Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1.2. Prezentul normativ se aplică la lucrările noi şi la lucrările de reparaţii capitale, reabilitări sau
modernizări ale instalaţiilor electrice date în exploatare şi după caz, la instalaţiile electrice
existente.
1.4. Prezentul normativ are caracter de obligativitate în ceea ce priveşte prevederile Legii
90/1996 şi cerinţele de calitate ale Legii 10/1995:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţa în exploatare;
- siguranţa la foc;
1.5. Asigurarea cerinţelor de calitate enumerate la art. 1.4. sunt obligatorii pe întreaga durată de
exploatare a instalaţiilor electrice.
1.6. Normativul se adresează personalului din unităţile care întreţin şi exploatează instalaţiile
electrice, administraţiilor clădirilor şi proiectanţilor, în vederea elaborării instrucţiunilor de
exploatare ale instalaţiilor.
[top]
2.1. GENERALITĂŢI
2.1.1. Normativul de exploatare a instalaţiilor electrice are drept scop menţinerea în stare de
funcţionare corespunzătoare a instalaţiilor electrice aferente construcţiilor şi incintelor acestora.
2.1.2. Se consideră în funcţiune acele instalaţii electrice care se află sub tensiune, total sau
parţial, sau care ar putea fi sub tensiune în mod accidental sau voit în orice moment.
2.1.3. Răspunderea pentru starea tehnică, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice revine
proprietarului construcţiei (locuinţei) sau personalului din administraţia clădirilor care întreţin şi
exploatează aceste instalaţii.
2.1.5. În exploatarea instalaţiilor electrice, se vor controla frecvenţa şi tensiunea electrică care
trebuie să aibă caracteristicile conform standardelor SR EN 50160-1998; SR CEI 60038 +
A1/1997; SR CEI 60196/1998.
2.1.6. Persoanele care exploatează instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească în mod deosebit
următoarele prevederi:
- să fie sănătoase din punct de vedere fizic şi psihic, să nu aibă infirmităţi care le-ar putea
stânjeni activitatea lor;
- să urmeze instructajul la locul de muncă în ceea ce priveşte normele de protecţia muncii pentru
instalaţiile electrice (NSPM 65/97);
- cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor principale conţinînd caracteristicile tehnice, numărul
de inventar atribuit, procesele verbale şi actele referitoare la încercările făcute în fabrica
producătoare, precum şi la încercările şi reparaţiile ulterioare;
2.2.2. Toate schemele electrice şi planurile referitoare la instalaţiile electrice se vor păstra la
arhiva tehnică a întreprinderii, instituţiei sau agentului economic (proprietarului).
2.2.4. Pentru fiecare instalaţie şi loc de muncă trebuie să existe instrucţiuni tehnice interne, care
să cuprindă cel puţin documentele precizate la pct. 2.2.1.
2.2.5. La exploatarea instalaţiilor electrice unde personalul de serviciu lucrează în tură, trebuie să
existe minimum următoarea documentaţie operativă;
- registrul operativ (de tură) pentru înscrierea în ordinea lor cronologică a evenimentelor;
- registrul de instructaj;
- registrele de control;
- raportul de control.
2.3.1. Punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice se face numai după terminarea probelor
tehnologice şi demonstrarea realizării regimului normal de lucru, în condiţii de deplină securitate a
muncii.
2.3.2. Instalaţiile electrice se recepţionează de comisia de recepţie, numită în acest scop, care
efectuează verificarea completă a lor, confirmă terminarea şi calitatea lucrărilor de construcţii şi
instalaţii, funcţionarea normală a instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice, îndeplinirea tuturor
condiţiilor pentru punerea în funcţiune şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
Comisia de recepţie răspunde de efectuarea recepţiei şi hotărăşte admiterea sau respingerea
acesteia conform prevederilor legale în vigoare.
- efectuarea lucrărilor de completare a montajului care nu s-au putut face în perioada anterioară
deoarece necesită ca instalaţiile să fie în funcţiune;
- verificarea comportării instalaţiilor în cursul unei exploatări de probă, care să permită trecerea
cu bune rezultate a probei tehnologice complexe conform reglementărilor în vigoare.
- funcţionarea în gol a utilajelor, respectiv în sarcină, dacă se produc zgomote sau vibraţii, turaţia
şi încălzirea dacă sunt în limite normale;
Reglajele şi punerile la punct vor fi făcute în aşa fel încât în perioada de exploatare continuă care
urmează, instalaţiile să nu mai necesite opriri pentru aceste operaţii.
2.3.5. După proba tehnologică reuşită se încheie perioada de punere în funcţiune şi de probe
tehnologice şi se începe perioada de producţie planificată (în perioada de exploatare).
2.3.8. Înainte de trecerea unei instalaţii electrice în exploatare, beneficiarul trebuie să execute
următoarele pregătiri:
- revizia tehnică;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale.
2.4.2. Controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal constă
dintr-o supraveghere permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice având ca obiectiv menţinerea
instalaţiei la parametrii proiectaţi şi înlocuirea aparatelor şi echipamentelor care au atins sau
depăşit durata de funcţionare normată.
2.4.3. Revizia instalaţiei se face periodic şi care ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit
moment planificat în vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la
parametrii proiectaţi.
2.4.4. Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor, care pot afecta buna
funcţionare a întregii instalaţii sau a unei părţi din instalaţie.
Reparaţiile curente cuprind ansamblul de operaţii, de volum redus, executate periodic sau
neperiodic în exploatare.
Lucrările de reparaţii curente periodice sunt lucrări de mică amploare, prevăzute a se executa cu
periodicitate fixă (de exemplu, tratarea izolaţiei în zone poluate, executarea de măsurători sau
încercări profilactice, verificări ale reglajelor protecţiei şi automatizărilor etc.).
Lucrările de reparaţii curente neperiodice sunt lucrări de mică amploare, prescrise a se executa
în funcţie de diferite situaţii intervenite în exploatare (de exemplu, verificări ale întrerupătoarelor
în funcţie de numărul de acţiuni, verificări ale comutatoarelor de ploturi etc.).
2.4.5. Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca prin înlocuirea unor elemente de instalaţii să se
asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii prevăzuţi în proiect sau la parametrii superiori
acestora (lucrări de modernizare).
2.4.9. Toate lucrările de exploatare care se execută de personalul de deservire operativă, trebuie
executate în deplină conformitate cu următoarele prescripţii tehnice:
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM
65/97);
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi
termice (PE 009).
2.4.10. În instalaţiile electrice este permisă numai utilizarea mijloacelor de protecţie care
corespund standardelor sau normelor tehnice de ramură, în vigoare. Este interzisă utilizarea
mijloacelor de protecţie neomologate (neagrementate).
[top]
3.1.1. GENERALITĂŢI
3.1.1.3. Pentru respectarea condiţiilor normale de exploatare este necesar ca toate activităţile de
exploatare a echipamentelor electrice din distribuţia primară să se desfăşoare cu respectarea
strictă a următoarelor prescripţii tehnice:
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM
65/97);
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi
termice (PE 009).
- tablouri de distribuţie;
- contactoare;
- relee termice;
- verificarea conexiunilor;
3.2.10. Toate racordurile electrice prin şuruburi vor fi verificate periodic strângându-se şuruburile
respective.
3.1.3.1. La exploatarea instalaţiilor electrice din distribuţia primară se vor respecta precizările din
normativul "Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
(NSPM 65/97)".
