&&&.referat.

ro

EMISIUNEA MONETARA SECTIUNEA 2.1. DEFINIREA EMISIUNII MONETARE. Dupa cum am aratat in capitolul anterior, circulatia monetara prezinta doua functii principale: aceea de a da nastere si de a perfectiona sistemul monetar cu toate elementele sale, precum si functia de emisiune monetara. Se sustine ideea ca intre circulatia monetara si cele doua functii ale sale exista o unitate indisolubila, deoarece nu se poate vorbi de circulatie monetara in afara unui sistem monetar si, respectiv, a emisiunii de moneda.1 Emisiunea monetara (baneasca) se poate defini ca fiind totalitatea actelor si operatiunilor efectuate de Banca centrala a unei tari, impreuna cu Ministerul inantelor, operatiuni ce constau in baterea de semne monetare, stocarea acestora de emitent, emiterea, punerea in circulatie, respectiv retra!erea din circulatie a bancnotelor si monedelor, dar si formarea de bani scripturali. " definitie stricto sensu este aceea ca emisiunea monetara reprezinta punerea si retra!erea din circulatie a numerarului si a monedei scripturale. "bservam deci ca putem face o delimitare intre cele doua forme ale emisiunii, delimitare determinata de domeniul in care acestea actioneaza (sfera numerarului si sfera banilor de cont), de te#nicile si mecanismele pe care le presupun: a) emisiunea semnelor monetare, deci a monedelor, bancnotelor si a monedei de #artie, care consta in confectionarea (fabricarea) acestora, stocarea, punerea si retra!erea din circulatie. b) formarea monedei scripturale in conturi desc#ise la banci, care se desfasoara prin: refinantarea bancilor comerciale de catre Banca $entrala, cumpararea sau vanzarea de obli!atiuni ale statului, acordarea de credite direct de catre Banca $entrala. Mecanismul emisiunii este !enerat de o multitudine de procese si factori (care la randul lor sunt influentati de emisiunea monetara) cum ar fi: necesitatile permanente de numerar pentru plata salariilor, pensiilor, asi!urarilor% necesitatile de creditare pentru sectoare productive sau neproductive% imprumuturi contractate de stat in vederea acoperirii deficitelor bu!etare, pentru plata datoriilor externe, ec#ilibrarea balantei de plati externe etc.% acordarea de imprumuturi in strainatate sau investitii de capital% finantarea c#eltuielior militare, a altor c#eltuieli ale statului% finantarea masurilor ce se impun pentru contracararea deprecierii si devalorizarii monetare, precum si a proceselor inflationiste. Emisiunea monetara este puternic ancorata in procesele economice, participand la crearea cadrului necesar desfasurarii in bune conditii a intre!ului mecanism al economiei

nationale. De aceea, emisiunea nu trebuie redusa la o operatiune de pura te#nica bancara, deoarece ea este, prin continutul si mutatiile economice la care participa, un proces cu multiple semnificatii. 2.1.1 Emisiunea semnelor monetare Emisiunea semnelor monetare se poate defini ca fiind ansamblul de operatiuni constand in confectionarea (fabricarea ), 1'11'c('o stocarea, punerea si retra!erea din circulatie a semnelor monetare. Semnele monetare constituie formele concrete de manifestare ale monedei, asa numitele instrumente monetare, care sunt: biletele de banca (bancnotele de #artie) si monedele metalice. )sa cum am vazut, orice sistem monetar defineste care este unitatea sa monetara, iar aceasta unitate monetara este pusa in circulatie si folosita sub forma concreta a semnelor monetare (banesti). *a noi, unitatea monetara este leul, cu subdiviziunea banul, asa cum se reitereaza in articolul 1+ al *e!ii nr.,'-1..1 privind Statutul Bancii /ationale a 0omaniei. *eul, ca unitate monetara a sistemului monetar roman, este introdus prin *e!ea nr.1'-1123% este vorba de introducerea unui sistem zecimal, metric, asa cum exista in 4niunea monetara italiana ( ranta, 5talia si Bel!ia), trecandu6se la leul impartit in 1++ de par7i numite 8bani8. 4n leu era ec#ivalentul a 9 !rame ar!int si +,,((91 !rame aur. )tat aurul, cat si ar!intul au ramas ec#ivalente !enerale, reprezentand sistemul bimetalist, in care ambele metale pretioase indeplineau functia monetara de masura a valorii si de mi:loc de circulatie. 7rebuie precizat ca, in functie de situatia economica si politica a tarii noastre, sistemul monetar a evoluat permanent, existand numeroase modificari atat in ceea ce priveste raportul unitatii monetare fata de metalul monetar (aur si ar!int, iar apoi numai aur), cu alte cuvinte, continutul in aur al leului, cat si in ceea ce priveste concretizarea unitatii monetare in instrumente monetare. ;om urmari pe scurt aceasta evolutie, punctand principalele momente. 5n aplicarea *e!ii nr.1'-1123 privind infiintarea sistemului monetar roman, a fost adoptata *e!ea nr.((-((.+'.1123, prin care s6au pus in circulatie monede de aur de 9, 1+ si (+ de lei, precum si monede de ar!int de 9+ de bani, 1 leu si ( lei% ca bani divizionari s6au introdus cei din arama, de 1, (, 9 si 1+ bani. *e!ea a prevazut si modalitatile de batere, circulatie si retra!ere din circulatie a monedelor din metal. *e!ea nu face nici o precizare cu privire la bancnote, introducandu6se un sistem exclusiv metalist (prin insasi definitia lor, bancnotele sau biletele de banca sunt conditionate de existenta unei banci de emisiune, (banca ce nu functiona inca la acea vreme). 5n perioada 1123 6 1.,9, monedele romanesti se bat la Bruxelles, <ambur!, *ondra, =aris, dupa care se vor emite numai la Bucuresti. 5n aprilie 111+ se infiinteaza Banca /ationala a 0omaniei, cu atributii in emisiunea bancnotelor% apar astfel primele bancnote, in valoare de (+ bani.

