SOLUŢII CADRU DE CONTORIZARE A CONSUMURILOR DE APĂ,

GAZE NATURALE ŞI ENERGIE TERMICĂ AFERENTE

INSTALAŢIILOR DIN BLOCURILE DE LOCUINŢE

 Indicativ SC 002 – 98

Cuprins

* OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

* CONDIŢII GENERALE DE CONTORIZARE
* SCHEME DE INSTALAŢII PENTRU CONTORIZARE
* CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTAJ A INSTALAŢIILOR DE CONTORIZARE AFERENTE
APARTAMENTULUI
* DETALIEREA MODULUI DE AMPLASARE ŞI MONTAJ A CONTOARELOR
* TIPURI DE CONTOARE
* EXEMPLIFICĂRI
* PIESE DESENATE

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Soluţiile cadru de contorizare a consumurilor de apă rece, apă caldă, energie termică şi gaze
naturale, se aplică instalaţiilor din blocurile de locuinţe noi, precum şi din cele existente, dacă
sunt îndeplinite condiţiile tehnice şi economice în vederea contorizării individuale, pe apartament.

1.2. La proiectarea şi executarea instalaţiilor de contorizare a consumurilor de apă, energie

termică şi gaze naturale se vor avea în vedere, pe lângă prezentele prevederi şi cele cuprinse în:

 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor – P 118

 Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare – I 9
 Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală I 13
 Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale –
I 6.
 Soluţii şi detalii de montaj pentru contoare de apă rece, apă caldă şi energie termică –
SC 001
 Dotarea cu instalaţii a clădirilor de locuit pentru îmbunătăţirea condiţiilor de confort ale
ocupanţilor, ordin MLPAT nr.25/N/10.11.1993
 Indicaţiile producătorilor de echipamente aferente contorizării.

1.3. Prevederile din acestă reglementare au caracter de recomandare, cu excepţia celor

referitoare la cerinţele de calitate conform Legii 19/1995, care sunt obligatorii.

[top]

2. CONDIŢII GENERALE DE CONTORIZARE

2.1. Pentru contorizarea pe apartament, se prevăd:

 Contor de debit pentru apă rece;

 Contor de debit sau de energie termică pentru apă caldă de consum;
  Contor de energie termică pentru încălzire;
 Contor volumetric pentru gaze naturale (conform Normativului I 6).

2.2. Blocurile de locuinţe care au la parter şi mezanin spaţii comerciale sau de birouri, vor avea
pentru acestea, conducte separate de alimentare cu apă rece, apă caldă de consum, de încălzire
centrală şi de gaze naturale, prevăzute fiecare cu contoarele respective.

2.3. În centralele termice şi staţiile hidrofor amplasate în blocurile de locuinţe vor fi prevăzute
contoare de apă rece, apă caldă de consum, energie termică şi gaze naturale combustibile.

2.4. În cazul blocurilor de locuinţe alimentate cu apă rece, apă caldă de consum, apă caldă
pentru încălzire şi gaze naturale din reţelele exterioare, se vor prevedea contoare pe racordurile
respective la fiecare bloc şi/sau scară de bloc.

2.5. Contoarele de apă rece, apă caldă de consum şi de energie termică pentru apartamente se
vor monta în nişe, amplasate în casa scării şi prevăzute cu sistem de închidere.

2.6. Accesul la contoare va fi permis numai personalului autorizat.

2.7. Pentru a facilita citirea contoarelor generale de apă rece, apă caldă şi energie termică, nişele
vor fi dotate cu o priză electrică la care se va branşa o lampă electrică portabilă. Priza electrică
se va racorda la instalaţia electrică comună a blocului.

2.8. În cazul contoarelor de energie termică de apartament care funcţionează cu energie electrică
din reţea, alimentarea se va face printr-un circuit din instalaţia electrică aparţinând apartamentului
respectiv.

2.9. Coloanele de alimentare cu apă rece, apă caldă de consum şi apă caldă pentru încălzire
precum şi ramificaţiile acestora spre fiecare apartament se vor izola termic, cu excepţia
tronsoanelor pe care sunt montate contoarele şi anexele acestora.

2.10. Contoarele de energie termică generale (la nivelul de bloc sau scară de bloc care
funcţionează cu energie electrică vor fi alimentate printr-un circuit alimentat din instalaţia electrică
comună blocului.

