Ucra

Ucraina.
Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina reprezintă relațiile

externe între Republica Moldova și Ucraina. Republica Moldova are
o ambasadă la Kiev și un consulat la Odesa. Ucraina a deschis
o ambasadă la Chișinău și un consulat la Bălți (în 2005).
Actualul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina este Ion
Stăvilă, iar ambasadorul Ucrainei la Chișinău este Serhii
Pirojkov. Frontiera între Republica Moldova și Ucraina are o lungime
de 985 km. Ucrainenii sunt al doilea cel mai mare grup etnic în
Republica Moldova după etnicii moldoveni. Există 442,346 de
ucraineni în Republica Moldova, ceea ce reprezintă 11.2% din
populația totală, potrivit recensământului din 2004.
Moldovenii + românii (0.8% în total) sunt a doua minoritate etnică

din Ucraina. La recensământul ucrainean din 2001, erau 258,600 de
moldoveni în Ucraina ceea ce reprezintă 0.5% din populația
ucraineană.
Principalele vizite bilaterale

Vizitele în Ucraina ale Preşedintelui Republicii Moldova
 decembrie 1993; 7-8 octombrie 1994 – Mircea Snegur;
 18-19 august 1999 – Petru Lucinschi;
 18-19 mai 2001; 23 ianuarie 2005; 1 martie 2005; 2 iunie 2005; 16
iunie 2005; 21 septembrie 2005; 2 decembrie 2005; 23 mai 2006 –
Vladimir Voronin;
 februarie 2010 – Mihai Ghimpu;
 11 mai 2012; 26-27 iulie 2013 (aniversarea a 1025 ani de la
Creştinarea Rusiei Kievene);
 7 iunie 2014 (manifestaţiile solemne prilejuite de inaugurarea noului
Preşedinte al Ucrainei Petro Poroșenko); 22 februarie 2015
(manifestaţiile solemne prilejuite de aniversarea evenimentelor de
pe Maidan) – Nicolae Timofti
Vizitele în Republica Moldova ale Preşedintelui Ucrainei
 23 octombrie 1992 – Leonid Kravciuk;
 11 martie 1997; 13 noiembrie 2003 – Leonid Kucima;
 22 aprilie 2005 – Victor Iuşcenko;
 20 noiembrie 2014 – Petro Poroşenko.
 7 octombrie 2016 (Palanca) – Petro Poroşenko
Vizitele în Ucraina ale Preşedintelui Parlamentului Republicii
Moldova
 ianuarie 1997 – Dumitru Moţpan;
 26-27 septembrie 2011; 17-18 ianuarie 2012; 8-9 iulie 2012 (Odesa)
– Marian Lupu.
Vizitele în Republica Moldova ale Preşedintelui Radei Supreme
a Ucrainei
 22-23 iunie 1995 – Alexandr Moroz.
Vizitele în Ucraina ale Prim-ministrului Republicii Moldova
 11 august 1994 – Andrei Sangheli;
 4 august 1998 – Ion Ciubuc;
 9-10 iulie 2001; 12 mai 2005; 30 decembrie 2005; 29 mai 2006 –
Vasile Tarlev;
 16 ianuarie 2009 – Zinaida Greceanîi;
 1 februarie 2010; 2-3 februarie 2012 – Vladimir Filat;
 5 noiembrie 2013; 17-18 martie 2014; 2 octombrie 2014 – Iurie
Leancă;
 6 mai 2015 – Chiril Gaburici.
Vizitele în Republica Moldova ale Prim-ministrului Ucrainei
 28 august 1995 – Evghenii Marciuk;
 18-20 octombrie 2001 – Anatolii Kinah.
Vizitele în Ucraina ale şefului diplomaţiei moldoveneşti
 16 mai 2000 – Nicolae Tăbăcaru;
 8 iunie 2007 – Andrei Stratan;
 29 ianuarie 2010 – Iurie Leancă (ceremonia de instalare a primului
semn intermediar grăniceresc pe sectorul central al frontierei de stat
moldo-ucrainene, Velikaia Kisniţa, reg.Viniţa);
 15 iulie 2015 – Natalia Gherman.
Vizitele în Republica Moldova ale şefului diplomaţiei ucrainene
 26 iunie 2006 – Boris Tarasiuc;
 14 aprilie 2008; 19 iunie 2008 – Vladimir Ogrîzko;
 17 decembrie 2009 – Petro Poroşenko;
 7 iulie 2011 – Konstantin Grişcenko;
 21-22 ianuarie 2013 – Leonid Kojara.
Cadrul juridic bilateral
Cadrul juridic al relaţiilor moldo-ucrainene este unul avansat, între
cele două ţări fiind încheiate peste 220 de acorduri bilaterale.
La 23 octombrie 1992 a fost semnat Tratatul de bună vecinătate,
prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Ucraina, care a
intrat în vigoare la 5 ianuarie 1997.
Relaţii comercial-economice
Schimburile comerciale între Republica Moldova şi Ucraina în
anii 2014-2015
mln. dolari SUA
anul 2014 anul 2015 Dinamică, %
Total 655,6 416,9 - 63,6 %
Export 109,2 45,8 - 41,9 %
Import 546,4 371,1 - 67,9 %
Balanţa comercială - 437,2 - 325,3
În perioada ianuarie – octombrie 2016 volumul total al comerţului
moldo-ucrainean a constituit 357,4 şi s-a majorat în comparaţie cu
perioada respectivă a anului 2015 (307,3 mln. USD) cu 16,3%.
Exporturile Republicii Moldova pe piaţa ucraineană în primele zece
luni ale anului 2016 au înregistrat volumul de 41,3 mln. USD, fiind în
creştere cu 32,7%, iar importurile din Ucraina – 316,1 mln. USD,
demonstrând o creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului
2015.
În perioada de referinţă ponderea exportului moldovenesc în
Ucraina în structura comerţului Republicii Moldova a constituit 2,3%
(în perioada respectivă a anului 2015 – 2,2%), iar a importului din
această ţară – 9,6% (9,3%).
Balanţa comercială este negativă pentru Republica Moldova şi
constituie 274,8 mln. USD (în ianuarie – octombrie 2015 balanţa
comercială a fost, de asemenea, negativă, înregistrând suma de
335,8 mln. USD).
Actualizat - februarie 2017
România

