Curs CAIE 1-6

Conducerea și Automatizarea
Instalațiilor Energetice
Conf.dr.ing. Nicoleta ARGHIRA

Prof.dr.ing. Sergiu Stelian ILIESCU
https://curs.upb.ro/course/view.php?id=7725
Modul Intro
Conventional Modern ABB Digital
Network
level Network Network ABB AbilityTM Network Manager
Statia management management 8o ABB Ability"" El lipse• APH
~
electrica
digitala
(Digital
substation)
Stati on
level l i· a·· ~::~ ~::~
HM 1+control board 1event rl!<l<>rding

III
HMI
ii --·-··
Gateway
~
HHI
"···-"
Gateway
III
III
Copper cables
• 1 1
• 1 •
1 1 1
Bay
level
Hard-wired Prot:ection & Control Protection and control 1EDs Protect:ion and controi iEDs
III III
I II III
III 1 1 1
Coppercables Copper cables

1 1 1 ' 1 1
1 1 1 ' 1 1
1 1 • ' 1 1
Conventional Conventional Process interface units in

Process Harshalling Cubicle ma.r5haJi ng cubicle digital marshaling cubicle
1 1 • 1 1 1 1 •
level 1 1 1 • 1 • 1 1
1 1 1 ' 1 • 1 1 1
• 1 1 1 1 1 • 1 •
MODULnv<!ntiional
INTRO
!Jt - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST.
AIS bay Conventional AIS bay ILIESCU
:m 2
DCB with FOCS and motor drive
Cuprins curs
PARTEA I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
1.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în

sistemele electroenergetice (SEE)
2.Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în
SEE
Durata Aplicaţii Bibliografie
MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3

Cuprins curs
PARTEA a II-a. SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ
1.Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă (AAR)

2.Reanclansarea Automată Rapidă (RAR) pe liniile de energie electrică
3.Descărcarea Automată de Sarcină la scăderea tensiunii (DAS-U<) şi la
scăderea frecvenţei (DAS-f<)
4.Pornirea automată a grupurilor generatoare din centralele hidro-electrice
5.Descărcarea Automată a Liniilor de Transport (DALT)
6.Insularizarea (separarea automată) a sistemelor energetice interconectate

Cuprins curs
PARTEA a III-a. SISTEME DE PROTECȚIE
1. Principii, tehnologia de protecție IEC 60255-20

2. Elemente de comunicație industrială în SEE – protocolul IEC 61850

Obiective curs
❑ Cunoașterea principiului metodelor si dispozitivelor pentru
comanda automata si electroenergetica (AAR, RAR, DAS-f,
DAS-U, sincronizarea automata a generatoarelor sincrone;
Insularizarea functionarii in SEE interconectate.
❑ Cunoasterea principalelor elemente privind reglajul automat
al tensiunii si puterii reactive (RAT-Q) in sistemele
electroenergetice (SEE).
❑ Intelegerea necesitatii introducerii reglajului automat
frecventa-putere activa (RAF-PS) in SEE.
❑ Cunoasterea notiunilor de digitizare/digitalizare a statiilor
electrice

Bibliografie minimală
1. Mihoc, D., Iliescu, S.St., 2. Kundur, P., Power system stability
Făgărăşan, I., s.a, „Automatizarea and control, McGraw-Hill, 1994
sistemelor electro- şi
termoenergetice”, Editura Printech,
ISBN(10): 978-973-718-936-3,
Bucureşti 2008.

Notiuni introductive
1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

1.2. Retele inteligente concepte si definitii. Evolutia
retelelor inteligente
1.3. Elemente de bază în automatizările în
energetică
1.3.1. Tipuri de scheme tehnologice
1.3.2. Elemente de TRA cu aplicatii pentru SEE
1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate
pentru comanda automată a SEE


energetică

1.1. Caracterizarea sistemelor electro-energetice
MEDIU
EXTERIOR
INTERIORUL
Ee1 SISTEMULUI
Într-un limbaj tehnic aplicativ Ee3
prin noţiunea de sistem (tehnic) E 11
se înţelege un ansamblu de
E 13 E 21
E 12 E 23
Su S1
elemente componente fizico- E 22
tehnice, care acţionează unele
Su S2
asupra altora într-un mod bine

determinat. E 31 E 32
Su S3 SISTEM
E 33 E 34
Limita sistemului
cu exteriorul
Ee2
Sistem (tehnic): Eij – element constitent al sistemului;

Su Sk - subsistemul k

Un exemplu de sistem (tehnic) este

sistemul energetic (SE).
Acesta este constituit din elemente

generatoare de energie electrică, retea
de transport, de distribuţie a energiei
electrice si consumatori. Aceste
elemente sunt grupate zonal constituind
subsistemele unui SE.

Rețeaua de transport
Operatorul de Transport si Sistem din Romania:
http://transelectrica.ro/web/tel/home
https://www.transelectrica.ro/web/tel/proceduri
Verificarea și acceptarea în funcționare a centralelor eoliene din punct de
vedere al respectării cerințelor Codului Tehnic RET
Operatorul de Transport si Sistem din Franța:
https://www.services-rte.com/en/view-data-published-by-rte/daily-
load-curves.html
https://www.services-rte.com/en/view-data-published-by-rte.html
Operatorii de Transport si Sistem din ENTSO-E:

https://www.entsoe.eu/about/inside-entsoe/members/

Rețeaua de distributie
Operatori de distribuție din Romania:

Procesele energetice pot fi privite ca

sisteme mari, distribuite caracterizate
prin:
❑structură interconectată
❑existenţa mai multor obiective de
atins (stare conflictuală)
❑dimensiuni mari
❑restricţii în ceea ce priveşte
structura informaţiei
❑prezenţa incertitudinilor

Tot odata, conducerea sistemelor mari presupune existenţa a două mari

subsisteme :
procesul si sistemul de conducere, ca si existenta unor fluxuri de
informatii (IE - relaţia cu mediul exterior, date de proiectare; IP - modul de
desfăşurare al procesului).
PROCESUL SISTEMUL DE CONDUCERE

IE
IP
Din punct de vedere al sistemului de conducere acesta poate fi centralizat sau
descentralizat în functie de caracteristicile procesului si a sistemului de
conducere.
Conducere centralizată Conducere descentralizată
❑localizare centralizată dpdv.

geografic ❑presupune descompunerea proceselor în subprocese
❑sistemul are acces la toate ❑fiecare subsistem are acces la un anumit câmp
informaţiile din proces informaţional
❑întregul sistem participă în mod egal ❑SC nu au legături directe între ele
la acţiunile de luare a deciziilor şi de ❑SC elaborează comenzi şi decizii care se aplică
elaborare a comenzilor procesului la nivel local

În cazul sistemului de conducere descentralizat datorita existentei mai multor

sisteme de conducere in paralel pot aparea conflicte în acest caz pentru o
conducere optima se realizeaza o conducerea ierarhizata sub indrumarea unui
sistem de conducere central (SCC) care are rolul de a rezolva posibilele
conflictele dintre subprobleme astfel încât sã creeze un optim pentru întregul
sistem.
Conducerea ierarhizată presupune :

❑descompunerea în subsisteme (subprocese, subprobleme) - SC de
dimensiune mai mică
❑subsistemele nu sunt independente (există interconexiuni)
❑conducere optimală (pe subprocese)
❑sisteme de luare a deciziilor, organizate pe mai multe nivele, fiecăruia
atribuindu-se o anumită problemă specifică.

Exista doua tipuri de structuri ierarhizate :

a) multistrat (la nivel local)
b) multinivel (la nivel naţional)
Nivel
Strat superior SCC
superior
Strat inferior Nivel

SC1 SC2 SCn
local
SC
PROCES PROCES
a) b)

Supervision level gateway
Control' Bus
- programmable
1 Control level :o controllers
dir ,t 1/0 microPLCs

J
. ~
[ Field level
/Î! 1 r
transducers 1actors


1.2. Retele inteligente concepte si definitii.
Evolutia retelelor inteligente
energetică

1.2. Retele inteligente (smart grid) - concepte și definiții
Smart Grid înseamnă folosirea
PIATA DE TEHNOLOGIA
senzorilor, a comunicaţiei, a ENERGIE INFORMATIEI
capacităţilor de calcul şi a
controlului pentru îmbunătăţirea
funcţionalităţii unui sistem energetic. INTEGRAREA
RESURSELOR SMART COMUNICATII
Un sistem devine inteligent prin REGENERABILE GRID INTELIGENTE
senzori, comunicaţie, control şi DE ENERGIE
feedback continuu.
Cele trei nivele dezvoltate în cadrul SECURITATEA
Smart Grid: RETELEI
ELECTRICE
- nivelul energetic
Componentele unei rețele inteligente
- nivelul comunicaţiilor şi al
circulaţiei informaţiilor
-nivelul IT, al calculatoarelor, al
stocării şi prelucrării bazelor de
date.
1.2. Rețele inteligente (smart grid) - concepte și definiții
Sursa : IEA - International Energy Agency

Sursa : Technology roadmap for Smart Grids, IEA - International Energy Agency, 2011
dezvoltarea Smartgrid
Tehnologii utilizate in

Generare Transport Distribuție Consumator Consumator Consumator

industrial comercial rezidențial
Monitorizare și control pe arii geografice extinse

(WAMS)
Integrarea tehnologiilor informatice și a comunicațiilor
Integrarea generării distribuite și din surse regenerabile
Îmbunătățirea sistemelor
de transport
Gestionarea rețelei de
distribuție
Măsurarea inteligentă a consumului
Infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice
Sisteme orientate client

Tehnologii utilizate in dezvoltarea Smartgrid
Tehnologie Nivel de Tendinta
maturitate de
dezvoltare
Monitorizarea si controlul pe zone geografice intinse In dezvoltare rapida
Integrarea tehnologiilor informatice si de comunicatii maturitate rapida
Integrarea generarii distribuite si din surse In dezvoltare rapida

regenerabile
Aplicatii de imbunatatire a sistemelor de transport maturitate moderata
Gestionarea retelei de distributie In dezvoltare moderata
Masurarea inteligenta a consumului maturitate rapida
Infrastructura de incarcare a vehiculelor electrice In dezvoltare rapida
Sisteme orientate client In dezvoltare rapida

ABORDĂRI smart grid / digital substation
•Capgemini Energy and Utilities •General Electric Vision- GE
(https://www.capgemini.com/2016/1 Corporation
2/smart-energy-and-smart-grids-in- (http://www.gegridsolutions.com/sma
need-of-effective-testing/#): rtgrid_overview.htm)
•IBM Energy and Utilities: •ABB Solutions for Smart Grid
•(https://www.ibm.com/industries/en (https://new.abb.com/facts/solutions-
ergy/solutions/smart-metering) for-smart-grid)
•EPRI IntelliGrid: • Siemens Energy automation and
•http://smartgrid.epri.com/ smart grid:
• U.S. Department of Energy (DOE) (https://www.siemens.com/global/en/
National Energy Technology home/products/energy/energy-
Laboratory (www.netl.doe.gov) automation-and-smart-grid.html)
• European Union Smart Grid
(www.smartgrids.eu)
• Electricite de France (EDF)
Concept Grid


energetică

1.3. Elemente de bază în automatizările în energetică
Scheme tehnologice cu automatizări (P&ID)
Process/Piping and Instrumentation Diagram (P&ID): în care sunt

reprezentate atât elementele instalaţiei automatizate, legăturile lor
funcţionale, cât şi elementele şi circuitele instalaţiei de automatizare.
Exemplu P&ID

Simbol Semnificaţie Simbol Semnificaţie Simbol Semnificaţie
comandă de la comandă de element de comutare automat-manual
3H distanţă 2H la distanţă A-M (pentru reglarea referinţei în bucla de
(închis, (pornit/oprit, reglare: A-referinţa culeasă din proces;
an an an
deschis, stop) creşte/scade) M-referinţă modificată manual)
aparat local traductor, aparat montat pe panou sau pupitru în

XX XX
XX detector CCT – camera de comandă tehnică
an an (contur operativ)
XX aparat montat XX aparat montat A(B) semnal analogic (binar) transmis la

an în panou local an în dulap calculatorul de proces
neoperativ
Sursa: ISA – www.isa.org
prima literă (primele litere) reprezintă simbolul parametrului măsurat
XX a doua literă (ultimele litere începând cu a doua) reprezintă simbolul funcţiei aparatului
an
cifră reprezentând numărul aparatului în buclă
litere având următoarea semnificaţie : b = buton; g = aparat indicator; f = traductor; u = aparat calcul

Cele mai utilizate simboluri ale parametrilor şi funcţiilor sunt:
simboluri parametri simboluri funcţii
A calitate (pH, S) I indicare
F debit R înregistrare
L nivel Q contorizare
P presiune A semnalizare
T temperatură S protecţie
Y turaţie Y calcul
Z poziţie T transmitere la distanţă
V vibraţii E element sensibil (detector)
U deplasare C reglare
X dilatare relativă W priză pentru măsurători de
probă
K referinţă

Scheme desfăşurate
Scheme desfăşurate: reprezintă legăturile dintre aparate sau dintre

elementele componente ale acestora, care permit înţelegerea şi
urmărirea funcţionării efective a circuitelor electrice;
Partea de forță Partea de comandă

L1
R
L2
L3 Sp K
Q
K
S0
M
3~
S

Semne conventionale IEC folosite pentru schemele instalațiilor electrice
Buton normal deschis actionat prin impingere cu revenire
Buton normal deschis actionat prin rotire cu mentinerea
pozitiei
Buton normal inchis actionat prin impingere (apasare) cu
revenire
1k Contact de releu sau contactor normal deschis
Contact de releu sau contactor normal inchis
Bobina de contactor principal sau releu intermediar

https://curs.upb.ro/mod/resour
Contactor
ce/view.php?id=213111
Contactor asociat cu relee de suprasarcina

Scheme de montaj
Scheme sau tabele de conexiuni interioare: pe baza cărora
se execută legăturile dintre aparate, precum şi legăturile
dintre aparate şi şirurile de cleme din interiorul tablourilor sau
pupitrelor de comandă.
Schemele sau tabelele de conexiuni exterioare: pe baza

cărora se execută legăturile dintre echipamente şi aparatele
locale (traductoare, butoane de comandă, acţionări, etc.)


energetică

SUPRAVEGHERE
Bloc REGLARE Bloc culegere şi prelucrare

amplificare şi primară a informaţiilor din
execuţie COMANDA proces
PROTECTIE
PROCES

❑Dispozitivele de reglare sesizează continuu
(măsoară) mărimea reglată, o compară cu o altă SUPRAVEGHERE
mărime, mărimea de referinţă (sau de conducere) REGLARE
Bloc culegere şi
şi, în funcţie de rezultatul acestei comparaţii, Bloc
amplificare prelucrare primară
intervin în vederea aducerii mărimii reglate la şi execuţie COMANDA a informaţiilor din
proces
valoarea celei de referinţă. PROTECTIE
❑ Dispozitivele de comandă influenţează mărimile
de ieşire, în funcţie de mărimile de intrare, pe baza PROCES
legităţilor specifice sistemului. O caracteristică a

procesului de comandă o reprezintă evoluţia lui în
circuit deschis, printr-un element de transfer
individual sau printr-un lanţ de elemente de
comandă.
❑Dispozitivele de protecţie permit prevenirea
evoluţiilor considerate periculoase pentru
echipamente şi personalul de exploatare.