=rin *e!ea din 11.+ se adopta sistemul banesc al leului cu baza monometalista, continutul in aur al leului fiind fixat la +,(.++,(( !rame aur fin, avand ca si consecinte imbunatatirea sistemului banesc, consolidarea pozitiei leului si convertibilitatea leului in aur sau in alta moneda. Se pun in circulatie, pe lan!a instrumentele monetare existente, piese din nic#el de 9+ de bani, 1 leu si ( lei. Dupa 1.+9 apar noi piese din nic#el, cele de 9, 1+ si (+ de bani. 5n 1.(1 apar biletele de (+ si 1++ de lei. =rimavara anului 1.(. aduce o noua le!e monetara care modifica continutul de aur al leului la +,1+ !rame aur, cu titlu de +,++. !rame aur fin, deci de ,(,(9 de ori mai putin decat in 11.+. 4rmeaza o perioada in care sunt emise bancnote de valori din ce in ce mai mari, ca o consecinta a fenomenelor inflationiste: 6 in 1.,2 apar biletele de banca de 1+++ de lei% 6 in 1.'+, cele de 1++ de lei% 6 in 1.'1, bancnota de (+++ lei% 6 in 1.',, bancnota de 9++ lei% 6 in 1.'9, bancnota de 1++.+++ lei% 6 in 1.'3, bancnota de 1.+++.+++ lei si cea de 9.+++.+++ lei. 5nflatia accentuata determina aparitia unei noi le!i monetare, la 19 au!ust 1.'3, care stabileste continutul leului la +,++9.' !rame aur fin. ;ec#ile semne banesti (piesele metalice emise de Ministerul inantelor si bancnotele emise de Banca /ationala) sunt retrase din circulatie de la acea data. Se introduc noi bancnote de 1++ si 1+++ de lei, urmate in anul 1.'. de bancnota de 9++ de lei, iar in 1.9+ de cea de (+++ lei. 5n anul 1.9( are loc o noua restructurare a sistemului banesc roman. Se emit noi cate!orii de semne banesti: bancnotele Bancii de Stat cu valoare nominala de 1+, (9 si 1++ de lei si banii de stat (sau bilete de tezaur) emisi de Ministerul inantelor, cu valoare nominala de 1, , si 9 lei. Se introduc banii divizionari din metal cu valoare nominala de 1, ,, 9, 1+ si (9 de bani, iar leul isi modifica din nou continutul in aur (1leu > +,3.,'2 !rame aur fin). 5n februarie 1.9', continutul in aur al leului se ma:oreaza la +,1'111( !rame aur fin, modificandu6se corespunzator cursul celorlalte valute fata de leul romanesc. )cest continut in aur al unitatii monetare a 0omaniei se mentine si in prezent.

5n 1.22 se pun in circulatie bancnotele de 9+ lei, apoi monedele de 9+ de bani, 1, , si 9 lei. Se retra! monedele de 1, ,, 9, 1+, 19, (9, 9+ de bani si bancnotele de 1, ,, 9 si 1+ lei. Dupa evenimentele din decembrie 1.1., liberalizarea preturilor si a salariilor determina o marire cererii de numerar, in conditiile in care aceasta cerere nu a fost insotita de aparitia unui sistem de plati alternative% ca atare, are loc suplimentarea emisiunii monetare a Bancii /ationale a 0omaniei. Se introduc monedele metalice de 9, 1+, (+, 9+ si 1++ de lei si bancnote cu valoare ridicata de (++, 9++, 1+++, 9+++, 1++++, 9++++ si respectiv 1+++++ de lei, paralel cu retra!erea vec#ilor semne monetare. 5n randurile care urmeaza vom incerca o caracterizare a semnelor monetare actuale, evidentiind caracteristicile comune, precum si pe cele particulare, ale fiecarei cate!orii in parte. Monedele. =rima moneda aparuta este cea de 1+ lei (1..1), urmata de cea de 9+ lei (1..1) si de cele de (+ lei si de 1++ lei (1..(). =e versoul fiecareia dintre aceste monede sunt inscrise valoarea nominala, in cifre, precum si anul emiterii. =e fata, toate monedele cuprind inscriptia 80omania8. Moneda de 1+ lei infatiseaza un drapel si o ramura de maslin, insotite de inscriptia 8(( Decembrie 1.1.8, ca un elo!iu adus martirilor din decembrie 1.1.. Moneda de (+ de lei reconstituie c#ipul lui Stefan cel Mare, cea de 9+ de lei profilul lui )lexandru 5oan $uza, iar moneda de 1++ lei il infatiseaza pe Mi#ai ;iteazul. *an!a fi!urile celor trei mari personalitati ale istoriei noastre se afla inscriptionat numele acestora. Monedele de 1+ lei si de 1++ lei, moneda de 9++ lei, care sunt confectionate din acelasi alia:, prezinta in plus, pe partile laterale, fie o linie serpuita discontinua, fie inscriptia 80omania8. Bancnotele. Bancnota de (++ de lei (care6l reprezenta pe ?ri!ore )ntipa) si cea de 9++ de lei (pe fata careia era ilustrat c#ipul lui $onstantin Brancusi 6 emisiunea din ianuarie 1..1) au fost de:a retrase fie datorita valorii mici, cum a fost cazul celei de (++ de lei, fie datorita faptului ca nu corespundeau standardelor impuse prin *e!ea nr. ,'-(. martie 1..1 privind Statul B./.0. $onform acestei le!i, Banca /ationala a 0omaniei este unica institutie autorizata sa emita bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul tarii ()rt..), precum si sin!ura in drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, !reutatea, desenul si alte caracteristici te#nice ale bancnotelor si monedelor metalice ()rt.1,). 7ot in articolul 1, al *e!ii privind Statutul B./.0. se precizeaza obli!atia ca bancnotele sa fie semnate de !uvernator si de casierul central% modelul celor doua semnaturi il re!asim la dolarul S.4.)., marca !ermana si francul elvetian. Bancnota de (.+++ lei, eclipsa pe 11 au!ust 1..., cu ocazia Eclipsei totale de soare, reprezinta desenul #artii 0omaniei cu liniile eclipsei ce traverseaza tara noastra. ara a intra in foarte multe amanunte, vom enumera aspectele comune ale bancnotelor aflate in circulatie in acest moment in 0omania% ne referim la bancnotele de 1.+++, (.+++, 9.+++, 1+.+++, 9+.+++ lei precum si la bancnota de 1++.+++ lei (1..1).

