Aplicatie_ efectele evolutiei cursului de schimb asupra operatiunilor de comert exterior_ situatia cu

Cx/pret, Cy/pret elastice ( E c/p > 1)

Partea a- II-a: GA; efectete deperecierii Ron vs. USD (pe termen scurt -TS, pe termen lung-TL), beneficiile
exportatorului in moneda nationala (in termini nominali si reali); Termenii schimbului (Tsch) sau raportul
de schimb (Rsch)

Presupunem că un agent economic din România produce bunul „X” la preţul (cost + profit) de 54000 RON şi îl
exportă în SUA, respectiv exista un agent economic care importă din SUA produsul „Y” al cărui preţ unitar este
de 10 000USD.

In tabelul de mai jos aveţi înregistrată evoluţia cursului de schimb şi a cantităţilor exportate (Qx) şi importate
(Qy) pentru cele două bunuri. In plus, trebuie menţionat faptul că pentru exporturi şi importuri cantitaţile sunt
date la fiecare moment de timp ţinând cont de elasticitatea supraunitară a cererii pentru bunurile „X” şi „Y” în
raport cu preţurile acestora (E c/p). Cursul de schimb al leului evoluează în funcţie de factorii conjuncturali
macroeconomici şi de intervenţiile BNR pe piaţa valutară.

Timp Curs de schimb Qx (u.m.) Qy (u.m.)

To 1USD= 2,7 RON 5.000 15.000
T1 1USD= 3 RON (deprecierea RON vs. USD) 10.000 12.500
T2 1USD= 2,5 RON (aprecierea RON vs. USD) 1.000 17.500
Unde u.m. = unitate de masura (poate fi bucata, tona, metru cub etc.)
Cerinţă:
Presupunând că între România şi SUA nu mai există alte fluxuri comerciale, nu exista alte elemente care sa
influenteze preturile produselor X si Y (taxe vamale, etc.), determinaţi nivelul soldului balanţei comerciale
bilaterale (analiza se face din perspectiva României) si determinati modul in care evolutia cursului de schimb
influenteaza activitatea comerciala bilaterala !!!! Comentaţi rezultatele !!!!

Pint. X = 54.000 RON/buc.

Pext. Y = 10.000 USD/buc.
C x/pret = elastica
C y/pret = elastica
Csch = cursul de schimb

- Cerinta 1: determinati indicatorul GA

Raportul dintre totalul exporturilor şi totalul importurilor reprezintă gradul de acoperire al importurilor prin
export (GA). Un sold activ (exporturi > importuri) corespunde unui GA >100%, un sold pasiv (exporturi <
importuri) unui GA < 100%, iar o balanţă echilibrată (exporturi = importuri) unui GA = 100%.

1
Sold balanţă comercială România – SUA = Total exporturi - Total importuri = 301.600.000 USD
- 450.000.000 USD = - 148.400.000 USD sold deficitar al balantei comerciale bilaterale Romania –
SUA => GA (gradul de acoperire al importurilor prin exporturi ) < 100%

Exp
GA (%) = -------------
Imp

Sau GA (%) = Exp : Imp = 301.600.000 USD : 450.000.000 USD = 0,67 =67% < 100% =>
=> Exporturile asigura 67% din valuta necesara achitarii obligatiilor de plata la extern generate de importuri

- Cerinta 2: efectele deprecierii RON pe TS, TL

Efectele deprecierii monedei nationale
Comentarii: Deprecierea leului ( momentul T1) determină ieftinirea exporturilor româneşti pe piaţa externă şi
scumpirea importurlor pe piaţa internă, cu efecte pozitive asupra soldului balanţei comerciale. La momentul T2
aprecierea leului produce efecte inverse celor de la momentul T1.
Atenţie: Deprecierea monetară – este favorabilă exportatorilor numai pe termen scurt (TS) şi
numai dacă reducerea cursului de schimb al monedei naţionale este mai accelerată decât reducerea puterii de
cumpărare interne a acesteia [puterea de cumpărare este afectată de inflaţie]. Diferenţa între gradul de
depreciere şi reducerea puterii de cumpărare reprezintă un fel de primã pentru export, care poate permite
reducerea preţului de export, fără diminuarea câştigului în monedă naţională. Acest fenomen este cunoscut drept
dumping valutar. Politica de depreciere îşi poate atinge scopul numai atunci când cererea pentru produsele de
export este elastică faţă de preţ.
Pe termen lung (TL) şi la nivel macroeconomic, deprecierea monedei naţionale, ca instrument de
stimulare a exporturilor, conduce, de regulă, la înrăutăţirea raportului de schimb al ţării care îşi depreciează
moneda naţională şi la deteriorarea poziţiei acesteia în economia mondială şi în comerţul mondial (are loc o
deformare a specializării sale internaţionale, în comparaţie cu avantajele sale comparative reale). Pe termen
lung, o astfel de măsură ar determina pentru ţara exportatoare şi o scurgere de venit naţional în afara

2
graniţelor *, chiar dacă firmele exportatoare nu pierd în moneda naţională. De aceea, o astfel de metodă
nu este recomandabilă pe termen lung.

