2.

Factori determinani ai cursului de schimb i condiiile paritii internaionale

2.1. Factori determinani ai cursului de schimb 2.2. Rata dobnzii i teoria paritii ratei de dobnd 2.3. Inflaia i teoria paritii puterilor de cumprare 2.4. Efectul Balassa-Samuelson

1.

Cursul de schimb se modific n timp FACTORI:

1. FACTORI FINANCIARI 2. FACTORI ECONOMICI:
1. Rata dobnzii 2. Restricii legate de circulaia capitalurilor 1. Inflaia 2. Nivelul PIB (ritmul de cretere al PIB) 3. Implicarea statului

5 3 4

 1 reflect paritatea acoperit a ratelor de dobnd (CIP) 2 paritatea puterilor de cumprare (PPP) 3 reflect relaia internaional a lui Fisher 4 - eficiena pieei valutare 5 paritatea neacoperit a ratelor de dobnd (UIP)

Cum lum decizia de realiza un plasament n RON sau n EUR cunoscnd elementele de mai jos?! Tabelul 1:

DEPOZIT N RON DEPOZIT N EURO

1lun 4%

MATURITATE 3 luni 6 luni 4,25% 4,25% 1,75% 1,95%

1 an 4,5%

1,7%

2,20%

CUM SE VA MODIFICA VALOAREA

INFORMAII IMPORTANTE:

DEPOZITULUI REALIZAT cunoaterea RATEI DOBNZII CUM SE VA MODIFICA CURSUL DE SCHIMB determinarea rentabilitii DE APRECIERE/DEPRECIERE VALUTEI.

celor dou plasamente cu aceeai unitate de msur. cunoaterea GRADULUI

Ratele de dobanda practicate de o banc comercial pe piaa romneasc Nu putem spune (doar analiznd ratele de dobnd) care depozit este mai avantajos. depozitul n EUR sunt mai puin atractive dect cele n RON.

5 pai:

PAS 1: utilizarea

pentru a determina preul n lei a unui depozit de 1 EUR

EUR/RON: 4,3577 1 EUR = 4,3577 RON

PAS 2: determinarea rentabilitii

depozitului n EUR (presupunem c vrem s realizm un plasament pe 1 an):

1 EUR ( 1+4,5%) = 1,045 EUR (suma ncasat peste 1 an)

 PAS 3: suma anticipat (n RON) a se

obine din plasamentul n EUR (

( 1,045 * 4,5) = 4,7025

):

Deponentul anticipeaz o depreciere a leului,

cursul spot anticipat pentru 1 an EUR/RON: 4,5

PAS 4: Rentabilitatea % n RON a

plasamentului n EUR:

PAS 5: comparm cele dou plasamente:

Plasament RON: 4,5% Plasament EUR evaluat n RON: 7,9%

(4,7025 4,3577)/4,3577 = 7,9% anual

 Cotaie

Randamentul plasamentului n

EUR/RON:

RON: Randamentul plasamentului n EUR evaluat n RON:

 RISCUL

LICHIDITATEA

Piaa valutar echilibrat depozitele

denominate n toate valutele tranzacionate la un moment dat pe pia ofer aceeai rat de dobnd exprimat cu aceeai unitate de msur.
PARITATEA (Keynes) RATELOR DE DOBND

 Depozitele

perfect substituibile:
acelai risc aceeai maturitate
TEORIEI:

IPOTEZELE

Pe pia nu exist oportuniti de arbitraj

Pornim de la piaa romneasc:

plasamentul n RON (este unul cert): Plasamentul n EUR (este incert):

TEORIA PARITII RATELOR DE DOBND = modificarea cursului

de schimb este dat de diferenialul ratelor de dobnd

CIP (cazul in care investitorul se acoper mpotriva riscului printr-o tranzacie Forward) UIP (investitorul este neacoperit mpotriva riscului ca urmare a evoluiei cursului de schimb pe pia fa de anticiprile investitorului)

f=

F=

adic

e % S e S

Existena unui numr mare de participani (ageni raionali) care urmresc maximizarea profitului; Lipsa barierelor de tranzacionare sau a costurilor de tranzacionare Preurile de pe pia sunt ajustate n permanen de ageni pe baza informaiilor noi ce ajung pe pia Participanii de pe pia sunt neutrii la risc.