3.1.3.3. Pe uşile tablourilor electrice de unde a fost întreruptă tensiunea de alimentare se vor
monta indicatoare de securitate: "NU ÎNCHIDE!" "SE LUCREAZĂ!"
3.1.3.5. La întreruptoarele acţionate electric se vor scoate siguranţele prin intermediul cărora se
alimentează motoarele, bobinele de acţionare etc.
3.1.3.8. Luarea de probe de ulei din cuvele condensoatoarelor în timpul funcţionării este interzisă.
3.1.3.9. Înlocuirea fuzibilelor arse cu altele calibrate trebuie să se execute numai când
condensatoarele nu sunt sub tensiune şi când sunt complet descărcate.
- buletinul de încercări privind valoarea măsurată a rezistenţei prizei de pământ ( <1 dacă priza
este comună şi serveşte şi instalaţiei de paratrăsnet).
3.1.3.13. În cazul izbucnirii unui incendiu în instalaţiile electrice aflate în incinte interioare sau
exterioare, personalul de deservire operativă este obligat să acţioneze, cu respectarea
instrucţiunilor specifice, pentru lichidarea incendiilor.
3.1.3.14. Este interzisă executarea lucrărilor de zugrăveli cu aparate de pulverizare sau stropire
în interiorul posturilor de transformare (puncte de alimentare), în care există părţi aflate în
tensiune.
3.2.1. GENERALITĂŢI
3.2.1.1. Exploatarea liniilor electrice aeriene (LEA) de joasă tensiune (<1 kV) cuprinde ansamblul
de operaţii şi activităţi executate pentru asigurarea continuităţii proceselor de transport şi
distribuţie a energiei electrice, în condiţii tehnico-economice şi de siguranţă corespunzătoare şi
constă din supravegherea permanentă a funcţionării, executarea controlului curent, executarea
de manevre şi de lucrări de întreţinere curentă în LEA.
3.2.1.5. La sfârşitul perioadei de exploatare de probă, dacă totul a fost normal, comisia de
recepţie încheie procesul verbal de recepţie de punere în funcţiune. Data procesului verbal
reprezintă data începerii perioadei de garanţie.
3.2.1.6. În perioada de garanţie, organizaţia de exploatare execută probele legate de stabilirea
caracteristicilor de funcţionare. Dacă la recepţia definitivă toate verificările şi constatările dau
rezultate favorabile se trece linia electrică aeriană în exploatare definitivă.
- întreţinerea curentă;
- intervenţii accidentale;
- opriri tehnologice.
3.2.1.8. Ansamblul de lucrări şi operaţii asupra LEA de joasă tensiune trebuie să se efectueze
conform normei "Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene" (PE 127/1983).
3.2.3.1. La exploatarea liniilor electrice aeriene se va respecta prescripţiile din "Norme specifice
de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.2.3.2. La executarea de lucrări în apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune,
automacaralele, autoscările, autoplatformele etc. vor fi astfel amplasate încât în timpul manevrării
să se asigure respectarea distanţelor limita precizate în "Norme specifice de protecţia muncii
pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.2.3.4. La baza stâlpilor, cu linia electrică aeriană respectiva aflată sub tensiune se pot executa
următoarele lucrări:
În cazul în care măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ se face fără întreruperea
racordării acesteia la stâlp se vor folosi cizme electroizolante şi casca de protecţie.
Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie pe timp nefavorabil (ploaie, furtună etc.).
3.3.1. GENERALITĂŢI
3.3.1.1. Exploatarea liniilor electrice în cablu cuprinde prevederile ce se aplică reţelelor electrice
în cablu pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice de joasă tensiune. Aceste
prevederi sunt aplicate atât pentru cablurile din comutaţia primară, cât şi pentru cablurile din
circuitele de automatizare şi de curent continuu sau alternativ.
- stabilirea lucrărilor care se execută atât pentru menţinerea cablurilor în stare de funcţionare şi
evitarea avariilor şi a intemperiilor accidentale, cât şi pentru remedierea defecţiunilor;
- reducerea la minimum a consumului de materiale deficitare şi energofage.
- Întreţinerea accidentală, care constă în remedierea unor defecţiuni, deranjamente, incidente sau
avarii, care apar accidental în instalaţiile aflate în exploatare, prilejuite de situaţii neprevăzute
(meteo sau energetice);
- Lucrări de reparaţii, care cuprind operaţii de reducere a uzurii fizice şi morale a instalaţiilor, prin
eliminarea defecţiunilor, inclusiv înlocuirea sau modernizarea instalaţiilor.
- recepţia punerii în funcţiune a liniei, care se efectuează după terminarea probelor tehnologice
ale instalaţiei şi are drept scop verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exploatarea normală;
- Proba complexă a cablurilor: curentul capacitiv, puterea reactivă şi tensiunea la ambele capete.
3.3.1.9. La sfârşitul perioadei de exploatare de probă, comisia de recepţie încheie procesul verbal
de recepţie de punere în funcţiune. Data procesului verbal reprezintă data începerii perioadei de
garanţie.
3.3.3.1. La exploatarea liniilor electrice în cablu se vor respecta prevederile din "Normele
specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.3.3.2. Înainte de începerea lucrărilor la liniile electrice în cablu, şeful de lucrare va face
instructaj membrilor din formaţia de lucru asupra măsurilor de protecţia muncii ce trebuie
respectate.
3.3.3.3. Lucrările de săpături pe traseele de cabluri existente se pot executa cu mijloace manuale
sau mecanizate până la adâncimea de 0,4 m de sol, după care este permisă numai folosirea
lopeţilor sau, cu mare atenţie, a cazmalelor.
3.3.3.4. Cablurile şi manşoanele care rămân suspendate în urma unor săpături mai adânci decât
poziţia lor în pământ vor fi susţinute prin consolidarea lor pe scânduri sau grinzi, sau prin
introducerea lor în jgheaburi provizorii. Este interzis a se suspenda cablurile de alte cabluri sau
conducte învecinate.
3.3.3.5. Lucrările de reparaţii ale cablurilor aflate în exploatare, inclusiv lucrările efectuate asupra
manşoanelor şi capetelor terminale se execută în baza unei autorizaţii de lucru.
3.3.3.6. În cazul lucrărilor la cutiile de distribuţie subterane se vor asigura măsuri stricte de
delimitare materială a locului de muncă (îngrădire cu panouri, paravane etc.) şi montarea pe
acestea de indicatoare de securitate: STAI! PERICOL DE MOARTE!
3.4.1. GENERALITĂŢI
3.4.1.2. În timpul exploatării instalaţiile electrice trebuie să funcţioneze la parametrii pentru care
au fost concepute şi construite. Aceasta nu este posibil decât în condiţiile în care instalaţiile
electrice sunt sub un permanent control.
3.4.1.3. Se va verifica dacă comutatoarele pentru circuitele de iluminat sunt montate numai pe
conductoarele de fază.
3.4.1.4. Toate prizele dintr-o instalaţie electrică trebuie să aibă marcate, în mod vizibil tensiunile
nominale de funcţionare.
3.4.1.7. Întreruptoarele, comutatoarele, butoanele şi prizele din încăperi pentru băi, grupuri
sanitare, bucătării etc. se instalează respectându-se condiţiile din normativul I7.
3.4.1.12. De regulă, într-o instalaţie se vor utiliza siguranţe de acelaşi tip, respectiv cu
caracteristici de topire similare.
3.4.1.13. Iluminatul electric trebuie să asigure în toate încăperile nivelul mediu de iluminare,
corespunzător normelor în vigoare.
