SCHEMA GENERALĂ DE DISTRIBUTIE A

ENERGIEI ELECTRICE ÎN CLĂDIRE

FORMAREA CIRCUITELOR DE LUMINĂ ŞI PRIZĂ

GENERALITATI
Pentru a alimenta cu energie electrică receptoarele electrice care se găsesc în interiorul
unui imobil (corpuri de iluminat, motoare, pompe, aparate electrice racordate la instalaţia
electrică prin intermediul locurilor de priză), inginerul proiectant de instalaţii electrice trebuie să
conceapă, în funcţie de arhitectura clădirii, dimensiuni, număr şi tipuri de receptoare etc., schema
generală de distribuţie a energiei electrice precum şi schemele în detaliu ale tablourilor electrice.
Pentru alimentarea cu energie a receptoarelor electrice din clădire se folosesc, în mod
uzual, mai multe tipuri de scheme generale de distribuţie.
Cele mai folosite scheme de distribuţie sunt:
• schema de distribuţie radială;
• schema de distribuţie magistrală.
În cazul în care puterea receptoarelor electrice de forţă (motoare pompe, ventilatoare,
rezistenţe electrice etc.) este comparabilă ca valoare cu puterea instalată a receptoarelor de
lumină şi forţă, proiectantul va prevedea două tablouri generale, un tablou general de lumină şi
prize (TGL) şi un tablou general de forţă (TGF).
În cadrul proiectului didactic, acest lucru este precizat prin temă, specificându-se prin
faptul că tarifarea este unică sau separată, indiferent de puterea instalată pentru receptoarele de
forţă şi pentru cele de lumină şi prize.
Tarifare separată înseamnă că energia electrică este contorizată separat pentru lumină şi
prize şi separat pentru forţă. Pentru a putea contoriza separat energia electrică consumată este
nevoie să se prevadă două tablouri electrice generale (TGL şi TGF).
Tarifarea unică înseamnă că energia electrică consumată atât pentru receptoarele de
lumină şi prize cât şi pentru receptoarele de forţă este contorizată prin intermediul unui singur
contor de energie electrică, ceea ce presupune că există un singur tablou general notat TGLF, din
care se vor alimenta toate receptoarele electrice aferente imobilului.
În practică, într-un proiect de instalaţii electrice, modul de tarifare al energiei electrice
decurge din situaţia existentă în teren, aşa cum s-a precizat mai sus.
Instalaţia electrică aferentă unei clădiri se poate racorda la reţeaua electrică exterioară fie
prin intermediul unui cofret de branşament (CB) fie direct din barele unui post de
transformare (PT) aflat în apropiere (se va considera la cca 100 m distanţă faţă de clădire, în
cazul proiecului didactic) în care există o rezervă de putere electrică sau dintr-un post de
transformare care va deservi numai imobilul nou construit.
Modul de alimentare cu energie electrică, în cadrul proiectului didactic a fost stabilit prin
tema de proiectare.

Page 1
SCHEMA DE DISTRIBUŢIE RADIALĂ
Principala caracteristică a acestei scheme de distribuţie este că fiecare tablou electric
secundar este alimentat printr-o coloană secundară individuală (fig. 1 şi 2).
Avantajul utilizării schemei de distribuţie cu coloane radiale constă în faptul că alimentarea cu
energie electrică este mai sigură. În cazul în care apare un defect pe una din coloanele secundare,
un singur tablou secundar este scos de sub tensiune, în timp ce, în cazul utilizării coloanelor
magistrale, mai multe tablouri secundare de lumină şi priză sub scoase de sub tensiune.
Dezavantajul constă în faptul că investiţia este mai mare.

SCHEMA DE DISTRIBUŢIE CU COLOANE MAGISTRALE

Schema de distribuţie cu coloane magistrale presupune alimentarea cu energie electrică a
unui număr mic de tablouri secundare de lumină şi prize (maxim 4), de putere mică (2-4 kW /
tablou electric secundar) prin intermediul unei singure coloane electrice secundare, denumită
coloană magistrală (fig. 3,4). Dezavantajul utilizării acestei scheme electrice constă în faptul că,
la apariţia unui defect pe una din coloanele electrice secundare, mai multe tablouri sunt scoase
din funcţiune.
Principalul avantaj al utilizării schemei cu coloane magistrale este faptul că soluţia este mai
economică.