 Definete

eficiea pieelor financiare n funcie de modul n care informaiile existente pe pia sunt reflectate n pre:
EFICIEN SLAB EFICIEN SEMIFORTE EFICIEN FORTE

Prezena unor erori n ceea ce privete anticiparea cursului de schimb; Activele financiare nu sunt perfect substituibile (risc diferit, grad de lichiditate diferit); Existena costurilor legate de tranzaciile internaionale, precum i interveniile statului.

Rata inflatiei, teoria paritatii puterilor de cumparare si cursul real de schimb

20

 Indiferent

de piata pe care ne situam, pretul aceluiasi produs, evaluat cu aceeasi unitate de masura este acelasi. Autor:
La

GUSTAV CASSEL (1918)

LEGEA PRETULUI UNIC

baza acestei teorii se afla

21

Daca doua bunuri, pe doua piete diferite, sunt identice, atunci vor avea acelasi pret (evaluat cu aceeasi unitate de masura) Ca urmare, pe termen lung, cursul de schimb tinde catre nivelul de echilibru determinat conform relatiei de mai sus (arbitraj).
22

Spre deosebire de Legea pretului unic, teoria PPP vizeaza un cos reprezentativ de produse.

TEORIA PPP:

Reflecta egalitatea dintre pretul in RON al

cosului de consum reprezentativ din Romania si pretul in lei al cosului de consum din zona EUR

In

aceste conditii, puterea de cumparare a RON este aceeasi, atat in Romania, cat si in Zona Euro.
23

 Cresterea

preturilor in Romania

scade puterea de cumparare a RON o depreciere proportionala a monedei nationale scade cererea din ZE pentru bunurile romanesti, deprecierea monedei nationale si, deci, alinierea cursului de schimb la nivelul determinat pe baza PP

24

ABSOLUTA:

Determinarea SPPP ridica probleme, deoarece indicii de pret:

nu contin aceleasi informatii la nivelul celor doua tari analizate. difere ca modalitate de deteminare (indice cu baza fixa, cu baza in lant)

RELATIVA:

25

Piete financiare sunt perfecte:

absenta controlului administrativ; absenta costurilor de tranzactionare; absenta fiscalitatii

Pietele bunurilor sunt perfecte; Structura consumului este identic In conditiile in care inflatia este foarte mica in tara cu care se face comparatia, relatia PPP se poate aproxima ca fiind:

26

Modificarea relativa a cursului de schimb (la termen) este determinata de diferentialul de inflatie dintre cele doua tari Ca urmare, daca inflatia in Romania creste, comparativ cu ZE, moneda nationala se va deprecia.

27

1.

2. 3.

Modificarea fluxurilor comerciale (exporturile & importurile nu se modific instantaneu pe baza unei simple diferene de pre (poate fi ocazional) preul nu este singurul factor n decizia de a cumpra/vinde un bun; Corelaia dintre modificarea costurilor de producie i variaia preurilor nu este verificat pe termen scurt

Existenta barierelor comerciale Structurarea bunurilor in: comercializabile si necomercializabile Practicile monopoliste si oligopoliste (preturile fiind stabilite diferit, in functie de piata) Diferente in ceea ce priveste masurarea indicilor de pret.
29

De multe ori se aprecieaza ca evolutia cursului nominal de schimb influenteaza competitivitatea externa a unei tari. Elementul pe baza caruia putem aprecia acest aspect este, insa, CURSUL REAL DE SCHIMB.

= cursul nominal de schimb ajustat cu nivelul preturilor inregistrate in cele doua tari care se compara. = reflecta pretul relativ al unui cos de bunuri
30

Cand moneda nationala se depreciaza, suntem tentati sa spunem ca exporturile cresc si importurile scad si, ca urmare, economia romaneasca devine mai competitiva pe piata externa, conducand, astfel, la reducerea deficitului de cont curent. Afirmatia este adevarata doar pe termen scurt (preturile aferente tranzactiilor internationale fiind fixe).

Importurile si exporturile sunt influentate, in realitate, de evolutia lui Q

31

Competitivitatea unei economii pe piata externa este influentata de modul in care evolueaza preturile pe cele doua piete care se compara. Deci evolutia soldului contului curent este influentata atat de cursul nominal de schimb, cat si de evolutia preturilor pe cele doua piete.

