UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CURRICULUM
la disciplina

„ DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ (II)”

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:
Mariana GRAMA,
doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU 2019

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ _11___” ___septembrie___ 2019

2
 I. PRELIMINARII

În ordine de consecutivitate, curriculumul la Drept penal, Partea Generală (II) se referă în principal
la alte două instituţii fundamentale ale dreptului penal, cum sunt răspunderea penală şi pedeapsa
penală, precum şi aspectele ce au tangenţă cu acestea, încadrându-se în numărul de ore repartizate
pentru realizare în semestrele III și IV de studii.
Cursul de Drept penal. Partea Generală (II) este destinat studenţilor de la Ciclul I, Licenţă din anul
II de studii la secțiile cu frecvență la zi și frecvență redusă, care sunt familiarizaţi cu normele şi
instituţiile Părţii Generale ale Dreptului penal.
Obţinând cunoştinţe teoretice, studenţii în acelaşi timp sunt instruiţi referitor la aplicarea lor practică
prin analiza legii penale şi sinteza practicii judiciare naţionale şi internaţionale. Concomitent cursul
universitar Drept penal. Partea Generală (II) are drept scop integrarea cunoştinţelor teoretico-practice
în rezolvarea situaţiilor de problemă, studiilor de caz, perfecţionării legii penale.
Limbile de instruire la cursul de Drept penal. Partea Generală (II) sunt română, rusă, engleză şi
franceză la secția cu frecvență la zi, română și rusă la secția cu frecvență redusă.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

de
Evaluarea
Forma de Denumire inclusiv
Codul Responsabil Semest
învăţămân

credite
a Tota
disciplinei de disciplină rul
t disciplinei l C S L LI

Nr.
Drept Grama
penal. Mariana,
Partea Botnaru
Generală Stela,
cu
F.03.O.23 (I) Martin III 180 30 45 - 105 Ex. 6
frecvenţă
Daniel,
la zi
Vidaicu
Mihaela,
Fortuna
Ghenadie
Drept Grama
F.04.O.18 penal. Mariana,
cu Partea Botnaru
frecvenţă Generală Stela, III 180 20 10 - 150 Ex. 6
redusă* (I) Fortuna
Ghenadie

3
 III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Participaţia 4 2 2 2 15 25
2. Răspunderea penală 2 1 2 - 5 10
3. Liberarea de răspundere penală 3 2 4 1 10 15
4. Pedeapsa penală 4 4 4 2 20 30
5. Individualizarea pedepsei penale 6 4 2 2 20 30
6. Liberarea de pedeapsă penală 3 2 3 1 10 10
7. Măsurile de siguranţă 2 2 2 1 10 10
8. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele 4 2 4 10 10
1
condamnării
9. Calificarea infracţiunii 2 1 4 - 5 10
Total 30 20 45 10 105 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic;
- a defini conceptele de bază ale dreptului
penal (infracţiune, componenţă a
infracţiunii, răspundere penală, pedeapsă
penală ş.a.);
- a distinge noţiunile legale şi doctrinare
ale dreptului penal;
- a relata despre evoluţia instituţiilor
dreptului penal în diferite etape istorice
de dezvoltare a societăţii şi în diferite
sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept penal;
- a demonstra temeinicia teoriilor
ştiinţifice alese ca suport la clarificarea
naturii juridice a unei sau altei norme sau
instituţii de drept penal;
- a stabili locul şi rolul dreptului penal în
contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor fenomene sau
instituţii de drept penal.