ALEGEREA SOLUŢIEI PRIVIND TIPUL SCHEMEI GENERALE

Întrucât în instalaţiile electrice primează condiţiile de siguranţă în funcţionare şi
exploatare, se recomandă utilizarea în cadrul proiectului a schemei cu coloane radiale.
În figurile 1, 2, 3, 4 sunt prezentate diverse tipuri de scheme generale de distribuţie, în
funcţie de tema primită, din care se va alege soluţia finală.

Page 2
a) b)

Figura 1 Schema generala de distributie cu coloane radiale, tarifare separată, alimentată din: a) post de transformare, b) cofret de
bransament. TGL - tablou general de lumină; TGF – tablou general de forţă; T Sig. –Tablou de siguranţă; TLS –tablou lumină subsol;
TLP – tablou lumină şi prize parter; TLE - tablou lumină şi prize etaj; Wh- contor energie electrică.

Page 3
a) b)
Figura 2 Schema generala de distributie cu coloane radiale, tarifare unică, alimentată din: a) post de transformare, b) cofret de
bransament. TGLF - tablou general de lumină şi forţă; T Sig. – tablou de siguranţă; TLS – tablou lumină subsol; TLP – tablou lumină
şi prize parter; TLE - tablou lumină şi prize etaj; Wh- contor energie electrică.

Page 4
a) b)
Figura 3 Schema generala de distributie cu coloane magistrale, tarifare separată, alimentată din: a) post de transformare, b) cofret de
bransament. TGL - tablou general de lumină; TGF – tablou general de forţă; T Sig. –Tablou de siguranţă; TLS –tablou lumină subsol;
TLP – tablou lumină şi prize parter; TLE - tablou lumină şi prize etaj; Wh- contor energie electrică.

Page 5
a) b)

Figura 4 Schema generala de distributie cu coloane magistrale, tarifare unică, alimentată din: a) post de transformare, b) cofret de
bransament. TGLF- tablou general de lumină şi forţă; T Sig. –Tablou de siguranţă; TLS –tablou lumină subsol; TLP – tablou lumină
şi prize parter; TLE - tablou lumină şi prize etaj; Wh- contor energie electrică.

Page 6
 FORMAREA CIRCUITELOR ELECTRICE PENTRU
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
A RECEPTOARELOR ELECTRICE

Descrierea unui circuit electric monofazat

Un circuit electric monofazat de lumină sau prize este un ansamblu format din
doua conductoare (conductor de fază şi conductor neutru) introduse într-un tub de
protecţie. Circuitul electric are rolul de a alimenta cu energie electrică receptoarele
electrice (aparatele de iluminat, aparate electrocasnice prin intermediul prizelor etc.)
Alături de cele două conductoare electrice (fază şi neutru) se găseşte, în tubul
de protecţie, atât în cazul circuitelor de lumină cât şi în cazul circuitelor de priză, un al
treilea conductor denumit conductor de protecţie (fig.5). Acest conductor face parte din
instalaţia de protecţie contra şocurilor electrice conform metodei legării la conductorul de
protecţie şi reprezintă metoda principală de protecţie contra şocurilor electrice pentru
reţelele cu neutrul transformatorului legat la pământ.
Conductorul de protecţie se leagă la carcasa metalică a receptorului electric sau
receptoarelor electrice alimentate cu energie electrică. Detalierea metodei de protecţie
amintite mai sus se va face în ultima parte a cursului de instalaţii electrice.

siguranta fuzibila disjunctor

sectiune A-A sectiune A-A

Sectiunea A-A - sectiune imaginara prin

circuitul electric si tubul de protectie

conductor de faza neutru

conductor de protectie

Figura 5 Circuite electrice de lumină protejate contra curenţilor de defect cu siguranţă

fuzibilă sau disjunctor

Conform normativ I7/2011, circuitele electrice de lumină şi circuitele electrice de

prize sunt, în mod obligatoriu, realizate separat.

Page 7
 Elementele componente ale unui circuit electric de lumină sau de prize şi
receptoarele electrice alimentate de acesta sunt protejate contra curenţilor de scurtcircuit
sau de suprasarcină cu ajutorul aparatelor de protecţie, care pot fi: siguranţe fuzibile sau
disjunctoare. În figura 5 sunt prezentate, ca exemplu, circuite de lumină protejate fie cu
siguranţă fuzibilă fie cu disjunctoare.
Dacă se urmăreşte realizarea unei protecţii diferenţiale care să asigure o bună
protecţie a omului contra şocurilor electrice prin atingere directă sau indirectă, se
utilizează ca aparat de protecţie disjunctorul diferenţial – disjunctorul este echipat în plus
cu un releu diferenţial (figura 6). Protecţia diferenţială asigură şi protecţia contra
incendiului, prin întreruperea unui circuit electric în care se produce un arc electric.
Condiţiile care stau la baza formării circuitelor de lumină şi prize se regăsesc
în normativul I7/2011.
Pentru realizarea proiectului didactic sunt precizate mai jos, o serie de
recomandări conform normativ, pentru adoptarea unei soluţii funcţionale şi sigure în
exploatare.

