Infractiuni contra Sigurantei Nationale

Lege nr. 535/2004 (art 32-35), privind prevenirea i co!"aterea terori#!ului $rt. 32. (1) Constituie acte de terorism urmtoarele infraciuni svrite n condiiile prevederilor art.2: a) infraciunile de omor, omor calificat i omor deose it de !rav, prev"ute n art.1#$%1#& din Codul penal, vtmarea corporal i vtmarea corporal !rav, prev"ute n art.1'1 i art.1'2 din Codul penal, precum i lipsirea de li ertate n mod ile!al, prev"ut n art.1'( din Codul penal) ) infraciunile prev"ute n art.1*&%1*( din +rdonana ,uvernului nr.2(-1((# privind Codul aerian, repu licat) 1. c) infraciunile de distru!ere, prev"ute n art.21# i art.21' din Codul penal) d) infraciunile de nerespectare a re!imului armelor i muniiilor, nerespectare a re!imului materialelor nucleare i a altor materii radioactive, precum i nerespectare a re!imului materiilor e/plo"ive, prev"ute n art.2#(, art. 2#( i art. 2'* din Codul penal) e) producerea, do ndirea, deinerea, transportul, furni"area sau transferarea ctre alte persoane, direct sau indirect, de arme c0imice sau iolo!ice, precum i cercetarea n domeniu sau de"voltarea de asemenea arme) f) introducerea sau rspndirea n atmosfer, pe sol, n su sol sau n ap de produse, su stane, materiale, microor!anisme sau to/ine de natur s pun n pericol sntatea oamenilor sau a animalelor ori mediul ncon1urtor) !) ameninarea cu svrirea faptelor prev"ute la lit.a)%f). (2) 2ctele de terorism, prev"ute la alin.(1), se pedepsesc astfel: a) n ca"ul infraciunilor prev"ute la alin.(1) lit.a)%d) ma/imul pedepsei cu nc0isoarea prev"ut de le!e se ma1orea" cu . ani, fr a putea depi ma/imul !eneral al pedepsei nc0isorii i se aplic pedeapsa inter"icerii unor drepturi) ) n ca"ul infraciunii prev"ute la alin.(1) lit.e)%f) pedeapsa este nc0isoarea de la 1. la 2* ani i inter"icerea unor drepturi, iar n ca"ul infraciunii prev"ute la alin.(1) lit.!) pedeapsa este nc0isoarea de la 3 la 1* ani i inter"icerea unor drepturi. (3) 4n ca"ul infraciunilor de distru!ere prev"ute la art.21# din Codul 5enal, svrite n condiiile alin. (1), nu se poate aplica pedeapsa amen"ii.

($) 6entativa se pedepsete. (.) 7e consider tentativ i producerea sau procurarea mi1loacelor ori instrumentelor, precum i luarea de msuri n vederea svririi infraciunilor prev"ute la alin.(1). $rt. 33. (1) 7unt asimilate actelor de terorism urmtoarele fapte: a) procurarea, deinerea, confecionarea, fa ricarea sau furni"area, ori, dup ca", producerea de mi1loace distructive, su stane to/ice, materiale, microor!anisme sau alte su stane ori mi1loace vtmtoare, de natur s pun n pericol sntatea oamenilor sau a animalelor ori mediul ncon1urtor, n scop terorist) 1& ) recrutarea, instruirea sau pre!tirea entitilor teroriste n vederea folosirii armelor de foc, muniiilor, e/plo"ivilor, armelor c0imice, iolo!ice, acteriolo!ice sau nucleare, precum i n scopul facilitrii ori comiterii de acte de terorism) c) nlesnirea intrrii-ieirii, n-din ar, !"duirea ori facilitarea accesului n "ona o iectivelor vi"ate a persoanei despre care se cunoate c a spri1init-svrit sau urmea" s spri1ine-svreasc un act terorist) d) cule!erea i deinerea n scopul transmiterii, ori punerea la dispo"iie de date i informaii despre o iective vi"ate de teroriti, fr drept) e) promovarea unor idei, concepii sau atitudini n scopul susinerii cau"ei i-sau activitii entitii teroriste) f) splarea de ani, ancruta frauduloas, actele de corupie, anta1ul, traficul de persoane, traficul ilicit de dro!uri i precursori, contra anda, traficul cu autoturisme furate, falsificarea de moned sau de alte valori precum i orice alte infraciuni avnd ca finalitate reali"area unui profit n folosul entitii teroriste) !) orice alte fapte comise cu intenia de a spri1ini, nlesnii,ascunde sau de a determina svrirea actelor de terorism. (2) 8aptele prev"ute la alin.(1) se pedepsesc astfel: a) cu nc0isoare de la 1* la 1. ani i inter"icerea unor drepturi, cele prev"ute la lit. a) i )) ) cu nc0isoare de la . la 1* ani i inter"icerea unor drepturi cele prev"ute la lit. c), d) i e)) c) cu nc0isoare de la 1 la . ani i inter"icerea unor drepturi, cele prev"ute la lit. !). (3) 4n ca"ul infraciunilor prev"ute la alin.(1) lit.f), ma/imul pedepsei prev"ute de le!islaia n vi!oare se ma1orea" cu 3 ani, fr a se putea depi ma/imul !eneral al pedepsei nc0isorii. $rt. 34. (1) Constituie acte de terorism i fapta persoanei, svrit n condiiile art. 2, de a:

a) pune stpnire pe o nav ori pe o platform fi/ sau de a e/ercita controlul asupra acestora prin violen ori ameninare cu violen) ) comite un act de violen mpotriva unei persoane aflate la ordul unei nave ori al unei platforme fi/e, dac aceste acte sunt de natur s compromit si!urana navei ori a platformei fi/e) 1# c) distru!e o platform fi/ ori o nav sau de a cau"a daune platformei fi/e ori ncrcturii unei nave, de natur s compromit si!urana platformei ori a navi!aiei navei) d) plasa sau face s se plase"e pe o nav ori pe o platform fi/, prin orice mi1loc, un dispo"itiv ori o su stan apt s le distru! sau care s cau"e"e platformei, navei ori ncrcturii sale daune ce compromit sau sunt de natur a compromite si!urana platformei sau a navi!aiei navei) e) distru!e sau avaria n mod !rav o platform fi/ ori instalaii sau servicii de navi!aie ori a le produce !rave pertur aii n funcionare, dac unul dintre aceste acte este de natur s compromit si!urana platformei fi/e sau a navi!aiei unei nave) f) comunica o informaie cunoscnd c este fals i, prin aceasta, compromite si!urana navi!aiei unei nave) !) rni sau ucide orice persoan, cnd aceste fapte pre"int o le!tur de cone/itate cu una dintre infraciunile prev"ute la lit. a)%f). (2) 8aptele prev"ute la alin. (1) se pedepsesc astfel: a) n ca"ul infraciunilor prev"ute la lit. a)%e) i !), cu nc0isoare de la 1. la 2. de ani i inter"icerea unor drepturi) ) n ca"ul infraciunii prev"ute la lit. f) cu nc0isoare de la 1* la 2* de ani i inter"icerea unor drepturi. (3) 6entativa se pedepsete. ($) 7e consider tentativ i producerea sau procurarea mi1loacelor ori instrumentelor, precum i luarea de msuri n vederea svririi infraciunilor prev"ute la alin. (1). $rt. 35. (1) 8apta persoanei de a conduce o entitate terorist se pedepsete cu deteniunea pe via sau cu deteniunea sever de la 1. la 2. de ani i inter"icerea unor drepturi. (2) 8apta de a se asocia sau de a iniia constituirea unei asocieri n scopul svririi de acte de terorism ori aderarea sau spri1inirea, su orice form, a unei astfel de asocieri, se pedepsete cu nc0isoare de la 1* la 1. ani, fr a se putea depi ma/imul pedepsei prev"ute de le!e pentru infraciunea ce intr n scopul asocierii. In raport cu #copurile pe care #i le propun autorii actelor de terori#!, precu! #i de

