Globalizarea reprezint att factorul dominant, ct i fora social motrice a timpurilor noastre.

Este caracterizat de o integrare competitiv a sistemelor economic, comercial, comunicaional i cultural, care depete frontierele statelor naionale i sintetizeaz relaia timp-spaiu. n vreme ce consecinele materiale i structurale ale globalizrii corespund teoreticienilor, micrile sociale i culturale generate nu respect modelul secular de organizare social, aflat ntr-un continuu progres raional i evolutiv. Ceea ce nu a anticipat teoria Iluminismului (promotoare a secularizrii i liberalismului) este gradul neateptat de slbiciune i fragmentare, att de evident printre micrile sociale seculare contemporane, inspirate de curentul iluminist, care ncearc din rsputeri s se opun polarizrii i insecuritii generate de logica hiper-competitiv a neo-liberalismului global. Globalizarea include o logic neo-liberal a omogenitii pieei i bunurilor, hibridizare, dar i conflicte ntre corporaii, naiuni i culturi. Benjamin Barber, n lucrarea sa McWorld vs. Jihad, reueste s surprind att elementele omogenizante, ct i cele conflictuale ale acestui fenomen. Barber divide lumea n forele globalizrii, moderne, omogene, occidentalizate, seculare, controlate de corporaii multinaionale, opuse forelor pre-moderne, fundamentaliste, tribale, care au declanat Jihad-ul mpotriva Occidentului i modernitii. Conform acestuia, dualismul globalizare-fundamentalism este cel mai bine exprimat de gruparea fundamentalist-islamic Al-Qaeda, care reprezint simbolul negativ al globalizrii i al folosirii deviate a tehnologiei, imaginea n oglind a McWorld, care lupt pentru a-i impune propria ideologie i interpretare a tradiiilor, dorind s creeze o lume a sa. Aa cum Al-Qaeda viseaz s impun n lume un Islam radical, pre-modern, distrugnd civilizaia infidel a Occidentului, la fel McDonalds ncearc s distrug obiceiurile locale i tradiionale culinare i s le nlocuiasc cu un meniu global i universal. Modelul lui Barber reprezint o simplificare vulgar a fragmentrilor lumii n civilizaii i a conflictelor dintre acestea fr a pretinde c exprim contradiciile dintre Occident i Jihad, subliniind ns paradoxurile i limitele unei globalizri a conflictelor Barber subliniaz contradiciile i tensiunile dintre capitalism i democraie n cadrul Noii (Dez)ordini Mondiale, att prin opoziia antidemocratic a Jihad-ului, ct i prin asaltul mondial al lui McWorld. Sfritul Rzboiului Rece a generat o nou dinamic a conflictului global, ca urmare a vidului creat de colapsul sistemului bipolar internaional i a faptului c globalizarea este un fenomen inevitabil, caracterizat de mprirea lumii dup falii religioase i civilizaionale care pare s localizeze societatea contemporan ntr-o epoc a violenei culturale i etnice Astfel, resurgena curentului religios, n special a Islamului, prevestete o revolt mpotriva modernitii, globalizrii i chiar mpotriva concepiilor laice. Globalizarea definit ca integrarea inexorabil a pieelor, statelor-naiuni i a tehnologiilor la un nivel nemaintlnit, care permite indivizilor, corporaiilor i statelor s ajung n lume mai departe, mai repede, mai n profunzime i mai ieftin a fost mai degrab un eufemism pentru rzbunarea istoriei.

Benjamin R. Barber, autorul cartii Jihad versus McWorld, numea lumea vestica si capitalista McWorld si o definea ca fiind un spatiu virtual rezultat din intensificarea tranzactiilor internationale, din brandizare si transformare in comert a tot ce tine de sfera umana. Intr-o astfel de societatea fericirea colectiva e posibila doar prin acumulare de bunastare materiala, iar totul e redus la productie si consum. Ca angrenajul sa mearga bine e nevoie de eficienta, de mana de lucru si materii prime ieftine. Europa de vest a devenit - ca o consecinta a unor factori politici, ideologici, demografici si istorici - gazda pentru copiii imigrantilor musulmani, copii ce sunt cetateni europeni doar formal. cultural vorbind, ei se simt prea putin legati de societatlie adoptive care nu au reusit decat sa-i deziluzioneze profund. Dizidenta sociala, refuzul de integrare si dorinta de impunere a propriilor viziuni intr-o societate ce i-a adoptat fara prea mari ezitari confera situatiei actuale o gravitate sporita. Ideea jihadului impotriva necredinciosilor pare sa castige constant teren in inimile si mintile tinerilor musulmani in cautare de rost. Pretentiile universaliste, de revolutie totala impotriva necredinciosilor au transformat radicalismul islamic intr-o problema globala. Precum marxismul ori neo-liberalismul, islamul doreste sa inglobeze in cadrul sau omenirea in totalitate, iar metodologia de lucru este revolutia, schimbarea profunda a paradigmelor actuale prin forta.