=e fata aceste bancnote contin: 1) denumirea Bancii /ationale a 0omaniei% () si!la B./.0.% ,) numarul de serie (la banconetele emise inainte de 1..1)% ') numarul de ordine (la bancnotele emise inainte de 1..1) % 9) valoarea bancnotei (cifre si litere)% 2) stema 0omaniei% 3) semnatura !uvernatorului B./.0.% 1) semnatura casierului central% .) firul de si!uranta% 1+) desenul (cadrul, format din elemente numeroase si variate, care include fi!ura unei personalitati: 1.+++ 6 Mi#ai Eminescu, (.+++ 6 11 au!ust, Eclipsa totala de soare, 9.+++ 6 )vram 5ancu, *ucian Bla!a, 1+.+++ 6 /icolae 5or!a, 9+.+++ 6 ?eor!e Enescu, 1++.+++ /icolae ?ri!orescu). =e verso sunt reinscrise denumirea si si!la B./.0.% valoarea nominala in cifre si litere% data emisiunii (luna si anul) la cele emise inainte de anul 1..1 (la cele emise in 1..1, anul emiterii apare pe fata bancnotei, iar pe verso apare numarul de serie si numarul de ordine)% sinta!ma 8 alsificarea acestor bilete se pedepseste conform le!ilor.8% desenul respectiv. $onfirmand inflatia, ale carei rate lunare si anuale au cunoscut suisuri spectaculoase, emisiunea acestor bancnote de valori din ce in ce mai mari reflecta adaptarea Bancii /ationale a 0omaniei la permanenta si substantiala cerere de moneda, precum si la nevoile economiei nationale, in conditiile in care nu se acorda importanta necesara restructurarii economice si se opteaza pentru calea cea mai usoara, dar cu efecte deosebit de nocive, a emisiunii monetare. 2.1.2 Emisiunea monedei scripturale Emisiunea (formarea) monedei scripturale se realizeaza in trei directii principale care impletesc diverse si importante functii ale Bancii /ationale. )ceste directii sunt: a) refinantarea bancilor comerciale de catre Banca $entrala.

Banca $entrala furnizeaza lic#iditati societatilor bancare care le solicita in conformitate cu obiectivele interne si externe ale politicii monetare si de credit. 0efinantarea bancara este o operatiune pe termen scurt care se realizeaza prin desc#iderea de linii de credit societatilor bancare carora le este permis sa preleve sume de bani dintr6 un cont desc#is la Banca $entrala pe o perioada scurta de timp. b) cumpararea sau vanzarea de obli!atiuni ale statului. $onform articolului ,+ din Statut, Banca /ationala are obli!atia sa actioneze direct sau indirect, ca a!ent al statului, in ceea ce priveste: emisiunea obli!atiunilor si a altor inscrisuri de stat% vanzarea si rascum6pararea acestora% plata dobanzilor si a altor speze aferente acestor titluri de stat. c) acordarea de credite direct de catre Banca $entrala. $onform /ormelor B./.0. nr.1+-1..(, societatile bancare sunt obli!ate sa limiteze acordarea de credite la (+@ din capitalul lor. )tunci cand necesarul de creditare depaseste un astfel de plafon (este vorba de finantarea unor investitii de amploare sau a unor ramuri economice strate!ice, etc.) creditul este acordat direct de Banca /ationala in virtutea privile!iilor acordate prin Statul sau si inlesnite de fondurile de care dispune.

SECTIUNEA 2.2 ANCA DE EMISIUNE SI FUNCTII!E SA!E 5n cadrul sistemului bancar, banca de emisiune are un rol ma:or. =rin functiile indeplinite, prin le!aturile multilaterale cu celelate banci, si prin acestea cu economia, banca de emisiune reprezinta o placa turnanta a sistemului bancar, afirmandu6si pe deplin cea de6a doua denumire, cea de banca centrala. 5mplicata amplu in emisiunea monetara, in procesele de creditare si de diri:are prin credit si moneda a economiei, in operatiunile valutare si in alte operatiuni importante din punct de vedere monetar si al creditului, banca de emisiune a fost de:a in atentia multor autori. Substanta functionalitatii bancii de emisiune se manifesta prin cateva functii principale: 1) functia de emisiune si de creditare% () functia de diri:are a politicii monetare% ,) functia de centru valutar%