2.11. În cazul blocurilor noi se recomandă gruparea camerelor de băi şi bucătării pe acelaşi ax,
apropiat de pereţii adiacenţi ai casei scării, pentru posibilitatea racordării uşoare şi aplicării
contorizării la nivel de apartament.

[top]

3. SCHEME DE INSTALAŢII PENTRU CONTORIZARE

3.1. Scheme de alimentare cu apă rece şi caldă în sistem de contorizare pe apartament

3.1.1. Clădirile de locuit colective pot fi alimentate de la reţeaua orăşenească sau de la o staţie
de hidrofor alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.

3.1.2. Alimentarea cu apă rece şi caldă a fiecărui nivel se face dintr-una sau mai multe coloane
principale amplasate în zona casei scării confecţionate din ţevi de oţel zincat, iar prin intermediul
unei casete realizate prefabricat sau din nişe special create se va alimenta fiecare apartament. În
casetă se montează un contor pe fiecare din plecările de apă rece şi caldă proprie fiecărui
apartament.

3.1.3. Pentru contorizarea consumurilor de apă rece şi caldă şi de energie termică pentru
consumatorii suplimentari (exemplu: spălătorii comune), se vor prevedea instalaţii de contorizare
proprii.

3.1.4. Pentru a evita eventualele scurgeri de apă pe echipamentele de contorizare de la nivelele

inferioare toate trecerile coloanelor principale din planşee se fac folosind tuburi de protecţie
etanşe care vor depăşi partea superioară finită a planşeului cu cca 2 cm.

3.1.5. În interiorul apartamentului la punctele de consum (băi, grupuri sanitare şi bucătării) se vor
monta distribuitoare de apă rece şi caldă cu robinete principale de închidere şi cu racorduri care
permit alimentarea fiecărui obiect sanitar în parte. Pe fiecare racord se montează robinete de
închidere manevrabile uşor cu cheie specială.

În acest caz conductele de distribuţie spre punctele de consum pot fi executate din polietilenă
reticulară rezistentă la temperatură ridicată (80 – 90oC) montate în tuburi de protecţie (tub în tub).

Lucrările de instalaţii nu necesită operaţii de sudură, ci numai îmbinări de piese speciale filetate
cu racord la distribuitor şi la poziţia de alimentare a obiectului sanitar, respectiv unde sunt
montate în prealabil racorduri speciale pentru racordarea armăturilor de serviciu.

3.1.6. Conductele de alimentare a obiectelor sanitare pot fi montate deasupra planşeului de beton
armat, înglobate în straturile de finisaj ale pardoselii sau montate în plintă, cu luarea unor măsuri
de protecţie la trecerea conductelor prin dreptul deschiderii uşilor sau zonelor de trecere.

3.1.7. Instalaţiile din cadrul apartamentelor pot fi executate din ţevi de oţel zincat, cupru sau alte
materiale agrementate în acest scop.

3.2. Scheme de alimentare cu agent termic pentru încălzire în sistem monotubular cu

contorizare pe apartament

3.2.1. Coloanele cu plecarea din distribuţia inferioară pot să alimenteze 1-2 apartamente pe etaj,
prin câte o conductă proprie fiecărui apartament. Aceste coloane sunt montate în câte o casetă
sau nişă special amenajată cu spaţii corespunzătoare (puncte de distribuţie).

3.2.2. Conductele de distribuţie orizontale se pot monta în interiorul apartamentului, în spaţiul

dintre placa de beton şi pardoseala finită sau în plintă.

3.2.3. După alimentarea corpurilor de încălzire, conform schemei monotubulare, se va realiza

racordarea la conducta de întoarcere a coloanei.

3.2.4. Pe conducta de întoarcere se prevede un contor de energie termică, iar pe conducta de

ducere un electroventil cu două căi, comandat de un termostat amplasat într-o cameră de
referinţă a apartamentului.

3.2.5. Distribuţia monotub foloseşte, de regulă, conducte din material plastic rezistent la
temperatura agentului termic, iar protecţia este de tip ţeavă în ţeavă. În funcţie de mărimea
apartamentului se pot realiza una sau mai multe bucle de distribuţie monotub care alimentează
un număr de corpuri de încălzire. Racordarea corpurilor la buclă este în paralel.
3.2.6. Echilibrarea hidraulică a buclelor se realizează cu un robinet de reglare amplasat pe bucla
de întoarcere cu prize de măsurare a debitului şi presiunii.

