiune. conform fișei tehnologice
5.1.5. Surse de informare şi documentare pentru aparatele electrice de joasă tensiune
5.1.6. Modalităţi de avertizare a pericolelor la locul de muncă(semnale de avertizare
5.1.7. Norme de protecţia mediului şi gestionare a deșeurilor

Abilitățile atribuite disciplinei sunt:

5.2.1. Asocierea fiecărui tip de aparat electric de joasă tensiune cu rolul funcţional şi domeniul de
utilizare corespunzător
5.2.2. Identificarea valorilor mărimilor nominale ale aparatelor electrice de joasă tensiune
5.2.3. Identificarea subansamblurilor constructive ale aparatelor electrice de joasă tensiune
5.2.10. Utilizarea echipamentului de lucru şi de protecţie specific locului de muncă
5.2.11. Corelarea cauzelor solicitărilor aparatelor electrice de joasă tensiune cu efectele
corespunzătoare

4
 5.2.12. Aplicarea măsurilor de limitare a solicitărilor care apar în funcţionarea aparatelor
electrice de j.t.
5.2.13. Interpretarea cerinţelor precizate în fişele tehnologice
5.2.14. Selectarea materialelor, SDV-urilor şi aparatelor necesare executării lucrărilor de
întreţinere a aparatelor electrice de joasă tensiune
5.2.15 Alegerea materialelor, SDV-urilor și aparatelor necesare executării lucrărilor de
întreţinere a aparatelor electrice de joasă tensiune
5.2.16. Executarea operaţiilor de montare/ demontare corespunzătoare lucrărilor de întreţinere
specifice aparatelor electrice de joasă tensiune
5.2.17. Verificarea funcţionării aparatelor electrice de joasă tensiune. după finalizarea lucrărilor
de întreţinere
5.2.18. Utilizarea echipamentului de lucru şi de protecţie specific locului de muncă
5.2.19. Valorifi-carea resurselor de informare şi documentare pentru aparate electrice de j.t.
inclusiv a celor intr-o limbă de circulaţie internaţională
5.2.20. Interpre-tarea semnalelor de avertizare de la locul de muncă
5.2.21. Gestionarea deşeurilor în vederea protecţiei mediului
5.2.22. Recupera-rea şi refolosirea materialelor în cadrul lucrărilor de montare/întreţinere a
aparatelor eleectrice
5.2.23. Utilizarea corectă a vocabularului de specialitate
5.2.24. Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor desfăşurate

Atitudini ce sunt atribuite disciplinei sunt :

5.3.1 Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru
primită
5.3.2. Cooperarea cu colegii de echipă în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
5.3.3.Respectarea disciplinei tehnologice şi a termenelor de execuţie
5.3.4. Încadrarea în normele de timp alocate pentru fiecare lucrare
5.3.5. Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
5.3.6. Respectarea normelor de securitate la locul de muncă, precum şi a
normelor de prevenire și stingere a incendiilor
5.3.7. Purtarea permanentă și cu responsabilitate a echipamentului de protecţie în scopul
prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
5.3.8. Asumarea responsabilităţii pentru deciziile luate referitoare la lucrările executate
5.3.9. respectarea avertizărilor în caz de pericol la locul de muncă
5.3.10. Respectarea normelor de protecţie a mediului şi de colectare selectivă a deşeurilor

5
 3. TABELUL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturi Situații de învățare

Aparate electrice de joasă tensiune • Aplică normele de

5.1.1 5.2.1 5.3.1 (clasificare, rol funcțional, mărimi SSM și de protecția
nominale, subansambluri constructive, mediului specifice
5.1.5 5.2.2 5.3.2
5.2.3 notații, semne convenționale, și domeniului
utilizări) : electronic
5.2.4 • Utilizează
documentație
• Aparate de conectare
tehnică/ tehnologică
• Aparate de comandă pentru lucrări
• Aparate de reglare mecanice
• Aparate de semnalizare • Clasifică aparatele
• Aparate de protecție electrice după
• Aparate pentru automatizări diferite criterii
• Aparate pentru instalații de iluminat • Identifică materiale
și prize din care sunt
executate și piese ale
aparatelor electrice
Surse de informare și documentare
pentru aparate electrice de joasă tensiune