SCA
v
u' u m y
Intrare sau Dispozitiv de Proces/ Componentele SA:
EE
element de masura comanda Instalatie RA=regulator automat
EE=element de executie
Echipamente de automatizare
T=traductor
SRA Marimi:
v y=masura u=comanda;
yr=referinta m= executie;
yr  u m Proces/ z y  = eroare z= calitate
RA EE T v=perturbatie
+ _ Instalatie
Echipamente de automatizare

Sistemul de comandă automată Sistemul de reglare automată
- acţiune în circuit deschis - acţiune în circuit închis (bucla de

- acţioneaza numai asupra reglare)
perturbaţiilor cunoscute - se poate acţiona asupra tuturor
- nu sunt probleme deosebite în ceea ce perturbaţiilor
priveste stabilitatea ansamblului (poate - poate deveni instabil chiar dacă yr şi
sa nu fie instabila in masura in care v sunt mărginite
sistemul comandat este el însuşi stabil)

Tipuri de semnale
Semnal de intrare/ Excitatia Semnal de iesire/ Raspunsul sistemului
Funcţia treaptă unitară Răspunsul la intrare treapta (raspuns indicial)

y1(t)
1(t)
1
1
t
t
Funcţia impuls unitar (Dirac) Răspunsul cauzal la impuls

 (t ) (functia pondere) h(t)
t
Tipuri de semnale
Semnal de intrare/ Excitatia Semnal de iesire/ Raspunsul sistemului
Funcţia rampă unitară Răspunsul la funcţia rampă unitară

r (t )
yr(t)
t
Semnal periodic armonic Răspunsul la semnal periodic armonic
u(t)
y(t)
t
t
 T
T

Timp (t) Timp continuu Timp discret
Tipuri de semnale Amplitudine
(x)
Amplitudine A. Sisteme continue B. Sisteme cu eşantionare
continuă x x
t t
Amplitudine C. Sisteme tip releu D. Sisteme de reglare numerice

discretă x x
t t
Amplitudine E. Sisteme de comutare binare F. Sisteme de comandă digitale
binară x x
t t

Tipuri de SRA:
▪Sisteme de rejecţie a perturbaţiilor

▪Sisteme de urmărire (cu referinţă variabilă)
Sisteme de rejecţie a perturbaţiilor (cu referinţă fixă): în acest caz,

SRA asigură funcţionarea procesului într-un regim staţionar fixat
prin yr(t)=ct, indiferent de acţiunea perturbaţiilor aditive;
Sisteme de urmarire (cu referinţă variabilă): funcţia de reglare are

ca efect final urmărirea cât mai fidelă de către mărimea măsurată a
mărimii de referinţă;

Performanțe SRA:
▪Eroare staționară
▪Suprareglaj
▪Durata regimului tranzitoriu


energetică
1.3.2. Elemente de TRA cu aplicații pentru SEE

1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate pentru
comanda automată a SEE
NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA
Teoria schemelor de comutație se bazează pe algebra logicii sau algebra
booleană (de la creatorul acesteia, matematicianul George Boole, 1815-
1864).
Principiul aplicarii algebrei booleane in studiul circuitelor de comutatie:

Contact “deschis” x=0, becul “stins” B=0;
Contact “inchis” x=1, becul “aprins” B=1;

1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate pentru
comanda automată a SEE
NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA
Se definesc:
Conjunctia • a b a+b a∙b
0 0 0 0
0 1 1 0
Disjunctia + 1 0 1 0
1 1 1 1
negatie ¯¯¯
a a
0 1
1 0

Linkuri utile/interesante
- Eurel Young Engineers Seminar:
http://www.eurel.org/home/Events/YES/Pages/YES.aspx
- Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania - Filiala Bucuresti
Tineret
Facebook: SIER Bucuresti Tineret
Conferinta in industria energetica (10-15 mai 2021):
https://www.carieraenergetica.ro/cie2021/
- IEEE Power and Energy Society, Control Systems Society
http://www.ieee-pes.org/
- ENTSOE: European Network of Transmission System Operators for
electricity: https://www.entsoe.eu/

Administrativ
Contact
Birou: ED212-213
Telefon: 021-4029147
Nicoleta ARGHIRA
Mail: nicoleta.arghira@upb.ro
Sergiu Stelian ILIESCU
Mail: stelian.iliescu@upb.ro
Punctaj
- colocviu final (sapt 9 – orele 11.00) 20%
- referat noi tehnologii 20%
- laborator 40 %
- lucrare pe parcurs 20%
*bonus de 10% pentru activitate și prezența în timpul cursului

Sisteme automate cuplate rigid la ieşire
1. Consideraţii generale. Grad de statism. Reglarea statică şi astatică. Exemplu.

2. Repartiţia mărimii perturbatoare la SRA funcţionând cuplate rigid la ieşire.
Aplicaţii.
1. Consideraţii generale. Grad de statism. Reglare statică şi astatică
Sistemele de reglare automată (SRA) cele mai des întâlnite în aplicaţiile industriale
sunt cele care sunt supuse unei restricţii de forma y = yr, unde intrarea yr are o variaţie
predeterminată (figura 9.1.)
vk
yr  u y
RA PROCES
+
-
Fig. 1. SRA supus la perturbaţii
În condiţiile reale de funcţionare, SRA sunt supuse influenţei mărimilor perturbatoare

vk. Întrucât dinamica sistemului este dată de vk, rolul dispozitivului de automatizare
(conducere) este de a diminua efectul acestor perturbaţii în sensul aducerii mărimii y cât mai
aproape de regimul staţionar iniţial. După cum se observă în figura 2, SRA sub influenţa unei
perturbaţii ce se aplică la momentul t1 lucrează numai în jurul valorii nominale y0 (de serviciu)
a lui y.
y v
y
y0
t
t1 t
Fig. 2. Influenţa mărimii perturbatoare asupra mărimii de ieşire
În regim staţionar, mărimea de ieşire (parametrul reglat) poate depinde sau nu de

perturbaţiile vk. Dependenţa valorii staţionare a mărimii de ieşire ys de mărimile perturbatoare
se face după o caracteristică statică căzatoare (figura 3.a):
ys = f ( v1 ,.......vn ) (1)
Ţinând seama de relaţia (1) vom deosebi două cazuri:

a) Dacă
 ys
= Sk  0 (2)
 vk
atunci sistemul de reglare va fi static în raport cu perturbaţia vk, factorul adimensional
Sk numindu-se grad de statism.
b) Dacă
 ys
= Sk = 0 (3)
 vk
se spune că sistemul este astatic în raport cu vk.
Un SRA supus la mai multe perturbaţii poate fi static în raport cu unele dintre ele şi
implicit astatic în raport cu celelalte. În general, dacă SRA este supus la n perturbaţii, se alege
una dintre ele ca perturbaţie dominantă, analiza SRA facându-se în raport cu această
perturbaţie. De exemplu, la reglarea automată a vitezei turbinelor, perturbaţia dominantă este
puterea activă iar la reglarea automată a tensiunii generatoarelor sincrone, puterea reactivă.
În practica reglării automate, caracteristica statică din figura 3.a. se liniarizează pe

domeniul maxim de variaţie a perturbaţiei (figura 3.b).
ys ys
u = ct
y0
y2 u2
u1
y1
ymin
v k1 vk v max v
a) b)
Fig. 3. Carcteristica statică a unui proces
a) reală; b) liniarizată
În aceste condiţii, dacă se notează cu y0 mărimea de ieşire (parametrul reglat) la

funcţionarea în gol (sau în absenţa perurbaţiilor), dependenţa lui ys de v este liniară şi se
exprimă prin relaţia:
ys = y0 − S  v (4)
sau
y0 − ys = S  v
(5)
s = S v
Ultima relaţie ne arată că eroarea staţionară are o dependenţă de asemenea liniară cu v

dacă sistemul este static (S≠0). În cazul sistemelor astatice S=0 şi S=0.
În funcţie de semnul lui S deosebim SRA static pozitive dacă S>0 şi SRA static
negative dacă S<0. Dependenţele dintre ys şi v în funcţie de S sunt date în fig. 4.
Se poate observa că panta caracteristicii statice, de exemplu în cazul S>0, reprezintă

statismul S:
AB y0 − yx ys
tg = = = =S (6)
OC v v
Cu cât S este mai mare cu atât  este mai mare.
3
Relaţia (4) se poate exprima şi în mărimi relative, raportarea făcându-se la valoarea
nominală v0 a perturbaţiei şi evident a lui y0.
ys v v
= 1− S  0
y0 v0 y0 (7)
ys* = 1 − Sv
unde
y v
ys* = s ; v =
y0 v0
(8)
v0
S = S
y0
Gradul de statism relativ S* (exprimat şi procentual) se poate defini ca abaterea
relativă a mărimii de ieşire în regim staţionar la o perturbaţie relativ egală cu unitatea (figura
5).
ys
S<0
A
y0 S=0
yx
B
S>0
0 C v
Fig.4. Tipuri de dependenţe ys = f (v)
ys *
(100%) } S*
ys* = 1− S*v*
1
v* = 1 v*
(v = v0 ) (100%)
Fig.5. Caracteristica statică liniarizată în mărimi relative
Se poate defini, de asemenea, un grad de statism natural (Sn) care este statismul
propriu procesului sau instalaţiei şi un grad de statism artificial (S) ce se obţine după
introducerea reglării automate. În general Sn>S şi au valori relative, pentru instalaţiile
energetice, cuprinse între 80 si 300 %.
□ În cele ce urmează vom stabili ce relaţie există între Sn şi S. Fie un SRA supus la o
perturbaţie v la ieşire (figura 6.).
Sistemul este considerat liniar şi ca atare se va aplica principiul superpoziţiei pentru a
determina pe y atunci când intrarea şi perturbaţia variază simultan, de exemplu, sub forma
unei trepte unitare.
y ( t ) = y0 + yv ( t ) (9.)
unde y0 reprezintă ieşirea pentru v=0 şi yr≠0, iar yv reprezintă ieşirea pentru v≠0 şi yr=0.
v
Sn
yr  y0
Hb (s)
+ + y
Fig. 6 Dependenţa dintre Sn şi S
Aplicând transformata Laplace relaţiei (9) se obţine:

y
y ( s ) = 0 + yv ( s ) (10)
s
Dar
yv (s ) = −Sn  v(s ) = −Sn  v(s )  H  (s )
1
1 + H b (s )
(11)
Dacă o treptă de înălţime V = const., v(s ) = , atunci

V
s
y v (s ) = −  S n  H  (s )
V
(12)
s
şi înlocuind în (9.10)
y(s ) = 0 − Sn  H  (s ) 
y V
(13)
s s
Calculând valoarea staţionară a mărimii de ieşire obţinem:
ys = lim y(t ) = lim sy(s ) = y0 − SnV lim
1
s → 0 1 + H (s )
t → s →0
(14)
b
Vom deosebi două situaţii funcţie de tipul SRA:
a) SRA este de tipul zero (q=0)

H b (s ) = KG (s ) cu G (0) = 1 atunci lim
1 1
=
s →0 1 + H (s ) 1+ K
b
şi deci
Sn
y s = y0 − V = y 0 − SV (15)
1+ K
şi am regăsit relaţia (9.4) din care rezultă că

S
S = n  S n (16)
1+ K
5
Acest lucru este adevărat cu cât factorul de amplificare K al sistemului în circuit
deschis este mai mare. Se observă că regulatorul va realiza un nou regim staţionar diferit de y0
la apariţia perturbaţiei (figura 7).
Notă: Sistemul de reglare static este un sistem cu eroare staţionară diferită de zero (atât
pentru yr cât şi pentru v ), el funcţionând după o lege de comandă de tipul P sau PD.
ys y(t) v cu RA
 s1
y0
y0
 s2
{
Sn
S
fara RA
1 v t
a) b)
Fig. 7 Sistem de tipul zero (q = 0)

a) caracteristica statică; b) răspunsul indicial
b) SRA este de tipul unu (q=1)