3.4.1.14. Nu se recomandă folosirea într-o aceeaşi încăpere atât a lămpilor cu incandescenţă cât
şi a lămpilor fluorescente.
3.4.2.5. În cazul receptoarelor care în timpul funcţionării pot produce perturbaţii în reţeaua
furnizorului de energie electrică trebuie luate măsuri pentru limitarea acestor perturbaţii conform
normativului PE 142/80 şi PE 143/94.
3.4.2.6. Se interzice racordarea receptoarelor cu puteri peste 2 kW la prize sau racorduri fixe,
dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de comandă pe circuitul fix de racordare, în care în care
ele nu sunt echipate cu întreruptor de către producător.
3.4.2.7. În aceeaşi încăpere de locuit nu se vor monta atât prize cu contact de protecţie cât şi
prize fără contact de protecţie. Ele trebuie să fie de acelaşi tip.
3.4.2.11. Toate piesele corpurilor de iluminat trebuie să fie fixate în mod sigur. Capacele
(abajururile) de sticlă cu diametre mari (peste 400 mm) trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
care să le asigure contra căderilor accidentale. Este interzisă exploatarea corpurilor de iluminat
cu piese deteriorate.
3.4.3.1. Preluarea în exploatare a instalaţiilor electrice noi sau a celor care au fost supuse unor
lucrări de revizii şi reparaţii se face după ce s-au efectuat în prealabil încercările şi probele de
bună funcţionare.
3.4.3.2. Conform normativului I7, înainte de punerea în funcţiune se vor face următoarele
verificări:
- Verificări prin examinare vizuală;
3.4.3.3. Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă
prevăzută în proiect;
- au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea
focului;
- materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru
verificări şi reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii.
- separarea circuitelor;
- toate tablourile electrice să aibă înscrisă denumirea circuitului protejat şi mărimea fuzibilului;
3.4.5.2. Principalele tipuri de defecte care pot apărea la exploatarea instalaţiilor electrice
interioare sunt următoarele:
- defecte de izolaţie;
- defecte la prize;
- topirea siguranţei fuzibile datorită unui scurtcircuit. În cazul circuitelor de iluminat şi prize,
topirea fuzibilului, se poate datora şi supratensiunilor. Patronul siguranţei se va înlocui numai
după ce s-a înlăturat cauza care a produs topirea;
- slăbirea unei legături electrice. Legătura conductoarelor electrice prin lipire (de regulă în doze)
s-a desfăcut, sau legătura conductoarelor prin strângere cu şurub s-a slăbit. Depistarea legăturii
desfăcute se face din aproape în aproape, pornind de la tabloul electric către receptor, cu ajutorul
unui aparat de măsurat tensiunea (voltmetru) sau a unei lămpi de control. Remedierea constă în
lipirea corectă a conductoarelor electrice sau în strângerea corespunzătoare cu şurub la bornele
aparatelor;
3.4.5.4. Defectul de izolaţie apare datorită îmbătrînirii izolaţiei conductoarelor electrice. Cele mai
expuse sunt conductoarele solicitate la variaţii mari de temperatură. Defectul de izolaţie
nedepistat la timp conduce la întreruperea circuitului electric, datorită unui scurtcircuit sau poate
provoca un şoc electric (prin atingerea directă sau indirectă). Porţiunea defectă se înlocuieşte
după depistarea ei prin măsurări.
3.4.5.5. Cele mai frecvente defecte care pot apare la tablourile electrice sunt:
- slăbirea legăturilor la borne. Deoarece lampa luminează intermitent, legăturile la borne se fac
printr-o strângere corespunzătoare, iar dacă nu este posibil se înlocuiesc bornele sau clemele de
conexiuni.
- spargerea, fisurarea, străpungerea părţilor izolatoare. Părţile izolatoare se înlocuiesc, iar dacă
nu este posibil se înlocuieşte întregul corp de iluminat.
- solicitarea mecanică. Datorită introducerii şi scoaterii repetate a fişelor din priză se efectuează
stabilitatea prizei în doză, care în timp, duce şi la solicitarea mecanică a conductoarelor de
alimentare, favorizând scurtcircuitul. Dacă are loc o distrugere parţială sau totală a prizei (topire,
ardere) priza se înlocuieşte. În cazul când se constată o lipsă de stabilitate a prizei în doză se
strâng şuruburile ghearelor de fixare a prizei în doză. Totodată se strâng şi şuruburile de la
borne.
3.4.6.1. La exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie respectate atât ˝Normele generale
de protecţie a muncii˝ elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale şi Ministerul Sănătăţii,
cât şi ˝Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
(NSPM 65/97)˝.
3.4.6.2. Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să folosească
următoarele mijloace individuale de protecţia muncii împotriva şocului electric şi a acţiunii arcului
electric:
- mijloace de protecţie izolante (scule cu mânere electroizolante, mănuşi, cizme, covoare,
platforme electroizolante etc.);
- plăcuţe avertizoare.
De asemenea, la locurile de muncă pentru diferitele lucrări în instalaţiile electrice se vor afişa
instrucţiuni de protecţia muncii, de acordare a primului ajutor în caz de şoc electric şi de prevenire
şi stingere a incendiilor.
3.4.6.3. Măsurile principale de protecţia muncii la exploatarea instalaţiilor electrice interioare (de
forţă şi lumină) sunt:
- se interzice folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice, precum şi a celor uzate sau
improvizate (prize şi receptoare de energie electrică defecte etc.);
- se interzice folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, în raport cu mediul (praf, umezeală etc.);
- se interzice utilizarea lămpilor portabile şi a altor consumatori alimentaţi prin cordoane electrice
improvizate sau uzate;
- se interzice întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite;
3.5.1.4. Pentru motoarele electrice a căror pornire nu se face direct se vor afişa la loc vizibil
instrucţiuni conţinând succesiunea manevrelor.
3.5.1.6. Pentru asigurarea protecţiei motoarelor electrice contra suprasarcinilor se folosesc relee
termice. Valoarea curentului de reglaj al releelor termice este asigurată de regulă între 1 şi 1,2 din
valoarea curentului nominal al motoarelor de protejat, în funcţie de temperatura şi felul pornirii
motoarelor (directă, prin comutator, stea-triunghi, grea, uşoară etc.).
- evidenţa defectelor;
3.5.3.3. Dacă un motor electric nu se pune în funcţiune curând după terminarea montajului se vor
respecta instrucţiunile referitoare la depozitare şi conservare.
3.5.3.4. Se vor respecta condiţiile prevăzute în cartea tehnică a motoarelor electrice cu privire la
temperatură, umiditate şi agresivitatea mediului autorizat.
- limitele admisibile ale mărimilor electrice de alimentare pentru care motorul electric poate
funcţiona în regim normal;
- durata limită şi valoarea admisă depăşirii regimului termic normal, în regimuri speciale de
funcţionare;
- temperatura lagărelor;
- calitatea periilor;
- legarea la pământ.
3.5.3.6. Se va respecta riguros calitatea uleiului de ungere pentru lagăre şi a vaselinei pentru
rulmenţi. Utilizarea unui alt tip de lubrifiant se va face cu aviz special.
3.5.4.1. În exploatare se va verifica dacă motoarele electrice sunt prevăzute cu protecţii care
acţionează la semnalizări sau declanşări, în cazul în care valorile limită ale mărimilor electrice şi
neelectrice menţionate la art. 3.5.3.5. sunt depăşite.