La nivel de Şefi de State
 24 ianuarie 1992 - la Ungheni au avut loc primele convorbiri între dl
Mircea Snegur, Preşedintele Republicii Moldova, şi dl Ion Iliescu,
Preşedintele României;
 mai 1992 - Preşedintele României, dl Ion Iliescu, a efectuat prima
vizită în Republica Moldova;
 anul 1993 – vizita în România a dlui Mircea Snegur, Preşedintele
Republicii Moldova;
 iulie 1996 – vizita în Moldova a dlui Ion Iliescu, Preşedintele
României;
 anul 1998 – întrevederi ale dlui Petru Lucinschi, Preşedintele
Republicii Moldova, cu dl Emil Constantinescu, Preşedintele
României, cu ocazia Trilateralei România - Republica Moldova -
Ucraina:
o februarie – Galaţi
o octombrie – Bucureşti
o octombrie – Chişinău
 9 februarie 2001 – la Vaslui au avut loc convorbiri între dl Ion
Iliescu, Preşedintele României, şi dl Petru Lucinschi, Preşedintele
Republicii Moldova;
 29 aprilie – 1 mai 2001 – vizita oficială în România a dlui Vladimir
Voronin, Preşedintele Republicii Moldova;
 1 august 2003 – întâlnirea între dl Vladimir Voronin, Preşedintele
Republicii Moldova, cu dl Ion Iliescu, Preşedintele României,la
Stînca-Costeşti;
 12 noiembrie 2004 – vizita Preşedintelui Republicii Moldova la
Suceava;
 21 ianuarie 2005 – vizita oficială în Republica Moldova a dlui Traian
Băsescu, Preşedintele României;
 25 septembrie 2005 – vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin,
Preşedintele Republicii Moldova, la Iaşi (întrevedere cu Preşedintele
României, dl Traian Băsescu);
 16 ianuarie 2007 –vizita de lucru la Chişinău a dlui Traian Băsescu,
 3 aprilie 2008 – vizita în România a dlui Vladimir Voronin,
Preşedintele Republicii Moldova, în vederea participării la reuniunea
de la Bucureşti a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC);
 20 august 2008 – vizita la Chişinău a dlui Traian Băsescu,
 10 decembrie 2009 - Întâlnirea la Bonn a Preşedintelui României
Traian Băsescu cu Prim-Ministrul Republicii Moldova Vlad Filat
 27-28 ianuarie 2010 – vizita la Chişinău a dlui Traian Băsescu,
 27-28 aprilie 2010 – vizita în România a dlui Mihai Ghimpu,
Preşedinte interimar, Preşedintele Parlamentului Republicii
Moldova;
 19 august 2010 - întâlnirea la Iaşi a Preşedintelui României Traian
Băsescu cu Prim-Ministrul Republicii Moldova Vlad Filat
 28-29 aprilie 2011 – vizita la Bucureşti a dlui Marian Lupu,
Preşedinte interimar, Preşedintele Parlamentului Republicii
Moldova;
 3-4 mai 2012 – vizita oficială la Bucureşti a dlui Nicolae Timofti,
Preşedintele Republicii Moldova.
 17 iulie 2013 – vizita la Chişinău a dlui Traian Băsescu,
 29 noiembrie 2013 – vizita la Chişinău a dlui Traian Băsescu,
 1 decembrie 2013 – vizita la București a dlui Nicolae Timofti,
Președintele Republicii Moldova, cu ocazia participării la parada
militară dedicată Zilei Naționale a României;
 19 martie 2014 – întâlnirea la Iaşi a Preşedintelui Republicii
Moldova Nicolae Timofti cu Președintele României Traian Băsescu;
 24-25 februarie 2015 – vizita oficiala la Chişinău a dlui Klaus
Werner Iohannis, Preşedintele României;
 7 iulie 2015 – întâlnirea la Suceava a Preşedintelui Republicii
Moldova Nicolae Timofti cu Preşedintele României Klaus Iohannis;
 16-17 februarie 2016 – vizita la Bucureşti a dlui Nicolae Timofti,
Preşedintele Republicii Moldova.
La nivel de Şefi de Guverne
 19-20 august 1992 – prima vizită oficială în România a dlui Andrei
Sangheli, Prim-ministrul Republicii Moldova
 20-21 februarie 1995 – vizita oficială în Republica Moldova a dlui
Nicolae Văcăroiu, Prim-ministrul României.
 mai 1997 – vizita oficială la Bucureşti a dlui Ion Ciubuc, Prim-
ministrul Republicii Moldova
 24-25 mai 1999 – vizita oficială la Chişinău a dlui Radu Vasile, Prim-
ministrul României
 30-31 august 1999 – vizita oficială în România a dlui Ion Sturza,
Prim-ministrul Republicii Moldova
 27 iulie 2001 – vizita oficială la Bucureşti a dlui Vasile Tarlev, Prim-
ministrul Republicii Moldova
 16 noiembrie 2005 – vizita oficială la Bucureşti a dlui Vasile Tarlev,
 29 iunie 2007 – vizita oficială în Republica Moldova a dlui Călin
Popescu-Tăriceanu, Prim-ministrul României
 23 octombrie 2008 – vizita de lucru în România a dnei Zinaida
Greceanîi, Prim-ministrul Republicii Moldova
 3 noiembrie 2009 - vizita de lucru în România a dlui Vladimir Filat,
 15 februarie 2010 - Participarea Prim-ministrului Vlad FILAT la
darea în exploatare a Podului Rădăuţi – Lipcani, punct de trecere a
frontierei moldo – române. La eveniment au participat dl Vasile
Blaga, Ministrul Administraţiei şi Internelor din România şi
Ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE
 31 martie 2010 – vizita în Republica Moldova a dlui Emil Boc, Prim-
ministrul României
 7-8 noiembrie 2010 - vizita de lucru în România a dlui Vladimir Filat,
 22 septembrie 2011 - întâlnirea E.S. Domnului Vlad Filat, Prim-
ministrul Republicii Moldova, cu E.S. Domnul Emil Boc, Prim-
ministrul României, la Bucureşti, în marja participării Premierului
moldovean la ediţia* a X-a a Universităţii de Vară organizată de
Reţeaua European Ideas Network a Grupului Partidului Popular
European (PPE).
 3 martie 2012 – Reuniunea comună a Guvernului României şi
Guvernului Republicii Moldova în oraşul Iaşi
 17 iulie 2012 – vizita de lucru în Republica Moldova a dlui Victor
Ponta, Prim-ministrul României
 17 octombrie 2012 – vizita în România a Prim-ministrului Republicii
Moldova, dlui Vlad Filat, cu ocazia participării la Congresul
Partidului Popular European;
 9 iulie 2013 – vizita de lucru la Bucureşti a dlui Iurie Leancă, Prim-
ministrul Republicii Moldova;
 26-27 august 2013 – vizita de lucru la Chişinău a dlui Victor Ponta,
Prim-ministrul României;
 14-15 noiembrie 2013 – vizita de lucru la Bucureşti a delegaţiei
Republicii Moldova, condusă de dl Iurie Leancă, Prim-ministrul
Republicii Moldova. Din cadrul delegaţiei a făcut parte şi dl Valeriu
Lazăr, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei al Republicii Moldova;
 22-23 decembrie 2013 – vizita la Bucureşti a dlui Iurie Leancă,
Prim-ministrul Republicii Moldova;
 14 martie 2014 – vizita la Chişinău a dlui Victor Ponta, Prim-
ministrul României;
 27 august 2014 – vizita la Chişinău a dlui Victor Ponta, Prim-
 20 septembrie 2014 – participarea dlui Iurie Leancă, Prim-ministrul
Republicii Moldova, la evenimentul de lansare a candidaturii dlui
Victor Ponta, Preşedintele Partidului Social Democrat (PSD) din
România, pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014;
 10 octombrie 2014 – vizita la Chişinău a dlui Victor Ponta, Prim-
 21 mai 2015 – vizita de lucru în Republica Moldova a dlui Victor
Ponta, Prim-ministrul României;
 26-27 august 2015 – vizita de lucru în Republica Moldova a dlui
Victor Ponta, Prim-ministrul României;
 22 septembrie 2015 – reuniunea comună a Guvernelor României şi
Guvernului Republicii Moldova în or. Constanţa;
 13 octombrie 2015 – vizita la Bucureşti a dlui Valeriu Streleţ, Prim-
 26 ianuarie 2016 – vizita la Bucureşti a dlui Pavel Filip, Prim-
 25 august 2016 - vizita oficială a Prim-ministrului României, Dacian
Cioloş, în Republica Moldova.
La nivel de Miniştri ai Afacerilor Externe
 februarie şi octombrie 1998 – vizite oficiale în Republica Moldova a
dlui Andrei Gabriel Pleşu, Ministrul Afacerilor Externe al României
 23-24 martie 2000 –vizita oficială în România a dlui Nicolae
Tăbăcaru, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova
 28 aprilie 2000 –vizita la Chişinău a dlui Petre Roman, Ministru de
Stat, Ministrul Afacerilor Externe al României
 9-10 ianuarie 2001 –vizita oficială în România a dlui Nicolae
Cernomaz, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova
 1 aprilie 2003 –vizita de lucru la Chişinău a dlui Mircea Geoană,
Ministrul Afacerilor Externe al României
 9 septembrie 2005 –vizita de lucru la Iaşi a dlui Andrei Stratan,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
al Republicii Moldova
 16-17 februarie 2006– vizita oficială în Moldova a dlui Mihai Răzvan
Ungureanu, Ministrul Afacerilor Externe al României
 13-14 aprilie 2006 –vizita de lucru la Chişinău a dlui Mihai Răzvan
Ungureanu, Ministrul Afacerilor Externe al României
 20 octombrie 2006 –vizita de lucru la Bucureşti a dlui Andrei
Stratan, Viceprim-ministru,Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova
 14 Februarie 2008 – dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru,Ministrul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a
avut o întrevedere cu dl Adrian Cioroianu, Ministrul Afacerilor
Externe al României
 7 iulie 2008 –vizita oficială la Chişinău a dlui Lazăr Comănescu,
Ministrul Afacerilor Externe al României
 22 ianuarie 2009 – vizita de lucru la Chişinău a dlui Cristian
Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe al României.
 25 ianuarie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe al
României, dl. Teodor Baconschi şi a ministrului afacerilor externe şi
integrării europene al R. Moldova, domnului Iurie Leancă, la
Bruxelles, la lansarea Grupului pentru Acţiunea Europeană a
Republicii Moldova, la iniţiativa României şi Franţei.
 14 iunie 2010 - vizita de lucru la Chişinău a dlui Teodor Baconschi,
Ministrul afacerilor externe al României, cu ocazia celei de-a doua
reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii
Moldova.
 8 octombrie 2010 - participarea dlui Iurie Leancă, Viceprim-ministru,
Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la ceremonia de
inaugurare a Consulatului General al Republicii Moldova la Iaşi;
 16-17 martie 2011 – vizita de lucru la Bucureşti a dlui Iurie Leancă,
Viceprim-ministru,Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
al Republicii Moldova
 26-27 mai 2011 – vizita de lucru la Chişinău a dlui Teodor
Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe al României, cu ocazia
inaugurării Biroului consular românesc la Ungheni.
 7 noiembrie 2011 - participarea Domnului Iurie Leancă, Viceprim-
ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova, la reuniunea informală a Miniştrilor afacerilor
externe din regiunea Dunării, la Bucureşti.
 1 septembrie 2011- participarea Domnului Iurie Leancă, Viceprim-
Republicii Moldova, la reuniunea anuală a Diplomaţiei Române, la
invitaţia E.S. Domnului Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor
Externe al României, la Bucureşti.
 23 martie 2012 - întrevederea E.S. Domnului Nicolae Timofti,
Preşedintele Republicii Moldova, cu E.S. Domnul Cristian
Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, Chişinău.
 12-13 septembrie 2012 – vizita de lucru la Chişinău a dlui Titus
Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe al României.
 17-18 ianuarie 2013 – vizita de lucru la Bucureşti a dlui Iurie
Leancă, Viceprim-ministru,Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova
 27-28 august 2013 – vizita de lucru la București a dnei Natalia
Gherman, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova;
 19 noiembrie 2013 – vizita de lucru la Chişinău a dlui Titus
Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe al României;
 18 februarie 2014 – participarea dnei Natalia Gherman, Viceprim-
Republicii Moldova, la cea de-a doua reuniune informală a
Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre la Procesul de
Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP);
 31 martie 2014 – participarea delegaţiei României, condusă de dl
Titus Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe al României, la lucrările
celei de-a doua sesiuni a Comisiei interguvernamentale România -
Republica Moldova pentru integrare europeană, Chişinău.
 20 iunie 2014 – participarea delegaţiei Republicii Moldova, condusă
de dna Natalia Gherman, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republici Moldova, la reuniunea
Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor participante la Procesul de
Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP), Bucureşti;
 28 august 2014 – participarea dnei Natalia Gherman, Viceprim-
Republicii Moldova, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române,
alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri
Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, şi ministrul
Afacerilor Externe al Georgiei, Maia Panjikidze, la Bucureşti;
 10 octombrie 2014 – întrevederea dnei Natalia Gherman, Viceprim-
Republicii Moldova cu dl Titus Corlățean, Ministrul Afacerilor
Externe al României, cu ocazia vizitei în Republica Moldova a dlui
Victor Ponta, Prim-ministru al României;
 1 decembrie 2014 – vizita oficială în Republica Moldova a dlui
Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al României.
 27 aprilie 2015 – vizita la Chişinău a dlui Bogdan Aurescu, Ministrul
Afacerilor Externe al României;
 4 martie 2015 - vizita de lucru în România a dnei Natalia Gherman,
al Republicii Moldova cu ocazia desfăşurării lucrărilor sesiunii
ordinare a Comisiei interguvernamentale Republica Moldova-
România pentru integrare europeană;
 17-18 iunie 2015 – vizita la Chişinău a dlui Bogdan Aurescu,
Ministrul Afacerilor Externe al României;
 15 aprilie 2016 - în marja lucrărilor Forumului global pentru
securitate - GLOBSEC 2016, la Bratislava, viceprim-ministrul,
ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii
Moldova Andrei Galbur a avut o întrevedere cu omologul său român
Lazăr Comănescu;
 16-17 iunie 2016 - vizită de lucru la Chişinău a ministrului afacerilor
externe al României, Lazăr Comănescu împreună cu secretarul de
stat pentru afaceri europene al Republicii Franceze, Harlem Desir.
 23 ianuarie 2017 – vizita de lucru în România a dlui Andrei Galbur,
al Republicii Moldova.
Cadrul juridic bilateral
Tratate în cele mai diverse domenii semnate până în prezent – 163.
Acorduri aflate în proces de negociere – 13.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova
volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi
România, în anul 2016 a constituit suma de 1064,6 mil. dolari
SUA. Exporturile au constituit 513,1 mil. dolari SUA, iar
importurile 551,5 mil. dolari SUA. România şi-a reconfirmat poziţia
de principal partener comercial al ţării noastre, situându-se pe locul I
în derularea exporturilor, cu o pondere de 25,1 % din totalul
exporturilor moldoveneşti şi pe locul I la import, cu o pondere de
13,7 % din totalul importurilor moldoveneşti.
Reuniunile Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române
Şedinţa I a Comisiei mixte a avut loc la 8 noiembrie 2004 la
Chişinău.
Şedinţa II a Comisiei mixte a avut loc la 1 noiembrie 2005 la
Bucureşti.
Şedinţa III-a a Comisiei mixte a avut loc la 2 noiembrie 2006 la
Chişinău.
Şedinţa IV-a a Comisiei mixte a avut loc la 23 octombrie 2008 la
Bucureşti.
Şedinţa V-a a Comisiei mixte a avut loc la 24 mai 2010 la Chişinău
Şedinţa VI-a a Comisiei mixte a avut loc la 26 aprilie 2012 la
Bucureşti
Şedinţa VII-a a Comisiei mixte a avut loc la 3 octombrie 2013 la
Chişinău.
Şedinţa VIII-a a Comisiei mixte a avut loc la 14 octombrie 2015 la
Bucureşti.
Şedinţa IX-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare
economică între Republica Moldova și România, 3-4 noiembrie
2016 la Chişinău.
Reuniunile Comisiei mixte interguvernamentale pentru
integrare europeană
Şedinţa I a Comisiei mixte a avut loc la 3 iulie 2012 la Bucureşti.
Şedinţa II a Comisiei mixte a avut loc la 31 martie 2014 la Chişinău.
Şedinţa III a Comisiei mixte a avut loc la 4 martie 2015 la Bucureşti.
Actualizat – februarie 2017
Tema: Relațiile bilaterale dintre RM și România