SAU:
Deprecierea RON are la nivel MICROECONOMIC DACA:

efecte “+” pe (de firma exportatoare/ Cx/pret extern = elastica (elasticitatea ↑ )

TERMEN SCURT de exportator)

R depreciere > R inflatiei
Deprecierea RON are la nivel MACROECONOMIC DEOARECE:

efecte “-” pe (de economie nationala) -deterioreaza termenii schimbului (Tsch)

sau raportul de schimb (Rsch) => sunt
TERMEN LUNG
subevaluati factorii de productie (FP)
utilizati pt. obtinerea bunului/bunurilor
pentru export
-deterioreaza pozitia tarii in economia
mondiala si comertul international
(deformeaza specializarea internationala)

 Pierdere de venit national (VN) sau

scurgere de venit national catre
exterior

- Cerinta 3: determinati beneficiile exportatorului in moneda nationala

Presupunem ca in T0T1 (cand RON depreciat vs. USD) ,exportatorul converteste valuta obtinuta din export in
moneda nationala! Determinati castigul nominal si cel real al exportatorului in moneda nationala (∆ val.exp.,
echivalent in RON) in (T0T1), daca inflatia este de 7% in perioada de analiza? Dar daca inflatia este 40% ?

Dar sporul de profit daca rata profitului in perioada de analiza este de 30% ?

T0: Val. Exp. (echivalent in RON conform inregistrarilor contabile ale exportatorului) = Val.exp.(in USD la To)
x curs de schimb la To = 100.000.000 USD x 2,7 RON/USD = 270.000.000 RON
T1: Val.exp (echivalent in RON conf. inreg.contabile) = 180.000.000 USD x 3 RON/USD = 540.000.000 RON
3
∆ val.exp. nominala (in RON) = Val. Exp (in RON la T1) – val.exp. (in RON la T0) = 540.000.000 RON -
270.000.000RON = 270.000.000 RON
Rπ = rata profitului = 30 % => cheltuielile = 70% ; ∏ = profit
∏ (T0) = Rπ x val. Exp. (in RON, T0)

∏ (T0) = 30% x 270.000.000 RON = 81.000.000 RON

∏ (T1) = 30% x 540.000.000 RON = 162.000.000 RON
∆∏ (in termeni nominali) = ∏ (T1) - ∏ (T0) = 162.000.000 RON – 81.000.000 RON = 81.000.000 RON

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Beneficiile in termini REALI (atunci cand exista inflatie in T0T1):

!!! Atentie:
-T0: perioada de baza/de referinta => nu este afectata de inflatie
- in intervalul de timp T0T1 preturile cresc generalizat in economie (cand este inflatie) =>
indicatorii la T1 sunt afectati de inflatie !!!

I = indicator economic (salariu, productia nationala , PIB, PNB, VN etc)

I r = Indicator real
In = indicator nominal
Rinflatie = rata inflatiei

Ir = In : (100% + Rinflatiei)

De ex. presupunem:
La T0: Salariul = 6 RON
Pret paine = 2 ron/buc
Puterea de cump. = 3 paini

Inflatia (in T0T1) = 50%

La T1; Sal. = 6 RON

Pret paine = 3 ron/buc
Puterea de cump. = 2 paini
4
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

La T1:
-Daca inflatia este de 7%

Impactul inflatiei asupra val. exp. (echiv. In RON):

=> Val. Exp. reala (in RON, T1) = Val. Exp. Nominala (in RON la T1) : 107% = 540.000.000 RON : 1,07 =
504.672.897 RON
∆ val.exp. reala (in RON) = Val. Exp reala (in RON la T1) – val.exp. (in RON la T0) = 504.672.897 RON -
270.000.000 RON = 234.672.897 RON

Impactul inflatiei asupra profitului exportatorului :

∏ n (T1) = 162.000.000 RON
∏ r (T1) = ∏ n (T1) : (100% + 7%) = 162.000.000 RON: 107% = 151.401.869 RON =>

∆∏ (r) = ∏ (r, T1) - ∏ (T0) = 151.401.869 RON – 81.000.000 RON = 70.401.869 RON

Pe fundalul deprecierii RON vs. USD au fost stimulate exporturile de produse cu cerere elastica, dar in
contextul convertirii valutei in moneda nationala, diferenta dintre π (real) si π (nominal) reprezinta
pierderea de putere de cumparare determinata de inflatia de 7% .