3.5.5.1. Motoarele electrice vor fi controlate periodic în timpul funcţionării de către personalul de
serviciu, în conformitate cu ˝Instrucţiunile tehnice interne˝.
- evacuarea condensului;
3.5.5.3. Motoarele electrice se vor deconecta de la reţea, dacă au fost depăşiţi parametrii
nominali şi în special în următoarele situaţii:
- apare o creştere rapidă a nivelului de vibraţii sau apar zgomote anormale în timpul funcţionării;
3.5.5.4. Se vor utiliza perii de calitatea indicată de constructor sau echivalente cu acestea. Se vor
respecta indicaţiile date de fabricant.
3.5.6.1. Lucrările planificate de revizii şi reparaţii se efectuează simultan pentru motor, pentru
aparatajul de pornire şi mecanismul antrenat. Conţinutul şi periodicitatea acestora sunt
reglementate prin normativul PE 016/1996 ˝Normativ tehnic de reparaţii la echipamente şi
instalaţii energetice˝.
3.5.6.2. Controalele şi reviziile neplanificate ca urmare a unor incidente sau funcţionări în regimuri
cu depăşirea valorilor admise ale parametrilor electrici, ale temperaturilor şi ale vibraţiilor se vor
efectua imediat ce este posibilă oprirea motorului.
- încercarea izolaţiei înfăşurărilor statorice şi rotorice cu tensiune alternativă mărită (50 Hz);
- măsurarea amplasării periilor în poziţie corectă faţă de axa neutră (pentru motoarele de c.c.);
3.5.7.4. La luarea în primire a unui motor electric după reparaţii se procedează, după cum
urmează:
- se efectuează pornirea motorului în gol, respectiv în sarcină şi se verifică dacă parametrii lui se
încadrează în valorile prescrise de furnizori;
3.5.8.2. Se vor respecta următoarele măsuri de protecţia muncii specifice motoarelor electrice:
- motoarele electrice nu vor fi pornite decât după montarea apărătorilor de protecţie; montate la
toate părţile în mişcare;
- căile de acces în instalaţie vor fi marcate şi vor ocoli pe cât posibil partea motorului electric pe
care se află cutia de borne;
- accesul către motorul electric trebuie să fie comod şi să permită efectuarea controlului sau a
unor lucrări de verificare;
- separarea vizibilă faţă de sursa de alimentare cu tensiune, la efectuarea lucrărilor la motorul
electric sau la mecanismul antrenat.
3.6.1. GENERALITĂŢI
3.6.1.5. Pentru protecţia circuitelor electrice trebuie să se utilizeze numai siguranţe calibrate sau
întreruptoare automate echipate corespunzător.
3.6.1.6. Pentru refacerea rapidă a schemei normale de funcţionare în cazul unor declanşări de
avarie trebuie să se ia măsuri pentru asigurarea autopornirii motoarelor electrice (întreruperea de
scurtă durată a alimentării), acolo unde este adimisibilă din punct de vedere al tehnologiei
producţiei şi securităţii oamenilor.
3.6.1.9. În funcţie de tratarea neutrului (TN-S, TN-C, TT sau IT) se vor identifica şi verifica
măsurile de protecţie stabilite prin proiect.
3.6.2.1. Reglarea instalaţiilor de protecţie şi automatizare se face pe baza unui plan de reglare
întocmit de unităţile consumatoare de energie electrică.
- şirurile de cleme;
- jurnalele de cabluri;
- buletinele de verificare;
3.6.2.3. Pentru instalaţiile, echipamentele sau elementele introduse pentru prima dată în unitate,
instrucţiunile de exploatare specifice se întocmesc de către proiectant şi se avizează de către
conducerea tehnică a întreprinderii.
3.6.2.4. Instrucţiunile de exploatare specifice se reactualizează şi se vizează anual ori de câte ori
apar modificări în instalaţiile electrice respective.
3.6.2.5. În toate instalaţiile electrice care au în dotare instalaţii de automatizare vor exista registre
în care se vor consemna:
- modificările de relaje;
- comportarea releelor: starea contactelor, vibraţii anormale, blocări de contacte sau clapete etc.;
- încălzirea anormală a unor elemente ale instalaţiilor de automatizare: contacte, cleme şir etc.;
- starea obturărilor antifoc la trecerea cablurilor între încăperi, compartimente, panouri, celule
etc.;
- comportarea releelor: starea contactelor, vibraţii anormale, blocări de contacte sau clapete etc.;
- încălzirea anormală a unor elemente ale instalaţiilor de automatizare: contacte, cleme şir etc.;
- starea obturărilor antifoc la trecerea cablurilor între încăperi, compartimente, panouri, celule
etc.;
3.6.3.4. Becurile şi siguranţele arse se vor înlocui numai cu altele, având aceleaşi caracteristici cu
cele prevăzute în proiect sau în instrucţiunile tehnice interne.
3.6.3.7. Se va urmări periodic temperatura din dulapurile, cofretele sau pupitrele cu aparataj
pentru depistarea încălzirilor anormale.
3.6.3.8. În staţiile cu aparataj se va asigura accesul normal şi uşor pentru urmărire, intervenţii şi
reparaţii la dulapuri şi panouri, asigurându-se posibilitatea deschiderii uşilor cel puţin la 90 . Nu
se vor depozita materiale şi echipamente pe culoarele de acces, care ar stânjeni circulaţia
normală.
3.6.4. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI RECEPŢIA
- schema de montaj;
- clemele la care se leagă circuite cu polarităţi diferite să nu fie alăturate, între ele trebuie să
existe o clemă liberă;
- clemele prin care trec circuitele de comandă să nu fie alăturate clemelor la care se leagă
circuitele de alimentare cu tensiune operativă, între ele trebuie să existe o clemă liberă;
- verificarea corespondenţei dintre tipurile şi secţiunile cablurilor utilizate şi datele din proiect;
- verificarea marcajelor;
- probe funcţionale.
3.6.6.3. Lucrările la circuitele secundare care impun pătrunderea în instalaţiile primare, se vor
executa cu scoaterea de sub tensiune a părţilor respective din instalaţiile primare.
3.7.3. Toate aparatele de măsură trebuie să fie verificate din punct de vedere metrologic la
termene stabilite în nomenclatorul verificărilor executate de organele de stat pentru metrologie.
3.7.4. Periodic, conform prevederilor din instrucţiunile tehnice interne, personalul de exploatare
trebuie să efectueze următoarele operaţii:
3.7.5. Calitatea lucrãrilor de reparare a aparatelor trebuie sã asigure un grad ridicat de fiabilitate
în funcþionare , cu respectarea clasei de precizie iniţialã.
3.7.6. Personalul care efectuează reparaţia aparatelor de măsurare trebuie să fie autorizat de
organele de stat pentru metrologie.
3.7.9. Toate lucrările de exploatare ale aparatelor de măsurare a mărimilor electrice se va face cu
respectarea strictă a "Normelor specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice (NSPM 65/97)".
3.8.1. GENERALITĂŢI
3.8.1.8. Este interzis a se monta temporar sau definitiv, în încăperi comune sau cu ventilaţie
comună, baterii de acumulatoare cu plumb-acid sulfuric şi baterii de acumulatoare alcaline sau
nichel-cadmiu. Fac excepţie de la această prevedere bateriile de acumulatoare formate din
elemente etanşe, care pot fi montate în aceeaşi încăpere.
3.8.1.10. Periodicitatea pentru revizii tehnice (RT), reparaţii curente (RC), reparaţii capitale (RK),
se stabileşte în conformitate cu normativul "Normativ de reparaţii la echipamente şi instalaţii
energetice" (PE 016).