3.2.7. Aparatele şi armăturile se vor racorda prin intermediul unor fitinguri speciale, montate în
caseta sau în nişa de pe nivel pentru fiecare coloană verticală.

3.2.8. La fiecare corp de încălzire se prevede un robinet special cu 4 căi, având 2 căi la corpul de
încălzire şi 2 căi la conducta monotub, cu posibilităţi de reglare. (Se poate monta şi un ejector tip
Venturi).

3.2.9. Traseul buclelor monotub se alege astfel încât să nu se inter4secteze în apartament cu alte
instalaţii.

3.2.10. La realizarea schemei monotub este necesar să se consume întregul ecart de

temperatură între intrarea şi ieşirea din fiecare corp de încălzire.

3.2.11. La probarea instalaţiei se va urmări asigurarea etanşeităţii înainte de îngroparea

instalaţiilor în straturile pardoselii sau înainte de montarea lor în plintă prin probe la cald şi la
rece.

3.2.12. După alimentarea corpurilor de încălzire conform schemei monotubulare, se va realiza

racordarea instalaţiei de încălzire a apartamentului la conducta de întoarcere a coloanei.

3.2.13. În nişa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare a presiunii şi o pompă de

circulaţie retur cu armăturile aferente în situaţia în care se doreşte realizarea unor reglaje fine
calitative la nivel de apartament.

3.3. Scheme de alimentare cu agent termic în sistem bitubular, cu contorizare pe

apartament

3.3.1. Folosirea distribuitoarelor – colectoarelor în interiorul apartamentului presupune o schemă

de distribuţie orizontală bitubulară.

3.3.2. Legarea corpurilor de ăncălzire la conducta de tur şi retur se face cu racorduri fixe şi
independente.

3.3.3. Distribuitoarele – colectoarele se amplasează într-un punct de control cu acces uşor şi

după caz, se prevăd şi contoare.

3.3.4. Din distribuitoarele – colectoarele de apartament se alimentează separat fiecare corp de

încălzire.

3.3.5. Fiecare corp de încălzire este racordat fără discontinuităţi cu ajutorul unor conducte de
diametru mic din polietilenă reticulară, din polibutan sau din cupru.

3.3.6. Pentru realizarea unui control cât mai eficient al parametrilor agentului termic, ansamblurile
distribuitor -–colector pot fi prevăzute cu robinete cu trei căi pentru realizarea amestecului tur-
retur, comandate de termostate de ambianţă.

3.3.7. Pozarea conductelor se poate face pe planşeul de beton al nivelului curent în grosimea
stratului de finisaj al pardoselii cu luarea unor măsuri de protecţie în zona uşilor.
3.3.8. Instalaţiile de încălzire cu distribuţie de nivel executate cu conducte din polietilenă necesită
executarea probei de presiune în două faze:

 O fază preliminară, în care se admite, de regulă, o scădere de presiune de 0,1 bar/5

minute, fără pierderi de apă pe la îmbinări;
 Proba propriu-zisă, cu o durată de 2 ore, la care se admite o pierdere de presiune de
maxim 0,1 bar/oră, fără piederi de apă. De regulă, presiunea de probă este de 1,5 x
presiunea de serviciu.

3.3.9. Golirea instalaţiei de încălzire se poate realiza prin racordarea la ştuţul de golire al
colectorului a unei surse portabile de aer comprimat, de mică capacitate şi evacuarea apei la cel
mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la ştuţul de golire al distribuitorului.

3.3.10. Pentru clădirile locuite în mod continuu în perioada de iarnă, la care nu există pericolul de
îngheţ se poate renunţa la golirea instalaţiei.

3.3.11. Dezaerisirea instalaţiei implică dezaerisirea. Deasemenea, vor fi montate ventile

automate de dezaerisire, atât pe distribuitor, cât şi pe colector ca şi în punctele cele mai înalte ale
instalaţiei, acordând atenţie pantelor conductelor, pentru evitarea formării unor saci de aer.

3.4. Scheme de alimentare cu gaze naturale în sistem de contorizare pe apartament

3.4.1. Clădirile de locuit pot fi alimentate cu gaze naturale numai din conductele de distribuţie
situate pe strada din dreptul imobilelor respective.

