ROLUL DIRIGINTELUI IN FORMAREA ARMONIOASA A ELEVULUI

Functia de profesor diriginte al unei clase de elevi are vechi traditii in invatamantul
romanesc. Ideea ca unul dintre profesorii care predau la o clasa de elevi sa fie ales de catre
colegii sai dirigintele clasei respective a aparut pentru prima data in Legea instructiunei ,din
1864. Legea invatamantului data de Spiru Haret in 1898, apoi Regulamentul pentru scolile
secundare , din anul 1901, au adus precizari importante cu privire la rolul si sarcinile
profesorului diriginte, dintre care multe isi pastreaza valabilitatea si astazi : observarea tinutei
si a disciplinei elevilor, controlul si motivarea absentelor, judecarea neintelegerilor dintre elevi,
tinerea la curent a foilor matricole ale elevilor si a fiselor psihopedagogice individuale,
intermedierea relatiilor parintilor cu directorul si profesorii scolii, informarea parintilor asupra
notelor obtinute de elevi sau asupra abaterilor disciplinare, etc.
In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe functia educativa a
profesorului diriginte, desi au fost pastrate toate sarcinile sale organizatorice si administrativ-
disciplinare , intrate deja in traditie. Rolul fundamental al dirigintelui a devenit acela de a realiza
o coordonare si de a asigura o unitate a tuturor influentelor educative ce se exercita de catre toti
membrii colectivului pedagogic si de catre toti factorii educativi antrenati in acest proces.
Functia de diriginte ii sporeste profesorului responsabilitatea, ii amplifica rolul si il aseaza intr-
un anumit raport cu toti ceilalti factori educativi. Aceasta functie il apropie de elevi si ii largeste
simtitor sfera de influenta, adaugand la predarea specialitatii si rolul de coordonator al intregii
activitati a clasei sale. Dirigintelui ii revine sarcina de a urmari climatul de munca al clasei ,
interesul elevilor pentru invatatura, aria lor de informare, stilul de munca, eficienta activitatilor
colective si mai ales progresul fiecarui elev la fiecare obiect de invatamant si de la o etapa la alta.
Contributia dirigintelui este hotaratoare prin modul in care stie sa organizeze si sa stimuleze
dorinta si ambitia elevilor de a-si indeplini cu simt de raspundere toate obligatiile scolare. A le
insufla constiinta datoriei si autocontrolul inseamna a-i ajuta sa-si inteleaga corect statutul de
elev si sa dobandeasca un comportament adecvat.Invatandu-i cum sa invete , cum sa-si
organizeze munca , cum sa-si formeze priceperi, deprinderi si atitudini corespunzatoare in
activitatea de instruire , dirigintele ii ajuta de fapt sa se integreze cu succes in colectivul scolar si
sa-si gaseasca drumul propriu al autorealizarii si al autoformarii. Legatura pe care dirigintele o
mentine cu ceilalti profesori si cu ceilalti factori educativi , prin comparatia clasei sale cu
celelalte clase si mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele stabilite pe scoala, acesta
devine indrumatorul real al adevaratei formari si dezvoltari al elevilor imbinand calitatea de
profesor cu cea de educator. Dirigintele ii ajuta pe elevi sa inteleaga corect faptul ca instruirea
reprezinta principala cale de dezvoltare multilaterala, ii ajuta sa se maturizeze si sa-si
constientizeze principalele indatoriri scolare. In cadrul orelor de Consiliere si Orientare
dirigintelui ii revine sarcina de a cultiva la elevi : - cristalizarea unei imagini de sine pozitive ;
sporirea responsabilitatii personale fata de sine, altii, societate ; cresterea capacitatii de luare a
deciziilor ( independenta alegerilor personale) ; pastrarea echilibrului in situatii de succes si esec;
cresterea rezistentei la frustrare, marginalizare temporara, critica ; autoevaluarea realista a
potentialelor proprii ( intelectual, fizic, aptitudinal, etc.) cunoasterea clara a calitatilor personale
si punctelor slabe; asumarea de obiective realiste, realizabile; capacitatea de analiza a propriilor
erori , greseli, esecuri; asumarea riscurilor, stapanirea situatiilor de incertitudine, anticiparea
consecintelor; adoptarea unei atitudini active fata de cariera personala; elaborarea de solutii
alternative ; adoptarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator. Dirigintele este
preocupat sa-si puna clasa in legatura cu mediul social , cu viata si cu problemele ei. Frumusetea
relatiilor cu ceilalti, utilizarea timpului liber, bucuria de a trai, nevoia de a cunoaste , grija pentru
pastrarea mediului natural, lupta pentru pace, prietenia si solidaritatea cu tineretul inaintat si alte
aspecte ale pregatirii elevilor pentru viata sociala, se inscriu de asemenea printre obiectivele
principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasa. Educatia pentru viata de familie
determina intelegerea responsabilitatilor si a necesitatii armoniei in microgrup. De la viata in
familie la cea in scoala , dirigintele se va ocupa de educatie pentru inlaturarea delicventei
juvenile si a violentei. Educatia pentru timpul liber urmareste identificarea si cultivarea
corespondentelor optime dintre interese , aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat.