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM
65/97);
- Norme de prevenire, stingere şi dotare, împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi
termice (PE 009).
3.8.3.2. În încăperile în care sunt montate baterii de acumulatoare trebuie să existe o ventilaţie
naturale sau, dacă situaţia o impune, o ventilaţie forţată, care trebuie întreţinută corespunzător şi
în stare de funcţionare.
Pe uşile încăperilor respective se va monta un indicator de securitate "NU INTRA CU FOC!", iar
în interiorul camerelor de acumulatoare se vor prevedea inscripţii: "FUMATUL ŞI FOCUL STRICT
INTERZISE!".
3.8.3.5. Acidul sulfuric se păstrează în damigene de sticlă, ermetic închise (fiind interzisă
folosirea recipientelor din mase plastice), depozitate în încăperi special destinate în acest scop.
Toate vasele care conţin substanţe pentru bateriile de acumulatoare trebuie să poarte inscripţii cu
denumirea clară a substanţelor.
3.8.3.7. La operaţiile de manevrare, transvazare sau preparare a electrolitului acid sau alcalin,
personalul executant va fi echipat cu constum (şorţ) antiacid, mănuşi, cizme şi ochelari de
protecţie.
3.8.3.8. Sunt interzise păstrarea alimentelor şi consumarea lor la locul de lucru, ca şi folosirea
pentru băut a vaselor în care se ţin substanţe chimice.
3.9.1. GENERALITĂŢI
3.9.1.1. Prin instalaţii de curenţi slabi se înţeleg în general instalaţiile electrice care sunt parcurse
de curenţii de intensitate relativ mică în raport cu cei ce parcurg instalaţiile de iluminat şi forţă.
- utilizarea instalaţiei în scopul pentru care a fost proiectată; orice modificare a acesteia să se
facă numai cu acordul proiectantului de specialitate;
- scoaterea de sub tensiune, după caz, a instalaţiei la apariţia unei defecţiuni, a unei funcţionări
anormale etc.
3.9.2.1. Exploatarea instalaţiilor de curenţi slabi presupune adoptarea tuturor măsurilor tehnice şi
organizatorice, astfel că acestea să fie exploatate tot timpul cât mai aproape de parametrii
nominali. Cele mai importante dintre aceste măsuri sunt:
3.9.2.2. Controlul periodic al bunei funcţionări a instalaţiei se efectuează mai ales la instalaţiile de
avertizare, care intră în funcţiune la intervale mari de timp (instalaţiile de avertizare a depăşirii
temperaturii, presiunii etc.). Pentru acestea se simulează atingerea situaţiei anormale şi se
verifică dacă instalaţia realizează corect avertizarea. Pentru celelalte instalaţii, supravegherea
curentă în timpul exploatării este suficientă.
3.9.2.3. Verificarea periodică a integrităţii aparatelor din instalaţiile de curenţi slabi constă în
verificarea prinderii aparatelor pe scolul de montaj şi integritatea carcaselor aparatelor. Acolo
unde se constată că aparatele nu sunt bine fixate se reface prinderea. Dacă aparate sunt
deteriorate datorită lovirii sau datorită efectului curentului electric (supraîncălzire, scurtcircuit),
acestea se înlocuiesc.
- verificarea detectoarelor;
- verificarea centralei;
3.9.2.6. Verificarea detectoarelor constă în supunerea lor la un test de bază şi a unor teste de
focare. În cadrul testului de bază, se verifică comportarea detectorului la diferite influenţe ale
mediului ca: umiditatea, coroziunea, vibraţiile, variaţia tensiunii de alimentare. În cadrul testului de
focar, detectorul este supus (în laborator) la solicitări reale de incendiu (incendiu deschis,
incendiu mocnit, incendiu cu degajare puternică de fum, incendiu cu degajare puternică de
căldură şi incendiu de lichide combustibile). Aceste teste se efectuează atât la punerea în
funcţiune, cât şi în cadrul unor controale periodice de întreţinere (în principal la certificare). În
cadrul testelor periodice sunt utilizate simulările pe detector cu aparate speciale sau prin
proceduri specifice (dispunerea unui magnet pe detector, inserarea unor chei de control etc.).
3.9.2.7. Centrala este supusă unor verificări periodice care constau în:
3.9.2.8. Verificarea circuitelor de legătură se execută pentru fiecare detector în parte, la darea în
funcţiune şi prin sondaj la o parte din acestea, în controalele periodice.
3.9.2.9. Verificarea întregii instalaţii se face simulând o serie de defecte posibile în instalaţie şi
urmărind modul de semnalizare a acestora în centrală. Dacă toate semnalizările sunt corecte,
instalaţia se află în stare bună de funcţionare. Semnalizările incorecte dau indicaţii asupra părţilor
din instalaţie ce nu funcţionează corect. Toate aceste părţi din instaţie sunt supuse unui control
atent şi reparate.
3.9.3.1. Părţile metalice ale instalaţiilor şi echipamentelor de curenţi slabi care în mod normal nu
sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, se vor lega la conductorul
de protecţie PE.
3.9.3.2. În faţa şi spatele echipamentelor de interior, ale căror părţi metalice ar putea fi puse sub
tensiune accidental, se vor aşeza covoarele electroizolante.
3.9.3.3. În cazul în care elementele de cuplaj ale telefoniei de înaltă frecvenţă sunt montate în
exterior, acestea vor fi prevăzute cu împrejmuiri de protecţie din plasa de sârmă.
3.9.3.4. La lucrările în instalaţii de curenţi slabi se vor folosi scule cu mânere electroizolante, iar
aparatele de măsurare şi control alimentate de la reţea se vor lega la conductorul de protecţie
PE, la bornele special destinate acestui scop.
3.9.3.5. Lucrările la elementele de cuplaj (bobine de cuplaj, condensatoare de cuplaj, filtre etc.)
se vor executa cu scoaterea de sub tensiune.
3.9.3.6. Lucrările la instalaţiile de telefonie, de joasă şi înaltă frecvenţă, cu excepţia elementelor
de cuplaj, se vor executa de către personalul din activitatea de telecomunicaţii.
3.9.3.7. Instalaţiile de protecţie de pe cablurile de curenţi slabi nu se vor atinge decât după
verificarea lipsei tensiunii periculoase, ce poate proveni de la atingerea accidentală cu alte
instalaţii electrice sau de la descărcări electrice.
3.9.3.8. Circuitele şi cablurile de curenţi slabi vor fi identificate cu atenţie înainte de a se lucra cu
ele, pentru a nu fi confundate cu cele de energie electrică.
3.9.3.10. Antenele staţiilor fixe de radio emisie-recepţie vor fi legate la pământ în mod obligatoriu.
Ca instalaţii de legare la pământ se vor folosi prize de pământ a căror rezistenţă de dispersie nu
trebuie să depăşească 4 ohmi.
3.9.3.11. Pe timpul descărcărilor electrice atmosferice este interzis a se lucra la antena de radio
emisie-recepţie.
3.9.3.12. În cazul în care personalul din activitatea de telecomunicaţii execută şi alte lucrări decât
cele specificate în prezentul capitol se vor aplica normele de protecţia muncii specifice lucrărilor
repsective.
3.10.1. GENERALITĂŢI
3.10.1.2. Personalul care deserveşte instalaţiile de ridicat şi transportat este obligat să respecte
prevederile normelor indicate la pct. 3.10.1.1.