3.4.2. Gazele naturale se folosesc pentru alimentarea maşinilor de gătit din bucătării, pentru
prepararea agentului termic (la clădirile cu centrală termică proprie) şi eventual, pentru alţi
consumatori (ex: spălătorii de rufe etc.).

3.4.3. La alegerea traseelor instalaţiilor interioare de gaze naturale, condiţiile de siguranţă în

funcţionare au prioritate faţă de orice alte condiţii.

3.4.4. Conductele de gaze naturale se montează aparent la planşee şi pe pereţi,

3.4.5. Pentru alimentarea bucătăriilor, apartamentelor conductele de distribuţie se vor monta în

casa scării, pe fiecare nivel, fiind alimentate de una sau mai multe coloane montate (în funcţie de
regimul de înălţime şi numărul de apartamente pe nivel al clădirii).

3.4.6. Pentru alimentarea fiecărei bucătării se va prevedea un racord separat din conducta de
distribuţie, pe care se va monta un contor individual pentru gaze naturale.

3.4.7. Contorul se va monta în casa scării, în exteriorul apartamentului urmărindu-se atât

protejarea împotriva lovirii accidentale cât şi un acces uşor pentru citire.

3.4.8. Pe conductele de racord la fiecare apartament, înainte de contor, se va prevedea un

robinet cu cep pentru gaze naturale.

3.4.9. Montarea contoarelor se face în poziţie verticală, la distanţă de cca. 3-5 cm faţă de perete,
susţinute de două racorduri olandeze, respectându-se instrucţiunile de montaj ale fabricantului.
3.4.10. În apartamente se va urmări traseul cel mai scurt spre bucătărie, evitându-se amplasarea
conductei de gaze naturale în camerele de locuit, băi, încăperi în care se păstrează alimente,
materiale inflamabile ori corozive sau încăperi neventilate.

3.4.11. Conductele vor fi executate din ţeavă de oţel neagră, îmbinată cu fitinguri uzinate,
etanşate cu fuior de cânepă şi vopsea de miniu de plumb, bandă de teflon sau klingherit.

3.4.12. Pentru alte consumuri decât cele pentru bucătării (centrală termică, cazan de fiert rufe la
spălătorie) se vor prevedea contoare separate.

Acestea se vor monta în exteriorul clădirii, aparent pe perete sau în lfiride realizate conform
STAS 4326.

[top]

4. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTAJ A INSTALAŢIILOR DE

CONTORIZARE AFERENTE APARTAMENTULUI

4.1. Instalaţii de apă rece, apă caldă şi energie termică

4.1.1. Din racordul blocului de apă caldă, rece şi energie termică se realizează o reţea de
distribuţie pentru alimentarea coloanelor amplasate în casa scării.

4.1.2. Se recomandă pentru coloanele de alimentare principale ţevi de oţel zincat, pentru
instalaţia sanitară şi de oţel, neagră, pentru instalaţia de încălzire, iar pentru conductele de
legătură ţevi din mase plastice, rezistente la temperatură (de tipul polipropilenă sau polietilenă de
înaltă densitate).

4.1.3. Pe fiecare coloană de apă rece şi caldă şi8 energie termică se vor monta robinete de
închidere.

4.1.4. Pentru conductele care se montează aparent (în plintă) se va avea în vedere aspectul
estetic, precum şi protecţia faţă de lovituri.

4.1.5. La trecerea conductelor prin pereţi sau elemente de construcţii conductele se vor monta în
tuburi de protecţie (manşoane).

4.1.6. Ghenele de instalaţii necesare montării contoarelor se vor amplasa pe casa scării în zona
intrării în apartament.

4.1.7. Se va evita montarea conductelor în spaţii în care temperatura poate scădea sub 0oC.

4.2. Instalaţii de gaze naturale combustibile

4.2.1. Soluţiile de montare a contoarelor individuale la blocurile de locuinţe existente şi noi depind
de amplasarea bucătăriilor faţă de casa scării.