Dacă H b (s ) = G(s ) se observă că lim
K 1
=0
s s →0 1 + H (s )
b
şi deci
y s = y0 (17)
Notă: Rezultă că SRA astatice sunt sisteme fără eroare staţionară, ele funcţionând după o
lege de comandă care conţine o componentă integrală, deci PI sau PID (figura 9.8).
y y v
y0 y0
v t
a) b)
Fig. 8 Sistem de tipul unu (q = 1)

a) caracteristica statica; b) răspunsul indicial
Exemplificare
Pentru a pune în evidenţă raportul dintre gradul de stastism natural şi artificial vom
considera reglarea automată a tensiunii la bornele unui generator sincron GS ce debitează
direct pe barele unui sistem de putere infinită (figura 9).
În continuare s-au făcut urmatoarele notaţii: Ed – valoarea eficace a t.e.m. la excitaţie
constantă; U - tensiunea la borne pe fază în valoare eficace; Ig – curentul generat pe fază în
valoare eficace; Xd – reactantă sincronă longitudinală;  - defazajul dintre tensiune şi curent;
- unghiul electric intern.
Bare
sistem Bare
Ex GS Xd sistem
TT Consum Ig , Pg ,Og
RAT cos Q
b)
a)
ys* = U*
B
}S
*
cu RAT
ys* = 1− S*v*
Ed
u 900 − 
 u
0
 C x
Ig
1 v* = 1g*
c) fara RAT
0,8
ys* = 1 − Sn*v*
d) (180%)
Fig. 9.9 – Reglarea automată a tensiunii (RAT) unui generator sincron (GS)
a) schema principială; b) schema monofilară; c) diagrama fazorială
d) caracteristica statică a GS cu RAT şi fară RAT
S-au neglijat căderile de tensiune ohmice. Proiectând fazorii pe o direcţie ce coincide

cu direcţia lui U se obţine:
( )
U = Ed cos − X d I g cos 900 −  = Ed − X d I g sin  (18)
şi întrucât Ig sin = Igr componenţa reactivă a curentului generat, rezultă
U = E d − X d I gr (19)
Comparând cu relaţia (4) se constată că GS are o comportare statică în raport cu

perturbaţia Igr, Xd=Sn gradul de statism natural iar ys=U şi y0=Ed
Relaţia de mai sus se poate exprima în mărimi relative, raportând-o la Ed şi la valoarea

nominală a lui I gr = I gr0
U I gr I
= 1 − X d 0  gr
Ed Ed I gr0 (20)
U  = 1 − X d *  I gr* = 1 − S n*V
7
Întrucât Sn*  150% , rezultă că performanţa regimului staţionar nu va putea fi
satisfăcută numai prin proprietatea de autoreglare a GS întrucât eroarea staţionară va fi
inacceptabil de mare din punct de vedere funcţional. De aceea se va introduce RAT care are
rolul de a reduce acest statism la un S   6% şi în mod corespunzător şi eroarea staţionară.
Se ridică o problemă firească:

De ce să se lucreze cu un SRA cu caracteristică statică, stiindu-se că, în general,
se doreşte o funcţionare fară eroare staţionară?
Acest lucru derivă din funcţionarea izolată sau cuplată a SRA, fundamentarea acestui
răspuns fiind dată în paragraful următor.
2. Repartiţia mărimii perturbatoare la SRA funcţionând cuplate rigid la

ieşire
Să considerăm m sisteme de reglare automată cuplate rigid la ieşire(figura 10) :

S1  S2    Sm şi y01  y02    y0m (21)
cu condiţia de cuplaj rigid la ieşire
y sl = y s 2 =  = y sm = y (22)
În mod abuziv s-a notat ys=y.
D
p bara colectoare
b1)
D - Debit de abur
c1 c2 c3 p - Presiunea aburilor
v (Q, P, D) pe bara colectoare
y ( U , f , p) f - Frecventa
U - Tensiunea pe bara
Q - Puterea reactiva
Q P - Putearea activa
1 m (P)
Sm
U Sistem energetic
b2)
(f )
GS1 GS2 GS3

yr01 = y01 yr0m = y0m
a) b)
Fig. 10. SRA funcţionând cuplate rigid la ieşire
a) schema funcţională bloc;
b) exemplificare : b1) cazane de abur funcţionând pe bara colectoare (sau generatoare de abur);
b2) generatoare sincrone debitând pe barele unui sistem energetic.
Sistemul la ieşire este supus unei perturbaţii v şi ne interesează modul de repartiţie a

acestei perturbaţii pe cele m SRA în condiţiile în care trebuie ca
m (23)
v =  vk
k =1
Pentru un sistem k vom avea

y = y0 k − Sk yk (24)
y0 k − y (25)
vk =
Sk
Însumând pe ( 25) pentru toate cele m sisteme obţinem
m m
y 1
1 k 1 S0k = y S
v =
k k
sau ţinând cont şi de condiţia (23 )
m
y
1 S0k 1
y= m k − m (26)
1 1
1 S 1 S
k k
y = y0 ech
− S ech v (27)
unde
m
y0 k
S
y0 ech
= 1
m
k
(28)
1
1 S
k
este mărimea de funcţionare în gol echivalentă iar

 1
S ech = m
1 (29)
1 S
k
defineşte gradul de statism echivalent.

Înlocuind pe (27) în (25), se obţine
y y S S
vk = 0 k − 0 ech + ech v = vk 0 + ech v (30)
Sk Sk Sk Sk
unde
y y
vk 0 = 0 k − 0 ech (31)
Sk Sk
Se constată că perturbaţia ce se repartizează unui sistem se compune din doi termeni:
v k 0 ce nu depinde de gradele de statism şi de mărimile de funcţionare în gol, independent de v
şi un al doilea termen dependent de v.
Vom considera două situaţii particulare:

- Unul dintre SRA funcţionând în paralel la ieşire este astatic. Repartiţia perturbaţiei se
va face după cum urmează:
S1 = 0; S 2  S3  L L  S m  0 , y01 = y02 = L L y0 m = y0 (32)
S v 1 1 v 1
v1 = ech  v =  m = v = v , vk =  m = 0, k  1
1 S1 S1 1
1 S 1 S
S1 S1 1+ +L S k
k
S2 Sm k
Rezultă că sistemul astatic va prelua întreaga valoare a mărimii perturbatoare. O

astfel de situaţie s-a putut întâlni în cazul reglării automate a frecvenţei şi puterii active la
sistemele izolate când întregul deficit de putere era preluat de un singur grup (metoda “şef de
orchestră”).
9
- În cazul funcţionării cuplate rigid la ieşire a mai multor SRA astatice repartiţia nu
mai este univocă. Într-adevăr
S1 = S2 L = Sm = 0 ; Sech = 0 (33)
şi deci
1 1 (34)
vk = v  =
 Sk   0
1
Sech
o nedeterminare care se traduce în sistem prin pendulaţii.
Un caz interesant este cel al SRA cuplate rigid la ieşire cu mărimi de funcţionare în
gol egale şi având gradele de statism şi valorile nominale ale mărimii perturbatoare
proporţionale:
y01 = y02 = K = y0 m = y0 (35)

S1v1n = S2v2 n = K = Smvmn
Pentru un sistem obţinem:
v 1 (36)
vk = S ech = m
v
1
Sk  
Sk
1 Sk
v
Se notează cu S = S 0 gradul de statism relativ de unde:
y0
S1 = S 2 =    = S m (37)
Din (36) se observă că repartiţia mărimii perturbatoare se face proporţional cu

valoarea nominală a acelei mărimi, corespunzătoare fiecărui SRA.
Pentru asigurarea unei repartiţii optime este necesar ca SRA să aibă caracteristici
statice. Întrucât eroarea staţionară este proporţională cu gradul de statism rezultă că ar fi de
dorit pentru a nu avea o eroare staţionară mare să avem un grad de statism cât mai mic (dar
diferit de zero). În alegerea gradului de statism trebuie să se ţină seama însă şi de zona de
insensibilitate (zonă moartă) pe care o prezintă carcteristica statică datorită neliniarităţilor din
circuitul de reglare (figura 11).
ys
2
v v
v
Fig. 11. Zona de insensibilitate la o caracteristică statică

Observaţii
i. Din relaţia (27) rezultă că funcţionarea mai multor sisteme statice în paralel la
ieşire este echivalentă cu o funcţionare statică globală a întregului sistem.
ii. Pentru SRA funcţionând cuplate rigid la ieşire este absolut necesară utilizarea unor
caracteristici statice în raport cu perturbaţia – legi de comandă de tipul P sau PD –
deoarece numai într-o astfel de situaţie se realizează o repartiţie univocă a mărimii
perturbatoare.
iii. Funcţionarea astatică – lege de comandă PI sau PID – este recomandată numai la
funcţionarea izolată.
iv. Modificarea perturbaţiei repartizate unui sistem se poate face modificând gradul de
statism sau valoarea de funcţionare în gol (referinţa regulatorului automat). În
practică, se preferă a doua soluţie.
v. Micşorarea gradului de statism pentru a micşora eroarea staţionară este limitată de
zona de insensibilitate a caracteristicii statice. Practica reglării impune un
compromis între valoarea erorii staţionare şi gradul de statism. Se consideră că
valorile lui S = 3  6% sunt acceptabile din punct de vedere funcţional.
Aplicaţii
1. Caracteristica statică U = f (I s ) la un generator sincron are o pantă de 0,1 V/A.

Generatorul este echipat cu un sistem static de stabilizare a tensiunii, factorul total de
amplificare în circuit deschis fiind k = 200. Să se determine eroarea staţionară pentru un salt
în treaptă a curentului de sarcină Is = 100A.
Întrucât
y = y0 − Sv ,  s = S  v
S
dar Sn = 0,1 V/A va rezulta că S = n şi deci
1+ k
0,1
 s = s  I s = 100 = 0, 05 V
1 + 200
11
CONDUCEREA SI AUTOMATIZAREA
INSTALATIILOR ENERGETICE

Modul RAf-P
Conducerea si Automatizarea Instalatiilor
Energetice – Cuprins curs

1. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAf-P) în sistemele
electroenergetice (SEE)
2. Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
5.Descărcarea Automată de Sarcină la scăderea tensiunii (DAS-U<) şi la scăderea
frecvenţei (DAS-f<)
8.Insularizarea (separarea automată)
Durata a sistemelor energetice interconectate
Aplicaţii Bibliografie
MODUL RAF-P - S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 2/

1. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii
active (RAf-P) în sistemele electroenergetice
(SEE)
ENTSOE - European Network of Transmission System Operators for
Electricity,
MODUL RAF-P - S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 3

Funcțiile SCADA/EMS - Dispecerul Energetic
Național
SCADA
Automatic
Historical voltage control Automatic
data Network state
monitoring generation
processing control
Bus loads Current network

solution Automatic generation
control (AGC) =
Network Network Reglarea automata a
Forecasting
analysis optimization producției/ generării
de energie
Postulated
Power flow network solution
Durata Aplicaţii
Generation
Scheduling
operations
planning
DEPENDENȚA FRECVENȚĂ - PUTERE ACTIVĂ
(RAf-P)
 Frecvenţa -
parametru global
cu valoare unică
în SEE,
constituie un
indicator al
echilibrului dintre Pg = Pc  f = ct
puterile active
produse şi cele
consumate
 Obiectivul RAf-P:
f=ct=50 Hz Pg  Pc  f  Pg  Pc  f 
(ENTSOE)

1. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active
(RAf-P) în sistemele electroenergetice (SEE)
1.1. Elemente introductive – Sisteme cuplate rigid la ieșire.

Statism și grad de statism
1.2. Necesitatea și avantajele reglării frecvenței – puterii active
în SEE. Terminologie RAf-P (dupa ENTSOE)
1.3. Principiul metodelor RAf-P în SEE
1.4. Tipuri de reglaj: primar, secundar, terțiar.
1.5. Tipuri de structuri RAf-P in UCTE/ENTSOE. RAf-P in
Romania. Durata Aplicaţii Bibliografie



1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și grad
de statism
SRA supus la perturbații
vk
yr  u y
RA PROCES
+
-
Durata

1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și grad
de statism
SRA supus la perturbații Influenţa mărimii perturbatoare asupra

mărimii de ieşire
vk
y v
yr  u y
+
RA PROCES
y
-
y0
t
Durata
t1 t

1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și
grad de statism
 ys
= Sk  0 sistem de reglare static
 vk
ys = f ( v1 ,.......vn )
 ys
= Sk = 0 sistem de reglare astatic
 vk
Sk = grad de statism
ys = mărimea de ieșire în regim staționar

grad de statism
Caracteristica statică a unui proces
Reală Liniarizată
ys ys ys = y0 − S  v
y0 − ys = S  v
s = S v
y0
y2
y1
ymin
v k1 vk v max v
a) b)
y0 = mărimea de ieșire la funcționarea în gol (în absența perturbațiilor)
grad de statism
Tipuri de dependenţe ys=f(v)
ys
S<0 SRA static negativ
A
y0 S=0
yx
B
S>0 SRA static pozitiv
0 C v

grad de statism
SRA astatice sunt sisteme fără eroare staţionară,

ele funcţionând după o lege de comandă care
conţine o componentă integrală, deci PI sau PID
y0 − ys = S  v
SRA statice sunt sisteme cu eroare staţionară
diferită de zero (atât pentru yr cât şi pentru v ), ele
s = S v
funcţionând după o lege de comandă de tipul P
sau PD.

grad de statism
Repartiţia mărimii perturbatoare la ”m” SRA funcţionând cuplate
rigid la ieşire
v (Q, P, D) D
y ( U , f , p) p bara colectoare
b1)
D - Debit de abur
c1 c2 c3 p - Presiunea aburilor
1 m pe bara colectoare
Sm f - Frecventa
U - Tensiunea pe bara
Q - Puterea reactiva
Q P - Putearea activa
(P)
U Sistem energetic
b2)
(f )
yr01 = y01 yr0m = y0m
a) GS1 GS2 GS3
b)

grad de statism
Repartiţia mărimii perturbatoare la SRA funcţionând
v (Q, P, D)
y ( U , f , p)
1
Sm
m
cuplate rigid la ieşire
 1
yr01 = y01
a)
yr0m = y0m
A. cele m SRA statice => funcționare statică S ech = m
1
1 S
k
B. un SRA astatic, restul statice => perturbația este

preluată de grupul astatic
C. cele m SRA astatice => funcționare instabilă

(nedeterminare)


1.2. Necesitatea și avantajele reglării frecvență – putere
activă în SEE. Terminologie RAf-P (dupa ENTSOE)
Romania.

1.2. Necesitatea și avantajele reglării
frecvență – putere activă în SEE
Dezideratul menţinerii frecvenţei într-un domeniu dat este impus

de consecinţele defavorabile pe care abaterile de frecvenţă le au
asupra funcţionării consumatorilor, dar şi asupra sistemului
electroenergetic în ansamblul său, dintre care se menţionează:
• variaţii de viteză ale maşinilor electrice (inclusiv ale celor
aferente serviciilor proprii din centrale);
• creşterea curenţilor de magnetizare ai motoarelor şi
transformatoarelor electrice;

Avantajele introducerii reglării automate a frecvenţei şi puterii active
sunt următoarele:
A.eliminarea variaţiei de productivitate la consumatorii de energie
electrică;
B. reducerea fluctuaţiei pierderilor în sistem;
C. creşterea randamentului instalaţiilor şi a sistemului în ansamblu;
D. evitarea fenomenului de ’’avalanşă frecvenţă-tensiune’’ în sistem;
E. reducerea erorilor aparatelor de automatizare, în special a celor pe bază
de inducţie, cum sunt contoarele de energie;
F. asigurarea calităţii energiei electrice produsă şi livrată consumatorilor din
SEE.