3.10.1.3. Personalul care deserveşte aceste echipamente acţionate electric trebuie să cunoască
instrucţiunile tehnice, construcţia şi schema electrică, principiul de funcţionare, precum şi normele
de uzură pentru elementele electrice şi mecanice.
3.10.2 EXPLOATARE
3.10.2.2. În timpul funcţionării instalaţiilor de ridicat şi transportat este interzis a se executa orice
fel de lucrare de consolidare, ungere, reglare, revizie a cablurilor, curăţarea colectoarelor şi
inelelor motoarelor electrice etc.
3.10.2.2. În condiţii normale de funcţionare pentru instalaţiile de ridicat şi transportat se
recomandă următoarele controale şi reparaţii:
3.10.2.4. Este strict interzisă repunerea sub tensiune după reparaţie a conductoarelor principale
ale cabinei maşinii de ridicat sau ale ascensorului în vederea verificării şi reglării mecanismelor şi
utilajului electric, fără permisiunea persoanei responsabile cu reparaţia.
3.10.2.5. Darea în exploatare a podului rulant sau a ascensorului după reparaţie se face numai
de persoana responsabilă cu această operaţie, care garantează şi funcţionarea fără pericol a
acestora.
3.10.2.8. Înainte de controlul ascensorului, persoana care efectuează această operaţie trebuie să
se convingă de lipsa oamenilor din galeria ascensorului şi numai după aceea va atârna pe toate
uşile de acces la cabina de la toate nivelurile, placarde cu inscripţia: "Ascensorul nu funcţionează,
este în reparaţie!"
3.10.2.9. Controlul instalaţiei electrice se va face numai în lipsa tensiunii. Mânerul întreruptorului
general deconectat se va bloca în această poziţie, iar pe mâner se va atârna o placardă cu
inscripţia: "ATENŢIE ! PERICOL DE MOARTE ! SE LUCREAZĂ !"
3.10.2.10. Este interzisa prezenţa persoanelor în cabina ascensorului în timpul verificării frânelor,
a limitatorului de viteză şi a limitatorului de fine de cursă.
3.10.3.2. Reparaţia instalaţiei electrice a ascensorului trebuie să se facă obligatoriu de cel puţin 2
persoane.
3.10.4.2. Se interzice utilizarea instalaţiilor de ridicat şi transportat fără aviz şi verificare ISCIR.
3.10.4.4. Instalaţiile de ridicat şi transportat care nu fac obiectul prevederilor ISCIR se vor monta,
exploata şi verifica după prescripţiile elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate de
ISCIR.
3.11.1. GENERALITĂŢI
3.11.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la instalaţiile electrice din zonele cu pericol de
explozie ce respectă prevederile normativului I7 în ceea ce priveşte proiectarea şi executarea.
3.11.1.3. În instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie se vor lua pe lângă măsurile de
protecţie prevăzute în capitolul 4 al normativului I7 şi măsurile de protecţie împotriva trăsnetului
din normativul I20 precum şi măsuri specifice de protecţie împotriva electricităţii statice conform
secţiunii C din normativul I7.
3.11.1.4. Pentru limitarea propagării focului de-a lungul circuitelor electrice se vor respecta
prevederile din normativul PE 107 şi SR CEI 60.332.
3.11.2. EXPLOATARE
3.11.2.1. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie să apară scântei şi arcuri electrice, condiţie
ce trebuie realizată prin proiectarea şi executarea instalaţiei electrice din aceste zone.
3.11.2.2. În zonele cu pericol de explozie este obligatoriu a se lua măsuri împotriva acumulării
electricităţii statice. Aceste măsuri trebuie corelate cu cele împotriva descărcărilor atmosferice şi
a şocurilor electrice.
3.11.2.3. Substanţele care au o rezistivitate mai mare de 10 5 sunt considerate periculoase din
punct de vedere al producerii electricităţii statice.
3.11.2.4. În zonele cu pericol de explozie este obligatoriu să se ia o serie de măsuri care să evite
acumularea electricităţii statice pe diferite materiale, utilaje sau elemente de construcţie.
Potenţiale electrostatice periculoase apar îndeosebi:
- la executarea operaţiilor de umplere şi golire a unor aliaje sau rezervoare, mai ales când
acestea se face prin cădere liberă;
- la ieşirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate şi mai ales atunci când fazele conţin şi
lichid fin pulverizat (la operaţiile de vopsire prin spriţuire);
- la transportul substanţelor sub formă de pulbere într-un flux de aer sau gaz;
- la procesele de măcinare, cernere, filtrare a aerului sau gazelor, impurificare cu praf sau la
desprăfuire;
- la cauciucarea pânzeturilor;
3.11.2.5. În zonele cu pericol de explozie se pot produce descărcări între părţi ale unor instalaţii
sau construcţii cu potenţiale diferite ce au urmare accidente grave sau distrugeri de bunuri.
3.11.2.7. Rezistenţa prizei de pământ, folosită numai pentru descărcarea electricităţii statice,
trebuie să fie de maximum 100 .
3.11.3.1. Verificarea instalaţiilor electrice din zonele cu pericol de explozie în afară de prevederile
de ordin general va respecta şi prevederile din prezentul capitol.
3.11.3.2. La verificare se va utiliza în mod obligatoriu proiectul părţii tehnologice cu marcarea
zonelor cu pericol de explozie şi clasa de temperatură.
3.11.3.3. Pentru a urmări dacă instalaţiile electrice au fost executate corect (conform normativelor
în vigoare) şi dacă sunt într-o stare de utilizare normală ele se verifică:
- la punerea în funcţiune;
- în mod periodic.
3.11.3.5. Verificarea ori de câte ori se face o modificare importantă în instalaţie se face la fel ca şi
verificarea definitivă, dar numai asupra părţii care s-a modificat.
3.11.3.6. Verificarea periodică are drept scop să controleze starea în care se găsesc instalaţiile
electrice la momentul dat.
3.11.3.7. Verificările periodice se fac la intervale regulate, care depind de acţiunea mediului
asupra instalaţiilor electrice, dar nu mai rar de
6-12 luni.
- etanşeitatea instalaţiei;
3.11.4.2. Se va verifica dacă valoarea debitului de aer pentru ventilarea încăperilor unde se
exploatează instalaţii electrice ţine seama de degajarea simultană a mai multor noxe sub formă
de gaze, vapori sau pulberi cu pericol de incendiu sau explozive. În acest caz debitul de aer
pentru ventilare va fi dat de suma valorilor debitelor de aer necesare diluării fiecărei noxe în
parte.
3.11.4.3. În cazul în care în încăperile cu instalaţii electrice apar degajări bruşte şi neprevăzute
de substanţe inflamabile sau explozive, atunci ele vor fi dotate suplimentar cu instalaţii de
ventilare de avarie, numai pentru evacuare, independente de instalaţiile de ventilare normale
pentru diluţia noxelor.
3.11.4.4. Este interzisă folosirea instalaţiilor de ventilare comune mai multor încăperi în cazul în
acestea există surse de pulberi sau substanţe sub formă de gaze, care prin amestec pot da
naştere la combinaţii inflamabile, explozive sau toxice.
3.11.4.5. În cazul când în încăperile cu instalaţii electrice se constată degajări de vapori sau
existenţa unor pulberi care pot forma cu aerul amestecuri inflamabile sau explozive, se vor monta
urgent instalaţii de ventilare echipate cu echipamente în construcţie antiexplozivă şi totodată se
vor prevede dispozitive pentru împiedicarea transmiterii flăcărilor.