') functia de banca a bancilor% 9) functia de banca a statului. 2.2.1 Functia de emisiune si de creditare )paritia bancilor de emisiune este strans le!ata de cresterea rolului bancnotelor in circulatia monetara, fenomen specific climatului de dezvoltare economica impus de revolutia industriala. 5nfiintarea unor banci de emisiune, de re!ula prin desprinderea lor de bancile comerciale, a fost un prim pas al autonomizarii si dezvoltarii emisiunii care a avut loc la date diferite in tarile avansate, functie de evolutia istorico 6 economica si sociala diferita (Banca )n!liei 6 12.', Banca ran7ei 6 11++, Bancile /ationale S.4.) 6 112,).( 5n momentul respectiv, in fiecare din aceste tari era evidenta discrepanta dintre cerintele tot mai ample de moneda si posibilitatile restranse de satisfacere, in functie de efectivul si productia curenta de metal monetar. )stfel, s6a impus satisfacerea ma:ora a cererii de moneda pe baza emisiunii de bancnote, al caror rol devine primordial. 5storia arata ca aceasta prima etapa a evolutiei bancilor de emisiune nu a rezolvat satisfacator problema. in toate tarile au aparut cu timpul crize, desincronizari, fenomene ne!ative, determinate de excesul cantitativ al emisiunii, fie din diletantism, fie din lipsa de re!lementare. )stfel ca, in mod necesar, etapa #otaratoare in dezvoltarea bancilor de emisiune a fost etapa re!lementarii de catre state a sistemului de emisiune, adesea concomitent cu instituirea monopolului asupra emisiunii. 4n asemenea moment a fost in istoria )n!liei adoptarea le!ii lui 0obert =eel (11'') care a stabilit sistemul de emisiune, la care s6au aliniat, mai tarziu, multe tari. 5n ranta, anul 11'1 aduce excluderea de la dreptul de emisiune a bancilor departamentale si asi!ura monopolul Bancii rantei. 5n sfarsit, anul 1.1, marc#eaza crearea Sistemului ederal de 0ezerve in S.4.)., autoritate monetara unica, constituita din douasprezece banci federale de rezerva, care inlocuieste, printr6o emisiune monetara, bancnotele celor 39++ de banci nationale care beneficiau pana atunci de dreptul de emisiune. Desavarsirea sistemului de emisiune in tarile dezvoltate este o expresie a procesului de consolidare a pietelor nationale, o emisiune re!lementata si care are !irul statului reprezentand unul din stalpii de rezistenta ai esafoda:ului economiei de piata. 7arile an!a:ate mai tarziu pe fa!asul dezvoltarii economice industriale au avut modelul, pe care l6au preluat si adaptat, plecand de la forme de:a revolute, asa cum s6a petrecut si la noi la infiintarea in 111+ a Bancii /ationale, banca de emisiune. 5n !eneral,

in marea ma:oritate a tarilor, activitatea bancii de emisiune se desfasoara sub re!lementarea si !irul statului, in conditiile in care aceasta (banca de emisiune) este considerata autonoma, independenta., 4niunea dintre stat si banca de emisiune se statueaza pe temeiul privile!iului de emisiune pe care statul il confera unei sin!ure banci. acandu6se probabil ecou al unor interpretari pertinente din epoca, /apoleon, care a avut meritul de a6si le!a numele de mari le!iferari, spunea: 8Banca nu apartine numai actionarilor, ci apartine de asemenea statului pentru ca acesta ii da privile!iul de a bate moneda8. 5n stransa le!atura cu exercitarea privile!iului de emisiune, banca de emisiune devine, patrimonial, detinatoarea stocului de aur monetar si titulara rezervelor valutare ale tarii. 5n perioada etalonului aur 6 monede, banca de emisiune a fost de drept detinatoarea stocului de aur necesar pentru convertibilitate (ce constituie asa 6 zisa acoperire) in cadrul normelor de emisiune valabile in fiecare tara. Desi convertibilitatea in aur 6 monede nu mai functioneaza, in marea ma:oritate a statelor, din 1.1', iar prin #otararea comuna a tarilor membre ale .M.5. in 1.32 la Ain!ston (Bamaica) s6a cazut de acord asupra demonetizarii aurului, totusi statele pastreaza stocurile de aur monetar. )sa se si explica de ce bilanturile bancilor de emisiune includ asemenea sec#ele, cu pondere, nefunctionale pentru ele. Este la mi:loc, probabil, o c#estiune de presti!iu al statelor, dar si o expresie finala a unei rezerve monetare, respectiv valutare, externe, pe care impre:urari exceptionale le6ar putea cere. unctionarea etalonului aur 6 devize a determinat detinerea de catre banca de emisiune a unor rezerve valutare ample pentru asi!urarea conditiilor de convertibilitate. $u timpul ele s6au mentinut, fiind considerate utile si in cadrul functional contemporan al convertibilitatii pe baza flotarii libere. 5n functia de emisiune, banca are un rol primordial si preponderent in creatia monetara. Bancnotele emise, precum si depozitele la banca de emisiune denumite si detineri de moneda centrala (pentru ca pot fi transformate direct in bancnote ale bancii de emisiune, deci in moneda) reprezinta partea substantiala a circulatiei monetare, parte cu pondere a componentei M1 a masei monetare. =rin functia de emisiune, banca are o raspundere a calitatii circulatiei monetare, ceea ce este in primul rand o expresie cantitativa. Dimensiunile masei monetare, masura in care aceasta satisface nevoile circulatiei monetare, sau le depaseste, sunt probleme vitale ale economiei si sarcini ce urmeaza a fi rezolvate in primul rand de banca de emisiune. )ceasta problema ma:ora a economiei nationale se rezolva in mare masura prin intermediul unor par!#ii monetare si de credit specifice, politicile monetare si de credit. *a noi, privile!iul emisiunii monetare a fost incredintat Bancii /ationale prin le!ea de infiintare a acesteia (*e!ea din 13 aprilie 111+, art.'), initial pe termen de (+ de ani, apoi termenul a fost extins.