Figura 6. Circuit electric de lumină protejat contra curenţilor de defect cu disjunctor

diferenţial

Schema monofilară a tabloului secundar de lumină şi de prize

Formarea circuitelor electrice de lumină respectă următoarele condiţii:

• circuitele de lumină sunt diferite de circuitele de priză;
• puterea instalată pe un circuit de lumină este de 3 kW pentru un circuit monofazat
(se recomandă o putere instalată de maximum 1200W) şi de 8 kW pentru un
circuit trifazat;
• puterea instalată recomandata pentru un circuit de lumină într-o clădire
administrativa este de:
• maxim 1500 W ;
• minim 400 W.
• se recomandă alimentarea pe un circuit de lumină a maxim 15-20 corpuri de
iluminat (normativul nu limitează numărul de corpuri de iluminat, dar din condiţii
de funcţionalitate este bine ca numărul acestora să nu fie foarte mare.)

Page 8
 • pe un singur circuit pot fi alimentate corpurile de iluminat din mai multe încăperi
(3-4 încăperi);
• corpurile de iluminat dintr-o singură sală (de ex: corpurile de luminat dintr-o sală
de sport sau sala de evenimente) pot fi alimentate cu energie electrică prin
intermediul mai multor circuite electrice sau printr-un circuit trifazat.
• se recomandă ca si CIL din incăperile importate (săli de clasă, laboratoare,
birouri etc.) să nu se alimenteze pe acelaşi circuit electric pe care se alimentează
corpurile de iluminat din hol, grupuri sanitare, vestiare etc., pentru o mai bună
funcţionalitate;
• se recomandă ca pentru hol să se prevadă un circuit electric separat pe care se pot
alimenta si corpurile de iluminat montate în grupuri sanitare, vestiare, alte
încăperi anexe etc;
• nu se vor lega pe acelaşi circuit corpuri de iluminat separate din încăperi alăturate;
• înainte de a forma circuitul sau circuitele electrice de pe hol, se vor marca
corpurile de iluminat care vor realiza iluminatul de siguranţa de circulatie si de
evacuare. Corpurile de iluminat pentru circulatie se vor prevedea astfel incat sa fie
indeplinit nivelul minim de iluminat precizat in NP061-2002 – Anexa 3.
Corpurile de iluminat de evacuare se vor prevedea astfel încât, din orice încăpere
iese, o persoană să vadă cel puţin un corp de iluminat de siguranţă pentru a se
putea orienta pe calea de evacuare din clădire către ieşire. Pentru a simboliza un
corp de iluminat de circulatie se a folosi acelaşi simbol ca şi pentru un corp de
iluminat normal, marcat cu un punct îngroşat, iar pentru un corp de iluminat de
evacuare se utiliza simbolul unui om care alearga si o sageata care arata directia

de deplasare.

Corpurile de iluminat de siguranţă se vor alimenta prin intermediul unor circuite

electrice de siguranţă, din tabloul de siguranţă T Sig. ATENTIE !! Aparatele de
iluminat grupate pe circuitele din TSig nu se vor lua în considerare la formarea
circuitului de iluminat general de pe hol.

Formarea circuitelor electrice de prize respectă următoarele condiţii:

• pe un circuit de prize uzuale pot fi alimentate 8-10 prize pe circuit. În cadrul
proiectului didactic se recomandă maxim 8 prize pe circuit. O priză dublă se ia în
calcul ca un loc de priză.
• puterea instalată pe un circuit de priză este de 2 kW indiferent de numărul de prize
alimentate, cu excepţia receptoarelor electrice cu putere exacta (aparat
climatizare, dozator de apa, tonomat cafea, uscatoare de maini, etc.) pentru care se
prevăd circuite separate;

Page 9
 • spre deosebire de circuitele de lumină, în acest caz se recomandă legarea pe
acelaşi circuit a unor prize aflate în încăperi separate.