3.11.4.6. Instalaţiile respective trebuie să fie dotate cu aparate portabile sau, după caz, cu
instalaţii automate fixe de detecţie şi semnalizare a concentraţiilor de gaze sau pulberi toxice,
inflamabile sau explozive.
3.12.1. GENERALITĂŢI
3.12.1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la agregatele de sudare, fixe sau mobile, de
curent continuu şi alternativ.
3.12.1.2. Spaţiile în care se execută în mod continuu sudarea electrică trebuie să fie bine
ventilate. Se interzice prezenţa substanţelor uşor inflamabile în încăperile în care se sudează.
3.12.2. EXPLOATARE
3.12.2.1. Agregatele de sudare trebuie să se instaleze cât mai aproape de punctul de lucru, să fie
bine protejate contra deteriorărilor şi murdăririi.
3.12.2.2. Agregatul de sudare cu un singur punct de lucru trebuie să fie protejat cu siguranţe
fuzibile pe partea reţelei de alimentare. Agregatele cu mai multe puncte de lucru trebuie să
posede în afară de protecţia maximală de curent în circuitul general de sudare şi siguranţe pe
fiecare circuit spre locul de sudare.
3.12.2.3. Transformatoarele monofazate de sudare trebuie să fie distribuite uniform între diferitele
faze ale reţelei infazate.
3.12.2.4. Agregatele de sudare cu arc pot fi legate direct la reţelele electrice de distribuţie cu
tensiunea de maximum 500 V.
3.12.2.6. Nu se admite reglarea curentului unui agregat de curent alternativ cu ajutorul unei
bobine de şoc în timpul lucrului, când circuitul secundar este închis.
3.12.3.1. Tensiunea în gol a agregatelor de sudare trebuie să fie în jur de 60-75 V, iar tensiunea
de ardere a arcului electric trebuie să aibă valori de 20-40 V.
3.12.3.2. Rezistenţa de izolaţie a pieselor conductoare de curent din circuitul de sudare trebuie să
fie de cel puţin 0,5 M. Izolaţia trebuie să se verifice cel puţin o dată la 3 luni, iar în cazul sudării
automate sub strat de flux, o dată pe lună.
3.12.3.3. La sudarea electrică prin puncte, măsurarea curentului şi a puterii absorbite de agregat,
precum şi a rezistenţei ohmice a circuitului secundar al agregatului de sudare trebuie să se facă
cel puţin o dată pe lună. În cazul creşterii rezistenţei circuitului secundar cu mai mult de 25 din
rezistenţa iniţială, trebuie luate măsuri pentru aducerea la valoarea rezistenţei iniţiale.
3.12.3.4. Tensiunea aplicată la electrozi sau la dispozitivele de contact ale maşinilor pentru
sudarea prin puncte, nu trebuie să depăşească tensiunea stabilită de către întreprinderea
constructoare.
3.12.3.5. Temperatura diferitelor piese ale agregatelor de sudare nu trebuie să depăşească 75 C
(excepţie făcând piesele portelectrozi). La constatarea unei depăşiri a acestei temperaturi,
agregatul trebuie să fie oprit.
3.12.4.1. Sudarea cu arc electric (manuale sau automată) în interiorul rezervoarelor, cazanelor şi
în alte construcţii metalice închise este permisă cu condiţia ca instalaţia de sudare să fie
înzestrată cu un dispozitiv, special care să deconeteze circuitul de sudare la întreruperea arcului
cu o temporizare de maximum 0,5 secunde.
3.12.4.5. Toate manetele, mânerele pe care trebuie să le atingă sudorul în timpul sudării, trebuie
să fie executate din material izolant sau să fie izolate perfect faţă de corpul dispozitivului de
sudare.
3.13.1.3. Defectele care pot avea loc în instalaţiile electrice pot face ca elementele metalice care
în mod normal nu sunt sub tensiune (carcase, construcţii metalice, suporţi, stâlpi, uşi metalice
etc.) să primească tensiune prin elementul defect; în astfel de situaţii, tensiunile de atingere sau
tensiunile de pas trebuie să aibă valori sub limitele maxime admise pentru evitarea pericolelor de
accidentare a personalului de deservire.
3.13.1.4. Valorile limită de periculozitate pentru curentul şi tensiunea electrică asupra corpului
uman sunt condiţionate de: tipul instalaţiei electrice (de joasă sau înaltă tensiune), modul de
tratare a neutrului reţelei, protecţia instalaţiei (timpul de deconectare), amplasamentul instalaţiei
(suprateran sau subteran), tipul de utilaj (fix sau portabil), zona de amplasare (cu circulaţie
aglomerată sau redusă) din care rezultă alegerea soluţiei practice de realizare a instalaţiei de
legare la pământ.
3.13.1.5. Valorile curenţilor admişi prin corpul omului şi ale tensiunilor de atingere şi de pas sunt
cele din STAS 2612/87.
- conductoarele de ramificaţie;
- verificarea existenţei unei legături eficiente între prizele de pământ şi conductoarele principale
de legare la pământ;
- verificarea prin sondaj a elementelor prizelor de pământ (electrozi, îmbinări etc.) situate în
pământ; verificarea se face prin dezgropare, numărul de elemente dezgropate fiind stabil prin
normativele în vigoare (PE 116);
3.13.3.1. Principalele verificări ale instalaţiilor de legare la pământ în timpul exploatării sunt:
- verificarea prin sondaj a gradului de corodare al electrozilor prin dezgroparea unor părţi ale
acestora, de preferinţă în zonele de îmbinare; în cazul în care se constată o reducere a grosimii
electrozilor plaţi, respectiv a diametrului electrozilor rotunzi cu mai mult de 1/3 din valoarea
iniţială, se înlocuiesc toţi electrozii prizei de pământ;
- verificarea legăturii dintre priză de pământ şi elementele care trebuie legate la pământ;
3.13.3.2. Verificările instalaţiei de legare la pământ se vor efectua numai de electricieni autorizaţi.
3.13.3.3. Fiecare instalaţie de legare la pământ din întreprinderile industriale trebuie să aibă o fişă
tehnică care să cuprindă:
- verificarea izolaţiei între conductorul neutru şi confecţiile metalie de joasă tensiune legate la
priza de înaltă tensiune a punctului de transformare (proba se execută numai la posturi de înaltă
tensiune/joasă tensiune, la care priza de joasă tensiune este separată de priza de înaltă tensiune
a postului la care se leagă confecţiile metalice ale punctului de transformare).
3.14.1.6. Înlocuirea fuzibilelor arse cu altele calibrate trebuie să se execute numai când
condensatoarele nu sunt sub tensiune şi când sunt complet descărcate.
3.14.1.7. Luarea de probe de ulei din cuvele condensatoarele în timpul exploatării este interzisă.
- este interzisă îngroparea condensatoarelor defecte sau depozitarea lor în alte condiţii decât cele
indicate în prescripţiile sus menţionate.
- lucrărilor publice;
- lucrărilor de terasamente;
- lucrărilor similare.
3.14.2.8. Legarea la pământ a echipamentelor electrice supuse la deplasări frecvente sau vibraţii
trebuie să se facă numai cu conductoare flexibile.
3.14.2.11. Echipamentele şi aparatele electrice trebuie să fie alimentare de la prize protejate prin
dispozitive cu un curent diferenţial nominal de cel mult 30mA, alimentate la o tensiune de
protecţie foarte joasă sau protejate prin separare electrică a circuitelor, fiecare priză de curent
fiind alimentată printr-un transformator de separaţie.