4.2.2. Pentru blocurile de locuinţe noi se vor adopta soluţii de montare a contoarelor individuale în
casa scării sau în bucătării (numai pentru maşinile de gătit din bucătării) prin organizarea spaţiilor
din punct de vedere arhitectural şi constructiv.
4.2.3. Contorizarea individuală a consumului de gaze naturale combustibile va trebui să respecte
reglementările în vigoare specifice, precum şi Normativul pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6.

4.2.4. În cazul montării contoarelor individuale pe casa scării, aceasta trebuie să fie ventilată
natural permanent pentru evitarea acumulărilor accidentale de gaze.

[top]

5. DETALIEREA MODULUI DE AMPLASARE ŞI MONTAJ A CONTOARELOR

5.1. Apă rece, caldă şi energie termică

5.1.1. Pentru a se putea face o înregistrare corectă a consumurilor sunt necesare, la montarea
contoarelor, următoarele componente:

 Două robinete de izolare care să încadreze contorul;

 Un filtru de impurităţi (unele contoare îl au inclus);
 Două tronsoane rectilinii, a căror lungime va fi precizată de producător, montate în aval şi
amonte de contor;
 O clapetă de sens sau un robinet de reţinere cu ventil;
 Un ştuţ pentru montarea unui manometru şi un ştuţ pentru montarea unui termometru (în
cazul contoarelor de energie termică);
 2 senzori de temperatură care măsoară temperatura agentului termic din instalaţie,
montate pe conducta de tur şi pe cea de retur.

5.1.2. Elementele componente ale contoarelor trebuie să permită demontarea şi înlocuirea

acestora în caz de defecţiune.

5.1.3. Poziţia de montaj a contorului poate fi pe orizontală sau pe verticală.

5.1.4. Pentru montarea contoarelor de apă rece şi caldă şi energie termică la nivel de apartament
se prevăd detalii tip de montaj a contoarelor în varianta:

a. cu filtru inclus în contor;

b. fără filtru inclus, pentru dimensiunea uzuală DN 20, 25 mm.

5.2. Gaze naturale

5.2.1. Contoarele de gaze naturale combustibile se pot monta la 1,8 – 2m de la pardoseală

pentru citirea uşoară.

5.2.2. La blocurile noi de locuinţe se vor adopta numai soluţii tehnice de montare a contoarelor
individuale în casa scării.

5.2.3. Pentru clădirile existente se pot monta contoare şi în interiorul apartamentelor.

5.2.4. În cazul montării contoarelor individuale în bucătării trebuie respectate următoarele condiţii:
  carcasele contoarelor să reziste la temperaturi înalte conform prevederilor EN 1359/93;
 distanţa dintre contor şi aparatul de utilizare cu flacără liberă să fie de minimum 1,0m;

 înălţimea de montare, măsurată de la pardoseala încăperii până la baza contorului să fie

de minimum 1,5m;

 contoarele să garanteze condiţiile de etanşeitate şi siguranţă în exploatare.

[top]

6. TIPURI DE CONTOARE

6.1.Generalităţi

6.1.1. Contoarele trebuie să respecte prevederile standardelor în vigoare şi normele naţionale de

metrologie ale B.R.M.L. care sunt în conformitate cu normele internaţionale elaborate de
Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală (O.I.M.L.).

6.1.2. Contoarele de apă rece şi caldă sunt aparate de măsură a volumului şi debitului. Se
recomandă folosirea pentru apă rece a contoarelor pentru temperaturi de la 0oC la 30oC, iar
pentru apă caldă cele pentru temperaturi de la 0oC la 90oC. Pentru măsurarea agentului termic se
utilizează contoare de energie termică.

6.1.3. Introducerea contoarelor în sistemul de distribuţie ale apei reci, calde şi energie termice
trebuie să ţină seama de regimul de funcţionare al instalaţiei. (Alegerea corectă a pompelor de
circulaţie şi livrarea continuă la consumator a apei reci, apei calde şi energiei termice).

6.1.4. Se recomandă ca pentru contoarele de apartament să se folosească contoare de debit

care au incluse filtru de impurităţi şi compensator stabilizator, iar pentru energie contoarele
monobloc.

6.1.5. Se va evita supradimensionarea contorului, care conduce la scăderea gradului de precizie

pentru debite mici, precum şi subdimensionarea contorului, care conduce la scăderea duratei de
viaţă a acestuia.