32

Scaderea cursului real de schimb pretul cosului european de bunuri este mai mic comparativ cu cel romanesc. Bunurile europene sunt mai ieftine decat cele romanesti:
din ZE creste puterea de cumparare a leului in ZE. creste deficitul de cont curent

sunt stimulate importurile romanesti

33

Efectul Balassa Samuelson

 Bela

Balassa:

economist maghiar (1928 1991) doctorat in economie obtinut la Yale University profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins

 Paul

Anthony Samuelson (1915-2009)

Nascut in 1915 (Indiana -SUA) Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief) Din 1947 profesor la MIT

 Premiul

Nobel pentru Economie (1970) primul american care a ctigat acest premiu
for the scientific work through which he has developed static and dynamic economic theory and actively contributed to raising the level of analysis in economic science".

Modelul cunoscut sub denumirea de Efectul

Balassa- Samuelson

(sau Efectul HarrodBalassaSamuelson sau

Efectul RicardoVinerHarrod BalassaSamuelsonPennBhagwati (aa l considera Samuelson)

realizat independent de cei doi economisti n 1964 alternativ la teoria paritii puterilor de cumprare, privind modul de determinare pe termen lung a cursului de schimb.

Cursul de schimb in tarile in curs de dezvoltare este subevaluat (comparativ cu cel determinat pe baza PPP)

 Pentru

a explica diferenele de preuri ce se nregistraz pe dou piee diferite pentru a explica de ce nivelul

preurilor este mai mare n cazul rilor dezvoltate dect n cazul rilor n curs de dezvoltare

Critica teoria PPP aceasta nu ine cont de structura bunurilor i serviciilor la nivelul unei economii i, ca urmare, nici de variaiile diferite de preuri la nivelul acestora

Vine s explice i alte aspecte care vizeaz rile n curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate:
tendina de apreciere n termeni reali a monedelor rilor n curs de dezvoltare ca urmare a evoluiei preurilor T i NT Inflaia mai ridicat n rile n curs de dezvoltare fa de cea din rile dezvoltate

Economia unei ri este mprit n dou sectoare: Preurile n sectorul T sunt influenate de piaa internaional (n condiiile n care fenomenul de globalizare este tot mai manifest), in acest sector fiind validata si teoria PPP Piata muncii este competitiva:
salariile din cele dou sectoare tind s se egalizeze cresterea salariilor reale din sectorul T este data de cresterea

TRADEBLES (T) NONTRADEBLES (NT)

productivitatii muncii

Preurile n sectorul T din ambele economii care se compar (una dezvoltat ex. Zona Euro, alta n curs de dezvoltare ex. Romnia) sunt asemntoare
DE CE?

Productivitatea muncii n cele dou ri este diferit (WTD>WTCD)

cele dou ri?

Care este efectul asupra preului forei de munc n

In cazul Romniei ar n curs de aderare la UME (criterii de convergen nominal, dar mai ales real): FENOMENUL DE CATCHING UP
diferenialul de productivitate n domeniul T, pe msur ce se asigur convergena, se diminueaz intre

cele doua tari ce se compara

ritmul de crestere al productivitatii muncii in domeniul T este mai mare decat cel din zona Euro.

La nivelul Romniei, WT> WNT

 Competiia

internaional; Infuzia de capital strin i tehnologie (FDI)

Pe piaa forei de munc, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifest tendina de egalizare a preului acesteia, indiferent de sectorul economic.
Adic:

PFM(NT) PFM(T) P bunurilor NT TD > P bunurilor NT TCD

Investiiile strine directe care pot duce la creterea productivitii i n sectorul NT Creterea nivelului de trai care conduce la creterea cererii de produse NT DAR WNT nu poate depi WT, iar creterile salariale vor fi mai mari n sectorul T dect n cel NT.

2 factori eseniali:
mobilitatea forei de munc:
din sectoarele cu salarii mai mici (NT) ctre cele cu salarii mai mari (T)

puterea sindicatelor
presiuni pentru creterea salariilor ct mai aproape de cele din sectorul T acoperirea prin salarii a creterilor anticipate de preuri

Ca urmare, dac:
i
PT (TD) PT (TCD) PNT (TD)> PNT (TCD)

Atunci: diferenele majore dintre cele dou ri din punct de vedere al preurilor nu se vor nregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble.

Cheltuielile n sectorul NT sunt trecute pe costuri creterea preurilor n sectorul NT (noi presiuni inflaioniste)

Concluzie:

Cu ct diferenialul de W este mai mare ntre T i NT

cu att creterea preurilor pe segmentul NT va fi mai mare creterea inflaiei n ara vizat (creterea IP) Dac IPZE < IPRO atunci se nregistreaz o apreciere n termeni reali a monedei naionale (conform Th. PPP)