5.

CALCULUL DE VERIFICARE LA PIERDEREA DE

TENSIUNE

Pentru a verifica dacă instalaţia a fost dimensionată corect astfel încât

la bornele receptoarelor electrice să fie asigurată tensiunea necesară
funcţionării la parametrii nominali, trebuie efectuat calculul de verificare la
pierderea de tensiune atât pentru instalaţia de lumină cât şi pentru cea de
forţă.
Valorile calculate ale pierderilor de tensiune pe întregul traseu de la
postul de transformare sau de la cofretul de bransament până la ultimul
receptor electric (corp de iluminat, motor electric) vor fi însumate şi
valoarea rezultată va fi comparată cu valoarea maximă admisă ΔUadm%
impusă prin normativ.

CALCULUL PIERDERILOR DE TENSIUNE PENTRU

INSTALATIA DE LUMINĂ

I. Calculul pierderii de tensiune pentru circuitul de lumină

Pierderea de tensiune pentru instalatia de lumină se calculeaza pe
traseul de la ultimul corp de iluminat (considerat a fi cel mai îndepărtat)
până la postul de transformare sau cofret de branşament, traseele de calcul
fiind stabilite, în mod schematic, ca în figura 9.

Figura 9

Se va întocmi o schemă care să marcheze traseele pe care se vor calcula

pierderile de tensiune, respectiv: PT-TGL, TGL-TSL, TSL-corpul de
iluminat cel mai îndepărtat. Deoarece trebuie stabilit traseul cel mai
dezavantajat, se va face calculul pierderilor de tensiune ( şi
) pentru două circuite de lumină de la ultimul nivel: circuitul cel mai încărcat
şi circuitul cel mai lung. Se consideră a fi circuitul cel mai dezavantajat

28
circuitul de la ultimul nivel pe care pierderea de tensiune este cea mai mare.
Se alege deci, pierderea de tensiune pe circuitul de lumină ca fiind:

Pentru circuite monofazate, relaţia de calcul este:

unde:

– tensiunea de fază, ;
– conductivitatea materialului, ( pentru cupru );
– puterea transportată pe fiecare tronson
– lungimea tronsonului ;
si – secţiunea conductorului electric aferent tronsonului ;
– numărul de tronsoane.
Pentru a calcula pierderea de tensiune pe circuitul de lumină, se
reprezintă o schemă de principiu a circuitului de lumină astfel încât să poată
fi stabilite tonsoanele circuitului pe care se transpotă puteri diferite (a se
vedea figura 10).
Cele n tronsoane ale circuitului de lumină pentru care se face calculul
pierderii de tensiune se stabileşte ca în exemplul de calcul nr. 1.
Ex. 1:
Să se calculeze pierderea de tensiune pentru un circuit monofazat prezentat în
schema multifilară din figura 10. Se cunoaşte că secţiunea conductorului de
fază este .
Se formează tronsoanele caracterizate de puteri diferite şi lungimi diferite.
Lungimile tronsoanelor sunt specificate în figură. Secţiunile sunt aceleaşi pe
fiecare tronson, . Se va avea în vedere că pentru a calcula
pierderea de tensiune pe un circuit, la lungimile tronsoanelor stabilite în plan
orizontal şi vertical se adaugă următoarele lungimi ale conductelor:
- în doză - 0,15 m
- în întreruptor - 0,15 m
- în tablou electric - 1,5 m
- în corpul de iluminat echipat cu sursă tubulară fluorescentă - 1,5 m

29
 - în corpul de iluminat echipat cu surse punctuale (ex: sursă fluorescent
compactă) 0,15 m CIL3, 100W
c a CIL1, 100W
c 100W
c 100W b
D2 D3 100W D4 CIL2, 100W
b
d1
d3

D1
c a b

i2 i1 d2

Legenda
Tronson 1: CIL1-d1; l1=5m, P1=100W, s1=1,5mm2
Tronson 2: D4 (d1) - i1 (d2); l2=3m, P2=200W, s2=1,5mm2
TSL Tronson 3: i1 (d2)-D3 (d3); l3=7m, P3=300W, s3=1,5mm2
Tronson 4: D3 (d3) - TSL; l4=15m, P4=600W, s4=1,5mm2

Figura 10
TSL-tablou secundar de lumină de la ultimul nivel, D-doza de derivatie, d-
derivatie, i-intreruptor, CIL- corp de iluminat

Se calculează lungimile reale ale tronsoanelor

l1’ = 5 m +1,5 m (în CIL) + 0,15 m (în D4) = 16,65 m

l2’ = 3 m + 0,15m (D4) + 0,15m (i1) = 3,3 m
l3’ = 7 m + 0,15m (i1) +0,15m (D3) = 7,3 m
l4’ = 15 m + 0,15m (D3) + 2x0,15m (D2) + 2x0,15m (D1) +1,5m (TSL) =
16,5m

Se calculează pierderea de tensiune pe fiecare tronson, se însumează şi se

obţine pierderea de tensiune pe întreg circuitul de la receptorul cel mai
dezavantajat până la TSL.