o"iectul #au ur!arile unor a#e!enea acte, terori#!ul poate #a con#tituie o infractiune de drept co!un cand prin acea#ta #e ur!are#te reali%area unui avanta& !aterial ori cu titlu per#onal, cu! ar fi e'ecutarea de fonduri #au ra%"unarea, dar poate lua #i for!a unei cri!e politice, cand ur!are#te #a co!plice #au #a deter!ine ruperea relatiilor dintre #tate, #a inlature anu!iti lideri politici, inclu#iv #efi de #tate, deveniti inde%ira"ili unor cercuri politice, #a influente%e prin inti!idare politica generala a unor #tate #au po%itia pe care ace#tea ur!ea%a #a o adopte in #olutionarea unor pro"le!e concrete, #a i!puna o doctrina politica ori o anu!ita for!a de organi%are a #tatului, in acea#ta ulti!a categorie incadrandu-#e #i terori#!ul de #tat, con#tand in acte de violenta #i agre#iune e'ercitata de un guvern #au de o forta politica conducatoare intr-un #tat i!potriva !e!"rilor propriei #ocietati, dar #i, in anu!ite ca%uri, i!potriva !i#carilor de eli"erare nationala a unor popoare #u"&ugate. (eferitor la articolul 32, alin, a- infractiunea de o!or calificat. 9esi infractiunea de omor pre"inta ntotdeauna aceleasi caracteristici actiunea de a ucide cu intentie o fiinta omeneasca, actiune ce are ca re"ultat moartea victimei n reali"area concreta poate pre"enta diverse particularitati dupa cum n 1urul faptei tipice (omorul simplu) se !rupea"a, se alatura diferite elemente care, fara a sc0im a su stanta faptei , i dau acesteia o coloratura diferita sporindu%i !radul de pericol social.+morul calificat repre"inta fapta persoanei care savrseste un omor n anumite mpre1urari, anume preva"ute de le!e . +morul calificat, infractiune preva"uta n art. 1#( C. pen. , repre"inta o modalitate a!ravata a infractiunii de omor. 2ceasta fapta pre"inta un !rad de pericol social mai ridicat fata de infractiunea de omor simplu, ceea ce e/plica incriminarea sa, prin dispo"itii separate si sanctiunea mai severa . )onfor! art.33 alin,f- Spalarea "anilor proveniti din activitati ile!ale afectea"a in mod direct li erul acces la investitii, afectea"a piata muncii le!ale, desfacerea, consumul dar si productia propriu%"isa. 5ro lema spalarii anilor a fost a ordata,in mod or!ani"at,in continutul Conventiei :atiunilor ;nite impotriva traficului ilicit de stupefiante si su stante psi0otrope,care a fost adoptata la data de 2* decem rie 1('', la <iena,in conte/tul sensi ili"arii comunitatii internationale pentru com aterea traficului de dro!uri . 5artile semnatare acestei conventii,fiind constiente ca traficul ilicit repre"inta o sursa de casti!uri financiare considera ile,care permit or!ani"atiilor criminale transnationale sa penetre"e si sa corupa structurile de stat,activitatile comerciale si financiare le!itime,cat si societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele masuri de impiedicare a actiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comertul cu dro!uri. in foarte scurt timp,sursele de ani murdari,la fel si posi ilitatile de reciclare a acestora,s%au e/tins si astfel importante venituri provenind in principal din activitati componente ale economiei su terane sunt infiltrate prin diverse metode in economia reala.

7palarea anilor este un proces complicat care parcur!e mai multe etape si implica multe

persoane si institutii. =eciclarea fondurilor este un proces comple/ prin care veniturile provenite dintr%o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri le!itime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective . :ecesitatea de a recicla anii decur!e din dorinta de a ascunde o activitate infractionala. >ste cea mai periculoasa componenta a economiei su terane si cuprinde: activitatile de productie,distri utie si consum de dro!uri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare,furtul de automo ile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptia, santa1ul, falsificarea de monede sau alte valori,contra anda,etc. 8aptele in sine presupun o incadrare strict 1uridica,dar anali"andu%se la nivel de fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de societate este du lat de un pericol economic, la fel de !rav, c0iar daca este mai putin evident si studiat1.