1. Relațiile politice dintre RM și România
Reprezentare diplomatică : Ambasada României la Chişinău, Consulatul
General al României la Cahul, Consulatul General al României la Bălţi
Relaţia politică bilaterală
România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii
Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat
(27 august 1991).
Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la data de 29
august 1991. Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică
deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chişinău (şi-a
început activitatea la 20 ianuarie 1992). Până în luna iunie 1993 a fost
condusă la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. Primul ambasador român a fost
acreditat la Chişinău în luna iunie 1993. Primul ambasador al Republicii
Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992.
Din 7 iulie 2016, domnul Daniel Ioniţă este ambasadorul României la
Chişinău.
Din 15 decembrie 2015, domnul Mihai Gribincea este ambasadorul
Republicii Moldova la Bucureşti.
România concepe relaţia sa cu Republica Moldova pe două coordonate
majore:
 afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de
comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii;
 dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază
obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană.
România abordează pragmatic relaţia cu Republica Moldova, pornind de la
interesul legitim de a vedea statul vecin intrând pe un făgaş ireversibil al
integrării europene şi de a asigura o zonă de stabilitate şi securitate la
frontiera estică a României, care a devenit graniţa răsăriteană a UE şi
NATO.
Liniile de bază ale relaţiei bilaterale sunt stabilite prin Declaraţia privind
instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova
pentru integrarea europeană a Republicii Moldova (semnată la Bucureşti, la
27 aprilie 2010), respectiv prin Planul de acţiune între Guvernul României
şi Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declaraţiei
Comune(semnat la Iaşi, la 3 martie 2012).
Relaţii politice
O dată cu preluarea guvernării la Chişinău de către Alianţa pentru Integrare
Europeană (AIE), relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova
au atins cota maximă de la stabilirea relaţiilor diplomatice în 1991. În
prezent, dialogul bilateral se desfăşoară fluent, pe toate palierele, în logica
parteneriatului strategic consfintit prin textul Declaraţiei comune privind
instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru
integrarea europeană a R. Moldova (27 aprilie 2010). Vizitele efectuate de
demnitarii români la Chişinău şi, respectiv, de cei ai Republicii Moldova la
Bucureşti au intrat în logica normalităţii, pe care noul climat dintre
Romania şi Republica Moldova a făcut-o posibilă. Aceasta a însemnat
deplasarea accentului de pe componenta simbolică pe cea pragmatică a
contactelor bilaterale. Organizarea primei şedinţe comune a guvernelor
celor două state a constituit momentul de maximă maturitate a relaţiilor
bilaterale dintre România şi Republica Moldova.
Principalele momente – în ordine cronologică – ale relaţiei politice
bilaterale în noul climat:
a) Vizita preşedintelui României în Republica Moldova (27-28 ianuarie
2010). A marcat relansarea relaţiei bilaterale. În acest cadru, România şi-a
asumat angajamente punctuale în relaţia bilaterală, menite să sprijine R.
Moldova în procesul de integrare europeană şi, în plan intern, de
consolidare a democraţiei şi a statului de drept prin susţinerea politicilor
publice promovate de Guvernul AIE.
b)Vizita primului ministru al României, Emil Boc, în R. Moldova (31
martie 2010). Emil Boc şi omologul său, Vlad Filat, au participat la
ceremonia de înmânare a primelor permise de mic trafic. Alte teme de
interes bilateral abordate: ajutorul financiarNERAMBURSABIL în
valoare de 100 milioane de euro; operaţionalizarea Consulatele Generale
de la Cahul şi Bălţi şi fluidizarea traficului la punctele de trecere a
frontierei dintre cele două state în contextul implementării Acordului de
mic trafic; furnizarea de expertiză tehnică pentru emiterea de către R.
Moldova a paşapoartelor biometrice; colaborarea în domeniul educaţiei;
colaborarea între ministerele de externe; organizarea unei şedinţe comune
de guvern.
c) Vizita preşedintelui interimar al R. Moldova, M. Ghimpu, în România
(27 – 28 aprilie 2010). Cei doi şefi de stat au semnat „Declaraţia privind
instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru
integrarea europeană a R. Moldova”. Documentul reflectă dezideratele
majore ale ambelor părţi faţă de relaţia bilaterală şi elementele pentru care
autorităţile de la Chişinău au manifestat interes special constant.
d) Reuniunea Comisiei Mixte interguvernamentale de colaborare
economică şi integrare europeană (Chisinău, 24-25 mai 2010).
e)Vizita preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, în
România (28-29 aprilie 2011). Vizita a constituit un prilej de trecere în
revistă a principalelor aspecte ale relaţiei bilaterale. Discuţiile au avut o
importantă componentă economică.
f) Şedinţa comună a Guvernelor României şi Republicii Moldova (Iaşi, 3
martie 2012). A reprezentat momentul culminant al relaţiei bilaterale dintre
cele două ţări, atât ca încărcătură simbolică, dar şi sub aspectul rezultatelor
concrete. Dialogul direct, pe fiecare domeniu de interes comun, a constituit
un important exerciţiu de coordonare pentru implementarea proiectelor
comune având ca finalitate integrarea europeană a Republicii Moldova.
Şefii celor două guverne au semnat Planul de Acţiune pentru aplicarea
Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic pentru
Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi o serie de
documente bilaterale în domeniul securităţii sociale, prevenirii dezastrelor,
tineretului şi sportului etc.
g)Reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică
şi integrare europeană între România şi Republica Moldova (Bucuresti, 26
aprilie 2012).
h) Vizita preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în România
(3-4 mai 2012). A fost a doua deplasare în străinătate – dupa Bruxelles – a
şefului statului după soluţionarea crizei politice din Republica Moldova.
Vizita a prilejuit o trecere în revistă a principalelor linii de acţiune comună
ale României şi Republicii Moldova pentru aprofundarea relaţiilor dintre
cele două state şi integrarea europeană a Republicii Moldova.
i) Lucrările primei sesiuni a Comisiei Interguvernamentale România –
Republica Moldova pentru Integrare europeană (Bucureşti, 2-3 iulie 2012).
Cu această ocazie a fost inaugurat un sistem de videoconferinţe MAE-
MAEIE, pentru facilitarea dialogului dintre cele două ministere pe subiecte
de interes comun.
j) Vizita primului-ministru al României, Victor-Viorel Ponta, în Republica
Moldova (17 iulie 2012). Şeful executivului român a reconfirmat decizia
României de a-şi respecta toate angajamentele asumate în relaţia bilaterală
şi a înmânat omologului său un Aide-memoire cu inventarul proiectelor
strategice de cooperare şi setul de măsuri pentru finalizarea acestora. Cei
doi premieri au convenit înfiinţarea unui Grup de lucru în domeniul
energiei şi măsuri de operaţionalizare a Acordului privind ajutorul
financiar de 100 de milioane euro acordat de România Republicii Moldova.
De asemenea, au semnat o Declaraţie comună privind cooperarea bilaterală
în domeniul securităţii energetice. Vizita s-a constituit într-o veritabilă
şedinţă comună a celor două guverne, în condiţiile în care premierul Victor
Ponta a fost însoţit de opt miniştri şi un număr însemnat de înalţi demnitari
de la principalele ministere de linie.
În perioada de la relansarea relaţiilor bilaterale au avut loc numeroase
întrevederi la nivel de ministru, secretar de stat, şef de departament din
practic toate ministerele de linie şi majoritatea agenţiilor guvernamentale
ale celor două ţări. Au fost inaugurate cele două Consulate Generale ale
României de la Cahul şi Bălţi (9 iulie 2010) şi Institutul Cultural Român de
la Chişinău (29 septembrie), Consulatul General al R. Moldova de la Iaşi (8
octombrie 2010) şi Biroul Consular al României de la Ungheni (26 mai
2011).
Cooperarea între Ambasadă şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, precum şi între ministerele de linie din cele două ţări a fost
deosebit de intensă şi a dat consistenţă
2. Problema tratatului de bază moldo-român. evoluția relațiilor
Consecventa e o trasatura rar intalnita in lumea politicului. E un lux pentru
un politician, un partid, sau chiar un stat sa dea dovada de consecventa si
insistenta in privinta unui sau altui domeniu de interes. De regula, mai
devreme sau mai tarziu, din anumite ratiuni, actorii politici sunt nevoiti sa-
si mai tempereze avantul si ambitiile, oricat de consecvente sau de
principiu au fost ele pana atunci. Asta pentru ca intervin factori de diversa
natura, se schimba conjunctura, se mai schimba conducerea, apar alte
probleme, se ajunge la vreun compromis sau pur si simplu sunt
reconsiderate vechile optiuni. Aceasta realitate a evolutiei atitudinilor si
pozitiilor e valabila, repet, pentru entitatile politice de cea mai variata
anvergura.
Atunci insa cand, in ciuda unor transformari obiective, care impun logic si
transformari in dialog si comportament, se insista asupra vechilor abordari,
se actioneaza in baza vechilor reflexe, se comunica in parametrii vechilor
clisee – aceasta nu se mai numeste consecventa, ci incapatanare si
rigiditate.
Anume intr-un astfel de mediu politico-psihologic, cimentat ideologic, este
discutat si abordat de mai bine de un deceniu Tratatul de baza dintre cele
doua state vecine – Romania si Republica Moldova. Un tratat care este
repus in discutie cu o incapatanare suspecta si este abordat cu o rigiditate
aproape sectanta.
Sa ne reamintim sirul lung al negocierilor pe marginea acestui subiect.
Tratatul de baza moldo-roman a inceput sa se negocieze la scurt timp dupa
obtinerea independentei Republicii Moldova, in 1991, si a fost parafat abia
in 2000, de catre ministrii de externe ai celor doua state. Seful diplomatiei
romane, Petre Roman, impreuna cu omologul sau moldovean, Nicolae
Tabacaru, au pus semnatura pe textul care recunostea si punea in valoare
caracterul privilegiat al raporturilor bilaterale; text in care erau mentionate
„radacinile in trecutul istoric” si „comunitatea de cultura si limba” si era
consacrat sprijinului reciproc in procesul de integrare europeana a celor
doua state, drept obiectiv strategic comun.
Tratatul avea un continut special, el deosebindu-se de toate tratatele
politice incheiate de Romania pana atunci. Documentul condamna implicit
consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov, precum si recunoasterea
caracterului arbitrar al separarii Basarabiei de Romania in 1940. Paragraful
4 al Tratatului cuprindea specificarea ca Republica Moldova este
considerata „stat romanesc independent pe teritorii anexate cu forta in urma
intelegerii secrete Ribbentrop-Molotov”. Iar articolul 13 al Tratatului
consemna disponibilitatea Romaniei de a se implica activ in pastrarea
unitatii si integritatii statale a Republicii Moldova.
Odata cu venirea Partidului Comunistilor la guvernare, in 2001, semnarea
Tratatului a fost abandonata din cauza divergentelor ce tin de limba si
identitate, care au aparut intre cele doua parti. Noua conducere comunista a
revizuit prevederile Tratatului parafat, expunandu-si dezacordul categoric
in privinta mai multor stipulari din text.
Autoritatile comuniste si-au propus sa-i confere tratatului noi interpretari,
prin negarea unui trecut comun al celor doua state. Asa cum textul parafat
in 2000 depasise cu mult limitele unui tratat de baza, in document fiind
descrise in detaliu „instrumente” concrete de conlucrare in diverse
domenii, presedintele Vladimir Voronin si-a dorit un tratat mai simplu, mai
„distant” si mai potrivit aspiratiilor sale ideologice si geo-politice. Lucru
neagreat deja de partea romana. Presedintele Ion Iliescu daduse de inteles
ca tratatul in noua formula, suportand „modificari de substanta”, a devenit
inacceptabil pentru Romania, refuzand insa sa dea si alte detalii.
De atunci, discutiile pe marginea necesitatii semnarii respectivului Tratat
au lunecat in albia unei retorici contraproductive, in egala masura vicioasa
pentru ambele state, insa, in mod evident, in primul rand plina de
incomoditati pentru partea romana, care a avut si cel mai mult de suferit, in
plan diplomatic, de pe urma nesemnarii tratatului.
In 2002, relatiile bilaterale moldo-romane au fost dinamitate in urma unor
declaratii incisive la adresa Romaniei ale unor oficiali moldoveni, iar prim-
ministrul roman de atunci, Adrian Nastase, si-a anulat preconizata vizita la
Chisinau. Cum o asemenea fisura in relatii afecta considerabil interesele
strategice si nationale ale Romaniei, conducerea de la Bucuresti a
considerat oportuna reluarea negocierilor in privinta tratatului ghinionist.
Astfel, in aprilie 2003, ministrul roman de externe, Mircea Geoana, si
omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul
de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la
finele anului, in urma unor revizuiri la textul documentului. Lucrurile insa
nu evolueaza mai departe de aceste promisiuni, deoarece se intrevede
nedorinta Chisinaului de a face careva concesii de substanta. La inceputul
lunii august a aceluiasi an, presedintele Ion Iliescu se intalneste, la
Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, insa tema
Tratatului este ocolita cu precautie de catre Iliescu, chiar daca Voronin
afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutata in mod obligatoriu.
Curbura in procesul de negociere, trasata de partea romana, isi gaseste in
curand o continuare in declaratiile facute o luna mai tarziu, in septembrie
2003, de catre premierul Adrian Nastase. El anunta ca Romania nu este
interesata sa incheie un tratat politic de baza cu Republica Moldova,
deoarece Bucurestiul a recunoscut deja independenta Republicii Moldova
si, citam, „respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale”.
„Un acord care nu are nici un fel de continut si nu face decat sa repete
stereotipurile din acordurile de dinainte de 1989, nu are nici un sens”, a
mai declarat atunci Nastase.
Aceasta pozitie de principiu a reactivat procesul de distantare politica de
Romania, initiat de guvernarea comunista de la Chisinau. Astfel,
reprezentantul Republicii Moldova la Consiliul Europei, Alexei Tulbure,
declarase in acea perioada ca refuzul conducerii romane de a semna
Tratatul de baza dintre cele doua state si limbajul oficialilor romani sunt
principalele probleme in relatiile bilaterale. (In ceea ce priveste „limbajul”,
ambasadorul moldovean a precizat ca „deranjeaza” notiunea de „doua state
romanesti” si sintagma „romanii de dincolo de Prut”, folosite de autoritatile
romane).
Starea tensionata, de incertitudine, a durat pana in primavara anului 2005,