 Sistemul EMS/SCADA
implementat la Dispecerul Puterea generata
Energetic National include

functia Automatic Generation
Control (AGC) PRO DUCERE G G G G G G
 AGC controleaza echilibrul

puterilor si distribuie surplusul
TRANSPO RT
sau deficitul intr-un mod
economic intre grupurile
generatoare reglante DISTRIBUTIE
 RAf-P trebuie să aibă o CO NSUMATO RI
functionare optima in noile
conditii ale operarii
interconectate a sistemului Puterea consumata
energetic romanesc la sistemul

UCTE (ENTSOE)

1.2. Terminologie RAf-P, ENTSOE
Aria de reglaj este o parte strans legata de Sistemul Interconectat
UPCTE / ENTSOE (de obicei coincide cu teritoriul unei companii,
unei tari sau unei arii geografice, fizic demarcate de pozitia punctelor
de masura ale schimbului de energie si putere ale retelei
interconectate ramase), operată de un singur Operator de Transport
și de Sistem.
Blocul de reglaj cuprinde una sau mai multe arii de reglaj, care
lucreaza impreuna in cadrul functiei de reglaj secundar, tinand cont
de celelalte blocuri de reglaj apartinand aceleasi arii sincrone.

Aria sincrona este alcatuita din multiple arii/blocuri de reglaj
interconectate. Fiecare arie/bloc de reglaj se poate diviza in subarii
de reglaj care operează cu propriul lor reglaj subordonat atâta timp
cât aceasta nu pune în pericol funcționarea interconectata.
Statismul unui generator sG este unul din parametrii fixați de

regulatorul de viteza primar a grupului generator (generator și
turbina). El este un raport adimensional si este exprimat in general in
procente:
−f / f n
sG =  %
PG / PGn

Variatia in frecventa a sistemului Δf este definita în relatia următoare, în

care fn este frecventa nominala, iar f este frecventa sistemului:
f = f − f n
Caracteristica putere-frecventa a retelei este raportul dintre abaterea de

putere ΔPa care a cauzat perturbatia si abaterea de frecventa Δf cauzata de
perturbatie (deficitele de putere sunt considerate ca valori negative):
Pa
= [ MW / Hz ]
f

1.2. Terminologie RAf-P,
ENTSOE
Banda de reglaj reprezinta ecartul de putere in care
un grup iși poate varia incarcarea.
De ex. hidroagregatul Vidraru 1 are o banda de reglare
de 20 MW, in intervalul [Pmin,Pmax] [35,55]MW.
Viteza de incarcare se refera la rapiditatea cu care un

grup se poate incarca sau descarca pana la valoarea
de putere dorita.
Ex. hidroagregatul Vidraru1 are o viteza de incarcare
de 30 MW/min.


Reglajul frecvență- putere activă (RAf-P)
❑ Principiul RAFP – grup generator

Reglajul frecvență- putere activă (RAf-P)
❑ Principiul RAFP

Reglajul frecventa- putere activa (RAf-P)
❑ Principiul RAFP
P1=P11+ P21
z creste P2=P12+ P22=P1+ΔP
n r'01
n r'02 b
n r01 2'
n r02
n rx a B A'' B''
A
n r'x A'
B'
22
1'
11
P11 P21 P12 P22 P

Reglajul frecventa- putere activa (RAf-P)
❑ Principiul RAfP:
- variază turaţia şi frecvenţa, ca o consecinţă a variaţiei puterii totale;

- intervin regulatoarele automate de viteză (RAV) ale turbinelor care au
caracteristici de reglare statice pozitive şi care modifică admisia de agent
motor la turbinele de antrenare;
- se schimbă repartiţia puterilor active pe agregatele în paralel;
- se stabileşte o noua turaţie echivalentă diferită de 50 Hz;
- intervine acum RAf care are caracteristica de reglare astatică şi care
deplasează simultan caracteristicile turaţie-putere ale regulatoarelor de
turaţie ale turbinelor prin translatare, restabilind frecvenţa

S.l.dr.ing. Nicoleta ARGHIRA

Modul RAf-P

1.Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
2.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAf-P) în sistemele
8.Insularizarea (separarea automată)
Durata a sistemelor energetice interconectate
MODUL RAF-P- S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 2/


1.5. Tipuri de structuri RAf-P
Duratain UCTE/ENTSOE.
Aplicaţii RAf-P in
Bibliografie
Romania.
MODUL RAF-P- S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 3

Reglarea automata de frecvență se
realizează în trepte diferite și succesive:
Restabileste valoarea medie
 Reglajul primar Restabileste valorile nominale

Frecventa
◼ Distribuit uniform si se bazeaza pe Sistemului Limiteaza
abaterile
principiul solidaritatii Elibereaza rezervele
Activare
◼ Actiune locala și automata prin actiunea Reglaj Primar
Elibereaza
dupa o deconectare
RAV rezervele
Corecteaza
 Reglajul secundar Activare daca

este responsabila
Preia daca
este responsabil
Reglaj
Secundar Elibereaza
◼ Distribuit intr-un numar fix de centrale

rezervele
◼ Actiune centralizata si automata, Preia

Reglaj Tertiar
actionand numai in zona perturbata

 Reglajul tertiar Activare
Corectia
Timpului
pe termen lung
◼ Dispus de dispecer din capacitățile
programate

Activarea rezervelor de putere activă în cazul scăderii frecvenței
50 Hz
Frecventa
Reglaj primar Reglaj secundar Timp

Energia cinetica Putere
Scaderea sarcinii
Rezerva
Putere
Rezerva primara hgjh secundara

Rezerva tertiara
Timp
Secunde Minute Ore

1.3. Tipuri de reglaj - Reglajul primar
Caracteristici:
◼Distribuit uniform în toate grupurile de Restabileste valoarea medie
generare de energie
Frecventa Restabileste valorile nominale
◼Se bazeaza pe principiul solidaritatii Sistemului Limiteaza

abaterile
Elibereaza rezervele
◼Actiune locala si automata prin
Activare
Reglaj Primar dupa o deconectare
Elibereaza
actiunea regulatoarelor automate de rezervele
Corecteaza
viteza (RAV) Activare daca Preia daca Reglaj
este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
◼Timp de actiune 0  30 sec

rezervele
Preia
Reglaj Tertiar
◼Independent de actiunea dispecerilor
◼Intervine la o abaterea de ±20 mHz a Activare
Corectia
Timpului
frecvenței
pe termen lung

Legătura dintre reglarea frecvenţei şi reglarea vitezei (turaţiei)
turbinei de antrenare (f - n):
pn
f = Agent
Vana
60 primar
Excitatie RAT
Turbina
f – frecvența Ce
p - numărul de perechi de poli ai Pm
generatorului
Cm
n - turaţia [rot/min]; Generator Sarcina
Pe , Pc - puterea electrică generată, Pe PC
respectiv consumată;
Pm - puterea mecanică dezvoltată la
arborele turbinei
Regulatorul de
viteza

Funcționare la o cerere de putere Pe= pn
P3 > P1: f =
n, f 60
1) A - punct de funcţionare stabilă z creşte
z= admisia de
agent motor
(Pe1 = Pm1 = P1 ) n’0
Pe1(n)
2) La aceeaşi turaţie n1 a punctului A
n0
Pe2(n)
se cere P3 . Punctul C (Pm1, Pe2, C
A
n1) este instabil (se ajunge din n1
inerția mare a maselor în rotație) n2

B Pm2(n)
4 z = z2 > z1
1
3) Turbina decelerează si punctul de 2

3 Pm1(n)
z1 = ct
funcționare stabilă se mută în B
(Pm1, Pe2, n2<n1, z1=ct, P2<P3)
4) Obținerea P3 cu turaţia n1: curba 3
est translatată în poziţia 4 prin
creşterea admisiei de agent motor
z2>z1 (C- punct de funcţionare 0 P1 P2 P3 Pm, Pe
stabilă )
1.3. Reglajul primar – aplicații practice 1

1.3. Reglajul primar –
aplicații practice 2

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul secundar
Caracteristici:
◼Distribuit intr-un numar fix de grupuri Restabileste valoarea medie
reglante Frecventa Restabileste valorile nominale
◼Actiune centralizata si automata, Sistemului Limiteaza

abaterile
actionand numai in zona perturbata Activare Elibereaza rezervele
dupa o deconectare
◼Timp de actiune 30 sec  15 min
Reglaj Primar
Elibereaza
rezervele
Corecteaza
◼Rezerva programata, dispusa de Activare daca Preia daca Reglaj
dispecer este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
rezervele
◼Este bazat pe principiul nonintervenţiei: Preia

Reglaj Tertiar
dezechilibrul de putere se compensează
numai de zona în care a apărut; Corectia
Activare
◼Trebuie să aibă disponibilitate maximă ; pe termen lung Timpului
◼Acționează la abateri de frecvență în

intervalul [±20, ± 200] mHz

1.3. Reglajul secundar – aplicații practice
/M.f Le.._ e!tf _." t'-"-ti..c.ir G ttLt-L'ti cf..· 5t triL(/ Ci.( -~~:* = 3/. ~· ~ .fL-t lU'c;
c4 /U..i[ ftlL u' <Uf .{' *
2
-= 2'/. Ln Ur1 inu iJUi:.t.i:l o~-f c-y-:vu' t· j-L 1:i·r(;,..._';./;p d} (}..,ţfLt
~LWl :e ~uitz.du_,'p? (7c,~JA-f{')v'tit-'r.,f,l~(; f_, l' /':P-Jt-&. h_~ !.<it ) (!~-{ v'a...--
·1> ·~ Cl.lt.,L~ "J:ti-l{lk.LL(_(~(( ?

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul secundar
Regulatorul Secundar (Central) este de tip proportional integral (PI):

1
Pdi = − i  Gi −
Tri  Gi dt
ΔPdi = variabila de corecţie a regulatorului secundar care conduce

generatoarele aflate in aria de reglaj i;
βi = factorul proporţional (amplificarea) regulatorului secundar în aria de
reglaj i;
Tri = constanta de timp de integrare a regulatorului secundar în aria de
reglaj i;
Gi = eroarea de reglaj (Area Control Error = ACE) în aria de reglaj i;

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul terțiar.
Restabileste valoarea medie
Restabileste valorile nominale

Caracteristici: Frecventa
Sistemului Limiteaza
abaterile
◼Dispus de dispecer din capacitatile Activare Elibereaza rezervele

dupa o deconectare
programate Reglaj Primar
Elibereaza
rezervele
Corecteaza
◼Timp de actiune de la 1 minut la 30 Activare daca Preia daca Reglaj
min / 8 ore (lenta) este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
rezervele
◼Refacerea rezervele secundare după Preia

Reglaj Tertiar
activarea reglajului secundar

Corectia
◼Distribuirea optimă a rezervei de reglaj Activare
pe termen lung Timpului
secundar

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul terțiar.
Distribuirea optimă a rezervei de reglaj secundar poate fi realizată prin:

➢conectarea şi deconectarea unor grupuri generatoare de putere
(turbine pe gaze, centrale hidroelectrice cu lac şi acumulare prin
pompaj, creşterea sau reducerea puterii generatoarelor aflate în
funcţiune);
➢redistribuirea puterii generate de generatoarele participante la reglajul
secundar;
➢modificarea programelor de schimb reciproc de putere;
➢reglajul sarcinii (de ex. telereglaj centralizat sau deconectarea sarcinii
telecomandate).


în SEE. Terminologie RAf-P (după ENTSOE)
1.5. Tipuri de structuri RAf-P în UCTE/ENTSOE. RAf-P în
Romania.