+ caracteristica de asemenea importanta, a activitatii criminale este caracterul or!ani"at transfrontalier , putandu%se astfel conclu"iona ca principalele le!aturi in plan international ale economiei su terane sunt cele !enerate de criminalitatea or!ani"ata. 7copul tuturor acestor actiuni este, in mod evident, o tinerea unor venituri importante si plasarea lor in economia oficiala. ?otivele care stau la a"a criminalitatii or!ani"ate pot fi uneori de natura politica, reli!ioasa, dar, c0iar si in aceste ca"uri, este vor a de o interfata, crima or!ani"ata avand in mod evident tendinte de suprapunere cu economia su terana dandu%i acesteia un caracter or!ani"at, preluand disponi ilitatile financiare si oportunitatile create de alte activitati componente. 5ericolul !enerat de aceasta situatie este unul ma1or, c0iar daca datorita unor interese imediate se incearca minimali"area sa. 5atrunderea masiva a anilor ne!ri in circuitele financiare oficiale poate permite repre"entantilor criminalitatii or!ani"ate accesul la deci"iile importante ce vi"ea"a functionarea economiei mondiale. Consecintele patrunderii capitalului o tinut din activitati criminale in economia reala sunt similare efectelor devastatoare ale poluarii pentru natura si pot avea efect ireversi il. in cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mi1loc de sc0im . 7trate!iile de spalare a anilor includ tran"actii care, prin volum, sunt foarte profita ile si atractive pentru institutiile financiare le!ale. 7palarea anilor orientea"a anii dintr%o economie ile!ala si ii plasea"a in investitii inevenite in economia le!ala. Cele doua elemente ma1ore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite si convertirea lor in ani, in scopul de a le ascunde provenienta. Exemple:1)<an"area actiunilor unei persoane la pret foarte ridicat (de cateva "eci de ori) in raport cu pretul pietei, unei persoane 1uridice la care asociat unic sau ma1oritar este c0iar persoana fi"ica van"atoare. 2);tili"area unor facturi de e/port su evaluate pentru a repatria o parte din pret, diferenta depunandu%se in conturi offs0ore, sau supraevaluate pentru a se putea introduce in tara ani iliciti din strainatate)3)?etoda prin care se plasea"a fonduri ilicite este efectuarea sc0im ului valutar fara intocmire de documente ori violarea memoriei computerului pentru a nu 1 Coroborand dispozitiile art.23 din Legea nr.656/2002 precum si ale art.268 din noul Cod Penal cu cele ale art. 6 ! din Con"entia #atiunilor $nite

se mai putea reconstitui sirul de tran"actii inc0eiate ) am ele parti au casti!uri ilicite: reciclatorul scapa de o suma mare de lei si primeste o cantitate mai mica de ancnote straine, iar casa de sc0im comite eva"iune fiscala prin nedeclararea veniturilor din operatiunile efectuate. @n cadrul aceluiasi aliniat, intilnim %ra&icul de persoane art. 33 alin. & - 7rcia i inec0itatea sunt cau"ele de a" ale traficului. 9iscriminarea de !en n cadrul familiei i al comunitii, precum i tolerana fa de violena ndreptat mpotriva femeilor i a copiilor, au i ele un rol important. Aipsa le!islaiei corespun"toare i a voinei politice de a a orda aceast pro lem, politicile de imi!rare restrictive, !lo ali"area industriei se/uale i implicarea reelelor transnaionale de crim or!ani"at sunt alte cau"e ale acestei pro leme. 6raficul de persoane a devenit o afacere !lo al care !enerea" profituri imense pentru traficani. :oi rute pentru trafic sunt sta ilite n mod re!ulat, iar piaa documentelor false de cltorie, a transportului clandestin i a trecerii !raniei n mod fraudulos devine tot mai ine or!ani"at. >stimrile privind femeile i copiii traficai n fiecare an pe piaa se/ual (adesea prin for sau rpire) i pe piaa muncii forate varia" considera il, ntre #**.*** i $ milioane. <n"area tinerelor pentru sclavie se/ual, o nclcare !rav a drepturilor lor i o ameninare pentru sntatea lor, a crescut considera il n ultimii 1* ani. 7rcia e/trem, statutul inferior al femeilor i al fetelor, controalele vamale ndoielnice i implicarea celor care ar tre ui s aplice le!ea n activitile de trafic, toate acestea contri uie la rspndirea fenomenului. %rasaturile 'n&ractiunii %ra&icului de persoane( a)=ecrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de persoane,prin amenintare sau prin recur!ere la forta ori la alte forme de constran!ere,prin rapire,frauda,inselaciune ,a u" de autoritate sau de o situatie de vulnera ilitate ori prin acceptarea de plati ori avanta1e pentru a o tine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul e/ploatarii.>/ploatarea contine ,cel putin,e/ploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de e/ploatare se/uala ,munca sau serviciile fortate ,sclavia sau practicile analoa!e sclaviei,folosirea sau prelevarea de or!ane. ) Consimtamantul unei victime atraficului de persoane pentru e/ploatare intentionata ,in sensul mentionat in para!raful de mai sus este irelevant ,daca au fost folosite oricare dintre procedeele aratate mai sus. c) =ecrutarea ,transportarea ,transferul,adapostirea sau primirea unui copil in scopul e/ploatarii vor fi considerate trafic de persoane,c0iar daca acestea nu implica nici unul dintre procedeele preva"ute de para!raful a). 9esta ili"area investitiei economice interioare. 2ceasta amenintare ar putea aparea prin cumularea unuia sau mai multor dintre celelalte riscuri strate!ice .9e e/emplu,acolo unde pre"enta infractiunii de trafic or!ani"at a condus la activitati endemice de spalare de ani si la

