Raymond Aron

Democratie si totalitarism
Raymond Aron(s-a nascut la 14 martie 19O5 la Paris) a fost un filosof, sociolog si
politolog evreu france! A studiat filosofia la prestigioasa "cole #ormale $up%riure din Paris,
unde a fost coleg cu &ean Paul $artre!
$i-a inceput cariera universitara in 'ermania, asistand in mod direct la ascensiunea
naismului! A participat la Ra(oiul )iudat, apoi in *+il la ,ondra! A fost redactor sef al
iarului ,a -rance ,i(re! .n aceeasi timp a fost /urnalist politic si de universitar!
*ditorialist la )om(at, apoi la -igaro si *+press, a analiat con/unctura internationala si
interna si participa la de(aterile ideologice ale Ra(oiului rece! Profesor la mai multe
facultati, devine titular al catedrei de sociologie al -acultatii de ,itere din Paris!
Opera sa , se imparte intre filosofia istoriei si devenirea societatiilor noastre0 devenirea
diplomatico-strategica si devoltarea economica! Pe tot parcursul carierei sale intelectuale, a
dialogat cu marii sociologi0 1ar+, 2oc3ueville, Pareto, )lause4it!
A respins cu fermitate ideologiile totalitare si a cautat e+plicatii pentru atractia maladiva pe
care comunismul a e+ercitat-o asupra intelectualitatii francee!
)el mai important sociolog france al secolului 55 si unul dintre cei mai importanti
filosofi a istoriei a acestui secol, poate fi descris cel mai (ine prin propria sa caracteriare0 6n
spectator anga/at! *l nu se temea sa se implice in lumea din /urul sau, o lume pe care resimtea
tot mai vulnera(ila! *l a creut in necesitatea ca toti aceea care au cura/ul sa isi asume o
gandire poitiva, originala, sa se implice in viata sociala si politica a lumii in care vietuiesc!
referat!clopotel!ro
Raymond Aron in acest volum studiaa sistemul particular, care se numeste politica,
pentru a vedea in ce masura filosofii din trecut aveau dreptate sa admita ideea ca trasatura
fundamentala a colectivitatiilor este organiarea puterilor!
Puterea politica se defineste prin capacitatea de a lua deciii si sta(ilirea , modificarea legilor!
-unctia e+ecutiva sau politica este ceea ce /uristii numesc e+ecutiv si legislativ! Aceste doua
tipuri de functii sunt e+ercitate de doua tipuri de oameni, intruc7ipate in doua organiatii0
functionarii si (irocratia, pe de alta parte oamenii politici si sistemul electoral!
$istemul politic determina raporturile intre cei guvernati si guvernanti, sta(ileste modul de
cooperare al oamenilor in gestionarea afacerilore pu(lice, orienteaa actiunea statului,
organieaa inlocuirea guvernantilor! $istemul politic este cel care ne va permite sa
recunoastem trasaturile originale, specifice fiecarui regim!
8e cand mai multe partide au dreptul de a e+ista in mod legal, ele sunt in mod
inevita(il in competitie pentru e+ercitiul puterii! -iindca e+ista mai multe partide in
concurenta, tre(uie emise reguli carora sa se desfasoare aceasta concurenta!
$criitorul preinta doua tipuri de regimuri politice0 cu partid monopolist si cu partiduri
multiple! 8escrie un regim in care e+ista reguli precise care fi+eaa conditiile in care sunt
alesi guvernantii si in care se e+ercita puterea! Precieaa in egala masura ca este vor(a
despre doua tipuri ideale! 9or(este simultan despre pluralitatea partidelor , regulile
constitutionale ale alegerii guvernantilor, caracterul constitutional al e+ercitarii autoritatii!
Apare o a doua categorie de regimuri cu partid monopolist 0 partidul fascist, care nu
urmarea initial rasturnarea ordinii sociale! *senta ideologiei fasciste era afirmarea autoritatii
statului, necesitatea unui stat puternic!