5.1.3. 5.2.10. 5.3.1. Lucrări de montare și executare a

5.1.4. 5.2.11. 5.3.2. conexiunilor aparatelor electrice de
5.1.5. 5.2.12. 5.3.3. joasă tensiune conform fișelor • Identifică elementele
5.1.6. 5.2.13. 5.3.4. tehnologice : componente într-o
5.1.7. 5.2.14. 5.3.5. instalaţie electrică de
5.2.15. 5.3.6. • Operații de montare și executare a curenţi slabi
5.2.16. 5.3.7. conexiunilor
5.2.17. 5.3.8. • Materiale, SDV-uri, aparate de • Montează și
5.2.18. 5.3.9. măsură și control necesare demontează diferite
aparate electrice de
5.2.19. 5.3.10. • Operații de verificare a funcționării joasă tensiune
5.2.20.
5.2.21. • Fișă tehnologică • Selectează
5.2.22. • Norme de SSM și PSI conductoarele și
5.2.23. sursa de tensiune cu
5.2.24. Surse de informare și documentare care se vor monta în
pentru aparate electrice de joasă tensiune circuite aparatele
electrice
Modalități de avertizare a pericolelor la
locul de muncă(semnale de avertizare) • Utilizează SDV-uri
în lucrările electrice
de bază
Norme de protecția mediului și de
gestionare a deșeurilor

6
Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturi Situații de învățare

Solicitări ale aparatelor electrice de • Aplică normele de

5.1.3. 5.2.10. 5.3.1. joasă tensiune(cauze, efecte, SSM și de protecția
5.1.4. 5.2.11. 5.3.2. metode/măsuri de remediere) : mediului specifice
5.1.5. 5.2.12. 5.3.3. • domeniului
electronic
5.1.6. 5.2.13. 5.3.4. • Solicitări electrice • Utilizează
5.1.7. 5.2.14. 5.3.5. • Solicitări termice documentație
5.2.15. 5.3.6.
• Solicitări electrodinamice tehnică/ tehnologică
5.2.16. 5.3.7.
• Solicitări datorate mediului pentru lucrări
5.2.17. 5.3.8. mecanice
5.2.18. 5.3.9. • Clasifică aparatele
5.2.19. 5.3.10. Lucrări de întreținere a aparatelor
electrice după
5.2.20. electrice de joasă tensiune, conform
diferite criterii
5.2.21. fișelor tehnologice : • Identifică materiale
5.2.22. din care sunt
5.2.23. • Operații de demontare/montare a executate și piese ale
5.2.24. aparatelor electrice de joasă tensiune aparatelor electrice
• Operații de verificare a funcționării
• Materiale SDV-uri, aparate de • Aplică legile de bază
măsură și control necesare ale electrostaticii,
• Fișa tehnologică electrocineticii și
electromagnetismului
• Norme SSM și PSI
• Identifică mijloacele
Surse de informare și documentare și metodele de
pentru aparate electrice de joasă măsurare a mărimilor
tensiune electrice

Modalități de avertizare a pericolelor la • Măsoară mărimi

locul de muncă(semnale de avertizare) electrice în curent
continuu și alternativ
Norme de protecția mediului și • Măsoară mărimi
gestionare a deșeurilor neelectrice cu
mijloace de măsură
electrice

7
 4. CONŢINUTURI. SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 de ore din care 58 ore laborator tehnologic.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de: dificultatea temelor, nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, complexitatea şi
varietatea materialului didactic utilizat, ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor
grupului instruit.
Între cunoștințe, abilități şi atitudini există o relaţie biunivocă, cunoștințele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE:

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor se va face prin:

• abordarea tuturor stilurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct)
• formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat se vor efectua prin:

• prezentarea temelor în mai multe moduri

• fixarea de sarcini în funcţie de abilităţi
• fixarea sarcinilor de la uşor la greu.