coruptie in sectorul pu lic,astfel incat scade increderea in structura economica de a"a,acest lucru ar avea un impact ne!ativ asupra strate!iilor investitionale ale companiilor din toata lumea. 2rt. 33 alin. e%referitor la sustinerea unui !rup terorist %4n !eneral orice !rup terorist a primit sau va primi n timpul e/istenei sale susinere de la un stat interesat.4nc din timpul Br" oiului receC au e/istat !rupuri teroriste care nu aveau a" de susinere proprie, fiind de fapt !rupuri teroriste or!ani"ate i dependente de un stat sau de un !rup de state. 4n !eneral !rupurile teroriste cu susinere e/tern sunt compuse din pn la 2* de mem ri care sunt cu toii implicai direct n planificarea i e/ecutarea actelor teroriste (atri uiile de suport, comand i lo!istic fiind asi!urate de unul sau mai multe servicii secrete de stat). >/emple de terorism cu susinere e/tern au fost !ruparea terorist condus de Carlos acalul (Carlos @lici =amire" % ve"i @on ?i0ai 5acepa) care a fost spri1init i de statul comunist romn), !ruparea terorist palestinian 7eptem rie cel :e!ru, creat iniial contra @ordaniei, cu a"e i susinere n 7iria i Ai an % !ruparea 2 u%:idal din aceast or!ani"aie a or!ani"at atacul terorist contra sportivilor israelieni la +limpiada de var de la ?Dnc0en, muniiile i armamentul fiind transportate n a!a1ul unor diplomai ul!ari. 6ot in articlolul 33, alin. f intilnim traficul de dro!uri in folosul unei entitati teroriste: 5rimele incercari de a ordare unitara la nivel international a domeniului traficului i consumului de dro!uri % atat in ceea ce privete tenninolo!ia, ct i politica fa de aceste fenomene % datea"a de la inceputul secolului al EE%lea. 2stfel, Conferinta de la 70an!0ai, din 1(*(, care a reunit treispre"ece dele!atii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (7;2, C0ina, ?area Fritanie, 8ranta, ,ennania, @talia, +landa, 5ortu!alia, 2ustro%;n!aria, =usia, Gaponia, 7iam i 5ersia) i a vi"at sta ilirea unor criterii privind aceasta activitate. ;lterior, in cadrul Conferintei de la Ha!a din 1(12, au fost sta ilite noi re!uli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina i codeina, fiind acreditata i acceptata ideea necesitatii unui control al utili"arii acestor su stante in scop medical. Aa initiativa 7ocietatii :atiunilor (predecesoarea +r!ani"atiei :atiunilor ;nite), in anul 1(2., are loc Conferinta de la ,eneva, in cadrul careia se sta ilesc noi re!uli privind comeul i utili"area opiului i a su stantelor anterior amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse canna isul i 0eroina) i se pun a"ele unui IComitet central permanentI ce urma sa se ocupe cu suprave!0erea punerii in practica a noilor re!uli sta ilite. 4n pre"ent, traficul de dro!uri este o activitate criminala foarte lucrativa, cu caracter supranational, care actionea"a n conformitate cu le!ile economiei de piata, avnd drept scop imediat alimentarea centrelor de consum si, ca finalitate, o tinerea unor enorme eneficii, ceea ce presupune,n mod 1ustificat, interesul statului de a%si orienta, n mod ct mai eficient, propria politica n lupta antidro!, pentru apararea sanatatii propriilor cetateni si salvarea valorilor socio% morale.