Descoperirea frumosului dorinta de a fi pastrator al valorilor culturii, de a deveni factori
civilizatori ai lumii, creeaza atitudini optimiste de viatasi ii pregateste pe tineri pentru viitor.
Formarea capacitatii de cunoastere si autocunoastere duce la dorinta autoperfectionarii si alegerii
potrivite a meseriei. Constiinta politico-morala a elevilor va forma nucleul in jurul caruia trebuie
sa se structureze principalele preocupari ale fiecarui tanar, a-l ajuta sa vada insemnand a-l
orienta. Orice diriginte urmareste realizarea unor obiective concrete cum sunt :
o Studierea si cunoasterea personalitatii elevilor;
o Organizarea si educarea colectivului de elevi;
o Asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor si intarirea disciplinei;
 o Formarea si dezvoltarea profilului moral al fiecaruia ; o Orientarea scolara si
profesionala a tuturor elevilor clasei ;
o Organizarea timpului liber al elevilor ;
o Coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei si asigurarea unitatii
de cerinte si de actiune. Dirigintele , in calitatea de coordonator al influentelor exercitate asupra
clasei sale , aduce la cunostinta celor interesati , atat planul de masuri stabilite , cat si rezultatele
obtinute pe diferite linii de actiune :
cunoasterea elevilor ;
rezultatele la invatatura ;
aptitudini deosebite ;
masurile educative intreprinse.
Consiliul clasei poate sugera si urmari aplicarea unor masuri diferentiate pentru
remedierea unor neajunsuri , sau pentru consolidarea unor tendinte pozitive inregistrate in
conduita colectivului de elevi. Numai o activitate colectiva condusa si indrumata cu grija , poate
cuprinde si satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse in fata colectivului.
Activitatea extrascolara a dirigintelui vine sa lamureasca si sa adanceasca unele preocupari ale
scolii , consolidand cunostintele, priceperile si deprinderile si stimuland interesele inclinatiile si
aptitudinile elevilor . Activitatea practica va cuprinde un sistem de actiuni educative organizate
in functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei , de preocuparile si problemele carei
framanta la un moment dat , de faptele de viata care-i mobilizeaza si-i intereseaza. Astfel de
actiuni sunt :
o Organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice ;
o Vizite in institutii culturale , muzee, expozitii de art aspre a le oferi elevilor
posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurate cu pasiune ;
o Dezbaterea unor fapte de viata , cunoscute de elevi pentru a le influenta opiniile ;
o Participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze deprinderi de
munca si optiuni scolare si profesionale.
In procesul de proiectare, organizare si conducere a activitatii educationale, un rol
deosebit de important il au relatiile diriginte elev dar si relatiile diriginte familie. Relatiile
educationale nu se desfasoara intr-un cadru educational stabil si inert, ci intr-unul dinamic si in
permanenta schimbare.astfel, dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa, interesata din partea
elevilor si sa contribuie la formarea, mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat
stimulativ pentru desfasurarea activitatilor educative. O consecinta a modului in care se
manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte. Problemei relatiilor
dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o importanta tot mai mare,
binemeritata. O relatie eficienta diriginte-parinte presupune, printre altele, o ascultare activa,
implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei, informari reciproce cu privire la evolutia
elevului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit.