dupa ce s-au consumat campaniile electorale din ambele state. Venirea lui
Traian Basescu la presedintia Romaniei, vizita lui la Chisinau, „bruma de
prietenie” care s-a lasat peste relatiile dintre cei doi sefi de stat au readus
pentru o perioada dialogul moldo-roman pe un fagas al echilibrului si al
unei relative bune intelegeri.
„Idila” dintre Basescu si Voronin, cum era si de asteptat, a fost una de
moment. Noua conducere de la Bucuresti s-a ciocnit la randul ei de politica
reactionara proprie guvernarii de la Chisinau. Presedintele Vladimir
Voronin a staruit sa insiste iarasi asupra semnarii unui tratat de baza si a
unui tratat de frontiera intre Romania si Republica Moldova, afirmand ca
acestea vor fi „cea mai mare investitie politica” a Bucurestiului in
reglementarea conflictului transnistrean si vor contribui la „consolidarea
imunitatii de politica externa a statalitatii moldovenesti”.
Invocarea acestor motive de catre presedintele moldovean a fost o abordare
destul de abila, deoarece problema transnistreana e cu adevarat un
argument care trage greu la cantar. Voronin specifica, in favoarea semnarii
tratatelor, ca „insinuarile propagandistice ale Tiraspolului privind
inglobarea inevitabila a Moldovei de catre Romania isi pierd, in aceasta
situatie, orice teren, iar odata cu ele va disparea, sper, si acea romanofobie,
pe care paraziteaza atat de multi si care creeaza atatea obstacole in relatiile
dintre popoarele noastre”. In opinia Chisinaului, documentele urmau sa
delimiteze clar pozitia statelor si ar fi eliminat orice suspiciuni in relatiile
bilaterale dintre Romania si Republica Moldova.
Romania gaseste o solutie temporara si vine cu propunerea semnarii unui
Acord de parteneriat, oferta facuta la inceputul anului 2006 de ministrul de
externe Mihai Razvan Ungureanu in timpul primei sale vizite oficiale la
Chisinau. Dand o apreciere Tratatului politic, dansul a declarat: „Noi
privim in viitor si credem ca orice act care urmeaza sa fie incheiat intre
cele doua state, care angajeaza executivele celor doua state si deci vointa
claselor politice din Romania si Republica Moldova are datoria sa planifice
viitorul si nu sa revina intotdeauna insistent si dupa parerea noastra fara
rezultat asupra trecutului”.
Ce deranjeaza intr-atat partea romana, incat evita ostentativ semnarea
tratatelor de baza cu Republica Moldova, din 2000 incoace? Sunt cateva
motive ca asemenea rezerve sa existe. In primul rand, prin semnarea
Tratatului politic de baza, se va osifica frontiera pe Prut dintre cele doua
state pe multi ani inainte. Or, acest lucru nu se potriveste defel cu
aspiratiile seculare de unificare, demonstrate, cu o intensitate fluctuanta, de
populatia romana de pe ambele maluri. In al doilea rand, exista suficiente
chestiuni de principiu, de demnitate chiar, care impiedica Bucurestiul sa
semneze documentul. E vorba de valori si simboluri precum denumirea
limbii, denumirea etnica a poporului din stanga Prutului, lipsa unei
mentiuni care ar condamna Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 si alte
cateva momente sensibile. Apoi, dincolo de aceste subtilitati, conducerea
Romaniei ar prefera sa semneze principalul document cu Republica
Moldova avand alaturi la masa diplomatica un alt partener decat Partidul
Comunistilor.
(Nota: Si la negocierile privind semnarea Tratatului de baza al Romaniei cu
Rusia s-au inregistrat bariere de acest gen, cand partea rusa a refuzat sa
includa prevederile ce condamnau Pactul Ribbentrop-Molotov si sa
restituie Romaniei tezaurul istoric, decat daca vor avea „de primit ceva in
schimb”. Intr-un stil specific reactionase si Aleksandr Tolkaci,
ambasadorul Federatiei Ruse in Romania, care a raspuns cu cinism la
propunerea de a discuta asupra restituirii tezaurului: „Am intrat intr-un nou
secol, nou mileniu. Si propunem sa lasam trecutul istoricilor si sa ne uitam
in viitor!”).
De ce este partea moldoveana atat de ahtiata sa semneze Tratatul de baza
moldo-roman? Dorinta guvernantilor de la Chisinau e ghidata de interese
diametral opuse celor romane. Iata doar cateva din ele. In primul rand, asa
cum a fost mentionat anterior intr-un citat al presedintelui Voronin,
semnarea Tratatului ar reduce semnificativ din suspiciunile partii
transnistrene in privinta evolutiei statalitatii moldave. Tiraspolul, se
cunoaste, invoca cu obstinatie pericolul care vine din partea Romaniei,
dornica, in viziunea separatistilor transnistreni, sa-si alipeasca Basarabia.
In al doilea rand, semnarea Tratatului, cu prevederile pe care le contine, ar
constitui un succes politic remarcabil pentru conducerea de la Chisinau, o
conducere care este in fond deficienta la capitolul succese politice. In plus,
prin acest document se va pune o piatra solida la temelia Conceptiei
Nationale de Stat, care reflecta „ideologia moldovenismului”, promovata
cu insistenta de guvernarea comunista. In al treilea rand, subiectul semnarii
tratatului este scos pe tapet ori de cate ori aceasta convine din punct de
vedere diplomatic conducerii Republicii Moldova.
Ar fi si alte motive la mijloc, toate la un loc determinand conducerea de la
Chisinau sa apeleze inclusiv si la presiuni de ordin extern pentru a obtine
acceptul Romaniei de a semna documentele in cauza. In 2006, dupa refuzul
diplomatic al ministrului roman de externe, Vladimir Voronin a solicitat
ajutorul Uniunii Europene, a oficialilor de la Bruxelles, ca acestia la randul
lor sa-i conditioneze Romaniei semnarea tratatului, pana la aderarea
acesteia la UE, in data de 1 ianuarie 2007. Romania a avut abilitatea sa faca
fata acestui santaj diplomatic, fara a ceda, avand si un anumit precedent in
2001, cand conditii aproape similare au impus cei de la NATO, cerandu-i
presedintelui Iliescu sa fie mai temperat atunci cand declara ca cetatenii
Republicii Moldova sunt romani si ca cele doua state sunt surori. Iata ca
Romania a trecut cu bine in NATO, iar mai tarziu si in UE, fara a avea un
tratat politic de baza cu un stat vecin al noilor frontiere politico-militare.
Chestiunea cu Tratatul insa, dupa o pauza relativa datorata altor preocupari
pe linia dialogului moldo-roman, a revenit iarasi „in forta” la mijlocul
anului 2007. De aceasta data, Chisinaul s-a capatuit cu noi „avocati”
occidentali al ideii. In luna iulie a.c., aflat in vizita la Bucuresti, Kalman
Mizsei, reprezentantul UE pentru Republica Moldova, a indemnat Romania
sa renunte la atitudinea de „frate mai mare” in relatiile cu Chisinaul.
Diplomatul european a venit si cu o serie de sfaturi pentru detensionarea
relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau. Printre acestea, a figurat
recomandarea de a reveni asupra acordului privind frontierele si asupra
tratatului de baza. „Vecinul mai mare trebuie sa inteleaga si sa linisteasca
temerile vecinului mai mic”, a spus oficialul.
In octombrie 2007, Chisinaul se bucura din nou de sustinere, de asta data in
persoana vicepresedintelui Parlamentului European, Miguel Angel
Martinez Martinez. Acesta, aflandu-se intr-o vizita la Chisinau, a mentionat
ca relatiile Republicii Moldova cu Romania „trebuie sa fie normale si ele
incep acolo unde exista o recunoastere a frontierelor”. „Este evident ca
exista o carenta si ca aceasta nu e o carenta a Republicii Moldova”, a mai
declarat oficialul. Argumentul lui forte a fost ca „frontiera in cauza nu mai
este doar una intre doua tari vecine, ci este vorba de hotarele dintre UE si o
tara vecina a Uniunii Europene, cum este Republica Moldova”.
Povestea cu tratatul a prins astfel noi contururi si un alt suflu, unul din
directia vestului. In replica, noul ministru de externe al Romaniei, Adrian
Cioroianu, a declarat ca tratatul de baza si cel privind regimul frontierei,
cerut cu insistenta de liderii moldoveni, trebuie sa fie lasat pe mana
expertilor si evitat in dialogul politic moldo-roman.
Ministrul Cioroianu continua retorica diplomata a colegilor sai precedenti,
explicand in unul din interviurile sale recente, oferit Revistei 22, care sunt
divergentele ce nu permit semnarea acordurilor bilaterale. Potrivit lui
Cioroianu, partea romana propune o varianta ceva mai moderna a
tratatului, in timp ce partea moldava sustine ideea unui tratat care sa
cuprinda in el o trimitere la tratatul de dupa al II-lea Razboi Mondial, din
1947, care, la randul lui, face trimitere la asa-numitul acord din 1940 dintre
Romania si Uniunea Sovietica. Cioroianu a mentionat si divergentele cu
privire la limba de comunicare, subliniind: „Partea romana in nici un caz
nu-si doreste sa ajungem in situatia, din punctul meu de vedere, exotica, nu
spun mai mult, de a avea un tratat bilateral romano-moldovenesc, iar la
sfarsit sa se spuna ca a fost „intocmit in doua exemplare identice, in limba
romana si in moldoveneasca””.
Exista cel putin doua scenarii de evolutie pentru „istoria cu tratatul”. Un
scenariu ar fi ca Bucurestiul va astepta rezultatele alegerilor parlamentare
din 2009 din R. Moldova, sperand la o pozitie mai „intelegatoare” de la
eventuala noua conducere moldoveana. Prognozele preventive insa nu
indica deocamdata posibilitatea venirii la guvernare a unui alt partid decat
cel comunist. Asa ca, si dupa 2009 pozitia Chisinaului in privinta
documentului de baza ar putea fi aceeasi.
Un alt scenariu ar fi ca partea romana sa accepte in cele din urma semnarea
tratatelor cu Vladimir Voronin, pe principii prioritar convenabile acestuia
din urma. „Moneda de schimb” ar putea fi permisiunea guvernarii de la
Chisinau ca Bucurestiul sa deschida inca doua consulate in Republica
Moldova – la Balti si Cahul, pentru inlesnirea procedurii de obtinere de
vize de catre cetateni.
Ceva „se misca” in sensul celui de-al doilea scenariu. In tot cazul, ministrul
Cioroianu se arata a fi totusi dispus sa puna un punct negocierilor in
privinta tratatului. De alta parte, si ministrul de externe moldovean, Andrei
Stratan, a lasat sa se inteleaga existenta unor „discutii foarte sincere pe
marginea acestor documente” si, potrivit lui, „in prezent exista sanse ca
pana la sfarsitul anului, tratatul de parteneriat si tratatul de frontiera cu
Romania, documente negociate de mai multi ani, sa fie semnate”.
Romania poate intr-adevar merge pe calea „cedarilor de moment” fata de
conducerea de la Chisinau, pentru a facilita, intr-un fel, prin semnarea
tratatelor, procesul de aderare a R. Moldova la structurile UE si pentru a
inlesni procedurile de obtinere a vizelor pentru Europa a cetatenilor acestui
stat. Ca apoi, in spatiul european comun, cele doua state vecine sa
„niveleze” definitiv diferentele etno-culturo-lingvistice.
Este insa Romania sigura ca, dupa semnarea tratatului, Republica Moldova
nu va reveni iarasi in sfera de influenta a Federatiei Ruse? Va tempera in
vreun fel Tratatul spiritele razboinice si secesioniste ale Tiraspolului? Va
urca R. Moldova, in urma semnarii lui, o treapta in procesul de pre-
aderare? Va spori Tratatul, asa cum este el acum formulat, respectul
etnicilor romani din Basarabia fata de Bucuresti? Va inlesni el considerabil
procedura de obtinere a cetateniei romane? Va produce o satisfactie
politica si morala semnatarilor romani? Dar celor moldoveni? Tind sa cred
ca raspuns pozitiv poate fi dat doar pentru ultima din aceste intrebari,
intrebari in mare masura retorice.
Ramane de vazut care abordare va invinge in grotesca confruntare
diplomatica pe marginea semnarii Tratatului de baza moldo-roman:
consecventa principiala a uneia din parti sau incapatinarea rigida, dar
calculata, a alteia.
3. Relațiile bilaterale în domeniul comercial-economic. Analiza în
conformitate cu dialogul politic
Dinamica schimburilor comercial- milioane USD -
201 2016
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
5 5 luni
1178, 1130, 1236, 1383, 1604, 135
Total 882,2 700,0 795,8 516,0
4 0 9 5 8 2
Expor 1104, 301,9
632,5 824,4 520,9 611,9 786,3 782,7 950,2 820
t 7 5
Impor 214,0
249,7 354,0 179,1 183,9 343,7 454,2 433,3 500,1 532
t 5
+290, +382, +470, +341, +428, +442, +326, +604, +
Sold +87,9
0 8 4 8 0 6 8 5 288
România a devenit în 2014 primul partener comercial al Republicii
Moldova.
Cadrul juridic in domeniul economic
 Acord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. (semnat la
Bucureşti, 14. VIII. 1992; data intrării în vigoare: 15. VI. 1997);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în
domeniul transporturilor rutiere. (semnat la Bucureşti, 28. X.
1992; data intrării în vigoare: 18. III. 1993);
 Acord privind serviciile aeriene între Guvernul României şi Guvernul
Republicii Moldova. (semnat la Chişinău, 28. VI. 1993; data intrării
în vigoare: 14. XII. 1993);
 Convenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova
pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit şi pe capital. (semnată la Chişinău, 21.
II. 1995; data intrării în vigoare: 10. IV. 1996);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu
privire la principiile colaborării în domeniul transportului feroviar.
(semnat la Chişinău, 21. II. 1995; data intrării în vigoare: 22. XI.
1995);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova
privind colaborarea şi cooperarea în domeniul poştelor şi
telecomunicaţiilor. (semnat la Chişinău, 27. XII. 1995; data intrării în
vigoare: 16. V. 1997);
privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă pentru
prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul
vamal. (semnat la Bucureşti, 24. IV. 2000; data intrării în vigoare: 15.
X. 2000);
 Protocol adiţional la Acordul privind serviciile aeriene între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 28
iunie 1993. (semnat la Bucureşti, 31. I. 2003; data intrării în vigoare:
25. XI. 2003);
privind colaborarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi
reglementarea pescuitului în râul Prut şi Lacul de acumulare Stânca-
Costeşti. (semnat la Stânca, 1. VIII. 2003; data intrării în vigoare: 23.
XII. 2003);
 Addendum la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul
Republicii Moldova referitoare la împrumutul pe termen lung în
valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993,
modificat prin addendumurile semnate la Bucureşti la 17 ianuarie
2000 şi la 24 iulie 2002. (semnat la Bucureşti, 25. XI.2004; data
intrării în vigoare: 27. VI. 2005);
privind navigaţia pe căile navigabile interioare. (semnat la Bucureşti,
1. XI. 2005; data intrării în vigoare: 16. V. 2006);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu
privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică.
(semnat la Bucureşti, 16. XI. 2005; data intrării în vigoare: 17. V.
2006);
privind colaborarea în domeniul turismului (semnat la Bucureşti, la
data de 16 noiembrie 2005)
privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor. (semnat la Bucureşti, 20.
X. 2006; data intrării în vigoare: 1.I. 2007);
 Protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la
Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la
Bucureşti, la 14 august 1992 (semnat la Bucureşti, la data de 13
noiembrie 2009)
 Memorandum de Înţelegere între Ministerul Mediului şi Pădurilor al
României şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova privind
colaborarea în domeniul protecţiei mediului (semnat la Bucureşti, la
data de 27 aprilie 2010)
privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară
în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100
milioane euro acordat de România Republicii Moldova (semnat la
Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)
privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor
Prutului şi Dunării (semnat la Chişinău, la data de 28 iunie 2010)
 Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii
Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii
Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi
financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de
100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova,
semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010 (semnat la Chişinău, la data de
23 septembrie 2010)
 Protocol pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi
Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în
domeniul transportului feroviar, încheiat la Chişinău, la 21 februarie
1995 (semnat la Chişinău, la data de 5 noiembrie 2010)
Comisia mixta interguvernamentala de colaborare economica intre
Romania si Republica Moldova
Comisia mixta reprezinta mecanisimul institutionalizat de cooperare
bilaterala pe palierul economic, coordonat de catre ministrii economiei din
cele doua tari. Ultima sesiune desfasurata la Bucuresti, la 26 aprilie 2012, a
abordat stadiul si perspectivele cooperarii in domeniile: comert,
industrie, electro-energetică şigaze naturale, întreprinderi mici şi
mijlocii; agricultură, sanitar-veterinar si siguranţa alimentelor, vamal,
transporturi, turism, protecţia mediului, muncă şi protecţie socială,
dezvoltare regionala si constructii, statistică, cercetare ştiinţifică şi
inovaţie, reglementare tehnică, standardizare, metrologie, acreditare,
evaluarea conformităţii securităţii industriale.
Structura comertului bilateral, la 31 decembrie 2011
Nr. Ponder Ponder