1.5. Tipuri de structuri RAf-P în
UCTE/ENTSOE
❑RAf-P centralizat
❑RAf-P pluralist
❑RAf-P ierarhizat

UCTE/ENTSOE
RAf-P centralizat
OTS
Regulator
central
Grup reglant Grup reglant Grup reglant

1 2 ... n
Bloc de reglaj

UCTE/ENTSOE
RAf-P centralizat
EMS applications
EMS = Energy Management System
RTU= Remote Terminal Unit SCADA Client
IED = Inteligent Electronic Device
SCADA server
SCADA server
RTU/IED
RTU/IED
SCADA server
RTU/IED

UCTE/ENTSOE
RAf-P pluralist
OTS 1 OTS 2 OTS n

Regulator Regulator Regulator
central central central
Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup

reglant 1 reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2 ... reglant n
Aria de reglaj 1 Aria de reglaj 2 ... Aria de reglaj n
Exemplu RAf-P pluralist: SUA, Gemania

UCTE/ENTSOE
RAf-P ierarhizat
OTS
Coordonator
Regulator
central
bloc de reglaj
Regulator
Regulator arie Regulator
Regulator arie Regulatorarie
Regulator
secundar
de reglaj 1 secundar
de reglaj 2 secundar
de reglaj n
Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup

reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2
... reglant n reglant 1 reglant 2
... reglant n
reglant 1
Arie de reglaj 1 Arie de reglaj 2
... Arie de reglaj n
BLOC DE REGLAJ

UCTE/ENTSOE
RAf-P ierarhizat EMS applications
SCADA Client
SCADA server SCADA server

SCADA server
EMS EMS
applications EMS applications
applications
SCADA Client SCADA Client
SCADA Client

RTU/IED RTU/IED
RTU/IED RTU/IED

1.5. Reglajul central (secundar) frecvență-putere activă
în România– schema de principiu
Dispecer energetic Grup reglant i
n0
Kn  n
Ps Pm Y0 Ky Y
1
Element de Turbina
n Generator
2 RAV
executie
P0 3 reglaj
Krf Rf
f0
primar f P
reglaj
secundar k f 1 - mod de operare: sincronizare, operare insularizata
2 - mod de operare: pornire grup
3 - mod de operare: reglaj de putere
fn

în România
❑ 50 grupuri reglante în reglaj secundar:

- Termocentrale: CET Brăila, Turceni etc.
- Hidroagregate: Vidraru, Lotru etc
❑ Integrat în ENTSOE/UCTE din 2004

❑ Reglaj centralizat

în România
a. Modelul de ordinul 1
46
Pcon
Paprox
44 Pmas
[MW]
aprox
42
[MW], P
40
mas
[MW], P
38
con
P
36
34
0 50 100 150 200 250 300 350 400
timp [s]

MODELAREA ȘI ACORDAREA REGULATORULUI
CENTRAL FRECVENȚĂ-PUTERE ACTIVĂ ÎN
SISTEMUL ELECTROENERGETIC ROMÂNESC
Identificarea experimentală a modelele grupurilor reglante
Grup hidroenergetic Grup termoenergetic
1 − s
T s +1 H I (s) = K I
H2 ( s) = e − 2 s e
K 2 2 2 21 s
T22 s + 2 T22 s + 1
Braila TA 1 - comparatie date reale cu modelul identificat
170
Vidraru HA3 - modelul de ordinul 2
46
Pcon
Paprox 165
44 Pmas
Pcon
160
Paprox
42
Pmas
155
Pcon [MW], Pmas [MW], Paprox [MW]

Pcon [MW], Pmas [MW], Paprox [MW]
40
150
38
145
36
140
34
135
32
130
30
125
28
100 150 200 250 300 350 400 450 500
120
timp [s] 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000
timp [s]

SIMULATOR PENTRU REGLAJUL AUTOMAT
FRECVENȚĂ - PUTERE ACTIVĂ
In1 Out1
Grup reglant 1
In1 Out1
Grup reglant 2
In2
Out1
In1 Raspunsul
Putere
Consemn Regulator centralelor
In1 Out1
Grup reglant 3
50
Frecventa
consemn
-K- In1 Out1
49.98
Caracteristica Grup reglant 4
Frecventa putere-frecventa
de schimb
30
MODUL RAF-P- S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA
ACORDAREA OPTIMĂ A REGULATORULUI
CENTRAL (SECUNDAR)
Performanțe impuse de
către ENTSOE:
- Eroare staționară nulă;
- Suprareglaj nul;
- Durata a regimului
tranzitoriu: <15 minute
MODUL RAF-P- S.ST.32ILIESCU/N. ARGHIRA

Linkuri utile
http://www.anre.ro/
www.entsoe.eu
https://acer.europa.eu/en
http://www.ferc.gov/industries/electric/indus-act/rto.asp
http://www.eurel.org/home/Events/IMC/Pages/IMC.aspx

Bibliografie
Iliescu, S.St., Teoria reglării automate, ed. Printech, Bucureşti, 2006
Mihoc, D., Iliescu, S.St., Făgărăşan, Ioana, Ţăranu, Gh., Matei, G.,
Automatizarea proceselor electro- si termoenergetice, Ed.Printech,
Bucureşti, 2008
Load-Frequency Control and Reserves Network Code (2013):
https://www.acer.europa.eu/Official_documents/Acts_of_the_Agency/A
nnexes/The%20Network%20Code%20on%20Load-
Frequency%20Control%20and%20Reserves%20submitted%20on%20
28%20June%202013.pdf

Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
Qg ( perturbatia)
+ u = U0 −U g uc Ue ug
U0 SISTEM
RAT-G EXCITAŢIE GS GS
EC
- ES + EA + EE
(comanda)
Schema funcţională a unui sistem de RAT-G
Dispercer energetic
LEA zonal (DEZ)
E Sistem de telemecanica
R
(teletransmisie)
Tt CAN
Punct Pilot
(PP)
UB
Retea 220 (380) kV Calculator UB0
Conducere u
(Zona 1) “ONLINE” zona
(in timp real) (subsitem) R.E.G. CN
SECUNDAR
Gn G2 G1 ΔU1 ΔU2 ΔUn

Centrale
IFn IF2 IF1 Electrice
RATn RAT2 RAT1
Un0 U20
CNA1 CNA2 CNAn
U10
Q20 Q10 xc1 xc2 xcn
REGQn REGQ2 REGQ1 Comenzi
E E E
(“ordine de
reglare”)
EE EE EE
R R R
Sistem de telemecanica
(teletransmisie)
LA1
LA2
LAn
Reglajul secundar U-Q în SEE dezvoltate
1
Reglajul terţiar U-Q
2
Bare Bare
sistem Xd sistem
Ex GS
Ig , Pg ,Og
TT Consum cos  Q
RAT
b)
a)
ys* = U*
1
}S
*
cu RAT
B ys* = 1− S*v*
Ed
u 900 − 
 u
0
 C x 1 v* = 1g*
Ig
fara RAT
c)
0,8
ys* = 1 − Sn*v*
d) (180%)
Reglarea automată a tensiunii (RAT) unui generator sincron (GS)
a) schema principială; b) schema monofilară; c) diagrama fazorială
d) caracteristica statică a GS cu RAT şi fară RAT
S-au neglijat căderile de tensiune ohmice. Proiectând fazorii pe o direcţie ce coincide cu direcţia lui U se
obţine:
( )
U = Ed cos  − X d I g cos 900 −  = Ed − X d I g sin  (9.18)
şi întrucât Ig sin = Igr componenţa reactivă a curentului generat, rezultă

U = Ed − X d I gr (9.19)
Comparând cu relaţia (9.4) se constată că GS are o comportare statică în raport cu perturbaţia Igr, Xd=Sn
gradul de statism natural iar ys=U şi y0=Ed
Relaţia de mai sus se poate exprima în mărimi relative, raportând-o la Ed şi la valoarea nominală a lui
I gr = I gr0
U I gr I
= 1 − X d 0  gr
Ed Ed I gr0
(9.20)
U  = 1 − X d *  I gr* = 1 − Sn*V
3
Pg, Pc Pg2(2>1) Qg, Qc
Qc2(2>1)
Pg1(1)
Qc1
A'
Pc2
Pc1 B' B
A Pg=ct
Qg1(1)
U U
Qg2(2>1)
0 U2 U1 0 U2 U1
U U
a) b)
Variatia puterilor generate si consumate cu tensiunea:
a) variaţiile Pg, Pc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
b) variaţiile Qg, Qc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
4
Necesitatea si avantajele RAT
Pg Qg
 creste Qgmax
1
1
 creste
2<1
3<2
Ed2  cos 2  2>1
Ed=ct; X=ct;
4 x 0   / 2
Ed=ct; X=ct;
0   / 2
0 0 Ed2  cos2  Ed  cos  U

U U max =
4 x
Variatia Pg=Pg(U), pentru Ed=ct, X=ct, Variatia Qg=Qg(U) pentru Ed=ct, X=ct,
=parametru =parametru
Pg, Qg
U2>U1
Ed U U creste
Pg max =
X
Pg=f1()
U parametru
Ed=ct; X=ct;
0
0  /2  
Qcmin Qg=f2()
U U1
(-) − ( Ed + u)
X
-Qg
U creste
U2>U1
Variaţiile Pg, Qq în funcţie de , pentru Ed=ct, X=ct, U=parametru
5
. Cazul absentei RATG: a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 
Cazul existentei RATG:

a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 
Creşterea stabilităţii dinamice a SEE sub acţiunea RAT-G (1- regim normal; 2- regim fără avarie, fără RAT-G; 3-
regim după avarie cu RAT-G)
6
Ie
BE IE Ug= tensiunea reglata
Ig (Pg .Qg)
G
T
Ex Ue S
R R
Rp TT (k T)
m u
EE RAT Ug
U0
a)
Iex Ie IE
G
T
Ex Ue S
Ug
R
Rp1 TT (kT )
U'g
IS
RAT
U0
b)
Ik BE Ie IE
G Ig
T
Ex Ug
Ue S
Ig
R

Rp TC (kC)
ig
IK
TA i'g ig
i"g 0 Ik
r0
Ik S
c) d)
Schemele principale ale RAT la generatoare sincrone:

a - prin variaţia rezistenţei suplimentare din circuitul de excitaţie
b- prin curent sau tensiune suplimentară pentru excitare; c - prin compundare; d- variaţia curentului de
compundare.
7
TP
Bara Barele
centrala consumatorului
TP
U1 U2 G I I xt i
U1 / U2
Tt xg xL SC = PC + jQC
SM Ed u1 / u2=Kt
u2
Ug = U Uc =U2
RAT
Generator Linie Trafo
U0
a) b)
Reglarea tensiunii prin variaţia raportului de transformare:
a - schema de principiu; b - scheme de reactanţe.
U C =  Ed − jI ( xg + xL )  − jixT 2
1
kT
unde s-a notat cu: xg - reactanţa longitudinală a lui G; xL - reactanţa liniei; xT2 - reactanţa de scăpări
longitudinală a transformatorului de putere, măsurată pe partea tensiunii U2; şi i - curentul prin TP, măsurat
pe partea tensiunii joase U2.
i U i E
Dacă I = (kT - raportul de transformare al TP, kT = 1 = ) şi se noteză cu Ed' = d şi
kT U2 I kT
 xg x 
x ' =  2 + L2  se obţine: U c = Ed' − j  i  ( x, + xT 2 )
 kT kT 
8
Clasificarea sistemelor de excitaţie
Se poate realiza o grupare a sistemelor de excitaţie având în vedere următoarele criterii:

- după autonomia sau neautonomia sursei de energie necesarã excitaţiei;
- după natura sursei primare care alimentează înfăşurarea de excitaţie a generatorului sincron;
- după principiul de funcţionare a sistemului de excitataţie;
- după caracterul mobil (de rotaţie) sau imobil (static) al elementelor componente din cuprinsul
sistemului de excitaţie;
- după modalitatea de obţinere a tensiunii continue pentru excitarea maşinii sincrone.
Cel din urmă criteriu se dovedeşte a fi cel mai unitar şi mai general criteriu de clasificare. Din acest
punct de vedere, se disting:
a) sisteme de excitaţie cu maşini de curent continuu;
b) sisteme de excitaţie cu maşini de curent alternativ;
c) sisteme de excitaţie fără maşini excitatoare.
După principiul de funcţionare, din grupa a se desprind subgrupele:
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. funcţionând ca generator de c.c.;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. amplificatoare;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. survoltoare - devoltoare.
Din grupa b se deosebesc subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului principal;
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului auxiliar;
Din grupa c se disting subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei prin circuite magnetice;
- sisteme cu redresare necomandate;
- sisteme cu redresare comandate.
În continuare se evidenţiază calităţile unor sisteme de excitaţie moderne, cu elemente statice, în special
pentru grupurile cu putere unitară mare.
9
GS
{ ~
~ GA
de la SI (ptr.pornire)
a)
~ ~ G
b)
Sistem de excitatie cu masina de c.a.
GS
Sistem de excitatie fara masina excitatoare
10
GS
IE
BE
Ex
~
R
R0
EE RAT
u0
RAT cu impulsuri
u 0*
+ GS
TC
RN
u *
CNA DCG
~
- PT
TT
~ GP
TEx
PD1 SI
PD2

CAN
RAT numeric
11
Fortarea excitatiei
ue
E
ue max B
ue min D
A 
t0 t0 + t t
t = 0,5sec
R S T
TT
+
G
IE
V 1RU
Ex Semnalizare
+
R0
1RI
BE
-
1C
-
12
STABILIZAREA STATICĂ
~u..::.Kr%1-
. ~
i
Tr. ' .. .
... .... ..
.;;-~"
~.. ~k~X.T'~
~ "'-<.~ ,t..T~..:._'t
-lY
~'a-+Sv
TT ...___ _-"
G,..-.) ~ ~%+R,~
~ ........) \l-.s..~-~- ~t:~

t~tr
~
13
~~ l)d ~ C?s-t· ~'f
~~ \)~ ~~ ~ ra-~
~~ o~~~ l ~~~ ) ~~,.t
~~~~~~~ ·~ · ~"'
~~~!:! . 1;,
~ 4,
14
Studii de caz
RATT
Schema RAT pentru transformatoare de reglaj sub sarcină :

T1, T2, T3 – transformatoare de adaptare; PR1, PR2, PR3 – punţi redresoare; F1, F2, F3 – filtre de netezire; A –
amplificator; TUC – triger de tensiune crescută; TUS – triger de tensiune scăzută; TR – triger; GI – generator de
impulsuri; DF – divizor de frecvenţă; T – dispozitiv de temporizare; AO – amplificator de nul; ASU – acţionare
pentru scăderea tensiunii; ACU – acţionare pentru creşterea tensiunii; BS – bloc de semnalizare.
TT
U1
B1
I1
TC
S3
+ -
1RP 1RI
TR
(NT) 2RP 2RI
RT1 U creşte
1RI1
RT
2RI2
2RI1 1RI2
RT2 U scade
TS
RS
S1 RS S2
I2 T1
1RP1 2RP1 1RP2 2RP2

B2 U2
I1 I2
. Reglarea automată a raportului de transformare cu relee polarizate de tip analogic

15
RAT-PSS
TC
GS
Ex TT TT
Regulatoare de tensiune
(numerice)
RAT canal 2
RAT canal 1
Dispozitive de
comanda cu
tiristoare PSS 1 PSS 2
Sisteme de
excitatie si
dezexcitatie
rapida Stabilizatoare
de putere
U C Compensator Ug , Ig Traductor
- de sarcina U si I
U0
+