∏ (T0) =81.000.000 RON

∏ (T1) n = 162.000.000 RON
∏ (T1) r = 151.401.869 RON

5
SAU:
-------------------------------------------∆∏ N (+)
------------------------I-------------------------------------------------I
----------------------81.000.000---------151.401.869------------162.000.000
------------------------I----------------------I--------------------------I-------------------> ∏ (ron)
-----------------∏ (To) --------------∏ r (T1) ---------------------∏n(T1)
------------------------I----------------------I
----------------------------∆∏ R (+)----------------------└→ pierdere de putere de cumparare
determinata de inflatia de 7%

Daca ∏ ar fi reinvestit pentru achizitionarea materiei prime “MP” destinata continuarii productiei, atunci
la T1, cand este inflatie de 7% , cu suma de 162.000.000 RON pe care o detine in contul bancar ar
achizitiona acea cantitate din materia prima MP pe care fi putut sa o cumpere la T0 cand nu este inflatie,
dar cu suma de 151.401.869 RON

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Exemplificare:
Presupunem ca la T0, Pret (MP) =100.000 RON/tona
R inflatie (T0T1) = 7%
6
La T1: Pret MP (T1) = (100% + R inflatie) x Pret MP (T0) =>

La T1, Pret MP = 107% x 100.000 RON/tona = 107.000 RON/tona

Q = cantitatea
Q(MP) la T1 reprezinta puterea de cumparare a agentului economic, conferita de ∏ nominal (T1) !!!
La T1: Q (MP)= ∏ nominal (T1) : Pret (MP, T1) = 162.000.000 RON : 107.000 RON/tona ≈1514,01869 tone

- Cantitatea ( Q (MP) ) de 1514,01869 Tone cu cat ar fi fost cumparata la T0, cand nu era inflatie?

La T0 cand nu era inflatie, Q (MP) de 1514,01869 tone se achizitioneaza cu suma de: Val. MP (T0) = Q(MP,
la T1)x Pret (MP, T0) = 1514,01869 Tone x 100.000 RON/tona = 151.401.869 RON => echivalent
∏ r (T1)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

R depreciere RON vs. USD (T0T1)= [Csch (T1) – Csch (T0)] : Csch (T0) = ( 3 RON/USD – 2,7 RON/USD )
: 2,7 RON/USD = 0,3 : 2,7 = 0,1111 = 11,11%
R depreciere RON > R inflatie
11,11 % > 7 %

R inflatie = 40%
ATENTIE: In termeni nominali nu se schimba nimic in calcule !!! =>
∆ val.exp. nominala (in RON) = Val. Exp (in RON la T1) – val.exp. (in RON la T0) = 540.000.000 RON -
270.000.000RON = 270.000.000 RON

- T1: daca inflatia este 40% => val exp. Reala (in RON la T1) = 540 mil. RON : 140% = 385.714.285 RON
∆ val.exp. reala (in RON) = 385714285 RON – 270.000.000 RON = 115.714.285 RON

ATENTIE: In termeni nominali nu se schimba nimic in calcule !!! =>

∏ (T0) = 30% x 270.000.000 RON = 81.000.000 RON
∏ (T1) = 30% x 540.000.000 RON = 162.000.000 RON
∆∏ (in termeni nominali) = ∏ (T1) - ∏ (T0) = 162.000.000 RON – 81.000.000 RON = 81.000.000 RON

7
∏ r (T1) = ∏ n (T1) : 140% = 162.000.000 RON : 1,4 = 115.714.285 RON
∆ ∏ (r) = ∏ r (T1) - ∏ (T0) = 115.714.285 RON – 81.000.000 RON = 34.714.285 RON