crt. Categoria de marfa Mii USD e mii USD e
EXPOR
T % IMPORT %
786306.6 343752.5
TOTAL 0 100% 0 100%
din care:
Animale vii si produse ale

1 regnului animal 9784.40 1.2% 111.30 0.0%
Produse ale regnului

2 vegetal 8724.20 1.1% 30410.70 8.8%
Grasimi si uleiuri animale

3 si vegetale 661.80 0.1% 20973.90 6.1%
Produse alimentare,
4 bauturi, tutun 21469.50 2.7% 23444.60 6.8%
283466.2
5 Produse minerale 0 36.1% 36270.00 10.6%
Produse ale industriei

6 chimice si conexe 66867.00 8.5% 833.70 0.2%
Mase plasice, cauciuc si

7 articole conexe 40765.50 5.2% 3029.20 0.9%
Piei crude/tabacite, blanuri

8 si art. din acestea 7972.70 1.0% 611.50 0.2%
Lemn, carbune lemn, pluta,

9 impletituri 16219.20 2.1% 621.20 0.2%
Pasta lemn, hartie, carton

10 si art conexe 18347.70 2.3% 3491.40 1.0%
Materii textile si art. din

11 acestea 34562.00 4.4% 42501.70 12.4%
Incaltaminte, palarii,
12 umbrele bastoane 10342.70 1.3% 25259.60 7.3%
Articole piatra, ipsos,

13 ciment, sticla, ceramica 12457.00 1.6% 14041.50 4.1%
Perle, pietre si metale

14 pretioase, bijuterii 0.00 0.0% 0.00 0.0%
Metale comune si articole

15 metalice 41385.20 5.3% 28114.00 8.2%
Masini, aparate, 140729.7

16 echipamente electrice 0 17.9% 97493.10 28.4%
Vehicule,aeronave si
17 echipamente transport 27255.50 3.5% 2894.70 0.8%
Aparate optice, foto si de

18 masura 11460.40 1.5% 283.00 0.1%
20 Marfuri si produse diverse 32856.10 4.2% 13363.40 3.9%
21 Alte marfuri 979.80 0.1% 4.00 0.0%
4. Relațiile în domeniul educației, culturii și social.