U Ie
Ue Generator
RAT SExc
Us Ur + SEE Semnale
U sc Sa
aditionale
Stabilizator sistem
de excitatie
PSS
Schema de principiu a sistemului de reglare automata a tensiunii (SRAT)
Ug U CI 1
UC
Ig Rc Xc 1 + sTR
Modelul compensatorului de sarcina si al traductorului de tensiune la borne
16
17
1 4 1
• 7 1 1 10 11
" 14
" 11
1 1
c [~~yl ]('11'1~ 1 c
fost
"'"
[>:dtoibn Exdln~1>1
ironsforner
MKC51
• •
1
~-------~----~--------- 1
AC
ccrmE~dirn
MKClO
AV~
"l:ide (llllJl) ,
---------~
• •
" "
ISALNITA 7
-
SRAT la un generator de 330MW
MKClO
[xdMbn rubt les
((Ui10, QJiJO, ru;w)
1 1
Slillllllln
L
r-----------~--~------~-------,,-~----------_,L
1 1
• • • 7 1 1 10 11 11 11 14 11
Modul: Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în
sistemele electroenergetice
1. Considerații generale. Necesitatea RAT-Q
Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT–Q) presupune asigurarea unui

echilibru local între puterile reactive generate, respectiv consumate Qg ,Qc, spre deosebire de
reglarea frecvenţei şi puterii active , care se realizează printr-un echilibru global între puterile
active generate, respectiv consumate.
S-a presupus un generator sincron echivalent GS, care debitează pe barele unui sistem
S, de putere infinită. În această schemă monofilară (Figura 8.1 a) avem: Ed – tensiunea
electromotoare , valoare eficace pe fază; U – tensiunea pe bare , valoarea eficace pe fază; Xd –
reactanţa sincronă longitudinală a generatorului ţinând seama de saturaţie; Xl – reactanţa
elementelor de legătură dintre generator şi bare : Xd + Xl = X. Mărimile notate cu indicele g
sunt mărimi electrice caracteristice generatorului , cele notate cu indicele c sunt mărimi
electrice caracteristice pe partea unui consumator echivalent.
Pentru simplificare vom presupune ca φg=φc=φ. S-a notat, deasemenea : δ – unghiul
electric intern dintre tensiunea U şi Ed (Figura 1).
I1 i
S→
Ed Xd Xl Ig
GS b
I2 Zc=Rc+jXc Ed
CONS 
(P)
u
 U
Ig, Ug, Pg Qg, Sg, g,  B Ic, Uc, Pc Qc, Sc, c 0  a
90°- x
Ig •
(Q)
a) b)
Figura 1. Ansamblul GS – SEE:
a) Schema monofilara; b) Diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor
Menţinerea constantă a tensiunii pe bare implică menţinerea constantă a tensiunii la

bornele generatorului. În Figura 8.1.b s-a reprezentat diagrama fazorială a tensiunilor şi
curenţilor cu neglijarea căderilor de tensiune de natură rezistivă ,astfel că ΔU=XIg. Proiecţia
acestor fazori pe axele de coordonate permite scrierea relaţiilor 8.1 , 8.2 şi 8.3.
Ed  cos  = U + X  I g  cos(90 −  ) = U + X  I g  sin( ) = U + X  I gr (1)
Ed  sin  = X  I g  cos  (2)
1
U = Ed  cos  − X  I g  sin  = Ed − X  I gr (3)
unde Ed=U0 reprezintă consemnul şi XIgr reprezintă perturbaţia de putere reactivă.
Din relaţia (3) se observă că tensiunea, care este parametrul reglat scade în raport cu
valoarea de consemn U0 atunci când creşte componenta reactivă Igr=Igsinφ. Rezultă că
perturbaţia, în cazul RAT–Q, este curentul sau puterea reactivă generată, respectiv consumată.
De altfel, la o altă scară, după amplificarea cu modulul curentului segmentul ab din Figura 1
reprezintă puterea activă, iar segmentul ac puterea reactivă, generate sau consumate.
Se mai pot scrie relaţiile 8.4 şi 8.5 din care rezultă că variaţia de tensiune sau reactanţa
determină variaţii ale unghiului electric intern δ. Se cunoaşte că acest unghi are o importanţă
deosebită în păstrarea stabilităţii funcţionării în sistem, trebuind să nu depăşească o anumită
valoare limită  lim =  / 2 . Se pot scrie deasemenea relaţiile 8.6 şi 8.7, care arată că Pg şi Qg
sunt funcţie de U, Ed, X, δ. Ed este direct legată de excitaţia maşinii sincrone generatoare, iar
X de reactanţa longitudinală în sistem.
XI g cos  U + XI gr
sin  = ;cos  = (4)
Ed Ed
sin  XI g cos  Pg
tg = = = 2 = f (U , Qg ) (5)
cos  U + XI g sin  U
+ Qg
X
uE
Pg = uI g cos  = d sin  = f1 (u, E d , X ,  ); (6)
X
uE u2
Q g = uI g sin  = d cos  − = f 2 (u , E d , X ,  ) (7)
X X
Qg ( perturbatia)
+ u = U0 −U g uc Ue ug
U0 SISTEM
RAT-G EXCITAŢIE GS GS
EC
- ES + EA + EE
(comanda)
Figura 2. Schema funcţională a unui sistem de RAT-G
În Figura 2. este reprezentată schema funcţională a unui sistem de reglare automată a

tensiunii la generator (RAT–G). Eroarea de tensiune este:  u = U 0 − U g , şi se obţine la ieşirea
comparatorului diferenţial EC, din Figura 2.
2. Avantajele funcționale ale introducerii RAT-Q în sistemele

electroenergetice
Principalele avantaje ale introducerii reglării automate a tensiunii (RAT) sunt

următoarele:
• RAT – forţând excitaţia generatorului sincron reduce creşterea unghiului electric δ
şi măreşte stabilitatea funcţionării; totodată se măreşte şi puterea maximă ce poate
fi debitată în regim static de funcţionare;
• creşterea stabilităţii dinamice a funcţionării în sistemul energetic;
• reducerea valorilor care marchează scăderea tensiunii pe bare;
• asigurarea autopornirii motoarelor asincrone alimentate de la aceste bare şi
evitarea apariţiei fenomenului de „avalanşă de tensiune” în SEE;
• creşterea sensibilităţii protecţiilor prin relee la funcţionarea în regim minim;
• ameliorarea calităţii energetice electrice produsă şi livrată consumatorilor, păstrând
tensiunea de alimentare în limitele acceptate de catre acestia.
În Figurile 3, 4 şi 5 s-au reprezentat variaţiile puterii active Pg, respective reactive Qg

în raport cu tensiunea pe bare U şi în raport cu unghiul electric intern δ, pentru Ed=ct şi X=ct,
având pe δ, respective U ca parametru.
Pg Qg
 creste Qgmax
1
1
 creste
2<1
3<2
Ed2  cos 2  2>1
Ed=ct; X=ct;
4 x 0   / 2
Ed=ct; X=ct;
0   / 2
0 0 Ed2  cos2  Ed  cos  U

U U max =
4 x
Figura 3. Variatia Pg=Pg(U), pentru Ed=ct, Figura 4. Variatia Qg=Qg(U) pentru Ed=ct, X=ct,
X=ct, =parametru =parametru
3
Pg, Qg
U2>U1
Ed U U creste
Pg max =
X
Pg=f1()
U parametru
Ed=ct; X=ct;
0
0  /2  
Qcmin Qg=f2()
U U1
(-) − ( Ed + u)
X
-Qg
U creste
U2>U1
Figura 5. Variaţiile Pg, Qq în funcţie de , pentru Ed=ct, X=ct, U=parametru
Pg, Pc Pg2(2>1) Qg, Qc
Qc2(2>1)
Pg1(1)
Qc1
A'
Pc2
Pc1 B' B
A Pg=ct
Qg1(1)
U U
Qg2(2>1)
0 U2 U1 0 U2 U1
U U
a) b)
Figura 6. Variatia puterilor generate si consumate cu tensiunea:
a) variaţiile Pg, Pc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
b) variaţiile Qg, Qc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
Figura 7 Cazul absentei RATG: a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie
de 
Figura 8 Cazul existentei RATG:

a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 
Mărirea stabilităţii dinamice (capacitatea sistemului ca în cazul unor variaţii bruşte de

tensiune, ca urmare a unor defecte apropiate sau nelichidate la timp, să se regăsească în
puncte de funcţionare stabilă pe curba Pg în funcţie de δ, după trecerea regimului tranzitoriu).
5
Figura 9. Creşterea stabilităţii dinamice a SEE sub acţiunea RAT-G (1- regim normal; 2- regim dupa
avarie, fără RAT-G; 3- regim după avarie, cu RAT-G)
a) Regim de după avarie fără RAT – G: la scăderea tensiunii, curba 1 se mută în

poziţia 2; ca urmare intersecţia Pg=Pc are loc în punctul C.
Punctul de funcţionare se mută din A în B (Figura 9) la acelaşi δ0 unde puterea
generata este mai mică decât Pc şi maşina începe să se accelereze, din B în C. Acceleraţia
suplimentară posedată de rotorul maşinii în C, face ca punctul de funcţionare să treacă din C
spre D, unde Pg>Pc şi ca urmare maşina sincronă generatoare începe să se frâneze.
Cum produsul P   (t ) are dimensiunea unei energii, se defineşte o arie (Figura 8.9) de
accelerare, corespunzătoare energiei de accelerare (W+) şi o arie de frânare - corespunzătoare
energiei de frânare (W-). La restabilirea echilibrului, când (W+)=(W-) rezultă un unghi electric
intern δlim, apropiat (sau chiar depăşind) valoarea π/2, periclitând funcţionarea stabilă.
Din punctul de vedere al asigurării stabilităţii în sistem trebuie ca δ final să nu treacă
de o valoare limită (</2) şi care depinde de dimensiunile şi structura sistemului
electroenergetic.
b) Regim de după avarie cu RAT-G: ca efect al forţării excitaţiei GS, curba 1 se
mută în poziţia 3 (Figura 8.9), unde (W+) << şi deci δfinal= δ’f este mult mai mic.
Creşte stabilitatea funcţionării şi se măreşte totodată rezerva de stabilitate în sistemul
electroenergetic.
3. Principiul metodelor de RAT-Q în sistemele
Relaţiile (6) şi (7) arată că se pot compensa valorile tensiunii la consumatori, respectiv
în nodurile generatoare, intervenind asupra excitaţiei maşinii sincrone generatoare (GS) – deci
variind tensiunea electromotoare Ed (Figura 1 şi Figura 2), respectiv variind reactanţa totală X
– deci modificând raportul de transformare al transformatoarelor de putere care permit
efectuarea reglajului sub sarcină. Unghiul electric intern  nu face obiectul reglajului U-Q,
pentru că ar complica mult soluţiile de reglare automată. Pentru  se impun anumite valori
limită, ce nu trebuie depăşite (pentru a nu perturba funcţionarea stabilă în SEE), introducându-
se cel mult un reglaj intermitent al unghiului , după o lege de reglare de tip PD, ca în cazul
sistemelor de reglare cu elemente statice comandate.
• Reglarea tensiunii la bornele generatorului sincron, prin variaţia excitaţiei

acestuia:
În Figurile 10 a, b, c şi d sunt reprezentate monofilar schemele de principiu ale reglării

automate a tensiunii la generator (RAT-G), prin variaţia tensiunii, respectiv curentului de
excitaţie (Ue-Ie) aplicate înfăşurării rotorice (de excitaţie) IE a generatorului sincron reglat
GS.
• Reglarea excitaţiei se realizează:
a) prin variaţia rezistenţei suplimentare RS
b) prin adăugarea unui curent (tensiune) suplimentare IS (US)
c) prin adăugarea, în circuitul de excitaţie al excitatoarei EX a unui curent
suplimentar Ik.
d) sisteme de reglaj mixte, care combină soluţia reglării prin compundare (c) cu soluţia
(b) – rezultând aşa numita reglare prin compundare cu corector de tensiune, pentru a
compensa imperfecţiunile compundării (de exemplu: neintervenţia la mersul în gol şi
dependenţa caracteristicii de reglare de factorul de putere).
7
BE Ie IE Ig (Pg, Qg)
Ex GS T
ue S
RS Ug = tens. reglată
R
Rp
TT
RAT
xm
ug
U0
a.
BE IE Ig (Pg, Qg)
Ie
Ex
GS T
ue S
RS Ug = tens. reglată
R
Rp
TT
(kT)
Is
uS RAT
ug
U0
b.
Ik BE Ie IE
GS T
Ex ug
ue S
RS Ig
R
Rp TC
ig
(Kc)
TA i’g ig
Ik
ra i’’g
S
Ik
c.
Ig
0 Ik
d.
Fiura 10. Schemele principiale de RATG:

a-variaţia rezistenţei suplimentare din circuitul de excitatie ; b-prin curent sau tensiune suplimentara
pentru excitare; c-prin compundare; d-variaţia curentului de compundare.
Soluţiile de reglare convenţionale, clasice prezentate mai sus şi detaliate, sunt în
prezent înlocuite, în special la grupurile de mare şi foarte mare putere, cu soluţiile de reglare a
excitaţiei cu elemente statice (punţi cu diode şi tiristoare comandate rotative amplasate în
excitaţia generatorului sincron reglat).
• Reglarea tensiunii prin modificarea raportului de transformare NT al

transformatoarelor de putere prevăzute cu instalaţii de reglare sub sarcină
Principiul metodelor este ilustrat în Figura 8.11 a şi b. Transformatorul de forţă (de
putere) este TR, regulatorul automat de tensiune la transformator – RATT şi elementul de
execuţie EE (de regulă, un servomotor) care acţionează un comutator de ploturi CP,
modificând în trepte succesive prizele la înfăşurarea transformatorului reglat şi prin aceasta,
U i
raportul de transformare N T = 1 = .
U2 I
NT T
S
u1 u2
TR R
I i
Tt
(KT)
CP
u2
uc
EE RAT-T
m
(q) SM
u20
a.
NT
B1 XT2 B2
Ed
Xd Xl
I I La consumatori
GS i
TRAFO
U1 U2
De la RAT-T prin
CP
b.
Figura. 11 Principiul reglării automate a tensiunii la transformatoare (RAT-T)
(variaţia reactanţei totale longitudinale în SEE)
a) schema de principiu;b) schema de reactanţe.
Se pot scrie relaţiile:

1
ucons = u2 =  Ed − jI ( X d + X l )   − j i xT 2 (8)
N T
Ed ( X + X ) 
u2 = − j i  d 2 l + X T 2  = Ed' − j i  X (9)
NT  NT 
NT →  ( X ) → u2 (10)
9
Relaţiile 8, 9 şi 10 definesc principiul metodei de reglare, evidenţiind modificarea
tensiunii U2 spre consumator, sub efectul variaţiei raportului de transformare NT. S-a notat cu
X T2 reactanţa de scăpări a transformatorului reglat TR, ţinând seama de saturaţie. Se observă
că, sub influenţa variaţiei lui NT se produce o variaţie a reactanţei longitudinale totale X în
SEE şi prin aceasta, variază tensiunea reglată u2. Efectul secundar al RATT, de modificare a
lui Ed si E’d creează posibilitatea intervenţiei reglajului la mers în gol sau în vecinătatea
acestuia („reglare virtuala”).
4. Forţarea excitaţiei generatoarelor sincrone
Prin forţarea excitaţiei maşinii sincrone generatoare se înţelege creşterea tensiunii de

excitaţie Ue, de la o valoare de mers în gol Ue0=Ue_nom, la o valoare Ue_max, într-un interval de
timp Δt care poate fi (funcţie de standardele adoptate) de 0,5s sau de 0,05s. Creşterea tensiunii
se face după diagrama din figură între punctele A şi B. (Figura 8.12)
8.12 Fortarea excitatiei generatorului sincron
Conform relaţiei (11) se defineşte “plafonul de excitaţie” (pex) după cum urmează:
U emax
Pex = = 1.4 2.5 (11)
U enom
şi conform relaţiei (8.12) se defineşte “viteza medie de creştere a excitaţiei” (Vex(med)):
 dU e (t ) 
Vex ( med ) =   = 0.8 1.2U e nom V / sec   tg (12)
 dt medt
Determinarea acesteia se face pe cale grafică (Figura 8.12). Întrucât viteza de creştere
a tensiunii de excitaţie este variabilă, adică e maximă la început, în momentul t1 şi se reduce
spre t2, se poate defini o valoare medie a acestei viteze pe intervalul de timp t dacă se duce
dreapta AC în condiţia de echivalenţă a ariilor haşurate şi se măsoară panta acestei drepte tgα.
(Figura 8.12) şi relaţia (8.13):
Aria AEBDA =  U e (t ) − U e0  dt =Aria DACD

t2
(13)
t1
Forţarea excitaţiei are un rol primordial în creşterea tensiunii electromotoare Ed de

care depinde tensiunea la borne. Această forţare se poate realiza fie cu dispozitive cu relee, fie
prin însuşi principiul de funcţionare al sistemului de reglare a excitaţiei. Un exemplu este cel
al sistemelor de excitaţie statică, care utilizează punţi cu tiristoare comandate, plasate în
excitaţia GS, sisteme ce vor fi prezentate în continuare.
În Figura 8.13 este prezentată schema principială pentru forţarea excitaţiei, cu relee
clasice convenţionale.
BE Ie IE
GS T
Ex Lf ug
Ue Rf S
Rs Tf Ig
R
Rp ug
Tt
(KT)
+ +
ug
Sig
RI
1K 3 2 U< 1
- -
Figura 13. Schema principială pentru forţarea excitaţiei, cu relee convenţionale
Schema realizează şuntarea totală sau pe porţiuni a rezistenţei Rs din circuitul de

excitaţie al excitatoarei la închiderea contactului normal deschis al contactorului 1K atunci
când tensiunea scade sub 0.7U g nom , valoare sub care autopornirea motoarelor asincrone nu se
mai poate realiza. Forţarea excitaţiei trebuie scoasă din funcţiune pe durata pornirii
agregatului generator. De asemenea forţarea trebuie sa dureze un timp mai mic decât timpul
protecţiei maximale de curent (de rezervă) al generatorului împotriva scurtcircuitelor
exterioare pentru a asigura funcţionarea selectivă a acesteia.
5. Sisteme de reglare automată a tensiunii la generator cu

elemente statice comandate
În procesul de creştere continuă a puterii unitare a agregatelor generatoare, constantele

electrice şi mecanice naturale ale acestora suferă înrăutăţiri progresive. Se ajunge, de pildă, la
reactanţe sincrone longitudinale Xd foarte mari, peste 200%, precum şi momente de inerţie şi
timpi de lansare mici, ceea ce provoacă dificultăţi la menţinerea funcţionării stabile în sistem.
De exemplu, la generatoare mari, de 250 MVA, Xd atinge 260%, în vreme ce determinările
experimentale făcute pentru păstrarea stabilităţii, în cazul unor defecte apropiate de bornele
acestora, sau la aruncări de sarcină, conduc la valori Xd de cel mult 110%. Ca soluţie se tinde
spre o asemenea alegere şi acordare a regulatoarelor automate de tensiune, respectiv de viteză
sau turaţie încă din stadiul de proiectare, astfel încât să se compenseze caracteristicile naturale
11
defavorabile ale grupurilor reglate. De exemplu, un regulator de excitaţie cu elemente statice
realizat cu diode şi tiristoare comandate, amplasate în excitaţia generatorului sincron,
determină reducerea reactanţei sincrone longitudinale, asigură o bună forţare a excitaţiei şi
contribuie la mărirea stabilităţii în funcţionare. Totodată, ca urmare a îmbunătăţirii regimului
oscilant care apare în primele momente după deconectarea unui defect apropiat de GS se
obţine o mărire pe cale artificială a timpului de lansare a agregatului turbină- generator. De
asemenea, regulatoarele automate de viteză sau turaţie de tip electrohidraulic, cu inerţie şi
constante de timp foarte mici, contribuie la creşterea stabilităţii funcţionării generatorului
sincron reglat.
Există o mare varietate de scheme de reglare a excitaţiei cu astfel de elemente statice
comandate, dintre care se prezintă 5 variante care pot fi analizate cu avantajele şi
dezavantajele lor, în vederea alegerii soluţiei optime.
a. Varianta de reglare cu trei maşini coaxiale
TT PD, PID
RAT-G
TC
PT
U + kIg IF1
GS Ex pilot
IF A Ex
uex
PD
Figura 14 Varianta de reglare cu trei masini coaxiale
b. Varianta de reglare Transipol – Siemens

PD, PID
TT
RAT-G
TC
Tex
GS
A Ex
IF
IF1
PT
PDT
Figura 15 Varianta de reglare Transipol –Siemens

c. Varianta de reglare cu autoexcitaţie
PD, PID
TT
RAT-G
TC
GS
IF
PDT
uaux
Figura 16 Varianta de reglare cu autoexcitaţie
d. Varianta de reglare cu excitaţie statică tip „compound”

PD, PID
TT
RAT-G
TC
Texp
Texs
GS
PDT
Figura 17 Varianta de reglare cu excitatie statică tip compound
13
e. Schema Semipol II
PD, PID
TT
RAT1
TC
PD, PID
RAT2
Ue = ct
Tex
GS
PT1
A Ex
IF1
IF2
PT2
uaux (SI)
Figura 18 Schema SEMIPOL II (SIEMENS, ABB, AEG, ALSTOM)

MODUL
Anclansarea Automată a Alimentării de Rezervă (AAR)
1. Considerații generale - Anclansarea Automată a Alimentării de Rezervă (AAR)
Prin AAR reprezintă totalitatea dispozitivelor care determină conectarea automată a alimentării de
rezervă, în cazul deconectării din orice cauza a alimentării normale sau de serviciu.
O alimentare de rezervă poate fi comună pentru mai multe alimentări de serviciu, urmând a fi
conectată automat pentru înlocuirea elementului ieşit din funcţiune, cât mai repede posibil.
2. Schema bloc pentru un dispozitiv de AAR
Se consideră alimentarea normală a consumatorilor prin linia L1 (întreruptor I1), iar alimentarea de
rezervă prin linia L2 (întreruptor I2). Simbolul de întreruptor în funcțiune este un dreptunghi alb, iar pentru
cel în rezervă este un dreptunghi negru (hașurat).
Alim. rezerva Alim. normala

TT2
L1 L2
I1 I2
4
i1 i2 in
TT1
La consumatori
tAAR
1 2 3
3. Schemă de AAR aplicată la serviciile interne ale unei centrale.
Întreruptoarele deschise în funcţionarea normală care urmează să conecteze rezerva sunt marcate
printr-un dreptunghi negru hasurat iar întreruptoare care sunt inchise în funcţionarea normală sau de regim
sunt marcate printr-un dreptunghi alb nehaşurat.
În figura 1.1.a. transformatorul de rezerva (T2) se conectează la anclanşarea întreruptoarelor I3 şi I4
prin comandă de la AAR, atunci când (T1) iese din funcţiune. În figura 1.1.b. AAR conectează consumatorii
de la o secţie de bare (SI sau SII), la secţia învecinată, prin acţionarea întreruptorului ICT. În figura 1.1.c.
există un singur transformator de rezervă (T3) ce urmează a fi conectat prin comandă de la AAR, pe una din
secţiunile de bare ramasă fără alimentare, iar în figura 1.1.d. tot un singur transformator de rezervă (TR)
serveşte pentru alimentarea de rezervă, pentru oricare din secţiile de bare SI, SII sau SIII.
a.
b.
c. d.
e.
Scheme AAR ale rețelelor de distribuție
C1   C2 
L1 L2 L1 L2
STATIE C S1 I S2
STATIE
B
a) b)
 C1  C2
CE1 CE2
A
PA1 PA2 PA3
I
PT1 PT2 PT3 PT4 PT5 PT6
PA1 PA2
c) d)
2 TT
~ ~

3RU
3I 4I
2TT
1T 2T
1RU
1I 2I
1 TT

2RU
Consumat 1 TT
1S 1RT 2S
1RU 2RU 3RU
1 2
1RT 1RI
3 4
1RI1 1I1 1BD (1I)
5 6
1RI2 3I1 3BD (3I)
7 8
1I2 2RT
9 10
LS
12
1I3 2RT 2RI
11 14
2RI1 2I 2BA (2I)
13 16
2RI2 4I 4BA (4I)
15 18
2RI3
17 Decl. sacrificiu
Cheie AAR
Poz. 1 – AAR scos
Poz. 2 – AAR 1I (baza)
2I (rezerva)
Poz. 3 – AAR 2I (baza)
1I (rezerva)
1S 2S 1S 2S
1I 2I
1BA 1BA 2BA 2BA
R R
S S
1TT T 2TT T
1L 2L
SF
CA
1T2
13 16
RE
1 2T2 2
14 15
RE 1DD 1RI
3 4
1l-1s 2l-1s RT
17 20 1RI
1RU 2RU
5 6
18 19
2l-2s 1l-2s
LS R
RT RS 2DD 2RI
7 8
2RI 1I1 1BD
9 21 24 10
2RI 2I3 1BA
11 22 23 12
2RI 2I1 2BD
13 26 27 14
2RI 2I3 2BA
15 25 28 16
2 1 6 5 10 9 14 13 18 17 22 21 26 25
Vederea butonului şi
schema pachetelor
3 4 7 8 11 12 15 16 19 20 23 24 27 28
10-11
13-14
14-15
13-16
17-18
21-22
25-26
26-27
25-28
18-19
17-20
22-23
21-24
Nr. contactelor
9-10
9-12
1-2
2-3
1-4
5-6
6-7
5-8
Poz. manetei
AAR deconectat
2L În funcţiune
1L În rezervă
1L În funcţiune
2L În rezervă
I
II B
1S 2S 1S 2S
1I (1 BA , 1 BD ) 2I (2 BA , 2 BD )
a. a r r
s s
.
1 t t 2
TT TT
1L 2L
CA
R F 4 1 1RU F r R
3 2
8 5 s
S S
7 6
b.
T F 12 9 2RU F t T
11 10
1TT 2TT
2 1 6 5 10 9 14 13 18 17 22 21 26 25
Vederea butonului şi
schema pachetelor
3 4 7 8 11 12 15 16 19 20 23 24 27 28
10-11
13-14
14-15
13-16
17-18
21-22
25-26
26-27
25-28
18-19
17-20
22-23
21-24
Nr. contactelor
9-10
9-12
1-2
2-3
1-4
5-6
6-7
5-8
Poz. manetei
c.
AAR deconectat
2L În funcţiune
1L În rezervă
1L În funcţiune
2L În rezervă
+ -
Alimentare cc. F F
operativ
CA 1I2 RE
Pregătire condiţii 1 2I2

13 16
pornire 3 1RI
14 15 RE 1DD
AAR 5
1L-1S 2L-1S
Temporizarea 7 1RI 1RU 2RU RT
execuţiei 17 20 2L-2S 1L-2S
AAR 18 19
Semnal „Gata pt. LS
R
Funcţionare” RS
d. Execuţie c-dă de
RT
2DD 2RI
AAR
2RI1 1I1
1BD
Declanşare 1I
21 24
2RI2 2I3
1BA
Anclanşare 1I
22 23
2RI3 2I1
Declanşare 2I 2BD
26 27
2RI4 1I3
2BA
Anclanşare 2I
25 28
Schema AAR de tip electric cu relee pentru anclansarea unei linii de rezerva
a) schema monofilară; b) schema circuitului de curent alternativ; c) diagrama cheii de comandă comună
pentru AAR, anclanşare şi declanşare; d) schema principială desfăşurată pentru AAR.
4. Studiu de caz – Dulap de AAR (Eaton)
Dulapul de automatizare – AAR pentru o linie electrică
Schema monofilară
G
T1 T2
~ UG
UT1 UT2
S2T1 S2G S2T2
QT1 QG QT2
S1T1 S1G S1T2
B1 B2
UB1 S1C QC S2C UB2
Interfața HMI a procesului

Modul RAR
1.Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
2.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAf-P) în sistemele
3. Reanclansarea Automată Rapidă (RAR) pe liniile de energie electrică
Durata
7.Descărcarea Automată a Liniilor Aplicaţii
de Transport (DALT) Bibliografie
8.Insularizarea (separarea automată) a sistemelor energetice interconectate
MODUL RAR - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2/

Reanclansarea Automată Rapidă (RAR) pe
liniile de energie electrică
1. Considerații generale. Scop, definiții, schema bloc

2. Clasificări RAR
3. Condiții de funcționare. Studii de caz
MODUL RAR - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3


2. Clasificări RAR

Defecte
60% - 70% dintre defecte sunt temporare
• Conductori loviti de vant
• Ramuri cazute pe linii aeriene
• Animale
• Fulgere
 Un ciclu de RAR ar trebui sa indeparteze defectul
• Unele defecte sunt permanente:

• Soferi imprudenti
• Greseli de operare
 Punerea la pamant a sectiunii
1. Considerații generale RAR
Dispozitivul de RAR este un sistem complex care realizează reanclanșarea

automată a unui întrerupător declanșat prin protecție, după un interval de timp
scurt cunoscut drept pauza de RAR, interval necesar pentru stingerea arcului
electric produs la locul defectului, prin întreruperea tensiunii.
Funcţionarea unui dispozitiv de RAR este următoarea:

-în cazul declanşării întreruptorului de linie, prin protecţie sau nedorită, intră în
funcţiune dispozitivul de RAR care verifică îndeplinirea anumitelor condiţii şi după
"pauza de RAR" transmite comanda de reanclanşare la întreruptor.
-dacă defectul a fost lichidat, linia intră în funcţionare normală;
Durata
-dacă defectul persistă protecţia Aplicaţii
prin relee comandă Bibliografie
o nouă declanşare. În acest
caz sunt posibile două variante: se repeta operaţiile descrise, deci se reia RAR-ul
sau RAR-ul se blochează şi linia este deconectată definitiv.