- pentru tipul 1 intervalul de timp trebuie să fie mai mic de 0,15 s.;
- pentru tipul 2 intervalul de timp trebuie să fie mai mic de 0,5 s.;
- grup electrogen;
- baterie de acumulatoare;
3.14.3.4. Grupurile electrogene trebuie să fie verificate lunar timp de 15-20 min. (pentru ca grupul
să ajungă la temperatura de funcţionare).
- nivelul carburantului;
- nivelul acidului din acumulator (se va completa cu apă distilată dacă este cazul).
- presiunea uleiului;
- temperatura de răcire;
- presiunea uleiului;
- frecvenţa curentului;
- turaţia motorului.
3.14.3.9. Dacă în timpul exploatării grupului electrogen apar următoarele semnalizări de avarii, se
va trece la remedierea lor:
[top]
4.1. GENERALITĂŢI
4.1.1. La exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune se vor aplica atât prescripţiile din
"Normele specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSPM
65/97)" cât şi "Normele generale de protecţie a muncii" elaborate de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii.
4.1.2. Toate instalaţiile electrice trebuie să fie astfel construite, montate, exploatate şi reparate,
încât să se prevină accidentele.
4.1.3. Instalaţiile electrice temporare sau cele în faza de experimentare trebuie să îndeplinească
aceleaşi condiţii din punct de vedere al protecţiei împotriva accidentelor, ca şi instalaţiile
definitive.
4.1.4. Instalaţiile electrice care din diferite motive (uzura, deranjamente etc.) nu se încadrează în
prevederile tehnice în vigoare trebuie readuse la parametrii nominali de funcţionare cu ocazia
lucrărilor de reparaţii, iar până la remediere se vor lua măsurile necesare pentru evidenţierea şi
avertizarea lor.
4.1.5. Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea normelor de protecţia muncii este obligatorie pentru
întregul personal angrenat în activitatea de exploatare, reparaţii, construcţii-montaj, conform
atribuţiilor ce îi revin.
4.1.6. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice trebuie să fie sănătos din
punct de vedere fizic şi psihic, să posede calificarea profesională necesară, să cunoască şi să
respecte normele de protecţia muncii şi să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a
persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor.
4.1.7. Instructajul personalului privind protecţia muncii se efectuează în conformitate cu
prevederile normelor republicane de protecţia muncii şi a reglementărilor departamentale.
4.1.8. Fişa de instructaj trebuie semnată de către persoana căreia i s-a făcut instructajul şi de
către persoana care a efectuat instructajul, confirmând prin aceasta că materialul predat la
instructaj a fost însuşit.
4.1.9. Personalul de exploatare şi reparaţii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice în
exploatare trebuie să fie autorizat. Autorizarea se va face în conformitate cu normativul
"Regulamentul pentru autorizarea electricienilor din punct de vedere al normelor de protecţia
muncii".
4.1.11. Din punct de vedere al măsurilor de evitare a accidentelor de natură electrică, lucrările
care se pot executa în instalaţiile electrice în exploatare se împart în:
4.2.1. Pentru executarea de lucrări sau manevre în instalaţiile electrice este permisă dotarea
numai cu mijloace de protecţie, scule, dispozitive şi utilaje specifice care sunt omologate.
4.2.2. Mijloacele de protecţie, sculele, dispozitivele şi utilajele specifice vor fi verificate vizual la
începutul activităţii zilnice sau înainte de folosire, după caz. Este interzisă utilizarea celor defecte
sau al căror termen de încercare periodică este depăşit.
4.2.3. Cizmele electroizolante se folosesc întotdeauna împreună cu unul sau mai multe mijloace
de protecţie electroizolante cu excepţia cazului în care cizmele electroizolante se folosesc ca
mijloc de protecţie împotriva tensiunii de pas.
4.2.5. Pentru protecţia împotriva efectelor acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice se
vor folosi ochelari de protecţie, căşti de protecţie, centuri de siguranţă.
4.2.6. La exploatarea instalaţiilor electrice sub tensiune se vor folosi următoarele scule,
dispozitive şi utilaje:
- scări electroizolante;
- etc.
4.3.2. În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecţie
împotriva descărcărilor electrice datorate electricităţii statice.
4.3.3. În locurile cu praf sau umezeală, cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să se
folosească numai utilaje, aparate şi echipamente electrice de construcţie specială (etanşe la praf,
umezeală, în construcţii antiexplozive etc.).
4.3.5. Siguranţele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu siguranţe originale şi calibrate,
conform indicaţiilor proiectantului.
4.3.6. Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a
unui echipament electric să se aducă modificări faţă de proiect. În cazurile speciale se pot
efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
4.3.8. Darea în exploatare a instalaţiilor electrice trebuie făcută numai după ce s-a constatat că s-
au respectat normele de securitate a muncii.
- instrucţiuni de exploatare;
4.3.10. Pentru protecţia împotriva şocurilor electrice se vor folosi mijloacele tehnice conform
STAS 12604-87.
4.3.11. În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei electrice sau
a echipamentelor electrice trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
- părţile active aflate sub tensiune, la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică
decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.)
indicată în documentaţia tehnică specifică;
- părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita
admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
4.3.12. Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în instalaţii
scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoaterea de sub tensiune a
instalaţiilor şi echipamentelor electrice.
4.3.13. Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să
fie dotate în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de
protecţie:
- indicatoare de tensiune;
4.3.14. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat, autorizat
şi instruit a lucra cu respectivele echipamente.
4.3.16. Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii pe timp
de ploaie, furtună, viscol sau dacă locul respectiv nu este bine iluminat, cu excepţia unor situaţii
speciale, reglementate prin norme specifice de securitate a muncii.
4.4.2. La exploatarea sculelor electrice portabile este obligatorie respectarea prevederilor din
normativul "Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
(NSPM 65/97)".
4.4.3. Se interzice conectarea sculelor electrice portabile direct la tablourile de distribuţie. Ele se
vor alimenta numai prin intermediul prizelor monofazate şi trifazate iar acolo unde este impus prin
normative se vor alimenta prin intermediul transformatoarelor de separaţie.
4.4.4. Pentru prevenirea accidentelor la utilizarea sculelor electrice portabile se vor verifica:
- bunăstarea reductorului prin rotirea cu mâna a axului sculei (motorul electric fiind deconectat);
- să predea scula electrică, chiar şi pentru un scurt timp, altor persoane care nu sunt calificate
corespunzător;
- să lucreze la o înălţime mai mare de 2,5 m faţă de podea pe scări mobile, neasigurate etc.
4.4.6. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie înzestrate cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor
necomandată.
4.4.7. Pentru prevenirea accidentelor uneltele electrice portabile trebuie să fie verificate periodic
de către personalul de specialitate.
4.4.8. De asemenea, toate uneltele electrice vor fi verificate cu atenţie la începutul schimbului,
cele care nu corespund condiţiilor normale de lucru vor fi înlocuite cu altele corespunzătoare.
[top]
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi
termice (PE 009/93).
- Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60/97, aprobată cu Legea nr. 212/97.
5.4. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât proprietarilor şi
administratorilor instalaţiilor în funcţiune, cât şi unităţilor şi personalului care exploatează aceste
instalaţii.
[top]
ANEXA
15. NSPM 65/1997 Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
16. PE 126/1982 Regulament de exploatare tehnică a echipamentelor electrice din distribuţia primară
[top]