Cooperarea în domeniul educaţiei
Baza cooperării cu Republica Moldova o constituie Acordul privind
colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău, la 19 mai
1992, în vigoare din 27 decembrie 1993.
În momentul de faţă, oferta educaţională a României este stabilită prin:
Protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei din Republica Moldova
pentru anii de învăţământ 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015, semnat la
Chişinău, la 17 iulie 2012;
Programul de cooperare şi asistenţă între Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Ministerul Educaţiei din R.Moldova, semnat la Chişinău, la 21 februarie
2014.
Burse de studiu
România alocă anual Republicii Moldova 5.000 de burse de studiu în
învăţământul pre-universitar, universitar şi post-universitar. Detalii privind
metodologia de şcolarizare şi depunerea dosarelor sunt disponibile pe site-
ul Ambasadei României la Chişinău (http://chisinau.mae.ro/local-
news/1086).
Colaborarea în domeniul cultural
În anul 2010, Institutul Cultural Român a deschis o filială la Chişinău -
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” (http://www.icr.ro/chisinau/).
Ministerul Culturii a fost implicat în acţiuni culturale comune cu partenerii
din Republica Moldova (turnee de teatru, organizarea de expoziţii de artă
plastică, participarea la festivaluri de folclor etc.). Informaţii suplimentare
pot fi găsite pe site-ul Ministerului Culturii - www.cultura.ro.
Asistenţa pentru dezvoltare
Republica Moldova este partener prioritar în politica României de asistenţă
pentru dezvoltare, coordonată de Ministerul Afacerilor Externe al
României (informaţii suplimentare la: http://www.aod.ro/).
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chisinău
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” a fost inaugurat la Chisinău

pe data de 29 septembrie 2010. Pe parcusul a aproape doi ani de activitate
pe teritoriul Republicii Moldova ICR Chisinău a avut rolul de catalizator si
de stimulent pentru dinamizarea schimburilor culturale dintre cele doua
maluri ale Prutului, punând accent pe încurajarea şi sprijinirea
manifestărilor culturale româneşti din Republica Moldova.
La începutul anului 2011, ICR „Mihai Eminescu” Chisinău a lansat
Programul de Studii Avansate „Alexandru S. Sturdza”, conceput ca un
instrument de promovare a cercetării de nivel international în stiintele
umane, de facilitare a schimburilor interuniversitare si care îsi propune să
contribuie la cresterea calitătii academice a programelor de master si
doctorat din Republica Moldova. Programul de Studii Avansate
„Alexandru S. Sturdza” functionează ca o platformă dispusă să reunească
efortul mai multor institutii culturale, academice sau misiuni diplomatice,
care îsi propun obiective asemănătoare si cuprinde mai multe proiecte:
Bursele de cercetare „Alexandru S. Sturdza”; masterclass-ul „Matei
Millo”; seria de colocvii si conferinte sustinute de conferentiari din
România, Republica Moldova si străinătate.
Printre reusitele ICR „Mihai Eminescu” la Chisinau se numără două
evenimente exceptionale – expozitia „Vasile Gorduz – Silvia Radu” de la
Muzeul National de Artă al Moldovei si expozitia „Stindardul liturgic al lui
Stefan cel Mare” de la Muzeul National de Arheologie si Istorie a
Moldovei. Ambele s-au bucurat de mare succes si au captat atât atentia
presei, cât si a publicului - „Stindardul Liturgic al lui Stefan cel Mare” la
Chisinău a avut parte de un număr record de vizitatori, peste 20.000 de
persoane în mai putin de 2 săptămâni!
În anul academic 2012-2013 ICR Chisinău va contribui la realizarea unui
masterat international cu limbile de predare română si franceză prin
parteneriatul cu Universitatea de Vest din Timisoara si Agentia
Universitară a Francofoniei (Bureau Europe Centrale et Orientale, Antena
din Chisinău). Domeniile vizate de acest program sunt: filosofie, istorie,
literatură, filologie, sociologie, economie, stiinte politice, teoria si istoria
artei si arhitecturii.
În ceea ce priveste proiectele de viitor ale ICR Chisinău - unul dintre cele
mai ambitioase este restaurarea pentru a-si desfăsura activitătile culturale a
unui ansamblu de clădiri monument istoric cunoscute sub numele de Casa
Zemstvei Basarabene, prin concesionarea pe 25 de ani. Procesul de
conservare, reabilitare si refunctionalizare a clădirilor se va realiza în
cadrul unui santier-scoală care va fi constituit prin parteneriate cu centrele
europene de formare a mesterilor, cu scolile de conservare si reabilitare a
patrimoniului arhitectural, iar din Republica Moldova în parteneriat cu
Ministerul Culturii si Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturală.
Federația Rusă
Relațiile moldo-ruse
1. Relațiile politice moldo-ruse. Tratatul de bază.
Relaţiile moldo-ruse se bazează pe principiile parteneriatului strategic şi
colaborării reciproce, care sunt stipulate în Tratatul de prietenie şi
colaborare între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, semnat la Moscova
la 19 noiembrie 2001.În preambulul documentului au fost inclusă teza
privind parteneriatul strategic între ambele state şi rolul Rusiei ca
intermediar şi garant al reglementării politice a problemei transnistrene. Pe
parcursul a 19 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice a fost edificată baza
juridică a relaţiilor bilaterale, care în prezent constituiepeste150 de
documente.
Menţinerea dialogului politic, extinderea şi aprofundarearelaţiilor bilaterale
sunt pe agenda întrevederilor conducerii ambelor state.
Perioada de după 2001 se caracterizează prin activizarea remarcabilă a
dinamicii relaţiilor dintre cele două ţări. Se menţin contacte active la cel
mai înalt nivel. În anul 2007 Preşedintele Federației Ruse s-a întâlnit cu
Preşedintele Republicii Moldova la Sankt-Petersburg (11 iunie), Rostov pe
Don (30 iunie), Duşambe (4 octombrie) în cadrul manifestărilor în
formatulCSI. La 22 iunie 2007 preşedintele moldav a efectuat o vizită de
lucru la Moscova, în cadrul căreia au fost discutate în complex relaţiile
bilaterale, inclusiv exportul producţiei agrare moldave în Rusia, problemele
energeticii, problematica transnistreană.
În 2008 a avut loc vizita de lucru a Preşedintelui Republicii Moldova la
Moscova (21-22 ianuarie), precum şi întrevederile preşedinţilor în cadrul
Summit-urile informale a CSI de la Moscova (21-22 februarie) şi Sankt-
Petersburg (6 iunie), precum şi pe parcursul vizitei de lucru preşedintelui
moldav la Soci (25 august).
La 18 martie 2009 la Moscova au avut loc negocierile preşedinţilor
Rusieişi Moldovei, cu participarea liderului de la Tiraspol.În cadrul
reuniunii Consiliului şefilor de state a ţărilor CSI, care a avut loc la 9
octombrie, la Chişinău, a avut loc prima întâlnire a preşedintelui Federației
Ruse cu noua conducere a Moldovei.
Se menţine un dialog permanent la nivel de guvern. La 10 februarie şi 20
iunie 2008 Prim-ministrul Republicii Moldova a efectuat vizite de lucru la
Moscova. La 14 noiembrie 2008 a avut loc vizita de lucru a premierului
Rusiei la Chişinău, în cadrul căreia a fost semnat Programul de colaborare
economică pe anii 2009-2010. La 14 și 17 ianuarie 2009 a avut loc vizita
premierului Moldovei la Moscova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu
conducerea Federației Ruse și a participat la conferința internațională,
organizată în vederea aplanării crizei privind livrarea gazului natural rusesc
în Europa. La 20 noiembrie 2009 la Yalta, 21 mai și 19 noiembrie 2010 la
Sankt-Petersburg, în cadrul reuniunii conducătorilor guvernelor CSI, au
avut loc întrevederile de lucru a premierului Moldovei cu Președintele
Guvernului Rusiei.
Menționăm petrecerea reuniunii a XII-ea a Comisiei interguvernamentale
pentru colaborare economică, care s-a desfășurat la Moscova la 17 martie
2011.
La finele lunii martie 2010 la Moscova a avut loc vizita de lucru a
viceprim-ministrului Guvernului Republicii Moldova, responsabil pentru
reglementarea problemei transnistrene. În aceiași perioadă a avut loc vizita
de lucru în Moldova a prim viceprim-ministru a guvernului Rusiei, iar la
16-17 septembrie 2010 a avut loc vizita de lucru la Moscova a viceprim-
ministrului Guvernului Republicii Moldova, Ministru al economiei.
Contactele între ministerele de externe ale ambelor ţări au loc cu
regularitate. La 5 mai 2009, 27 mai 2010 şi 29 martie 2011 capitala rusă a
fost vizitată de Ministrul afacerilor externe şi integrării europene a
Moldovei. În perioada 23-24 februarie 2009 a avut loc vizita de lucru a
Ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse la Chişinău. În cadrul
reuniunii Consiliului Miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor CSI, la 8
octombrie 2009 la Chişinău a avut loc întrevederea conducătorilor
diplomaţiilor ambelor state. Pe parcursul anului 2010 au fost organizate
patru runde de negocieri interministeriale la nivelul viceminiştrilor
afacerilor externe. A fost semnat şi se realizează Planul consultaţiilor
interministeriale pe anul 2011.
Se conturează activizarea colaborării între organele legislative ale ambelor
ţări. În anii 2007-2008 au fost organizate patru (20-23 martie 2007 şi 30
iunie 2008 la Chişinău, 16 octombrie 2007 şi 13-14 octombrie 2008 la
Moscova) reuniuni ai Comisiei interparlamentare pentru colaborarea între
Adunarea Federală a Federaţiei Ruse şi Parlamentul Moldovei. În perioada
18-20 mai 2008 la Chişinău, într-o vizită oficială s-a aflat Preşedintele
Consiliului Federaţiei Serghei Mironov. La 27-28 octombrie 2008 a avut
loc vizita oficială în Moldova a Preşedintelui Dumei de Stat a Federaţiei
Ruse Boris Grîzlov. La 26-28 mai 2008 la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat în
vizită preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru problemele CSI
Alexandr Ostrovski.
În vederea intensificării colaborării între instituţiile ambelor ţări, Chişinăul
a fost vizitat de delegaţia Curţii Constituţionale a Rusiei condusă de
preşedintele Vadim Zorikii (20-24 iunie 2007). În perioada 9-11 aprilie
2008 Moldova a fost vizitată de conducătorul Serviciului federal pentru
migraţiune Konstantin Romodanovski. La 25 martie 2009 la Chişinău într-
o vizită de lucru s-a aflat Ministrul dezvoltării economice a Federaţiei Ruse
Eleonora Nabiullina.
Se amplifică colaborarea între instituțiile responsabile de ocrotirea ordinii
de drept şi serviciilor speciale, accentul fiind pus pe coordonarea
eforturilor luptei cu criminalitatea organizată şi terorism.
Există rezerve pentru amplificarea nivelului activităţii între întreprinzătorii
din regiunile Rusiei şi Moldovei. Reprezentanţii a peste zece subiecte a
Federaţiei Ruse au luat parte la forumul investiţional (Chişinău, 11-12
octombrie 2007), precum şi la reuniunea cercurilor de afaceri, care a avut
loc sub egida camerelor de comerţ şi industrie a Rusiei şi Moldovei (6-7
februarie 2008).
Problemele existente de ordin politic şi economic în relaţiile bilaterale au
avut o influenţă nefastă asupra colaborării între cele două ţări în domeniile
culturii şi umanitar. În pofida acestora, mai persistă interesul spre un
schimb de realizări în ramurile ştiinţei, culturiişi creației. Contribuţia în
dezvoltarea tradiţiilor istorice şi apropierea între cele două popoare o are şi
etnia rusă din Moldova. În septembrie 2007 la Moscova şi într-un şir de
oraşe din Rusia au avut loc Zilele culturii Moldovei.
În perioada 20-26 octombrie 2008 cu succes s-au petrecut Zilele culturii
ruse în Moldova.
În februarie 2009 la Chişinău s-a deschis Centrul culturii şi ştiinţei a
Federaţiei Ruse în Moldova. A fost semnat şi se implementează Programul
de colaborare în domeniul umanitar pe anii 2011-2013.
Conducerea Republicii Moldova a întreprins acţiuni politico-diplomatice
active, pentru reglementarea conflictului transnistrean, implicând în acest
proces şi Federaţia Rusă. În anii 2009-2010, la Moscova şi Chişinău au
avut loc o serie de negocieri în problema reglementării conflictului
transnistrean şi reluarea procesului de negocieri în formatul 5+2.
La nivel de Şefi de State
 16-17 iunie 2000: vizita dlui Vladimir Putin, Preşedintele Federaţiei Ruse
în Republica Moldova;
 18-20 noiembrie 2001: vizita oficială a dlui Vladimir Voronin,
Preşedintele Republicii Moldova în Federaţia Rusă (semnat Tratatul de
prietenie şi cooperare între Republica Moldova şi Federaţia Rusă);
 13 mai 2002: vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele
Republicii Moldova în Federaţia Rusă;
 6-7 octombrie 2002: întrevederea Preşedinţilor V.Voronin şi V.Putin,
organizată în perioada desfăşurării la Chişinău a summit-ului CSI;
 07-08 februarie 2003: vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele
Republicii Moldova în Federaţia Rusă;
 26 august 2005: întrevederea Preşedinţilor RM şi FR, organizată în
perioada desfăşurării la Kazan (Federaţia Rusă) a reuniunii Şefilor de State
din CSI;
 28 noiembrie 2006: întrevederea Preşedinţilor RM şi FR, organizată în
perioada desfăşurării la Minsk (Republica Belarus) a reuniunii Şefilor de
State din CSI;
 22 iunie 2007: vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele
Republicii Moldova, în Federaţia Rusă;
 întrevederile Preşedinţilor RM şi FR organizate în cadrul reuniunilor
Şefilor de State CSI (10 iunie 2007, Sankt-Petersburg; 5 octombrie 2007,
Duşanbe);
 21-22 ianuarie 2008: vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele
 21-22 februarie 2008şi 6 iunie 2008: vizitele de lucru ale dlui Vladimir
Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, la Moscova şi Sanct-
Petersburg, Federaţia Rusă, cu ocazia participării la şedinţele informale ale
Şefilor de State CSI;
 25 august 2008: vizita de lucru a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele
 18 martie, 22 iunie, 18 iulie şi 21 august 2009: vizitele de lucru ale dlui
Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, în Federaţia Rusă;
 9 octombrie 2009: vizita la Chişinău a dlui Dmitri Medvedev, Preşedintele
FR, cu ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Stat din CSI. Întrevederi cu
dl Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al RM, Preşedintele Parlamentului
RM, şi cu dl Marian Lupu, deputat, Preşedintele Partidului Democrat din
Moldova;
 8 mai 2010: întrevederea dlui Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar,
Preşedintele Parlamentului RM cu dl Dmitri Medvedev, Preşedintele FR,
cu ocazia Summit-ului informal al CSI.
 3 septembrie 2011: întrevederea dlui Marian Lupu, Preşedinte interimar,
Preşedintele Parlamentului RM cu dl Dmitri Medvedev, Preşedintele FR,
cu ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Stat CSI.
 16 septembrie 2016: întrevederea dlui Pavel Filip, Prim-ministrul RM, cu
dl Vladimir Putin, Preşedintele Federaţiei Ruse, cu ocazia reuniunii
Consiliului Şefilor de Stat al CSI, or. Bişkek, Republica Kîrgîză
 18-19 ianuarie 2017: vizita oficială a dlui Igor Dodon, Preşedintele
Republicii Moldova, în Federaţia Rusă.
La nivel de Legislative
 20-22 octombrie 2002: vizita în Republica Moldova a dlui Ghenadii