∏ (T0) =81.000.000 RON

∏ (T1) n = 162.000.000 RON
∏ (T1) r = 115.714.285 RON

-------------------------------------------∆∏ N (+)
------------------------I-------------------------------------------------I
-----------------81.000.000----115.714.285----------------- 162.000.000
------------------------I---------I---------------------------------------I-------------------> ∏ (ron)
-----------------∏ (To) -----------∏ r (T1) ---------------------∏n(T1)
------------------------I----------I
----------------------------∆∏ R (+)---------------------└→ pierdere de putere de cumparare
determinata de inflatia de 40%

Daca ∏ ar fi reinvestit pentru achizitionarea materiei prime “MP” destinata continuarii productiei, atunci
la T1, cand este inflatie de 40% , cu suma de 162.000.000 RON ar achizitiona acea cantitate din materia
prima MP pe care fi putut sa o cumpere la T0 cand nu este inflatie, cu suma de 115.714.285 RON
∏ = profit
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Exemplificare:
Presupunem ca la T0, Pret (MP) =100.000 RON/tona
R inflatie (T0T1) = 40%

Pret MP (T1) = (100% + Rinflatie) x Pret (MP, T0)

La T1, Pret MP = 140% x 100.000 RON/tona = 140.000 RON/tona
La T1: Q (MP)= ∏ nominal (T1) : Pret (MP, T1) = 162.000.000 RON : 140.000 RON/tona ≈1157,14285 tone
8
 - Cantitatea ( Q (MP) ) de 1157,14285 tone cu cat ar fi fost cumparata la T0, cand nu era inflatie?

La T0, Q (MP) de 1157,14285 tone s-ar fi achizitionat cu suma de:

Val. MP (T0) = Q(MP, la T1) x PretMP(T0) = 1157,14285 tone x 100.000 RON/tona = 115.714.285 RON =>
∏ r (T1)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Daca exista inflatie galopanta, si in T0T1 preturile cresc generalizat in economie cu 110% !!! =>
Rinflatie (T0T1)= 110%

∏ (T0) =81.000.000 RON

∏ (T1) n = 162.000.000 RON
∏ (T1) r = ∏ (T1) n : (100% + Rinflatie) = 162.000.000 RON : (100% + 110%) = 162.000.000 RON: 210%
∏ (T1) r = 77.142.857 RON

∆∏ (nominal) = ∏ n (T1) - ∏ (T0) = 162.000.000 RON – 81.000.000 RON = 81.000.000 RON => ∆∏ n (+)

∆∏ (real) = ∏ r (T1) - ∏ (T0) = 77.142.857 RON – 81.000.000 RON = - 3.857.142 RON => ∆∏ r (-)

∆∏n (+)
----------------------------------------------I----------------------------------------I
------I---------------------------------------I----------------------------------------I ------------ > ∏ (RON)
∏r(T1) =77.142.857RON ∏ (T0)= 81.000.000 RON ∏ n (T1) = 162.000.000
-----I----------------------------------------I
∆∏ r (-)
I--------------------------------------------------------------------------------- I => pierdere de putere de cumparare
determinata de inflatia de 110 % !!!

Daca ∏ ar fi reinvestit pentru achizitionarea materiei prime “MP” destinata continuarii productiei, atunci
la T1, cand este inflatie de 110% , cu suma de 162.000.000 RON ar achizitiona acea cantitate din materia
prima MP pe care fi putut sa o cumpere la T0 cand nu este inflatie, cu suma de 77.142.857RON

9
Exemplificare:
Presupunem ca la T0, Pret (MP) =100.000 RON/tona
R inflatie (T0T1) = 110%

Pret MP (T1) = (100% + Rinflatie) x Pret (MP, T0)

La T1, Pret MP = 210% x 100.000 RON/tona = 210.000 RON/tona
La T1; Q (MP)= ∏ nominal (T1) : Pret (MP, T1) = 162.000.000 RON : 210.000 RON/tona ≈ 771,42857 tone

- Cantitatea ( Q (MP) ) de 771,42857 tone cu cat ar fi fost cumparata la T0, cand nu era inflatie?

La T0, Q (MP) de 771,42857 tone s-ar fi achizitionat cu suma de: Val. MP (T0) = Q(MP)x Pret MP( T0) =
771,42857 tone x 100.000 RON/tona = 77.142.857RON => echivalentul ∏ r (T1)

Daca ∏ (T0)= 81.000.000 RON ar fi fost integral folosit pentru achizitionarea MP, care ar fi fost puterea
de cumparare conferinta la ∏ (T0) ?
La T0, Pret MP = 100.000 RON/tona
Q (MP, la T0) = ∏ (T0) : Pret MP (La T0) = 81.000.000 RON : 100.000 RON/tona = 810 tone

- Cerinta 4: cum au evoluat Tsch (Rsch)

Evolutia termenilor schimbului Tsch (raportului de schimb- Rsch) in intervalul T0 – T1 – T2 = ?