;n e/emplu elocvent, din acest punct de vedere, l constituie escaladarea pro lematicii n =omnia ncepnd cu anul 1((*, cnd traficul ilicit si a u"ul de dro!uri au surclasat toate pronosticurile specialistilor, astfel ca dintr%o tara de Btran"itC a devenit una Bconsumatoare de dro!uriC.

)onventia europeana pentru repri!area terori#!ului - Stra#"ourg 2* ianuarie +,** 7tatele mem re ale Consiliului >uropei pre"ente la aceasta conventie cu scopul de a reali"a o uniune mai strinsa intre mem rii sai, constiente de nelinistea crescanda cau"ata de nemultumirea actelor de terorism, dorind sa ia masuri eficace pentru ca autorii unor astfel de acte sa nu scape de urmarire se de pedeapsa, convinse ca e/tradarea este un mi1loc deosi it de eficace pentru a se a1un!e la acest re"ultat. 2doptarea Conveitiei europene privind suprimarea terorismului nu repre"enta nicidecum, sfirsitul unui proces ci, daca dorim neaparat sa vor im despre un capat al acestui proces , am putea spune, mai de!ra a, ca acest moment a repre"entat capatul de la inceputul al luptei impotriva terorismului la nivel european. 9in 1(## europenii au dispus de un instrument 1uridic cu caracter o li!atoriu, utili"a il in lupta impotriva terorismului si care venea sa complete"e cadrul le!al, creat la nivel mondial cu spri1inul +ra!ani"atiei ;niunei ;nite. =amaneau inca multe pro leme le!ate de com aterea terorismului nere"olvate sau altele care necesitau o re"olvare in vederea unei a ordari mai eficiente. 5rin urmare preocuparile le!ate de terorism la nivelul 2dunarii 5arlamentare a Consiliului >uropei au continuat sa e/iste. Aa 2 ani de la adoptarea Conventiei, 2dunarea 5arlamentara emitea o noua =ecomandare% =ecomandarea '.3 privind terorismul in >uropa. 7e reafirma astfel ca terorismul ramine o amenintare la adresa tuturor statelor europene si nu e/ista nici o 1ustificare pentru comiterea de violente motivate politic. 5unind accent din nou, pe incercarea de a preveni actiunile teroriste, =ecomandarea su linia ca este datoria !uvernelor statelor sa elimine toate aceste conditii !eneratoare ale diferitor forme de violenta si sa contri uie la intarirea structurilor democratice. 7e propune si directile de actiune pentru a contru ui la la pprevenirea atentatelor teroriste: stin!erea de informatii, intarirea so coordonarea fortelor de politie, protectia persoanelor si instalatilor si adaptarea le!islatiei penale. Cel mai interessat punct, poate si pentru ca este cu totul nou, este acela referitor la auto% impunerea de catre mass%media a unor restrictii atunci cin relatea"a despre incidente teroriste. 5rin aceasta se urmarea evitarea pu licitatii pentru activitatile teroriste, acordindu%se astfel involuntar spri1in teroristilor, fara ca acest lucru sa aduca atin!ere dreptului pu licului lar! de a fi corect informat.