Selezniov, Preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei
Ruse;
 09-10 iunie 2003: vizita în Republica Moldova a dlui Egor Stroev,
Preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse;
 20-21 februarie 2004: vizita în Federaţia Rusă a dnei Eugenia Ostapciuc,
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova;
 întrevederile dlui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii
Moldova, cu dl Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei
Ruse, (09.09.2005, New-York şi 17.11.2005, Sankt-Petersburg);
 12-15 aprilie 2006: vizita la Moscova a grupului parlamentar de prietenie,
condus de dna Eugenia Ostapciuc, preşedintele fracţiunii parlamentare a
PCRM;
 20-23 martie 2007 şi 15-17 octombrie 2007: şedinţele I şi a II a
Comitetului interparlamentar pentru colaborare între Parlamentul
Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse;
 18-20 mai 2008: vizita în Republica Moldova a dlui Serghei Mironov,
Preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse;
 30 iunie 2008 şi 13 octombrie 2008: şedinţele III şi a IV a Comitetului
interparlamentar pentru colaborare între Parlamentul Republicii Moldova şi
Adunarea Federală a Federaţiei Ruse;
 27-28 octombrie 2008: vizita în Republica Moldova a dlui Boris Grîzlov,
Preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse;
 24-25 noiembrie 2008: întrevederile dlui Marian Lupu, Preşedintele
Parlamentului Republicii Moldova, cu dl Boris Grîzlov, Preşedintele
Dumei de Stat a Federaţiei Ruse şi cu dl Serghei Mironov, Preşedintele
Consiliului Federaţiei al Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei ordinare a
Adunării Interparlamentare CSI de la Sankt-Petersburg.
 7 februarie 2011: întrevederea dlui Marian Lupu, Preşedintele
Parlamentului Republicii Moldova, cu dl Boris Grîzlov, Preşedintele
Dumei de Stat a Federaţiei Ruse.
 16 mai 2011: întrevederile dlui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului
Republicii Moldova, cu dl Serghei Mironov, Preşedintele Consiliului
Federaţiei al Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei ordinare a Adunării
Interparlamentare CSI de la Sankt-Petersburg.
 26 martie 2012: întrevederea dlui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului
Republicii Moldova, cu dna Valentina Matvienko, Preşedintele Consiliului
Federaţiei al Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei ordinare a Adunării
Interparlamentare CSI de la Almatî.
 29 noiembrie 2013: întrevederea dlui Marian Lupu, Preşedintele
Parlamentului Republicii Moldova, cu dna Valentina Matvienko,
Preşedintele Consiliului Federaţiei al Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei
ordinare a Adunării Interparlamentare CSI de la Sankt-Petersburg.
 17 aprilie 2014: întrevederea dlui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului
Republicii Moldova, cu dl Serghei Narîşkin, Preşedintele Dumei de Stat a
Federaţiei Ruse şi cu dna Valentina Matvienko, Preşedintele Consiliului
Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei
ordinare a Adunării Interparlamentare CSI de la Sankt-Petersburg.
 17 aprilie 2015: întrevederea dlui Andrian Candu, Preşedintele
Parlamentului Republicii Moldova, cu dl Serghei Narîşkin, Preşedintele
Dumei de Stat a Federaţiei Ruse şi cu dna Valentina Matvienko,
Preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse,
în cadrul şedinţei ordinare a Adunării Interparlamentare CSI de la Sankt-
Petersburg.
 18 ianuarie 2017: întrevederea dlui Igor Dodon, Preşedintele Republicii
Moldova cu dna Valentina Matvienko, Preşedintele Consiliului Federaţiei
al Adunării Federale a Federaţiei Ruse, în cadrul vizitei oficiale în
Federaţia Rusă.
La nivel de Şefi de Guverne
 05 octombrie 2001: vizita în Republica Moldova a dlui Mihail Kasianov,