Corelaţia dinstre structura schimburilor cu străinătatea şi mărimea câştigului din comerţ poate fi explicată
cu ajutorul termenilor schimbului. Termenii schimbului exprimă raportul în care diferite ţări schimbă între ele
bunuri şi servicii şi implicit, posibilităţile lor de a obţine câştiguri din comerţul internaţional.

10
 I P mediu unitar EXP

Tsch. = -------------------------------- x 100

I P mediu unitar IMP

Unde: I P mediu unitar EXP = indicele pretului mediu unitar pt. exporturi
I P mediu unitar IMP = indicele pretului mediu unitar pt. importuri

Pentru aplicatia noastra, unde avem un singur bun la export si un singur bun la import, folosim formula:

P extern (X)

Tsch sau Rsch = -----------------------

P extern (Y)

P ext (X ) = 20.000 USD/ buc. la T0

= 18.000 USD/ buc. la T1
= 21.600 USD/ buc. La T2

P ext (Y ) = 10.000 USD / buc (Pext Y = constant, la T0, T1, T2)

Timp Curs de schimb

To 1USD= 2,7 RON
T1 1USD= 3 RON (deprecierea RON vs. USD)
T2 1USD= 2,5 RON (aprecierea RON vs. USD)
11
T0 = perioada de baza

La To: Tsch = 20.000 USD/ buc : 10.000 USD/buc = 2 => 1 buc. (X) = 2 buc. (Y) => Prin vanzarea pe
piata externa a 1 buc. din bunul X se asigura valuta necesara importului a 2 buc. din bunul Y. Acesta reprezinta
raportul de schimb produs contra produs.

La T1: T sch = 18.000 USD/buc : 10.000 USD/buc = 1,8 => 1 buc (X) =1,8 buc. (Y) => Atunci cand se
depreciaza moneda nationala, cu acelasi efort la export ( 1 buc. din bunul X) se importa o cantitate mai mica
din bunul Y (1, 8 buc. Y in T1 fata de 2 buc. Y in T0)

∆ Qy (T1 vs. T0) = Qy (T1) – Qy (T0) = 1,8 buc. Y – 2 buc. Y = - 0,2 buc. Y
∆ Qy (%) = ∆ Qy : Qy (To) = -0,2 buc. Y : 2 buc.Y = -0,1 = - 10 %

=> deprecierea monedei nationale determina deteriorarea Tsch cu 10% in T1 vs. T0, pt. Romania in relatiile
comerciale cu SUA !!!

La T2: Tsch = 21.600 USD/ buc : 10.000 USD/buc = 2.16 => 1 buc. (X) = 2,16 buc. (Y) => Atunci cand
se apreciaza moneda nationala, cu acelasi efort la export ( 1 buc. din bunul X) se importa o cantitate mai mare
din bunul Y (2,16 buc. Y in T2 fata de 2 buc. Y in T0)
∆ Qy (T2 vs. T0) = Qy (T2) – Qy (T0) = 2.16 buc. Y – 2 buc. Y = 0,16 buc. Y
∆ Qy (%) = ∆ Qy : Qy (To) = 0,16 buc. Y : 2 buc. Y = 0.08 = 8 %
=> aprecierea monedei nationale determina ameliorarea Tsch cu 8% in T2 vs. T0, pt. Romania in relatiile
comerciale cu SUA

!!! Atentie: deprecierea monedei nationale => subevaluarea factorilor de productie folositi pt. obtinerea
bunurilor destinate exportului
Pint X = 54.000 RON/buc.

Pext. X (T0) = 20.000 USD

Pext. X (T1) = 18.000 USD

12
Presupunem ca Pret X (in RON) = cost + ∏ = [ 30 % capital + 60 % munca + 10 % pamant]* + marja de
profit a producatorului => factorii de productie sunt subevaluati cand se depreciaza moneda nationala ,
<=> la T0 echivaleaza 20.000 USD, iar la T1 (cand RON depreciat vs. USD) aceeasi factori de productie
echivaleaza doar 18.000 USD !!!

!!! ∆ P ext X (in intervalul T0T1) = P ext X (T1) – P ext X (T0) = 18.000 USD/buc – 20.000 USD/buc = - 2.000
USD/buc.

*Factorii de productie = capitalul, munca, pamantul !!!

13