6.2. Contoare de apă rece

Contoarele de apă rece cele mai frecvent utilizate sunt:

Contoare cu elice – tip Woltman – sunt contoare cu indicare indirectă a debitului. Se utilizează
pentru debite nominale mari şi se fabrică în gama de dimensiuni 50-200 mm.

Contoare de apă cu paletă – sunt contoare cu indicare indirectă a debitului. Se utilizează pentru
debite nominale mici (până la 10 m3/h).

Contoare cu turbină – sunt contoare cu indicarea indirectă a debitului. Se utilizează pentru

debite nominale mici. Se fabrică în gama de diametre de 15 – 50 mm.

Contoare electromagnetice – sunt contoare cu indicarea indirectă a debitului. Se utilizează

pentru măsurarea debitelor mici şi medii.
Contoare ultrasonice – sunt contoare cu indicarea indirectă a debitului şi folosesc
proporţionalitatea dintre debit şi viteza de propagare a ultrasunetelor introduse în fluxul de fluid.

6.3. Contoare de apă caldă

Contoarele de energie termică se folosesc pentru contorizarea energiei înglobate în agentul

termic de încălzire precum şi pentru contorizarea apei calde de consum şi sunt alcătuite din:

 contor de debit – care măsoară debitul şi volumul de apă care trece prin instalaţie.
 2 senzori de temperatură care măsoară temperatura agentului termic din instalaţie pe
conducta de tur şi pe cea de retur.
 Un integrator electronic care calculează, corectează automat şi înregistrează în timp
consumul de energie termică.

Modele noi, complexe, au un integrator dotat cu microprocesor electronic care calculează

suplimentar şi afişează debitul, diferenţa de temperatură, puterea termică etc.

6.4. Contoare de gaze naturale combustibile

6.4.1. Contoarele de gaze naturale trebuie să respecte standardele şi normele în vigoare şi

normele naţionale de metrologie ale B.R.M.L.

6.4.2. Contoarele frecvent utilizate sunt aparate volumetrice de tip uscat, cu pereţi deformabili
(membrane) destinate, în principal, măsurării şi înregistrării consumului individual (pe
apartamente) de gaze naturale cu debite nominale mici, până la 1,6 mc/h şi diametrul de racord
de ½”.

6.4.3. Contoarele individuale de gaze sunt racordate la instalaţii de gaze naturale de joasă
presiune.

[top]

7. EXEMPLIFICĂRI

Sistemul de contorizare la nivel de apartament s-a exemplificat pentru:

 Clădiri de locuinţe noi;

 Clădiri de locuinţe existente.

7.1. Clădiri de locuinţe noi

 Pentru clădiri noi s-au făcut exemplificări pentru blocuri de locuinţe P+10, P+4 nivele.
 Contorizarea consumatorilor de apă rece, apă caldă şi energie termică şi gaze naturale
s-au făcut pe apartament.
 Clădirile noi se alimentează cu apă rece, caldă, energie termică şi gaze naturale de la
surse exterioare.
 La nivel de scară de bloc sau bloc la clădirile noi în exemplificările date nu au fost
prevăzute contoare generale pe racordul de apă rece, caldă şi energie termică, acestea
fiind rezolvate conf. Normativ SC 001.
 Amplasarea contoarelor de apartament s-a făcut în casa scării în nişe. Spaţiile rezervate
sunt corelate cu celelalte cerinţe (arhitectură, rezistenţă, pompieri, coordonare cu alte
specialităţi.)
Numărul coloanelor de alimentare pentru toate consumurile sunt în funcţie de numărul de niveluri
ale blocului. Astfel pentru blocuri P + 8 s-au realizat coloane independente pentru fiecare
apartament de pe nivel. Pentru blocuri P + 4, P + 3 s-a realizat o singură coloană din care se
alimentează fiecare apartament de pe nivel (considerând că numărul total de apartamente pe
nivel nu este mai mare de 3).