Prim-ministru al Federaţiei Ruse;
 întrevederile Prim-miniştrilor RM şi FR (30.05.2002, 24.10.2002,
Moscova);
 25 aprilie 2003: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Vasile Tarlev,
Prim-ministru al Republicii Moldova;
 20 februarie 2008: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Vasile Tarlev,
Prim-ministru al Republicii Moldova;
 23 mai 2008: întrevederea doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al
Republicii Moldova, cu dl Vladimir Putin, Preşedinte al Guvernului
Federaţiei Ruse, în cadrul şedinţei Consiliului Şefilor de Guverne CSI de la
Minsk;
 20 iunie 2008: vizita de lucru în Federaţia Rusă a doamnei Zinaida
Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova;
 14 noiembrie 2008: vizita oficială în Republica Moldova a dlui Vladimir
Putin, Preşedinte al Guvernului Federaţiei Ruse;
 14, 17 ianuarie 2009: vizitele de lucru în Federaţia Rusă ale doamnei
Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova;
 22 mai 2009, Astana: întrevederea bilaterală a doamnei Zinaida Greceanîi,
Prim-ministru al Republicii Moldova, cu domnul Vladimir Putin,
Preşedinte al Guvernului Federaţiei Ruse;
 20 noiembrie 2009, Yalta (Ucraina), Reuniunea Consiliului Şefilor de
Guvern al CSI, întrevederea bilaterală a dlui Vladimir Filat, Prim-ministrul
Republicii Moldova, cu dl Vladimir Putin, Preşedintele Guvernului
Federaţiei Ruse;
 21 mai şi 19 noiembrie 2010, Sankt-Petersburg: întrevederea dlui Vladimir
Filat, Prim-ministrul RM, cu omologul său rus, dl Vladimir Putin, cu
ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI.
 18 octombrie 2011, Sankt-Petersburg: întrevederea dlui Vladimir Filat,
Prim-ministrul RM, cu dl Vladimir Putin, Preşedintele Guvernului
Federaţiei Ruse, cu ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI;
 30 mai 2012, Duşanbe: întrevederea dlui Vladimir Filat, Prim-ministrul
RM, cu dl Dmitri Medvedev, Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, cu
ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI.
 10-12 septembrie 2012, Moscova: vizita de lucru în FR a dlui Vladimir
Filat, Prim-ministrul RM, întrevederi cu dl Vladimir Putin, Preşedintele
FR, dl Dmitri Medvedev, Prim-ministrul FR, dl Serghei Narîşkin,
Preşedintele Dumei de Stat a FR.
 28 septembrie 2012: întrevederea Prim-ministrului Republicii Moldova V.
Filat cu Prim-ministrul Federaţiei Ruse Dm.Medvedev, cu ocazia
participării la şedinţa Consiliului Şefilor de Guvern CSI de la Yalta.
 21 noiembrie 2013, Sankt-Petersburg: întrevederea dlui Iurie Leancă,
Prim-ministrul RM, cu dl Dmitrii Medvedev, Preşedintele Guvernului
Federaţiei Ruse, cu ocazia reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI;
 7 februarie 2014, Soci: întrevederea dlui Iurie Leancă, Prim-ministrul RM,
cu dl Dmitrii Medvedev, Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, cu
ocazia participării la ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă;
 29 mai 2015, întrevederea dlui Chiril Gaburici, Prim-ministrul RM, cu dl
Dmitrii Medvedev, Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, cu ocazia
reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI, or. Burabai, Republica
Kazahstan.
 6 iunie 2016: întrevederea dlui Pavel Filip, Prim-ministrul RM, cu dl
Dmitrii Medvedev, Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, cu ocazia
reuniunii Consiliului Şefilor de Guvern al CSI, or. Bişkek, Republica
Kîrgîză.
La nivel de Miniştri ai Afacerilor Externe
 05 noiembrie 2001: vizita de lucru în Republica Moldova a dlui Igor

Ivanov, Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse;
 13-14 iulie 2004: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Andrei Stratan,
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova;
 6 aprilie 2007: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Andrei Stratan,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova;
 29 mai 2008: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Andrei Stratan,
Republicii Moldova.
 23 februarie 2009: vizita de lucru în Republica Moldova a dlui Serghei
Lavrov, Ministru al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse;
 5 mai 2009: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dlui Andrei Stratan,
Republicii Moldova.
 8 octombrie 2009: vizita la Chişinău a dlui Serghei Lavrov, Ministrul
Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, cu ocazia reuniunii Consiliului
Miniştrilor Afacerilor Externe al CSI. Întrevederea cu dl Iurie Leancă,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
 1 decembrie 2009, Viena: întrevederea dlui Iurie Leancă, Viceprim-
ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu dl Serghei
Lavrov, Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, cu ocazia
reuniunii anuale a Miniştrilor Afacerilor Externe din cadrul OSCE;
 27 mai 2010, Moscova: Vizita în Federaţia Rusă a dlui Iurie Leancă,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în
cadrul căreia a fost semnat Planul consultărilor interministeriale pentru
anul 2010.
 29 martie 2011, Moscova: Vizita în Federaţia Rusă a dlui Iurie Leancă,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în
cadrul căreia a fost semnat Planul consultărilor interministeriale pentru
anul 2011 şi Programul interguvernamental de colaborare umanitară.
 22 noiembrie 2011, Chişinău: vizita de lucru a dlui Serghei Lavrov,
Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în cadrul căreia a fost
semnat Planul consultărilor interministeriale pentru anul 2012.
 24 iulie 2013: vizita de lucru în Federaţia Rusă a doamnei Natalia
Gherman, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova.
 4 aprilie 2014: vizita de lucru în Federaţia Rusă a dnei Natalia Gherman,
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu
ocazia reuniunii Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe al CSI.
Întrevederea cu Serghei Lavrov, Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei
Ruse.
 4 aprilie 2016: vizita de lucru în Federaţia Rusă a domnului Andrei Galbur,
Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova.
2. Relațiile comercial-economice
Ministrul economiei – Oleg Calmîc
Dezvoltarea relaţiilor economice moldo-ruse este definită de prevederile
Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi
Federaţia Rusă pentru anii 2009-2020, semnat la Chişinău la 14 noiembrie
2008.
Monitorizarea realizării Programului se efectuează de Comisia
interguvernamentală moldo-rusă de colaborare economică. În conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 221 din 30.04.2015 cu privire la comisiile
interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, ştiinţifică şi
tehnică, componenţa comisiei moldo-ruse este următoarea:
 Octavian CALMÎC, viceprim-ministru, ministru al economiei, preşedinte al
Părţii moldoveneşti a Comisiei;
 Eduard GRAMA, ministru al agriculturii şi industriei alimentare,
vicepreşedinte al Părţii moldoveneşti a Comisiei;
 Leonora MOROŞAN, consultant principal, direcţia relaţii economice
bilaterale şi cooperare cu organizaţiile internaţionale financiare, ministerul
economiei, secretar al Părţii moldoveneşti al Comisiei.
A XIV-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru
colaborare economică a avut loc la 29 noiembrie 2016, la Moscova,
Federaţia Rusă.
Relaţiile economice bilaterale

Actualul cadru juridic bilateral între Republica Moldova şi Federația Rusă
include 163 documente, ce acoperă majoritatea domeniilor de cooperare.
Principalele acorduri cu caracter economic semnate între părţi sunt:
 Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse
privind colaborarea comercial-economică, semnat la 09.02.1993, la
Moscova, intrat în vigoare la 09.02.1993;
privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit şi pe proprietate, semnat la 12.04.1996, la Moscova,
intrat în vigoare la 06.06.1997;
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la
17.03.1998, la Moscova, intrat în vigoare la 18.07.2001;
privind cooperarea industrială semnat la 30.10.1998, la Moscova, intrat în
vigoare la 23.06.2000.
Dezvoltarea relaţiilor economice moldo-ruse este definită de prevederile
Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi
Federaţia Rusă pentru anii 2009-2020, semnat la Chişinău la 14 noiembrie
2008. Monitorizarea realizării Programului se efectuează de Comisia
interguvernamentală moldo-rusă de colaborare economică. În conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr.544 din 04.05.2016 cu privire la comisiile
interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, științifică şi
tehnică, componența comisiei moldo-ruse este următoarea:
 Octavian CALMÎC - viceprim-ministru, ministru al economiei, preşedinte
al Părţii moldoveneşti a Comisiei;
 Ministru al agriculturii și industriei alimentare, vicepreședinte al Părții
moldovenești a Comisiei;
 Leonora MOROȘANU - şef interimar al Direcţiei relații economice
bilaterale și cooperare cu organizațiile internaționale financiare, Ministerul
Economiei, secretar al Părţii moldoveneşti a Comisiei.
A XIV-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru
colaborare economică a avut loc în perioada 28-29 noiembrie 2016, la
Moscova, Federaţia Rusă. Cea de-a XV-a şedinţă a Comisiei urmează a fi
organizată la Chişinău, Republica Moldova.
Relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă în
anul 2016
(conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova)
Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Federaţia Rusă pe
parcursul anului 2016 a înregistrat suma de 768,4 mil. USD. Comparativ cu
anul 2015, comerţul exterior s-a micşorat cu 1% sau cu 8 mil. USD. După
valoarea volumului schimburilor comerciale înregistrate, Federaţia Rusă s-
a situat pe locul 2 printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, cu o
pondere de 12,7% în comerţul total al Republicii.
Exportul de mărfuri a înregistrat suma de 233,2 mil. USD, micşorându-se
cu 3,1% sau cu 7,5 mil. USD față de anul precedent. Federaţia Rusă a
ocupat locul 2 în topul ţărilor în care Republica Moldova a efectuat
operațiuni de export, cu o pondere de 11,4% în exportul total al Republicii
Moldova.
Importul de mărfuri efectuat în Republica Moldova din Federaţia Rusă a
însumat 535,2 mil. USD şi a înregistrat o scădere cu 0,1% sau cu 490 mii
USD în raport cu anul 2015. Federaţia Rusă s-a poziționat pe locul 2 în
topul ţărilor din care Republica Moldova a efectuat operațiuni de import,
cu o pondere de 13,3% în importul total al ţării.
Soldul balanţei comerciale înregistrat în perioada examinată a fost negativ
şi a constituit -302 mil. USD.
Program de colaborare economica intre Republica Moldova si Federatia
Rusa pentru perioada 2009 - 2020
3. Relațiile în domeniul educației, culturii și social.
Cooperarea socio-umanitară
 Martie 2002: Zilele culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă;
 Septembrie 2003: Zilele culturii Federaţiei Ruse în Republica Moldova;
 Septembrie 2007: Zilele culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă;
 Octombrie 2008: Zilele culturii Federaţiei Ruse în Republica Moldova;
 Septembrie 2011: Zilele culturii Federaţiei Ruse în Republica Moldova;
 Septembrie 2012: Zilele culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Ucra

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ucra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ucraina.

Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina reprezintă relațiile

Moldovenii + românii (0.8% în total) sunt a doua minoritate etnică

Principalele vizite bilaterale

Principalele vizite bilaterale

Tema: Relațiile bilaterale dintre RM și România

Starea tensionata, de incertitudine, a durat pana in primavara anului 2005,

Nr. Ponder Ponder

Animale vii si produse ale

Produse ale regnului

Grasimi si uleiuri animale

Produse ale industriei

Mase plasice, cauciuc si

Piei crude/tabacite, blanuri

Lemn, carbune lemn, pluta,

Pasta lemn, hartie, carton

Materii textile si art. din

Articole piatra, ipsos,

Perle, pietre si metale

Metale comune si articole

Masini, aparate, 140729.7

Aparate optice, foto si de

20 Marfuri si produse diverse 32856.10 4.2% 13363.40 3.9%

21 Alte marfuri 979.80 0.1% 4.00 0.0%

4. Relațiile în domeniul educației, culturii și social.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” a fost inaugurat la Chisinău

La nivel de Şefi de State

 20-22 octombrie 2002: vizita în Republica Moldova a dlui Ghenadii

La nivel de Şefi de Guverne

 05 octombrie 2001: vizita în Republica Moldova a dlui Mihail Kasianov,

La nivel de Miniştri ai Afacerilor Externe

 05 noiembrie 2001: vizita de lucru în Republica Moldova a dlui Igor

Relaţiile economice bilaterale

S-ar putea să vă placă și