Diferenţierea răspunsului se va realiza prin:

• utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

5. RESURSE

Pentru realizarea laboratorului tehnologic la acest modul sunt necesare următoarele resurse material
minime:
o mostre de subansambluri, eventual grupate pe categorii
o componente electrice
o colecţii de imagini pentru ilustrarea aferentă a unor procese tehnologice din domeniul electric
o panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale electrotehnice scule şi dispozitive,
aparate de măsurare analogice și digitale
o circuite şi scheme electrice
o computer sau laptop, videoproiector

8
 6. SUGESTII METODOLOGICE

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul
că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire
practică, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori):
• observarea sistematică a comportamentului elevilor, permite evaluarea conceptelor, capacităţilor,
atitudinilor faţă de o sarcină dată
• investigaţia
• autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare
• metoda exerciţiilor practice.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie
de:
• dificultatea temelor
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Pentru atingerea rezultatelor învățării stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare pe
cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în ateliere de specialitate, dotate cu
materiale didactice specifice: soft educaţional specializat, echipamente multimedia, platforme de
învăţare şi echipamente de măsură şi control, bibliografie tehnică .
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.

9
 Prin parcurgerea conținuturilor modulului Aparate electrice utilizate în acționări
electromecanice folosind strategii didactice adecvate se dezvoltă valori şi atitudini care vor înlesni
adaptarea elevilor la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice precum şi accesul la
niveluri superioare de pregătire:
• dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii tehnice
• respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
• asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice

În elaborarea strategiei didactice, profesorul de instruire practică va trebui să ţină seama de

următoarele principii ale educaţiei:

➢ elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor
➢ elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
➢ elevii au stiluri proprii de învăţare. ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe
diferite
➢ participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare
➢ elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia
cu “cunoştinţele vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de predare – învăţare utilizate
de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile
de învăţare şi nu pe cele de predare.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat se va face prin:
➢ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru
➢ fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite
➢ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi
➢ abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare
➢ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.

10
 7. MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul problemelor
de evaluare precizate în Standardele de Pregătire Profesională corespunzatoare calificării, o singură
competenţă fiind evaluată o singură dată.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare
recomandăm:
➢ observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor şi a atitudinilor faţă de o sarcină dată
➢ investigaţia
➢ autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune/modifică programul propriu de învăţare
➢ metoda exerciţiilor practice.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specifice.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legatură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii
pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşurare a evaluării poate fi
modificat.
Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la
celelalte module.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• probe scrise
• probe practice
• portofoliu, instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a
performanţelor şcolare ale elevilor
• fişe de lucru
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• miniproiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un
raport

11
 8. BIBLIOGRAFIE

1. Standarde de Calitate
2. Clasificarea ocupaţiilor din România. Manual pentru utilizator – Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale, Comisia pentru Statistică, Editura Tehnică, Bucureşti 1995
3. Managementul Producţiei – Manual pentru clasa a XII a
4. A.Cozaş – Gestiunea calităţii produselor, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1986
5. C.Arie – „Calitatea şi fiabilitatea produselor tehnice”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică;
6. D.Cosma şa – Domeniul de bază electromecanică. Manual pentru disciplinele tehnice, anul I,
şcoala profesională, Editura Economică Preuniversitaria
7. I.Sârbulescu, V.Petre, D.Constantinescu – ,,Protecţia consumatorilor şi concurenţa pe piaţă”,
Bucureşti 2000
8. M.M.Popovici – Protecţia şi igiena muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2004
9. M.Miramis, P. Mc Elheron – Certificarea ISO 9000, Editura Teora, Bucureşti, 1998
10. M.Olaru – Managementul calităţii şi protecţiei consumatorului, Editura ASE, Bucureşti, 1997
11. M.Robe şa - Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric. Şcoala profesională anul I
şi II ½. Editura Economică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2000
12. P.Burloiu – Managementul resurselor umane, Op.Cit.
13. T.Petre – Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Niculescu, 2004
14. Hilohi S., ş.a., Instalaţiişi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX –a şi a
X-a, licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995,
1996
15. Internet

12