;n alt aspect pe care il atin!e =ecomandarea '.2, deose it de important si e/trem de actual, este acela al respectarii dreptulurilor omului si li eratatilor fundamentale c0iar si in conditiile luptei impotriva terorismului. 7e su linia"a anti% teroriste, desi vitale pentru pre"ervarea institutilor democratice, tre uie sa fie, in acelasi timp, compati ile cu acestea. =ecomandarile de catre Comitetul de ?inistri , cuprinse in ultimul para!raf, sunt in mare masura recomandari punctuale, invitand statele mem re ale Consiliului sa isi coordone"e po"itile in ceea ce priveste anumite Conventii( conventia de la 6oJKo, Conventia de la Ha!a, proiectul de conventie referitoare la luarea de ostatici, Conventia de la montreal sau Conventia privind pirateria aeriana, in ca"ul dat ne referim la articolul 3$ din Ae!e nr. .3.-2**$ , Conventia privind relatile deplomatice din 1(&1) si sa ia masuri pentru prevenirea pre"entei pe teritoriul lor a unor persoane care au le!aturi cu !rupuri teroriste. :u in ultimul rind se recomanda acelor !uverne care nu au semnat inca conventia europeana pentru suprimarea terorismului sa faca acest lucru si se propune crearea unei "ine 1uridice comune tuturor statelor mem re, ca si inatarirea cooperarii intre politile statelor in ceea ce priveste sc0im ul de informatii, dar mai ales cu privire la miscarile frontaliere ale persoanelor ce apartin unor !rupuri teroriste. 9e asemenea, se propune or!ani"area periodica a unor intilniri ale ministrilor de interne, urmarind acelasi scop al intarireicooperarii si coordonarii politicilor de com atere a terorismului2. $ctivitatile )on#iuliului -uropei in do!eniul co!"aterii terori#!ului. 5re"entarea preocuparilor pentru com aterea terorismului la nivelul Consiliului >uropei numai din prisma acestor 3 or!anisme(2dunarea 5arlamentara, Comitetul ?inistrilor si ,rupul ?ultidisciplinar de actiune impotriva 6erorismului) nu ar oferi insa o ima!ine completa a acetsei activitati. 6erorismul, ca pro lema in asteptarea unei solutii, a fost a ordat si in cadrul numeroaselor conferinte or!ani"ate pe aceasta tema. @n primul rind ne putem referi la Conferinta misnistrilor de 1ustitie ai statelor mem re a Consiliului >uropei, ora!ani"ata la ?oscova, intre $ si . octom rie 2**1. ?inistri pre"enti la Conferinta au adoptat =e"olutia nr. 1 privind com aterea terorismului international. =e"olutia recomandata statelor mem re sa devina parti ale conventilor adoptate su e!ida +:;, sa participe activ la ela orarea unui proiect de conventie !enerala privin terorrismul international si sa devina parto ale 7tatului Curtii 5enale @nternationale. de asemenea, =e"olutia includea o serie de recomandari adresate Comitetului de ?inistri, aestea referindu%se, in !eneral, la adoptarea de amsuri normative pentru acordarea spri1inului necesar statelor in com aterea terorismului. Conclu"ii: Consiliul >uropei a eneficiat de un atu important in adoptarea unei po"itii, la nivel de or!ani"atie, fata de fenomenul terorismului si, totodata, in de"voltarea unui raspuns in privinta acestuia. Aipsit fiind de mi1loace de actiune in plan international, pentru com aterea efectiva a terorismului, Consiliul >uropei si%a de"voltat latura preventiva a luptei impotriva terorismului. 2 )ecomadarea Comitetului de *inistri )+82, pri"iind cooperarea in -udecarea si pedepsirea actelor de terorism. adoptata la /5 ianuarie /082. in 1. 2lexander

?ai mult, prin unele documente avind caracter o li!atoriu pentru statele mem re, ca urmare a ratificarii lor ( e/emplu !ratia Conventia pentru reprimarea terorismului). consiliul >uropei a putu actiona si in panul pedepsi rii terorismului, de"voltind astfel o actiune completa de com atere a aceste !rave amenintari la adresa securitatii internationale.

Bibliografie: 1) Cristian Gura % LL6erorismul @nternationalLL, >ditura 2ll FecJ, Fucuresti 2**$

2) 5rof. ;niv. <ictor 9uculescu% LL5rotectia Guridica a 9repturilor +muluiLL, >dituta Aumina Ae/, Fucuresti 1(($ 3)Conventia >uropeana pentru reprimarea 6erorismului din 2# ianuarie 1((#