Pentru a concepe schema monofilară a tabloului secundar de lumină şi prize

de la parter (tablou ce va fi identic cu cel de la etaj curent - se va considera acest lucru
pentru simplificarea proiectului) se va realiza un plan de lucru pe care se vor reprezenta
locurile de priză, numărul de corpuri de iluminat din fiecare încăpere şi puterea instalată a
acestora, pentru a grupa mai uşor receptoarele electrice alimentate pe acelaşi circuit,
respectând condiţiile impuse anterior.
Tabloul electric de la subsol va alimenta numai corpurile de iluminat din
subsol. La subsol se vor prevedea prize, dar acestea vor fi reprezentate pe planul de forţă
de la subsol şi vor fi racordate la instalaţia electrică a clădirii prin intermediul tablourilor
de forţă amplasate la subsol. Schemele multifilare ale tablourilor de forţă se vor concepe
ulterior, conform temei de proiectare.
Modul de întocmire al schemei monofilare a tabloului electric de la parter TLP
(sau TEP) este prezentat în figura 6. În cazul tabloului electric de la subsol TLS (sau
TES) lipsesc circuitele de prize, din motivele amintite mai sus.
Fiecărei scheme monofilare i se ataşează un tabel, fiecărui circuit de lumină/
priza corespunzându-i un rând în care sunt precizate caracteristicile acestui circuit.
Se fac următoarele completări:
Coloana 1 - denumirea circuitului: C1L, C2L,.., C1P, C2P… ;
Coloana 2 – numărul de corpuri de iluminat alimentate pe fiecare circuit electric de
lumină sau numărul de locuri de prize pe circuit;
Coloana 3 - puterea instalată a receptoarelor alimentate pe circuitul respectiv. Pentru
receptoarele de lumină se va lua în considerare puterea instalată a aparatelor de iluminat.
In cazul circuitelor de prize uzuale puterea este de 2 000 W/circuit;
Coloanele 4,5, 6 – În aceste coloane se face repartizarea pe faze a puterii instalate, deci se
precizează faza din care se va face alimentarea cu energie electrică (L1, L2, L3).
Repartizarea pe faze se face de către proiectant, astfel încât, dezechilibrul puterilor pe
cele trei faze să fie în limita a 5% .
În coloana a 6-a se precizează încăperile în care se găsesc receptoarele electrice
alimentate prin intermediul acelui circuit.
Schema monofilară a tablourilor electrice (TES/TLS şi TEP/TLP) trebuie să fie
asemănătoare cu cea prezentată în figura 7, cu modificările şi adaptările necesare,
conform proiect individual.
Alimentarea tabloului electric TEP (sau TLP) si TES (TLS) se face prin
intermediul unor coloane secundare de lumină, radiale, iar pe aceste coloane, la intrarea
în tabloul electric secundar, se montează un separator de sarcină care are rolul de a
deschide circuitul în care sunt montate.

Page 10
 În schema tabloului electric se vor prevedea şi circuite de rezervă pentru
eventuale extinderi. Puterea instalată pentru un circuit de rezervă, pe acest tablou este de
1000 / 1500 W pentru circuitele de lumina sau 2000 W pentru circuitele de priza. Aceste
pot fi utilizate si pentru a echilibra mai bine puterile pe cele trei faze.

bara conductorului de protectie

Pi=18.9 kW
Pa=15.15 kW SCHEMA MONOFILARA A TABLOULUI
bara neutrului
ELECTRIC Parter - TLP
barele fazelor L1, L2, L3

Den. Nr. CIL/ Pi Distibutia pe faze

Destinatie
Circ. LP [W]
L1 L2 L3

C1 12CIL 840 840

- - - Po1, Po2
intreruptor parghie tripolar

8
C2 1000 - 1000 -
CIL Po3

coloana secundara radiala

Po4, Po5,
C3 11CIL 1350 - - 1350 Po6

C4 11 1450 Po7, Po8,

1450 - - Po9
CIL

C5 1300
9 1300 - - P10
CIL

C6 1000 - - 1000 P11

8CIL

Po1, Po2,
CP1 2000 2000 - - Po3, P04
8 LP

8 Po5, Po6,
CP2 2000 - 2000 - Po7
LP

CP3 2000 - - 2000 Po8, Po9,

7 LP P10,P11

rez 2000
2000 - -

rez 2000 - 2000 -

rez 2000 - - 2000

12940 6290 6300 6350

Figura 6 Schema monofilară a unui tablou electric de lumină şi prize. Exemplu

Page 11