/oua le!e a activitatii bancare (*e!ea nr.,,-1..1, art.() si le!ea privind statutul Bancii /ationale a 0omaniei (*e!ea nr.,'-1..1, art..) prevad ca aceasta institutie este sin!ura autorizata sa emita bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul tarii. 5n continuarea art.. din Statutul Bancii /ationale a 0omaniei se prevad drepturile si obli!atiile acesteia in contextul functiei de emisiune. Drepturile Bancii /ationale a 0omaniei: a) dreptul de monopol al emisiunii monetare, dreptul de a impune si de a cere acceptarea bancnotelor si monedelor emise si neretrase din circulatie pentru plata tuturor obli!atiilor publice si private. (art.1() b) dreptul de a stabili valoarea nominala, dimensiunile, !reutatea, desenul si alte caracteristici te#nice ale bancnotelor si monedelor metalice, precum si de a le semna prin reprezentantii sai le!ali, !uvernatorul si casierul central. (art.1,) c) dreptul de a #otari sa anuleze sau sa retra!a din circulatie orice bancnote sau monede metalice care au fost emise de ea si sa puna in circulatie in locul lor alte tipuri de bancnote sau monede metalice, cu conditia respectarii unei perioade de presc#imbare de maxim 11+ de zile. (art.13) "bli!atiile Bancii /ationale in sfera asi!urarii emisiunii monetare sunt: a) sa administreze direct rezerva de bancnote si monede metalice, sa elaboreze pro!ramul de emisiune a acestora si sa asi!ure emisiunea re!ulata de bancnote si monede metalice, in vederea satisfacerii nevoilor de numerar ale 7arii. (art.11) b) sa asi!ure tiparirea bancnotelor si bancnotelor si baterea monedelor metalice, sa ia masuri pentru pastrarea in si!uranta a celor ce nu sunt puse in circulatie, precum si pentru custodia si distru!erea matritelor, cernelurilor, bancnotelor si monedelor metalice scoase din circulatie. (art.1') c) sa sc#imbe la cerere, fara taxe si comisioane, bancnotele si monedele metalice emise de ea, cu exceptia celor care prezinta deformari, sunt ilizibile, perforate sau prezinta lipsuri ce depasesc '+@ din suprafata lor si care vor fi retrase si distruse fara acordarea de compensatii detinatorilor. (art.19) d) sa retra!a si sa distru!a bancnotele si monedele uzate sau necorespunzatoare si sa le inlocuiasca cu bancnote si monede metalice noi. (art.12) e) sa evidentieze in contabilitate ca pasiv suma totala a bancnotelor si monedelor in circulatie, suma ce nu va include si monedele aflate in rezerva de numerar. (art.11 alin.1) f) sa acopere inte!ral transa de numerar emisa peste nivelul rezervelor internationale pe seama urmatoarelor active: avansuri acordate de Banca /ationala a

0omaniei statului si imprumuturi !arantate de acesta conform statului bancii% titluri detinute in portofoliul de investitii al Bancii /ationale% active rezultate din credite acordate societatilor bancare si altor institutii de credit in conditiile statutului bancii% cecuri, cambii si instrumente de credit pe care Banca /ationala le6a scontat sau le detine in portofoliu. (art.11 alin.() unctia de creditare decur!e direct din cea de emisiune, deoarece, asa cum am aratat anterior, emisiunea implica si punere sau retra!ere din circulatie de moneda scripturala (de cont). Emisiunea bancnotelor, ele insele titluri de credit, inseamna creatia de mi:loace de plata, fapt ce confera bancii un potential specific. 5n procesul distribuirii acestor disponibilitati se pune la dispozitia a!entilor economici putere de cumparare, capacitate de plata. =rocesul de distribuire si redistribuire a acestor mi:loace de plata in economie se realizeaza prin sistemul bancar% bancile de orice fel, in special cele comerciale sunt intermediari intre a!entii economici si banca de emisiune, care, prin bancnotele emise, este izvorul principal al creditului in economie. iecare proces de creditare, recreditare, are o durata in timp care influenteaza si termenul de utilizare a titlurilor de credit aferente. 0ezulta de aici ca atata timp cat procesele de creditare se desfasoara normal si se asi!ura rambursarea la scadenta a creditelor, functioneaza temeiul circulatiei temporare a bancnotelor, in raport de relatiile de credit de care este le!ata emisiunea lor. Daca acordarea creditului de catre Banca /ationala, prin rescontare, inseamna emisiune de bancnote, restituirea creditului de catre debitor permite bancii retra!erea unor bancnote de e!ala valoare. )stfel, in conditii de normalitate, volumul bancnotelor puse in circulatie corespunde nevoilor de credite ale economiei, in dimensiune si durata. Este de datoria bancilor sa asi!ure normalitatea prin acordarea de credite pentru obiective selectate, aferente unor procese economice viabile, care sa se inc#eie la un termen convenit si care sa permita astfel reconstituirea resurselor an!a:ate, rambursarea creditelor si retra!erea din circulatie a partii aferente din emisiunea monetara. Decur!and din raporturile de credit si servind la distribuirea si redistribuirea creditului in economie, emisiunea de bancnote are o durata strans le!ata de ciclul proceselor de creditare din economie, fiind strict determinata de desfasurarea lor. Scontarea' si respectiv rescontarea9 nu sunt sin!urele cai de derulare a operatiunilor de credit efectuate de banca centrala. =reponderente initial, ele s6au diminuat in timp atat ca volum, cat si ca importanta. )stazi, bancile centrale deruleaza operatiuni de credit bazate pe detinerea si circulatia #artiilor de valoare. )stfel, operatiunile de lombardare2, de acordare de credite pe !a: de #artii de valoare au o pondere semnificativa in multe tari (?ermania, in special). De asemeni, operatiunile de creditare cu conventie de rascumparare insasi (sau in pensiune, in versiunea franceza), similare prin derularea si semnificatia lor cu operatiunile de scontare, sunt in plin avant.