30
 II. Calculul pierderii de tensiune pentru coloana secundară de
lumină şi coloana generală

Pierderea de tensiune pentru coloana secundară de lumină şi coloana

generală de lumină se calculează cu relaţia următoare, traseele electrice în
acest caz fiind trifazate.

unde:

– tensiunea de linie, ;
– conductivitatea materialului, ( pentru cupru);
– puterea transportată pe coloană
– lungimea tronsonului ;
si – secţiunea conductorului electric de fază aferent coloanei ;

Se calculează pierderile de tensiune aferente celor două coloane

(pierderea de tensiune pentru coloana secundară de lumină) si
(pierderea de tensiune pentru coloana generală de lumină).
Se stabileşte lungimea coloanelor măsurată atât în plan orizontal cât şi
în plan vertical. În cazul alimentării din postul de transformare se va lua în
consideraţie întreaga lungime a coloanei generale de lumină de la tabloul
general TGL până în postul trafo. În cazul proiectului didactic se va
considera o lungime de 100m de la intrarea în clădire a coloanei până la
postul trafo ( a se vedea exemplul de calcul 2 şi 3). Se va adăuga lungimea
coloanei, de la TGL până la ieşirea in clădire.
In cazul alimentării din cofretul de branşament se va considera
lungimea coloanei generale de la ieşirea din cofretul de branşament până la
TGL. Cofretul de branşament se va amplasa în exteriorul clădirii, pe un
perete exterior, cât mai aproape de intrarea în clădire, pentru intervenţia
rapidă.

Ex. 2:
Să se calculeze pierderea de tensiune pe coloana secundară de lumină care
alimentează tabloul secundar de lumină TSL de la ultimul nivel a cărui putere
absorbită este Pa= 120 kW.

31
Se stabileşte lungimea coloanei secundare atât în plan orizontal (se măsoară pe
plan) cât şi în plan vertical.
Se calculează lcol = 17 m
Pa =120 kW
sf = 35 mm2
Se aplică relaţia de calcul:

Ex. 3:
Să se calculeze pierderea de tensiune pe coloana generală de lumină care
alimentează tabloul general de lumină TGL. Se ştie că puterea absorbită a TGL
este de 194 kW, iar postul de transformare se găseşte la 100 m distanţă de
clădire. Coloana generală se alimentează în cablu tip CYAbY 3x185+95
Se stabileşte lungimea coloanei : lcol gen = 154 m

Lungimea se determină ca fiind suma dintre lungimea coloanei de la clădire

până la postul de transformare (se consideră 100m) şi lungimea măsurată în
plan vertical şi orizontal, de la intrarea în clădire până la TGL (54 m).

III. Calculul pierderii de tensiune totale pe traseul PT-TGL-TSL -

CIL

Pentru determinarea pierderii totale a tensiunii pe întregul traseul de la

PT (sau CB) – pâmă la ultimul receptor electric de lumină, se însumează
pierderile de tensiune pe cele trei trasee considerate (a se vedea ex. 4):

Această valoare trebuie să fie inferioară pierderii de tensiune maxim

admise:

Valoarea pierderii de tensiune maxim admise conform normativ în

vigoare este:
când alimentarea cu energie se face din cofret de
branşament şi
în cazul alimentării din post de transformare.
In cazul în care aceste valori sunt depăşite, se măreşte secţiunea
conductorului de fază pe traseul unde pierderea de tensiune are valoarea cea
mai importantă.

32
Ex. 4:
Să se calculeze pierderea de tensiune totală pe traseul PT- corp de iluminat,
cunoscând pierderile de tensiune pe coloana generală (DU3%), pe coloana
secundară (DU2%) şi pe circuitul cel mai dezavantajat (DU1%)

Obs.: Dacă limita maximă admisă este depăşită, atunci se măreşte secţiunea
traseului (coloana generală, coloana secundara, circuitul de lumină) acolo unde
pierderile de tensiune sunt cele mai mari.
Atenţie!
Dacă secţiunea conductorului de fază se modifică se va modifica implicit şi
secţiunea conductoarelor de nul de lucru, conductorului de protecţie precum şi
diametrul tubului.

33