1. Considerații generale RAR
Totalitatea operaţiilor din momentul declanşării întreruptorului şi

până la reanclanşarea sa prin RAR formează "un ciclu de RAR",
notat D-I-R unde D este declanşarea, I pauza de RAR, iar R
reanclanşarea.
Daca avem mai multe cicluri de RAR se pot nota cu:

D-I1-R-D-I2-R 2 cicluri de RAR;
Durata
D-I1-R-D-I2-R-D-I3-R Aplicaţii
3 cicluri Bibliografie
de RAR.

1. Schema bloc RAR
TT
S 4
1
a 2
I 3
b

tRAR
TC PROT
L tRAR=tsch.RAR+ta.i>tdiz

1. Schema bloc RAR
TT
I=intreruptor; S=separator; TC = transformator
S 4 de curent; TT- transformator de tensiune
1
a 2
tsch.RAR = timpul schemei de RAR;
I
b
3
ta.i - timpul de anclanşare al întreruptorului;

tdiz - timpul de deionizare al canalului
tRAR
TC PROT (spaţiului) de arc
1- element de pornire: a – necorespondenta
L intre poz I si cheia de comanda; b- impuls de
la protectia prin relee
tRAR=tsch.RAR+ta.i>tdiz 2- element de control – verifica anumite
conditii pentru pornirea RAR (lipsa tensiune
pe linie, sincronismul surselor de tensiune
care se pun in paralel)
3 – elemente de timp care asigura tRAR
4 – element de comanda

1. Funcţionare RAR
operarea unui ciclu RAR pentru un defect tranzitoriu
Perioada
arcului
Pauza de RAR
timpul de RAR

1. Funcționare RAR
Operarea unui ciclu RAR pentru un defect permanent
Pauza de RAR
timpul de RAR


2. Clasificări RAR

2. Clasificări RAR
1.După timpul de reanclanşare tRAR: RAR ultrarapid, RAR rapid şi RAR lent.
2. După principiul de funcţionare: RAR mecanic şi RAR electric.
3.După modul de pornire al dispozitivului de RAR sunt :
-RAR cu pornire prin necorespondenţa între poziţia cheii de comandă şi poziţia
întreruptorului ;
-RAR cu pornire prin impuls de la protecţia prin relee care declanşează întreruptorul de linie.
4. După modul de revenire al schemei de RAR sunt : RAR cu revenire manuală şi RAR cu
revenire automată.
5. După modul execuţiei comenzii de reanclanşare a întreruptorului există :
-RAR simplu, fără restricţii ;
-RAR cu restricţionări.
6. După modul de coordonare cu protecţia prin relee avem :
-RAR necoordonat cu protecţia;
-RAR coordonat cu protecţia.

2. Clasificări RAR
1.După timpul de reanclanşare tRAR:
❑ RAR ultrarapid (tRAR= 0.1 - 0.5 s)
❑ RAR rapid (tRAR= 0.5 - 1.5 s)
❑ RAR lent (tRAR > 1.5 s).

2. Clasificări RAR
2. După principiul de funcţionare:
- RAR-ul mecanic foloseşte energia înmagazinată în resoarte
comprimate (armate) sau greutăţi ridicate şi lăsate să cadă. Se
întâlnesc doar la joasă tensiune şi la întreruptoare comandate
manual.
- RAR-ul electric fie în variante cu relee, fie în variante cu
comutaţie statică sau numerică, se aplică întreruptoarelor cu
comandă de la distanţă cu dispozitive de acţionare solenoidale
sau pneumatice. La randul lor acestea pot fi: RAR trifazat (RAR-T)
sau RAR monofazat (RAR-M).

2. Clasificări RAR
3.După modul de pornire
al dispozitivului de RAR
sunt :
-RAR cu pornire prin
necorespondenţa între
poziţia cheii de comandă
şi poziţia întreruptorului ;
-RAR cu pornire prin Pornire prin necorespondență
impuls de la protecţia
prin relee care
declanşează
întreruptorul de linie.

2. Clasificări RAR
3.După modul de pornire
al dispozitivului de RAR
sunt :
necorespondenţa între
poziţia cheii de comandă
şi poziţia întreruptorului ;
impuls de la protecţia
prin relee care
declanşează
întreruptorul de linie. Pornire prin impuls de la protecția prin relee

2. Clasificări RAR
5. După modul execuţiei a comenzii de reanclanşare a întreruptorului
există :
-RAR simplu, fără restricţii;
-RAR cu restricţionări determinate de controlul absenţei tensiunii,
controlul revenirii tensiunii de la capătul opus şi păstrarea sincronismului
între tensiuni.

2. Clasificări RAR
6. După modul de coordonare cu protecţia prin relee avem :
-RAR necoordonat cu protecţia;
-RAR coordonat cu protecţia prin relee în sensul accelerării execuţiei
comenzilor date de protecţie, urmând ca restabilirea selectivităţii
funcţionării acesteia să se facă după execuţia ciclului de RAR.

2. Clasificări RAR
7. După modul de acționare :
- RAR trifazat;
- RAR monofazat

Alarme
BO.Il
(~~bloc*.
Chelertrpel:al
Ctee SfPI:U' p e -
Defect acut <ied
o.ct~--.. ....
Ded.pnt.clll.."
~SF6tre<opto1- Dllcf pd ....
r'llr Sf6treopa 2 deci
IJ<ocf$111-.otor
Deci.-dllt ....
Dllcf~lllllll
C"ondrtu srncron1sm 8CU Deci Slglnlta Slca
Oed $lllllarU Slcc
Sog deci TT f21 Mos1
Sig docf TT f21 Mos2
Locator defect ....._circule.,.....
~..._
_,· BCU-ectiv
tller~---
Control Protectii
GR1
• oor:nl a ROlftl • O. . SiliU 1 ~DRRI
8CU1 GRt 8UPD8 Daci -·CliPit

&llslellllldlcl. . . .
• 011:""'1 • ""'ora 1 Blllllllllldlcl
ICU2 GR2


2. Clasificări RAR

3. Condiții de funcționare RAR
❑ Reanclanşarea trebuie să aibă loc la declanşarea întrerupătorului provocată de
protecţie şi nu la deconectarea normală.
❑ Dispozitivul trebuie să permită blocarea reanclanşării atunci când declanşarea
este provocată de anumite protecţii (de exemplu, protecţia diferenţială de
bare)
❑ Schema de RAR trebuie să permită ca alegerea regimului de reanclanşare
monofazată sau trifazată (atunci când nu sunt prevăzute ambele) să se facă
uşor din punctul de vedere al personalului de exploatare.
❑ Comanda de anclanşare dată prin dispozitiv trebuie să aibă o durată suficientă
pentru a se asigura anclanşarea întreruptorului.
❑ În cazul extinderii defectului sau apariţia unui nou defect în timpul pauzei
RAR, trebuie să se producă declanşarea trifazată definitivă.
❑ Dispozitivul trebuie să permită realizarea unei singure reanclanşări şi să revină
automat în starea în care este pregătit de acţionare, după o perioadă de timp în
care nu se mai poate produce nici o reanclanşare. Această perioadă de timp
numită perioadă de blocaj este de obicei reglabilă până la 20 s şi are rolul de a
evita solicitări repetate ale aparatajului reţelei.
Mecanismul întrerupătorului impune un timp mort minim alcătuit din
suma dintre timpul de reset al mecanismului de declanșare și timpul
de închidere al mecanismului.
Schema de funcționare a unui întrerupător:

Tipuri de întrerupătoare și timpii necesari pentru a executa operațiile.
Ulei Aer SF6 SF6
Ulei (11kV) Vid
(132kV) (380kV) (132kV) (380kV)
t1 0,06 0,038 0,03 0,035 0,04 0,02
t2 0,1 0,053 0,06 0,045 0,07 0,05
t3 0,08 0,023 0,2 0,235 0,03 0,01
t4 0,16 0,048 0,35 0,065 0,08 0,06
t5 0,24 0,28 0,5 0,3 0,11 0,07

Schema de funcționare a unui întrerupător
t6 0,02 0,07 0,01 0,02 0,12 0,04
t_total 0,36 0,403 0,57 0,365 0,3 0,16

3. Studii de caz
Linie alimentată la ambele capete
Rețea buclată
Linii paralele (dublu circuit)
- control sincronism;
- control lipsă tensiune.

3. Studii de caz
RART pentru intreruptorul I1 verifica lipsa tensiunii. Daca I2
Linie alimentată la ambele capete: este si el declansat, doar atunci permite actiunea RAR si
apoi reanclansarea.
- control sincronism (I2);
- control lipsa tensiune (I1).
B1 B2
I1 I2
A ~ ~ B
RART RART
U< U-U

3. Studii de caz
Rețea buclată
Verificare sincronism + RART RART
lipsa tensiunii pentru I1 U< U-U I2
fiecare RAR U-U U<
L1
A ~ ~ B
L2 L3
I3 I6
RART RART
U-U U<
I4 I5
RART RART
U< U-U
Consumator

3. Studii de caz
Reclosere pe LEA

3. Studii de caz
Linii paralele (dublu circuit)
RART
RART
U<
I1 I2
L1
A ~ I ~ B
L2
I3 I4
RART
RART
U<
Relee minimale de tensiune + un releu de
control al curentului pe linia vecina

Repere (în loc de concluzii)
Nr Noţiune (funcţie- Noţiune (funcţie- Definire
crt echipament) echipament) - engleză
1 Reanclansare Auto-reclosing (AR)

automatata rapida (RAR)
2
3

Linkuri utile
Functionare Recloser+control:
https://www.youtube.com/watch?v=ZnLUZ_sPK7E&list=PLS-
Cpuf_BEElqkOyEBpr-pZBUHy1u2fVS&index=4&t=0s
Functionare in interiorul recloserului (Eaton), min 3:30:

https://www.youtube.com/watch?v=PwkP1V8okjE

Bibliografie
Iliescu, S.St., Teoria reglării automate, ed. Printech, Bucureşti, 2006
Mihoc, D., Iliescu, S.St., Făgărăşan, Ioana, Ţăranu, Gh., Matei, G.,
Automatizarea proceselor termo- si electroenergetice, Ed.Printech,
Bucureşti, 2008
Producatori de echipamente:
ABB - Relay Manufacturer, Västerås, Sweden. GEC - Alsthom - Relay Manufacturer. Download
Basler Electric - Relay Manufacturer, Highland, their applications manuals and conference
Illinois. Download their applications papers .
papers/guides . NxtPhase - Optical CTs, VTs, and Relays
Beckwith Electric - Specialty Relay Pulsar Technologies - Power Line Carrier (PLC)
Manufacturer, Key Largo, Florida. tranceivers and hybrids (formerly part of
Cooper Power Systems - Edison Pro Relays Westinghouse relaying)
General Electric - Relay Manufacturer RFL - Power Line Carrier (PLC) and other
Communications Equipment
Schweitzer Engineering Labs (SEL) - Relay
Manufacturer, Pullman, WA (Technical Papers)
Siemens - Relay Manufacturer, Germany.

Curs CAIE 1-6

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs CAIE 1-6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducerea și Automatizarea

Conf.dr.ing. Nicoleta ARGHIRA

HM 1+control board 1event rl!<l<>rding

Coppercables Copper cables

Conventional Conventional Process interface units in

PARTEA I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ

1.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3

PARTEA a II-a. SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ

1.Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă (AAR)

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 4

PARTEA a III-a. SISTEME DE PROTECȚIE

1. Principii, tehnologia de protecție IEC 60255-20

Durata Aplicaţii Bibliografie

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 5

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 6

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 7

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 8

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 9

Într-un limbaj tehnic aplicativ Ee3

prin noţiunea de sistem (tehnic) E 11

asupra altora într-un mod bine

Sistem (tehnic): Eij – element constitent al sistemului;

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 10

Un exemplu de sistem (tehnic) este

Acesta este constituit din elemente

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 11

Operatorii de Transport si Sistem din ENTSO-E:

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 12

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 13

Procesele energetice pot fi privite ca

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 14

Tot odata, conducerea sistemelor mari presupune existenţa a două mari

PROCESUL SISTEMUL DE CONDUCERE

❑localizare centralizată dpdv.

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 16

În cazul sistemului de conducere descentralizat datorita existentei mai multor

Conducerea ierarhizată presupune :

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 17

Exista doua tipuri de structuri ierarhizate :

Strat inferior Nivel

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 18

dir ,t 1/0 microPLCs

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 19

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 20

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 22

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 23

Generare Transport Distribuție Consumator Consumator Consumator

Monitorizare și control pe arii geografice extinse

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 24

Integrarea generarii distribuite si din surse In dezvoltare rapida

Gestionarea retelei de distributie In dezvoltare moderata

Masurarea inteligenta a consumului maturitate rapida

Infrastructura de incarcare a vehiculelor electrice In dezvoltare rapida

Sisteme orientate client In dezvoltare rapida

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 25

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 26

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 27

Process/Piping and Instrumentation Diagram (P&ID): în care sunt

MODUL INTRO - CAIE - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 28