" alta operatie activa, primordiala a bancii de emisiune este ac#izitia de obli!atiuni si bonuri de tezaur ale statului, operatiune desfasurata de re!ula in raport cu bancile si institutiile de credit care inseamna de fapt recreditare. 5n principalele operatiuni active specifice bancii centrale, aceasta isi afirma rolul sau esential ca factor important al procesului de recreditare din economie, deoarece recreditarea este o functie specifica a sistemului bancar. in foarte putine cazuri creditul initial ramane an!a:at in raport de credit pana la scadenta, pana la rambursare. =entru o mare ma:oritate a creditului se recur!e la resurse de recreditare, de re!ula prin transferul de creante. 0aporturile de credite ca expresie a capitalurilor disponibile si a altor resurse specifice in economie includ, in mod necesar, ca o latura esentiala a funciilor lor, procesele de recreditare. Banca de emisiune, prin potentialul sau de a !estiona o resursa specifica, emisiunea, prin pozitia sa in raport de celelate banci, are un rol ma:or in procesul de recreditare in economie. 5n stransa le!atura cu aportul sau important in creditarea economiei si cu pozitia sa in procesul de recreditare, se pune problema atributelor conferite acesteia in procesul de control si re!lementare a creditului. Banca de emisiune are un rol ma:or in statuarea in economie a unor re!lementari :udicioase privind acordarea creditelor si a unor re!lementari specifice de dimensionare a creditelor in diferite ramuri sau domenii, precum si a unui sistem de influentare a dezvoltarii economice prin intermediul creditului, cu a:utorul politicii monetare de credit.

2.2.2 Conducerea politicii monetare =olitica monetara a fost definita de profesorul $.Airitescu ca fiind: 8ansamblul de masuri monetare luate de stat si banca centrala pentru realizarea ec#ilibrului dintre masa banilor in circulatie si nevoile de bani ale economiei, sau pentru influentarea intr6un anumit sens a con:uncturii economice. 0ezulta din definitie ca autoritatea care :oaca rolul principal in cadrul politicii monetare este banca centrala, rol care variaza in functie de !radul de independenta a bancii centrale fata de executiv. )rt.1 din *e!ea nr.,'-1..1 privind statutul Bancii /ationale precizeaza scopul si sarcinile acestui or!an al statului: 8Banca /ationala a 0omaniei stabileste si conduce politica monetara si de credit, in cadrul politicii economice si financiare a statului, cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationale8. *a stabilirea si diri:area politicii monetare se au in vedere doua elemente si anume: masa monetara si dobanda (costul creditului). in urma analizelor efectuate si dupa stabilirea directiei politicii monetare, banca centrala poate recur!e la anumite instrumente cum sunt: taxa scontului, politica de rescontare, politica pietei desc#ise (open marCet), politica rezervelor bancare obli!atorii, plafonarea (limitarea) creditelor, rata de refinantare bancara. )stfel de instrumente sunt prevazute si in *e!ea nr.,'-1..1 privind statutul Bancii /ationale a 0omaniei: a) stabilirea taxei oficiale a scontului, conditiile de efectuare a operatiunilor de scont, rata de refinantare a societatilor bancare. (art.(,) b) stabilirea re!imului rezervelor obli!atorii pe care societatile bancare sunt obli!ate sa le mentina in conturile special desc#ise in evidentele Bancii /ationale. (art.(9) $onform aceluiasi statut, Banca /ationala poate efectua urmatoarele operatiuni, in cadrul politicii sale monetare si de credit: a) sa sconteze si sa resconteze efecte de comert si bonuri de casa prezentate de societatile bancare si alte institutii de credit% (art.1. lit.a) b) sa acorde credit societatilor bancare si altor institutii de credit% (art.1. lit.b) c) sa sconteze, sa dobandeasca, sa ia in !a: sau sa vanda creante asupra statului, asupra societatilor bancare si asupra altor societati, in conditiile pe care le considera necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare, tinand seama de situatia specifica a pietei% (art.(()

d) sa cumpere, sa vanda, sa accepte in !a: titluri si alte valori, a caror lista este stabilita de consiliul de administratie. (art.(') 5n functie de con:unctura existenta si de scopul urmarit, Banca /ationala poate opta pentru anumite instrumente si modalitati, precum si pentru perioada optima in care trebuie puse in practica, in realizarea functiei sale de diri:are a politicii monetare si de credit.

2.2." Functia de centru #alutar 0olul bancilor de emisiune de centru valutar s6a consolidat si extins in stransa le!atura cu formele convertibiltatii aplicate in ultimii 39 de ani si se afirma evident si in epoca contemporana. 7recerea de la etalonul de aur 6 monede la etalonul aur 6 devize, intr6o mare parte a tarilor avansate, a insemnat implicit incetarea functionarii mecanismelor de re!lare spontana a circulatiei monetare internationale si a transferat aceasta re!lare bancilor centrale, ca parte importanta pentru ec#ilibrul sc#imbului cu strainatatea. 5n indeplinirea acestui mandat, bancii centrale ii sunt incredintate atributii autoritare de a aplica sistemul de restrictii valutare pe care statul le decide si le aplica, intre care: contin!entarea si controlul asupra platilor in devize% preluarea in favoarea statului a unor parti din incasarile valutare% efectuarea si controlul sc#imburilor valutare. 5n conditiile convertibilitatii valutare, statele se in!ri:esc de constituirea de rezerve valutare care de re!ula se formeaza si se administreaza ca rezerve ale bancii de emisiune. in functie de interesele statului, sau pe baza unei politici corelate de banca de emisiune cu statul, aceste rezerve sunt folosite pentru asi!urarea re!ularitatii platilor in valuta, pentru ec#ilibrarea sc#imburilor, atunci cand, in mod necesar, posibilitatile de export se diminueaza in raport cu nevoile de import :ustificate. 0ezervele valutare reprezinta temeiul interventiei bancii de emisiune pe piata valutara, in scopul asi!urarii stabilitatii cursurilor valutare, interventie ce se poate concretiza in influentarea cererii sau ofertei, prin suplimentarea acestora (folosirea propriilor rezerve pentru suplimentarea ofertei, respectiv an!a:area ac#izitiilor de valuta pentru suplimentarea cererii). )pararea cursului valutar este o sarcina ma:ora, de o deosebita importanta pentru economia nationala, ce revine bancii centrale, scopul fiind mentinerea unui curs ec#itabil care sa asi!ure competitivitatea marfurilor nationale si recuperea c#eltuielilor, respectiv obtinerea de profit la nivelul standardelor internationale.

