Instrumente

muzicale de
suflat
Proiect realizat de : Cristea Alexandru

 Tuburile sonore sunt componente ale

instrumentelor de suflat.Sursa sonora este
mustiucul (numit si ancie).Aceasta este sursa
care produce , la rezonanta , unde stationare in
tubul sonor.

 La ancie se formeaza intotdeauna un ventru de

oscilatie
Tubul nu joaca in producerea sunteului decat rolul
de a delimita un anumit volum de aer , o coloana
a carei forma este definibila geometric (cilindru ,
con , etc.).Materialul din care este facut
instrumentul trebuie sa fie nedeformabil pentru a
nu intra si el insusi in vibratie ceea ce ar schimba
caracteristicile oscilatorii ale coloanei de aer si
sunetul produs.
Tuburile sonore pot fii rectilinii sau curbate iar
sectiunea lor poate fi constanta(tuburi cilindrice si
prismatice) sau regulat variabila (tuburi conice).

Instrumente de suflat din

lemn
Instrument

Observaii generale

Fluier

Cel mai vechi instrument muzical de suflat cunoscut este un fluier

de acum 35.000 ani descoperit n Germania.

Flaut

Cu cavitate cilindric i fr ancie.

Flaut dulce

Cu cavitate conic i fr ancie.

Oboi

Cu cavitate conic i cu ancie dubl.

Corn englez

Cu cavitate conic, ancie dubl i un registru o cvint sub oboi.

Clarinet

Cu cavitate cilindric i ancie simpl.

Fagot

Cu registru grav i timbru nazal este alctuit dintr-un tub conic lung
i un tub suplimentar ndoit la capt, terminat cu o ancie dubl.

Saxofon

Cu cavitate conic i ancie simpl.

Taragot

Cu cavitate conic i ancie simpl.

Cimpoi

O familie de instrumente de forma mai multor fluiere ataate de un

burduf.

Nai

Instrument popular in Romania, Munii Anzi, Africa de Est i

Oceania.

Shakuhachi

Fluier de bambus japonez.

Ocarin

Un flaut de form globular.

Instrumente de suflat din

alama
Instrument

Observaii generale

Trompet

Trompeta este unul dintre cele mai vechi instrumente. O serie de valve activate
pe partea superioar a instrumentului sunt deschise sau nchise n diferite
combinaii pentru a crea note de diferite nlimi.

Cornet

Un instrument asemnator cu o trompet, cu o cavitate conic mai pronunat.

Trombon

Trombonul genereaz sunete de diferite nlimi prin deplasarea unei culise (sau
al unui sistem de ventile) care lungete sau scurteaz coloana de vibraie a
instrumentului.

Corn francez

Instrumentul modern este format dintr-un tub de baz, nvrtit ntr-o form
compact terminat cu un clopot, pe care sunt aezate o serie de valve. nainte
ca sistemul de valve s fie inventat, diferite note se obineau prin diferite
intensiti de suflu, prin diferite coturi (poriuni de tub auxiliare) care modificau
lungimea de baz a tubului principal sau prin aezarea minii n diferite poziii
n interiorul clopotului.

Corn potal

Un corn fr valve.

Tub

Tuba este cel mai grav instrument de suflat din alam din orchestra simfonic.
Este format dintr-un pavilion larg, un tub rsucit i un mecanism de pistoane.

Goarn

Un instrument fr valve cu originea n cornurile de animale.

Fligorn

O goarn cu valve.

Eufoniu

O tub de dimensiuni mai reduse.

Bucium

Un corn folosit de pstori.

Suflatori cu structura
complexa
Instrument

Observaii generale

Org

Sunetele sunt produse de vibraia unei coloane de aer suflat mecanic n tuburi acordate, asemntoare
unor fluiere. O serie de asemenea tuburi, distinct prin timbrul sonor pe care l produce, poart
denumirea de registru sau joc). Orga se controleaz folosind una sau mai multe claviaturi; acestea se
numesc manuale (controlate cu ajutorul minilor) i pedaliere (formate din grinzi lungi de lemn,
acionate de instrumentist cu tlpile; sunt considerate claviaturi fiindc nlimile sunt dispuse pe baza
aceluiai sistem).