In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai, avand in vedere faptul ca adolescentul
manifesta o serie de atitudini contradictorii, da dovada de o mare instabilitate emotiva, este foarte
influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in
jurul sau, mai ales in familie. Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti,
ceea ce-i poate aduce in conflict atat cu scoala, cat si cu familia;
acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor, avand in vedere randamentul
scolar, starea de sanatate, particularitatile psihice, trasaturile de personaslitate ale acestora;
implica toti elevii la ora de dirigentie, care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru profesor,
nici pentru elevi, prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz, jocul de rol si activitatile pe
grupe;
acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste
sarcinile,evitand instalarea liderului permanent al clasei,dirigintele trebuie sa-l constientizeze si
sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate,
iar functiile de conducere vor alterna, astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite
responsabilitati.
ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai, adaptandu-si si controlandu-si
permanent reactiile, atitudiniile, mimica. Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea
colectivului clasei in diverse activitati extrascolare, excursii, vizionari de spectacole, concursuri,
cercuri.
aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor, a alegerii
viitoarei profesii. Respecta toti elevii si nu-i umileste, facandu-le observatii in fata intregii clase.
Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor
relatate de elev, fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara.
 formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor. Cunoaste
direct pe fiecare elev prin discutii individuale.
observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor, precum si dificultatile aparute
in invatare si tulburarile de comportament, observa si consemneaza datele sau eventualele
modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor.
isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru
desfasurarea acestora. Manifesta un comportament empatic. Evidentiaza elevii cu rezultate
deosebite si comportament exemplar, Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei,
psihologul scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ. Controleaza zilnic
catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor, notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia
Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile
in caietul dirigintelui In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului, interesati
sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil, cooperanti, partial cooperanti,
necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale, evitand in cazul
celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor.
Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer
extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice, scrisori.
Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii. In cazul elevilor
problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor
atitudini gresite ale copiilor, familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului
va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute.
Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia
din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii pentru a se interesa de situatia scolara
a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.
Isi intocmeste la timp documentele scolare.
In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii, profesorii,
pshihologul, medicul, directorul, fiind un intermediar intre acestia si elev.
CONCLUZII
Acesta tema de o larga complexitate comporta o varietate de dezbateri, de completari si
interpretari. Sugestiile oferite de prezenta abordare nu trebuie considerate ca niste solutii sricte si
inchise, ci sunt menite sa stimuleze imaginatia creativa a fiecarui diriginte in munca sa de
modelare a personalitatii umane. Fara a minimaliza impactul educativ al altor factori
educationali, consider ca scolii ii revine rolul de coordonator , situatie determinata de
posibilitatile formative pe care le detine in domeniu. Deoarece in conditiile actuale timpul aflarii
elevului in scoala depaseste timpul contactului sau cu familia , cadrele didactice si, in primul
rand, dirigintele devine responsabil pentru calitatea procesului educational, in ansamblu, si
pentru educatia vocationala, in particular.
Rolul profesorului diriginte se remarca incontestabil , dat fiind faptul ca el este
coordonatorul activitatilor instructiv-educative menite sa sintetizeze , sa valorifice, sa completeze
influentele educative exercitate asupra elevilor.

BIBLIOGRAFIE
Bontas, I. Pedagogie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001
Calugaru, D.- Dirigentia si consilierea, Editura Gheorghe Alexandru , Craiova, 2004
Constantinescu, E.- Managementul activitatii explicit educative, Editura Scorpion
Bucuresti,2000.
Cucos, C.- Pedagogie, Editura Polirom , Bucuresti, 2001.
Diaconu, M.,Jinga, I., (coord.)- Pedagogie, Editura A.S.E., Bucuresti,2000.
Nicola, I.- Pedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1980.