7.2. Clădiei de locuinţe existente

 Pentru clădiri de locuinţe existente s-au făcut exemplificări pentru secţiuni de blocuri de
locuinţe frecvent construite în ţară cu regim de înălţime de P + 10 şi P + 4 nivele.
 Contorizarea consumurilor de apă rece şi caldă s-a făcut la nivel de punct de consum în
interiorul fiecărui apartament. Fiecare punct de consum s-a separat din coloana
principală de apă rece prin ramificaţia proprie băilor, grupurilor sanitare şi bucătăriilor.
 Contorizarea consumurilor de gaze naturale la bucătării s-a făcut în spaţiul destinat
bucătăriei şi se va realiza numai la nivel de apartament fără montarea unui contor
general pe bloc sau scară de bloc.
 Contorizarea pentru aceste tipuri de blocuri se realizează la nivel de bloc şi scară de bloc
pentru consumurile de apă rece, caldă şi energie termică.
 Contorizarea la nivel de apartament pentru instalaţia de încălzire nu s-a exemplificat
pentru distribuţiile curente (clasice), acestea solicitând montarea unor repartitoare de
căldură pe fiecare corp de încălzire.

[top]

PIESE DESENATE

Contorizare pe apartament a consumurilor de apa rece si apa calda -

S 01
Exemplificare P+10
S 02 Schema coloane si distributie apa rece si calda - Exemplificare P+10
Contorizare pe apartament a consumurilor de apa rece si apa calda -
S 03
Exemplificere P+4
S 04 Schema coloane si distributie apa rece si calda - Exemplificare P+4
S 05 Contorizare pe apartament la blocuri existente - Plan parter P+4
S 06 Contorizare pe apartament la blocuri existente - Plan etaj P+4
S 07 Contorizare pe apartament la blocuri existente - Plan subsol P+8
Contorizare individuala pe apartament la blocuri existente - Plan parter
S 08
P+8
S 09 Contorizare individuala pe apartament la blocuri existente - Plan etaj P+8
S 10 Detaliu montaj contoare apa rece si calda - Plan baie
S 11 Detaliu montaj contoare apa rece si calda - Sectiune baie
S 12 Detaliu montaj contoare apa rece si calda la bucatarie
Detaliu montaj contoare apa rece si calda. Baie cuplata cu  bucatarie -
S 13
Sectiune
Detaliu montaj contoare apa rece, calda si energie termica fara butelie de
S 14
egalizare
S 15 Detaliu montaj contoare apa rece, calda si energie termica pentru incalzire
S 16 Detalii de montaj contoare generale - energie termica
S 17 Detalii de montaj contoare generale - apa rece sau calda
I 01 Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalatia de incalzire -
 sistem bitubular - Exempificare P+10
Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalatia de incalzire -
I 02
sistem monotubular - Exempificare P+10
Schema coloana si distributie -Instalatia de incalzire - sistem bitubular -
I 03
Exempificare P+10
Schema coloana si distributie -Instalatia de incalzire - sistem monotubular
I 04
- Exempificare P+10
Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalatia de incalzire -
I 05
sistem bitubular
Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalatia de incalzire
I 06
sistem monotubular - Exempificare P+4
Schema coloana si distributie -Instalatia de incalzire - sistem bitubular -
I 07
Exempificare P+4
Schema coloana si distributie -Instalatia de incalzire - sistem monotubular
I 08
- Exempificare P+4
Contorizarea pe apartament a consumurilor de gaze naturale parter
G 01
Exempificare P+10
Contorizarea pe apartament a consumurilor de gaze naturale etaj
G 02
Exempificare P+10
G 03 Schema izometrica gaze naturale - Exempificare P+10
Contorizarea pe apartament a consumurilor de gaze naturale parter
G 04
Exempificare P+4
Contorizarea pe apartament a consumurilor de gaze naturale etaj
G 05
Exempificare P+4
G 06 Schema izometrica gaze naturale - Exempificare P+4
Contorizarea pe apartament la blocurile existente. Instalatia de gaze
G 07
naturale - Varianta I
Contorizarea pe apartament la blocurile existente. Instalatia de gaze
G 08
naturale - Varianta II
G 09 Detalii Instalatii gaze naturale
G 10 Detalii Instalatii gaze naturale
Contorizarea pe apartament la blocurile existente P+8. Instalatii gaze
G 11
naturale - Varianta I. Plan parter.
Contorizarea pe apartament la blocurile existente P+8. Instalatii gaze
G 12
naturale - Varianta I. Plan etaj.
Contorizarea pe apartament la blocurile existente P+8. Instalatii gaze
G 13
naturale - Varianta II. Plan parter.
Contorizarea pe apartament la blocurile existente P+8. Instalatii gaze
G 14
naturale - Varianta II. Plan etaj.

[top]