Flanet

O mic org portativ.

Muzicu

Sunetul caracteristic este dat de ancii care vibreaz liber. Este popular mai ales n muzica blues,
country, western.

Claviet

O muzicu cu clape.

Sh

O muzicu japonez.

Acordeon

Cu originea n muzicua japonez (sh) sau chinezeasc (sheng) a fost inventat n secolul al XIX-lea.

Bandoneon

Un acordeon cu butoane pentru ambele mini, popular in Argentina.

Concertin

Un acordeon simplu, de form hexagonal.

Tuburi cilindrice deschise

In timpul vibratiilor coloanei de aer din tuburi se
stabileste un sistem de unde stationare , adica o
serie de noduri si ventre de amplitudine cu pozitie
fixa in spatiu. Intr-un punct nodal , aerul nu
vibreaza , nu se misca si deci are viteza si
amplitudinea zero . El sufera insa variatii
periodice de presiune si deci de densitate ; acolo
exista un ventru de presiune. Invers , intru-un
punct ventral de amplitudine , vibratia aerului are
viteza si amplitudinea maxime ; presiunea
(densitatea) este constanta ; nu variaza ; si are
valoare mica (nu exista suprapresiune ,deci exista
un nod de presiune).

 La capatul deschis al unui tub deschis , deoarece

coloana de aer din tub este in contact cu
atmosfera , presiunea aerului nu poate varia(nod
de presiune) , astfel ca la un capat deschis nu se
poate stabili decat un ventru de amplitudine.
Cea mai simpla forma in care poate vibra aerul
dintr-un tub cilindric deschid la ambele capete nu
poate fi decat in succesiunea ventru-nod-ventru,
unde intre cele doua ventre de capat este
inseratun singur nod (nu exista vibratii cu mai
putin de un nod). In acest caz, tubul da sunetul
sau fundamental cel mai grav (armonica 1), cea
care este cea mai mica frecvnta de vibratie.

In cazul unui tub sonor

deschis
Lungimea

L a tubului corespunde unui numar

intreg de /2:
L=n
n=1,2,3..
Frecventele sunteleor dintr-un tub sonor deschis
sunt date de relatia :
Vn=
Frecventa fundamentala este de v/2L si sunt
prezente armonicele.

Tuburi cilindrice inchise

Unda de vibratie a coloanei de aer dintru-un tub sonor
inchis la un capat are , in forma cea mai simpla ,
configuratia ventru-nod , adica un nod la capatul
inchis unde exista un obstacol rezistent.La celalalt
capat trebuie sa existe un ventru ,deoarece coloana
de aer comunica cu atmosfera. Deci sunetul
fundamental al acesti tub va corespunde unui sfert de
lungime de unda ( in loc de doua sferturi , ca in cazul
tubului deschis la ambele capete)
Daca tuburile sunt de lungime egala , rezulta ca unda
fundamentala a tubului inchis este de doua ori mai
lunga decat aceea a tubului deschis ,ceea ce
inseamna ca frecventa fundamentala a acestiu tub
este de 2 ori mai mica.

 Prin urmare astupand cu un dop unul din capetele

unui tub deschis (de exemplu un fluier) , se aude
octava inferioara . La lungime egala , tuburile
cilindrice inchise dau sunete caror frecventa este
jumatate din aceea a tuburilor deschise , sau
altfel spus, la aceeasi frecventa tuburile cilidrice
inchise sunt de 2 ori mai scurte decat cele
cilindrice deschise. De aceea tuburile lungi de
orga se fac deschise la un singur capat.
Astfel , tuburile sonore cilindrice inchise dau
armonice consecutive cu frecventa de 3,5,7 ori
mai mare decat a sunetului fundamenta adica
produc numai armonicele de ordin impar din sera
totala a sunetelor armonice.

In cazul unui tub sonor

inchis
L=(2n-1)

n=1,2,3.
Frecventa fundametnala este v/4L