5n art.( alin.1 din *e!ea nr.,,-1..1 si in art.,( din statutul Bancii /ationale a 0omaniei se arata ca aceasta stabileste si conduce politica valutara a statului, cooperand cu alte or!anisme ale acestuia. =otrivit dispozitiilor statutare, in indeplinirea functiei de centru valutar, Banca /ationala are urmatoarele sarcini (cuprinse in art.,, din statut): a) emiterea re!lementarilor cu privire la operatiunile cu aur si valuta, in vederea prote:arii monedei nationale% b) elaborarea balantei de plati externe si a balantei creantelor si an!a:amentelor externe% c) stabilirea si publicarea cursurilor de sc#imb la care Banca /ationala a 0omaniei si alte persoane :uridice autorizate efectueaza operatiunile lor cu aur si valuta% d) autorizarea si retra!erea autorizatiei, precum si re!lementarea si suprave!#erea persoanelor :uridice care au obtinut autorizatia de a efectua tranzactii valutare% e) stabilirea plafoanelor activelor in aur si valuta pe care persoanele :uridice autorizate le pot tine in depozit% f) pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului. )ceste rezerve se pot constitui par7ial sau in totalitate din urmatoarele elemente (art.,9 din statut): 1) aur% () active externe, sub forma bancnotelor si monedelor metalice sau a soldurilor conturilor la banci in strainatate, exprimate in acele valute si detinute in acele tari pe care Banca /ationala a 0omaniei le aproba pentru indeplinirea scopului avut in vedere% ,) orice alte active de rezerva recunoscute pe plan international, inclusiv dreptul de a efectua cumparari de la ondul Monetar 5nternational in cadrul transei de rezerva, precum si detinerile statului de drepturi speciale de tra!ere% ') cambii, cecuri si bilete la ordin exprimate si platibile in valuta si in locurile aprobate de Banca /ationala a 0omaniei pentru realizarea scopului avut in vedere% 9) bonuri de tezaur si alte titluri emise sau !arantate de acele !uverne straine sau institutii financiare inter!urvernamentale, exprimate si platibile in valuta si in locurile aprobate de Banca /ationala a 0omaniei. 2) alte asemenea active pe care Banca /ationala a 0omaniei le aproba in scopul avut in vedere.

2.2.$ anca de emisiune % &anca a &ancilor Din analiza acestei functii a bancii de emisiune rezulta doua interpretari, ambele valabile: pe de o parte, banca de emisiune se afirma in lumea bancilor prin calitatile deosebite care decur! atat din atributiile sale distincte, cat si din raporturile pe care le implica cu celelalte banci, ceea ce :ustifica aprecierea de 8banca a bancilor8% pe de alta parte, banca de emisiune este o banca ce :oaca efectiv, fata de celelalte banci, rolul de banca, primind depozite si acordand credite. =ozitia privile!iata a bancii de emisiune se afirma in indeplinirea functiilor de emisiune, de recreditare, de conducere a politicii monetare si a celei valutare, precum si de efectuare a operatiunilor cu trezoreria statului. )ceste atributii confera bancii de emisiune privile!iul unicitatii, deci un anumit monopol. 5n ceea ce priveste relatiile cu celelalte banci, banca de emisiune are o pozitie proeminenta determinata de suprave!#erea realizata de aceasta banca asupra celorlalte institutii bancare si de re!lementarea in domeniul platilor, pe care acestea trebuie sa o respecte. Suprave!#erea bancara, ca atributie a Bancii /ationale a 0omaniei, este prevazuta de art.( alin.( si , din *e!ea nr.,,-1..1, privind activitatea bancara, si de art.(2 din *e!ea nr.,'-1..1 de aprobare a statutului Bancii /ationale a 0omaniei. )cesta din urma (art.(2) preci6zeaza ca Banca /ationala a 0omaniei raspunde in exclusivitate pentru autorizarea si suprave!#erea tuturor unitatilor care opereaza ca societati bancare in 0omania. 5n realizarea activitatii de suprave!#ere bancara, Banca /ationala poate actiona in urmatoarele directii: a) sa emita re!lementari si sa ia masuri, in conformitate cu prevederile le!ale, pentru a asi!ura viabilitatea sistemului bancar% (art.(2 lit.a din Statut) b) sa controleze la fata locului si sa verifice re!istrele, conturile si orice alte documente ale societatilor bancare si ale altor persoane :uridice, pentru a obtine actele pe care le considera necesare pentru indeplinirea adecvata a atributiilor de suprave!#ere. (art.(2 lit.b din Statut) c) Banca /ationala a 0omaniei va actiona ca imprumutator de ultima instanta pentru societatile bancare aflate in dificultate de plata, in conditiile stabilite de aceasta. (art.(3 din Statut). 5n art.( alin.1 din *e!ea nr.,,-1..1, privind activitatea bancara este inscrisa o alta atributie a Bancii /ationale, aceea de re!lementare a sistemului de plati. Si in acest domeniu, Banca /ationala opereaza pe doua directii principale: re!lementare si suprave!#erea sistemului de plati% operarea acestuia. Banca /ationala re!lementeaza deci instrumen6tele si te#nicile folosite in cadrul sistemului de plati, suprave!#eaza