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea - a identifica problemele de drept,

datelor şi informaţiilor referitoare la specifice ramurii Drept penal;

4
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, - a distinge actele normative naţionale,
a altor instrumente juridice europene şi europene/internaţionale
internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic;
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni de drept;
- a alege metoda/ procedeul cel mai
eficient pentru acumularea datelor şi
informaţiilor referitoare la problema
concretă de Drept penal;
- a argumenta eficienţa modalităţii
utilizate pentru culegerea datelor şi
informaţiilor referitoare la problemele de
Drept penal;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului penal.
din domeniul
Dreptului penal;
- a identifica normele penal-juridice
aplicabile;
- a interpeta corect norma penal - juridică
aplicabilă;
- a raporta norma penal- juridică aplicabilă
la situaţia concretă;
- a stabili coraportul dintre norma penal-
juridică naţională şi cea
europeană/internaţională;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale autohtone
cu prevederile legislaţiei europene/
internaţionale.
- a cunoaşte tehnici şi instrumente specifice
domeniului Dreptului penal;
- a identifica problemele de ordin practic
din domeniul Dreptului penal;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând
materia Părţii Generale a dreptului penal;
- a decide asupra diverselor situaţii
practice în baza cunoştinţelor acumulate
şi ţinând cont de prevederile legii penale;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din
practica judiciară a Dreptului penal.
- a identifica lacunele şi carenţele din
domeniul Dreptului penal Partea Generală;
- a analiza critic cadrul normativ existent
în domeniul Dreptului penal Partea
5

6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice;
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent. -
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice;
Generală;
- a estima eficienţa normelor care
alcătuiesc Partea Generală a legislaţiei
penale a Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul
Dreptului penal Partea Generală;
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul Dreptului penal Partea
Generală.
- a compara experienţa doctrinară şi practică
în vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei juridico-penale;
- a interpreta norme juridic-penale ce
formează disciplina Drept penal (Partea
Generală);
- a utiliza metodele specifice dreptului
penal în procesul de elucidare a esenţei
juridice a unei sau altei instituţii de drept
penal.
a stabili normele juridico-penale care
conţin carenţe;
- a determina interdependenţa dintre
normele din Partea Generală şi Partea
Specială ale dreptului penal;
- a stabili legături între normele Părţii
Generale a legii penale şi normele de
referinţă din actele normative
extrapenale;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept penal;
- a face propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului penal ca instrument de realizare
a politicii penale a Republicii Moldova.
- a planifica etapele de efectuare a
activităţilor de învățare și de realizare a
sarcinilor de lucru individual sau în grup;
- a respecta termenele limită stabilite pentru
efectuarea sarcinilor;
- a aplica normele deontologice în realizarea
activităţilor de învățare și de lucru
individual sau în grup;
- a îndeplini sarcinile cu responsabilitate şi
eficacitate maximă.
6
9. Utilizarea eficientă a
comunicare, a surselor
profesională asistată, atât în
cât şi într-o limbă
internaţională.
resurselor de - a identifica corect resursele de comunicare
de formare specifice domeniului de formare profesională;
limba română, - a folosi eficient paginile electronice,
de circulaţie aplicaţiile software de specialitate, bazele de
date, cursurile on-line etc. atât în limba româna
cât şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Participaţia
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre conceptul participaţiei penale
ca formă a pluralităţii de infractori;  Conceptul, natura juridică şi condiţiile
- să elucideze condiţiile participaţiei; participaţiei;
- să caracterizeze participanţii la infracţiune şi
 Participanţii la infracţiune: noţiune şi
formele participaţiei; caracteristică;
- să determine particularităţile răspunderii penale a  Formele participaţiei: noţiune şi
participanţilor la infracţiune; caracteristică;
- să delimiteze implicarea la infracţiune de partici-  Răspunderea penală a participanţilor la
paţia penală. infracţiune;
 Implicarea la infracţiune.

Termeni-cheie: participație, autor,

organizator, instigator, complice,
participație simplă, participație
complexă, grup criminal organizat,
organizație criminală, exces de autor,
implicare la infracțiune.

Subiectul 2. Răspunderea penală

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de răspundere penală;
- să relateze despre principiile şi temeiul răspunderii  Conceptul de răspundere penală;
penale;  Principiile răspunderii penale;
- să determine formele răspunderii penale;  Mecanismul de realizare a răspunderii
- să explice mecanismul de realizare a răspunderii penale;
penale;  Temeiul răspunderii penale.
- să aprecieze coraportul dintre răspunderea penală
şi pedeapsa penală. Termeni-cheie: temei, principiu,
componență a infracțiunii.

7
Subiectul 3. Liberarea de răspundere penală
Obiective
- să definească noţiunea de liberare de răspundere
penală;
- să identifice temeiul şi condiţiile liberării de răs-
pundere penală;
- să caracterizeze tipurile liberării de răspundere
penală;
- să propună noi modalităţi şi condiţii de liberare
de răspundere penală.
Subiectul 4. Pedeapsa penală
Obiective
- să reproducă noţiunea pedepsei penale;
- să distingă trăsăturile pedepsei penale;
- să identifice scopul şi funcţiile pedepsei penale;
- să clasifice pedepsele penale în funcţie de diverse
criterii;
- să caracterizeze categoriile pedepselor penale
aplicate persoanelor fizice;
- să caracterizeze categoriile pedepselor penale
aplicate persoanelor juridice;
- să recomande alte pedepse penale, a căror inclu-
dere în sistemul pedepselor penale al Republicii
Moldova ar fi raţională.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea, temeiul şi condiţiile liberării
de răspundere penală;
 Tipurile liberării de răspundere penală:
- liberarea de răspundere penală a
minorilor;
- liberarea de răspundere penală cu
tragerea la răspundere contravențională;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu renunţarea de bună voie la
săvârşirea infracţiunii;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu căinţa activă;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu schimbarea situaţiei;
- liberarea condiţionată de răspundere
penală;
- prescripţia tragerii la răspundere penală.
Termeni-cheie: temeiul liberării de
răspundere penală, condiții de liberare
de răspundere penală, minor, răspundere
contravențională, renunțare de bună
voie, căință activă, schimbarea situației,
liberare condiționată de răspundere
penală, prescripția tragerii la răspundere
penală.
Unităţi de conţinut
 Conceptul de pedeapsă penală;
 Scopul şi funcţiile pedepsei penale;
 Sistemul pedepselor penale prevăzut în
Codul penal al Republicii Moldova:
pedepse aplicate persoanelor fizice;
pedepse aplicate persoanelor juridice;
 Clasificarea pedepselor penale.
Termeni-cheie: pedeapsă penală, scop al
pedepsei penale, sistem de pedepse
penale, pedepse principale, pedepse
complementare, pedepse mixte.
8
Subiectul 5. Individualizarea pedepselor
Obiective
- să definească conceptul individualizării pedepselor;
- să determine necesitatea individualizării pedep-
selor;
- să distingă formele de individualizare a pedepselor;
- să caracterizeze mijloacele şi criteriile de indivi-
dualizare a pedepselor;
- să clasifice şi să caracterizeze circumstanţele
agravante şi cele atenuante;
- să distingă regulile aplicării pedepsei;
- să estimeze pericolul social al infracţiunilor să-
vârşite cu circumstanţe atenuante şi al celor săvâr-
şite cu circumstanţe agravante;
- să recomande perfecţionarea cadrului legislativ
privind aplicarea pedepsei penale.
Unităţi de conţinut
 Conceptul de individualizare a
pedepselor;
 Forme de individualizare a pedepselor;
 Individualizarea judiciară a pedepselor;
 Aplicarea pedepsei:
- aplicarea pedepsei mai blânde decât cea
prevăzută de lege;
- aplicarea pedepsei în cazul încheierii
acordului de recunoaştere a vinovăţiei;
- aplicarea pedepsei pentru infracţiunea
neconsumată;
- aplicarea pedepsei pentru recidiva de
infracţiuni;
- aplicarea pedepsei pentru participaţie;
- aplicarea pedepsei în cazul unui concurs
de infracţiuni;
- aplicarea pedepsei în cazul unui cumul
de sentinţe;
- aplicarea pedepsei în cazul executării
hotărârii unui stat străin;
 Modul determinării termenului
pedepsei definitive în cazul cumulării
diferitelor pedepse.

Termeni-cheie: individualizare a
pedepselor, individualizare legală,
individualizare judiciară, individualizare
administrativă, criteriu de
individualizare a pedepselor, mijloc de
individualizare a pedepselor, aplicarea
pedepsei, concurs de infracțiuni, cumul
de sentințe, acord de recunoaștere a
vinovăției, cumularea diferitelor pedepse.

9
Subiectul 6. Liberarea de pedeapsă penală
Obiective
- să definească noţiunea de liberare de pedeapsă
penală;
- să caracterizeze tipurile liberării de pedeapsă penală;
- să utilizeze cunoştinţele referitoare la instituţia  Tipurile liberării de pedeapsă penală:
liberării de pedeapsă penală faţă de situaţiile din - condamnarea
practica juridică.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi importanţa liberării de
pedeapsă penală;
cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei;
- liberarea condiţionată de pedeapsă
înainte de termen;
- înlocuirea părţii neexecutate din
pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă;
- liberarea de pedeapsă a minorilor;
- liberarea de pedeapsă datorită schimbării
situaţiei;
- liberarea de la executarea pedepsei a
persoanelor grav bolnave;
- amânarea executării pedepsei pentru
femei gravide şi femei care au copii în
vârstă de până la 8 ani;
- dispunerea internării forţate într-o
instituţie ftiziopneumologică;
- prescripţia executării sentinţei de
condamnare.

Termeni-cheie: liberarea de pedeapsă

penală, temeiul liberării de pedeapsă
penală, condiții de liberare de pedeapsă
penală, minor, condamnare cu
suspendarea condiţionată a executării
pedepsei, liberare condiţionată de
pedeapsă înainte de termen, înlocuire a
părţii neexecutate din pedeapsă cu o
pedeapsă mai blândă, schimbarea
situaţiei, prescripţia executării sentinţei de
condamnare.

10
Subiectul 7. Măsurile de siguranţă
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul „măsuri de siguranţă”;
- să deosebească măsurile de siguranţă de pedep-  Conceptul „măsuri de siguranţă”;
sele penale;  Măsurile de siguranţă cu caracter
- să caracterizeze măsurile de siguranţă; medical;
- să explice natura juridică a măsurilor de siguranţă;  Măsurile de siguranţă cu caracter
- să decidă asupra aplicării practice a măsurilor de educativ;
siguranţă.  Expulzarea;
 Confiscarea specială;
 Confiscarea extinsă.

 Termeni-cheie: măsură de siguranță,

măsuri de siguranţă cu caracter
medical, măsuri de siguranţă cu
caracter educativ, expulzare, confiscare
specială, confiscare extinsă.

Subiectul 8. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de cauze care înlătură răs-
punderea penală sau consecinţele condamnării;  Conceptul privind cauzele care înlătură
- să sistematizeze cauzele care înlătură răspunderea răspunderea penală sau consecinţele
penală sau consecinţele condamnării; condamnării;
- să descrie condiţiile aplicării cauzelor care înlătură  Amnistia;
răspunderea penală sau consecinţele condamnării;  Graţierea;
- să utilizeze metodele dreptului penal pentru ca-  Împăcarea;
racterizarea generală a cauzelor care înlătură răs-  Antecedentele penale;
punderea penală sau consecinţele condamnării;  Reabilitarea judecătorească.
- să estimeze consecinţele juridice ale aplicării cau-
zelor care înlătură răspunderea penală sau conse- Termeni-cheie: amnistie, grațiere,
cinţele condamnării. împăcare, antecedent penal, stingerea
antecedentului penal, reabilitare
judecătorească.

11
Subiectul 9. Calificarea infracţiunii
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre conceptul calificării infracţiunii;
- să determine etapele calificării;  Conceptul de calificare a infracţiunii;
- să explice regulile calificării infracţiunilor în cazul  Calificarea infracţiunilor în cazul unui
unui concurs de infracţiuni şi în cazul concurenţei concurs de infracţiuni;
normelor penale;  Calificarea infracţiunilor în cazul
- să construiască speţe în care să propună diverse concurenţei normelor penale.
situaţii de calificare.
Termeni-cheie: calificare a infracțiunii,
concurs de infracțiuni, concurența
normelor penale, concurs dintre norme
generale și speciale, concurs dintre
norme speciale, concurs dintre o parte și
un întreg.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Drept penal,

Partea generală (I), fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator un
anumit număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde studenţii
să gândească şi să acţioneze independent.
La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai jos)
pe care studenţii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de
realizare, produsul preconizat. Studentul îşi poate allege oricare din temele propuse de profesor sau o
altă temă, la proprie discreţie, însă obligator din curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual.
Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de studenţi, pentru ca
profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale, profesorul acordă note.
.

12
Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Identificarea  Actualitatea și importanța
surselor temei
bibliografice  Profunzimea studiului
 Acumularea  Diversitatea surselor
Referat Pe parcursul
informaţiei  Analiza critică a rezultatelor
semestrului
 Elaborarea propriu- prezentate
zisă a lucrării  Identificarea posibilităţilor de
 Prezentarea publică a aplicare a rezultatelor
rezultatelor obţinute  Volumul (5-10 pag.)

 Utilitatea/actualitatea
materialelor acumulate
 Corectitudinea utilizării
 Acumularea termenilor
informaţiei  Structura portofoliului
 Realizarea  Relevanţa concluziilor
Pe parcursul
Portofoliu obiectivelor  Conţinutul propriu-zis al
semestrului
/sarcinilor portofoliului
 Prezentarea  Concordanţa hotărîrilor
rezultatelor judecătoreşti cu legislaţia
penală în vigoare
 Concordanţa hotărîrilor
judecătoreşti cu practica CSJ
şi CEDO
 Selectarea a maxim
3-5 cauze penale la
 Profunzimea studiului
una şi aceeaşi
 Corectitudinea utilizării
tematică
termenilor de specialitate
 Analiza soluţiilor de
 Corectitudinea aplicării
Studiu de încadrare date de Pe parcursul
legislaţiei în vigoare
caz către subiecţii semestrului
 Analiza critică a rezultatelor
oficiali de aplicare în
prezentate
concret a legii penale
 Relevanţa concluziilor şi
 Formularea
soluţiilor
propriilor concluzii
şi soluţii
 Identificarea metodei
 Profunzimea expunerii
de abordare
 Analiza critică a tematicii
Eseu  Elaborarea propriu- Pe parcursul
cercetate
zisă a eseului semestrului
 Originalitatea ideilor
 Prezentarea publică a
 Volumul (5-7 pag.)
rezultatelor obţinute
 Profunzimea studiului
 Identificarea surselor
 Diversitatea surselor
bibliografice
 Analiza critică a rezultatelor
 Studiu experimental
Proiect prezentate Pe parcursul
 Elaborarea propriu-
 Identificarea posibilităţilor de semestrului
zisă a lucrării
aplicare a rezultatelor
 Prezentarea publică a
 Originalitatea studiului
rezultatelor obţinute
 Volumul (10-15 pag.)

13
 TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

1. Probleme actuale privind participaţia penală

2. Natura juridică a participaţiei
3. Răspunderea penală a participanţilor pentru infracţiunile săvârşite cu două forme de vinovăţie.
4. Autorul mediat: ficţiune sau realitate?
5. Răspunderea penală ca mijloc de realizare a principiilor dreptului penal în activitatea de aplicare a
normelor juridice
6. Dreptul la viaţă: probleme actuale ale legislaţiei, teoriei şi practicii
7. Închisoarea – categorie de pedeapsă penală
8. Munca neremunerată în folosul comunităţii
9. Amenda – categorie de pedeapsă penală
10. Pedeapsa cu moartea ori detenţiunea pe viaţă: opinii şi controverse
11. Pedepsele aplicate persoanelor juridice
12. Individualizarea pedepselor
13. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei
14. Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege
15. Aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni
16. Liberarea de răspundere penală şi pedeapsa penală a minorilor
17. Prescripţia în dreptul penal
18. Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
19. Liberarea condiționată de pedeapsă înainte d e termen
20. Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă
21. Liberarea de la executatea pedepsei a persoanelor grav bolnave
22. Amânarea executării pedepsei pentru femei gravide și femei care au copii în vârstă de până la 8 ani
23. Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical: aspecte ştiinţifico-practice
24. Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ
25. Confiscarea specială
26. Confiscarea extinsă
27. Expulzarea - măsură de siguranţă
28. Expulzarea, extrădarea şi readmisia în dreptul penal şi dreptul internaţional
29. Amnistia şi graţierea
30. Împăcarea: opinii şi controverse
31. Antecedentele penale
32. Reabilitarea judecătorească
33. Calificarea infracțiunii

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Drept penal. Partea Generală sunt:

a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri

mici, cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.

14
 c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice.

Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică

(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea;
studiul de caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.

Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fișe de lucru, tabla interactivă

- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în

cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Drept penal. Partea generală (I) şi sunt informaţi
despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în
sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi
au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.

15
 Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Drept penal. Partea generală , se pune accent pe prezenţa în test a speţelor.
Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea materialului
teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru rezolvarea
situaţiilor de problemă.

VIII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

obligatorie

1. Codul penal al Republicii Moldova (adoptat la 18.04.2002) // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova. – 2002. – Nr.128-129.
2. Constituţia Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994)
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr.1.
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (adoptat la 14.03.2003) // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2003 - Nr.104-110.
4. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu / Sub red. lui
A. Barbăneagră. - Chişinău: Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003.
5. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Кузнецовой Н.Ф.
- Москва: Зерцало, 1998.
6. Grama M., Botnaru S., Şavga A., Martin D.. Drept penal. Partea Generală. Vol.II. Chişinău,
2016.
7. Botnaru S., Grama M. Culegere de probleme la dreptul penal (Partea Generală). Chişinău,
2012.
8. Berger V. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Bucureşti,1997.
9. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la unele chestiuni ce vizează
individualizarea pedepsei penale nr.8 din 11.11.2013.
10. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind judecarea cauzelor penale în procedura
acordului de recunoaştere a vinovăţiei nr.6 din 24.12.2010.
11. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la practica aplicării unor prevederi ce
reglementează punerea în executare a hotărîrilor judecătoreşti cu caracter penal nr. 6 din 14
noiembrie 2008
12. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la practica judiciară în cauzele
penale privind minorii nr.39 din 22.11.2004
13. Recomandarea nr. 97 din 9 februarie 2017 Cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr.
210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenţei Republicii Moldova, de către instanţele judecătoreşti
14. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală (2008-2010). Culegere. Colectiv de
autori: Gurschi C., Botezatu R., Dolea I., Grama M. Chişinău, 2012.
15. Ghid cu privire la aplicarea pedepsei. Colectiv de autori: Ulianovschi Gh., Popescu D., Puica
V., ș.a. Chișinău,2015.

suplimentară

16
1. Antoniu G., Bulai C., Bulai B.N., Duvac C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol.I.
București, 2015.
2. Boroi.A., Brutaru V., Bulai B.N., Bulai C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol.II.
București, 2015.
3. Bodoroncea G., Cioclei V., Kuglay I.ș.a. Codul penal. Comentariu pe articole.
București, 2014.
4. Botnaru S., Grama M., Şavga A., Grosu V. Drept penal. Partea Generală. - Chişinău:
Cartier Juridic, 2005.
5. Şavga A., Grama M. Album de scheme la dreptul penal. Partea Generală (material
metodico-didactic). - Chişinău, 2004.

6. Brezeanu O. Minorul şi legea penală. - Bucureşti: All Beck, 1998.

7. Bulai C. Manual de drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: All, 1997.
8. Bulai C., Filipaş A., Mitrache C. Instituţii de drept penal. - Bucureşti: TREI, 2001.
9. Daneş Şt., Papadopol V. Individualizarea juridică a pedepselor. - Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1995.
10. Dima T. Drept penal. Partea Generală. Vol.I-II. - Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
11. Giurgiu N. Răspunderea şi sancţiunile de drept penal. - Focşani: Neuron, 1995.
12. Grama M. Participanţii la infracţiune şi particularităţile răspunderii lor. – Chişinău: CEP
USM, 2004.
13. Mitrache C. Drept penal român. Partea Generală. Ed. a III-a. - Bucureşti: Şansa, 1997.
14. Moraru V. Confiscarea specială în dreptul penal. - Chişinău: Sirius. 2001.
15. Poenaru Iu. Pedeapsa cu moartea: “pro” sau “contra”. - Bucureşti: Lumina Lex, 1994.
16. Pop O. Aplicarea şi executarea măsurii educative a internării minorului infractor într-un
centru de reeducare. - Timişoara: Mirton, 2003.
17. Sima C. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: All Beck,
1999.
18. Sima C. Codul penal adnotat. - Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
19. Stănoiu R., Griga I., Dianu T. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti, 1992.
20. Streteanu F., Chiriţă R. Răspunderea penală a persoanei juridice. – Bucureşti: ROSETTI,
2002.
21. Streteanu F. Concursul de infracţiuni. - Cluj-Napoca: Lumina Lex, 1999.
22. Ţureanu C. Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori. - Bucureşti,
1995.
23. Ulianovschi X. Participaţia penală. - Chişinău, 2000.
24. Ungureanu A. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: Lumina Lex, 1995.
25. Аликперов Х. Освобождение от уголовной ответственности. - Москва-Воронеж:
НПО МОДЭК, 2001.
26. Иванов Н.Г. Понятие и формы соучастия в уголовном праве. - Саратов: СГУ, 1991.
27. Игнатов А.Н., Костарева Т.А. Уголовная ответственность и состав преступления.
Лекция. - Москва, 1996.
28. Кoзаченко И.Я., Незнамов З.А. Уголовное право, Часть Общая.- Москва: НОРМА-
ИНФРА, 1998.
29. Козаченко И.Я., Незнамов З.А. Уголовное право. Часть Общая. - Москва: ИНФРА -
М, 1997.
30. Козлов А.П. Соучастие. Традиции и реальность. - Санкт-Петербург, 2001.
31. Козоркин И.Д. Уголовное законодательство зарубежных стран / Англии, США,
Франции, Германии, Японии. - Москва: Зерцало, 1999.
32. Кругликов Л.Л. Уголовное право России. Часть Общая. - Москва: БЕК, 2000.
33. Кругликов Л., Васильевский А. Дифференциация ответственности в уголовном
праве. - Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.
34. Кудрявцев В.Н. Общая теория квалификации преступлений. - Москва: Юристь,

17
 1999.
35. Кузнецова Н.Ф., Тяжковa И.М. Курс уголовного права. Часть Общая, в 2-х томах.
- Москва: Зерцало, 1999.
36. Таганцев Н.С. Русское уголовное право. Часть Общая. Том.I. - Тула: Автограф,
2001.
37. Филимонов В. Норма уголовного права. - Санкт-Петербург: Юридический центр
Пресс, 2004.

18