Partidele sunt esentiale pentru indeplinirea unei functii a tuturor regimurilor politice,
alegerea guvernantiilor! ,egitimitatea traditionala dispare! Principiul legitimitatii pe care il
reclama astai aproape toate regimurile este democratic! -ilosofia clasica a sta(ilit
intotdeauna o clasificare a regimurilor dupa numarul detinatorilor suveranitatii0 monar7ia :
unul singur detine suveranitatea, oligar7ie : mai multi detin suveranitatea, democratie : toti
sau poporul detine suveranitatea!
Puterea poate fi e+ercitata intr-o maniera contitutionala, fara partide multiple sau
democratiare!
referat!clopotel!ro
Raymond analieaa regimurile de democratie occidentala, regimurile pluraliste-
constitutionale! .n acelasi timp preinta comparatiile posi(ile intre diferitele e+emple de
regimuri pluraliste!
Regimurile constitutionale-pluraliste sunt oligar7ice la fel ca toate regimurile politice, dar mai
putin decat ma/opritatea regimurilor cunoscute! )ei care e+ercita functiile cele mai importante
din punct de vedere politic nu sunt ei insasi oameni care detin poitiile cele mai importante
din punct de vedere social!
Analieaa pro(lema coruperii regimurilor constitutionale-pluraliste si a formulat trei
ipotee0 autodistrugere, vulnera(ilitate crescanda a regimului, a(senta unei evolutii orientate
intr-un sens determinat! ,a nivel politic, regimurile sla(esc datorita uurii, dar se consolideaa
datorita o(isnuintei!
Analieaa si regimul france0 este un regim corupt!; .ntr-o tara in care, ilnic, iarele
afirma ca regimul a a/uns in ultimul grad de descompunere, este un lucru incontesta(il, ca
avem de-a face cu un fenomen de cria!< ;6n regim despre care toti cetatenii spun numai
lucruri urate, preinta cel putin aceasta caracteristica de corupere de a nu se (ucura de
adeiunea celor pe care ii guverneaa!< .nca o caracteristica de corupere, vii(ila pentru toti,
este insta(ilitatea guvernelor!<
Regimul comunist
Regimul comunist a fost adesea numit ideocratie pentru ca el isi invoca ideologia si pretinde
ca i se conformeaa! A crede cu convingere intr-o idee falsa este uneori suficient pentru a
face ca aceasta idee sa fie adevarata!
Raymond arata diferenta intre fictiunile constitutionale si realitatea din statul sovietic
si din cadrul partidului comunist! Regimul sovietic este un regim in esenta oligar7ic, c7iar si
atunci cand nu este un regim tiranic! Regimurile constitutionale-pluraliste repreinta o
traducere institutionala a suveranitatii populare! Acesta se e+prima intermediul alegerilor, care
sunt intotdeauna influentate de forte multiple!
Puterea oligar7iei comuniste poate fi o alta traducere a ideii democratice! $uveranitatea
poporului este delegata unui partid! Aceste doua tipuri de traducere sunt in egala masura
comparate si puse in opoitie!
referat!clopotel!ro
Orice organiatie profesionala , sindicala, politica este e+presia statului si a partidului
si, in consecinta poarta amprenta ideologiei oficiale! $tatul este insepara(il de partid, asa cum
acesta este insepara(il de ideologia sa!
Raymond formuleaa pro(leme referitoare la fenomenul totalitar, opoitia dintre diversele
tipuri de totalitarism!
*videntiaa sensul opoitiei dintre cele deoua tipuri de regimuri si plaseaa aceasta opoitie in
conte+t istoric! Antitea dintre regimul constitutional-pliralist si regimul monopolist poate fi
e+primata in patru moduri diferite0 antitea dintre concurenta si monopol, dintre constitutie si
revolutie, dintre pluralismul grupurilor socialesi a(solutismul (irocratic, si in fine, dintre
statul de partide si statul partian!
.n carte, Raymond analieaa gandirea lui 1ar+ si 2oc3ueville! Autorii lui preferati l-
au oferit punctul de plecare al acestei sociologii a civiliatiei industriale! *videntiaa ceea ce
unul si celalalt au remarcat si ceea ce unul si celalalt nu au o(servat !
)ocluia este ca provioriu nimic nu este transat, nu poate fi transat, pentru ca suntem
intr-o faa de inegalitate de devoltare, atat economica cat si nationala!
referat!clopotel!ro