Benjamin Barber,unul dintre cei mai cunoscuti profesori americani de stiinte politice publica un articol menit sa trezeasca constiinta publica Jihad vs.McWorld prin care trage un semnal de alarma asupra principalelor doua directii in care se indreapta cu pasi repezi societatea contemporana. Tendintele si prognozele la adresa democratiei sun cel putin sumbre. Se intrevad doua posibile viitoruri unul consta in retribalizare prin razboi si varsare de sange-un alt jihad impotriva oricarui fel de cooperare sociala, si unul economic si ecologic care cere integrarea si uniformizarea prin tot ceea ce este fast food, prin muzica,etc. lumea devine o retea comerciala omogena. Un McWorld unit prin tehnologie,ecologie,comunicatii si comert. Prin exemple precum Yugoslavia destramata, India care incearca sa isi mentina reputatia de cea mai mare democratie integrata in ciuda faptului ca noile partide fundamentaliste precum nationalistii Hindu si Bharatiya Janata Party ameninta greu cucerita unitate,se verifica ipotezele concludente. Exista patru reguli imperative care guverneaza McWorld : impreativul de piata al resurselor,al informatiei,tehnologiei si cel ecologic. Cei realisti sunt europenii,idealistii viseaza la o Anglie sau o Germanie care sa renasca si sa isi impuna valorile nationale in acest Global-village. Imperativul de piata- teoriile marxiste si leniniste s-au dovedit utopice cand au crezut ca economiile nationale capitaliste vor impinge granitele nationale in vederea crearii unui imperiu economic international. Toate economiile nationale sunt convertibile,imprumuturile bancare sunt mai usor de contractat. In Europa,Asia,Africa si in Pacificul de Sud, astfel de piete erodeaza suveranitatea nationala si permit afirmarea unor entitati globale: banci internationale,esociatii comerciale, lobbyuri transnationale precum OPEC sa Greenpeace, canale de stiri precum BBC sau CNN si companiile multinationale-toate acestea traduc o lipsa a identitatii nationale. Psihologia de piata atenueaza psihologia ideologica sau religioasa, presupune un acord intre producatori si consumatori. Pietele comune cer o limba comuna, o moneda comuna si produc comportamente identice cosmopolite peste tot in lume,pentru care religia,cultura sau nationalitatea par sa fie elemente marginale in indentitatea lor ca angajati. Imperativul resurselor- intre doua elemente exista o insuficienta mutuala care a fost exploatata. Schimburile se realizeaza cu rapiditate, cu toate astea, proasta distributie a petrolului sau a terenurilor arabe, determina dependenta celor mai bogate state. In consecinta,fiecare stat are nevoie de ceva ce alt stat are. Exista si posibilitatea ca un stat sa nu aiba nimic din ceea ce ar avea nevoie. Imperativul informatiei si tehnologiei- stiinta si tehnologiile sunt universalizatoare. Ele cer principii descriptive pentru o aplicare generala, o cautare pentru solutii universale,pentru probleme particulare, subiectivism si impartialitate in acelasi timp. Progresul stiintific se bazeaza pe comunicare deschisa, un discurs coomun bazat pe rationalitate si colaborare. Afacerile,comertul, se bazeaza pe schimbul de informatii si sunt facilitate de tehnologiile de comunicare. Culturile individuale vorbesc limbi nationale,comertul si stiintele vorbesc engleza, lumea intreaga vorbeste logaritmi si matematica. Imperativul ecologic- impactul globlizarii asupra ecologismului a devenit un cliseu.

Fiecare din exeste iimperative enuntate de Barber este transnational, transcultural,transideologic. Fiecare se aplica impartial catolicilor,evreilor,musulmanilor, budistilor, totalitarilor, democratilor, capitalistilor si socialistilor. McWorld a intrat in competitie cu tot ceea ce inseamna idntitate nationala. Comunitatile musulmane promoveaza Jihadul si razboiul sacru impotriva a tot ce inseamna elemente globalizatoare. Miscarile fundamentaliste islamice au determinat o spaima la nivel global din cauza terorismului. Nic McWorld nici Jihad nu pevad si nu promoveza democratia. Ambele au ca scop prosperitatea si unitatea relativa, insa cosul consta in pierderea independentei, a comunitatii si a identtatii. Desi totul se bazeaza pe ideea de libertate,presa libera,comert liber, societatea este puternic monitorizata si supravegheata. II- globalizare culturala semnala reluarea proceselor fundamentaliste i integriste ca reacii la globalizare. McWorld semnific un mod de producie, un sistem de via globalizat, un ansamblu de modele culturale, ce i au inima i centrul genetic n Statele Unite. Adesea, globalizarea este sinonimul pentru americanizare sau occidentalizare. Un model ce suscit reacii puternice.