desfasurarea proceselor acestui sistem si, in calitate de operator al acestuia, asi!ura efectuarea serviciilor de compensare si decontare intre societatile bancare. 2.2.' anca de emisiune % &anca a statului 5n virtutea calitatilor sale cu caracter de exlusivitate, banca de emisiune este pe drept cuvant numita banca a bancilor si banca a statului. $a banca a statului, banca centrala indeplineste atributii ce pot fi !rupate in trei cate!orii principale: a) operatiunile cu trezoreria statului. in art.(1 din Statutul Bancii /ationale a 0omaniei, acesteia i se atribuie obli!atia de a tine in evidentele sale contul curent al 7rezoriei Statului, fara a percepe comisioane si fara a plati dobanzi in indeplinirea acestei atributii. $onform art.,+ din Statut, Banca /ationala a 0omaniei are obli!atia de a actiona, direct sau indirect, ca a!ent al statului in urmatoarele situatii: a) emisiunea obli!atiunilor si a altor inscrisuri de stat% vanzarea si rascumpararea acestora% plata dobanzilor aferente acestor titluri de stat% b) relatia cu bu!etul de stat, caruia Banca /ationala a 0omaniei ii poate acorda imprumuturi pentru acoperirea decala:ului temporar dintre venituri si c#eltuieli (art.,1 din Statut)% c) participa in numele statului la stabilirea si dezvoltarea relatiilor financiare internationale. )rt.( si ,' din Statut prevad participarea Bancii /ationale a 0omaniei la tratative si ne!ocieri externe in probleme financiare, monetare si de plati% inc#eierea acordurilor pe termen scurt% participarea la or!anizatii internationale cu caracter financiar, bancar si monetar% inc#eierea de acorduri de clearin!, de plati sau de orice alte contracte cu acelasi scop. /"7E: 1. =e teritoriul tarii noastre, in sec. D;55 se aflau in circulatia monetara peste 2+ de feluri de monede, printre care si leul (taler 6 leu) de ori!ine olandeza, care a fost folosit ca moneda de calcul mai multa vreme. )cest leu de calcul servea ca unitate de masura pentru stabilirea cursului monedelor reale si a preturilor marfurilor. =rin ordonanta domneasca din 1'-(2 februarie 1129, s6au fixat cursurile oficiale in lei de calcul pentru monedele straine care circulau in tara, 8pana la adoptarea unui nou sistem monetar 8. intr6o anumita masura, leul de calcul a usurat procesul de sc#imb, dar nu a putut contribui la or!anizarea circulatiei monetare, deoarece nu erau eliminate din sfera circulatiei monedele straine care circulau in continuare. =rin urmare, nu se poate vorbi despre un sistem monetar in adevaratul sens al cuvantului, in conditiile in care nu exista fenomenul de emisiune monetara, ci doar acela de circulatie monetara, situatie ce va inceta prin adoptarea le!ii de infiintare a sistemului monetar in 0omania si de fabricare a monedelor nationale (1123).

(. 5deea crearii unui institut de emisiune, la noi, a fost formulata inca din anul 11,(, fiind reluata in 11'1. in anul 1193, aceasta idee s6a incercat a fi pusa in practica prin infiintarea Bancii /ationale a Moldovei cu spr:inul domnitorului )l. 5. $uza. Mai tarziu, in 112+, 5. Bratianu depune pentru prima data la =arlament un proiect de le!e in acest sens. )ceasta incercare ramane nesolutionata datorita opozantilor, dar, douazeci de ani mai tarziu, !uvernul prezidat de 5. Bratianu depune =arlamentului proiectul de le!e pentru infiintarea unei banci de scont, circulatie si emisiune, numita 8Banca /ationala a 0omaniei8, le!e care a fost promul!ata la 13 aprilie 111+. ,. =rin analizarea 0aportului Delors asupra 4niunii Economice si Monetare Europene s6a a:uns la concluzia ca independenta bancilor centrale se manifesta in urmatoarele directii: a) independenta institutionala care are in vedere !radul de subordonare a bancii centrale fie fata de !uvern, fie fata de =arlament% b) independenta operationala, adica !radul de libertate al bancii centrale in formularea politicii monetare, cat si in ale!erea momentului si instrumentelor specifice aplicarii% c) independenta membrilor or!anului de conducere al bancii centrale si a or!anului insusi, data de re!ula din modul de numire a acestui or!an% d) independenta financiara, adica libertatea bancii de a6si stabili propriul bu!et, de a dispune de un bu!et finantat din surse proprii. '. Scontarea este o operatiune prin care beneficiarul unei cambii, polite sau a altui efect de comert, face transmiterea acestora catre o banca, inainte de scadenta, in vederea incasarii contravalorii acestora, banca retinand taxa scontului, corespunzator timpului de asteptare si pentru eventualele riscuri care trec asupra bancii. Scontul este suma de bani, e!ala cu dobanda, ce se cuvine bancii pentru ac#itarea anticipata (scontarea unei cambii, polite, etc.), inclusiv comisionul perceput pentru compensarea c#eltuielilor efectuate cu operatia de rescontare. 9. 0escontarea este scontarea la Banca $entrala a unei cambii, polite, etc. care a fost de:a scontata. 0eprezinta deci operatiunea prin care o banca vinde Bancii $entrale inainte de scadenta cambii aflate la ordinul sau, pentru a accelera rotatia capitalului si in vederea lar!irii plasamentului. 0escontul este suma de bani, e!ala cu dobanda cuvenita Bancii /ationale, pentru ac#itarea anticipata a unei polite de:a scontate, inclusiv comisionul perceput pentru acoperirea c#eltuielilor ocazionate de operatiunea de rescontare. 2. *ombardarea este operatia prin care bancile acorda imprumuturi sau avansuri !arantate cu efecte publice, care se depun in !a:.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate