CONTRACTUL de locațiune

Definiție:
Locațiunea este contractul care transmite folosință temporară a unui bun de la una dintre părți,
numită locator, celeilalte părți, numită locatar, în schimbul unei sume de bani, numită chirie.
Durata locațiunii poate fi determinată sau Potrivit art. 1783 Noul Cod Civil, „Locațiunile nu
nedeterminată se pot încheia pentru o perioadă mai mare de
- pe termen de un an, în cazul locuințelor 49 de ani”.
nemobilate sau spațiilor pentru exercitarea
activității unui profesionist;
- pe durata „pentru care s-a calculat chiria", în
cazul bunurilor mobile ori în acela al camerelor
sau apartamentelor mobilate;
- pe durata locațiunii imobilului, în cazul
bunurilor mobile puse la dispoziția locatarului
pentru folosință unui imobil.
Locațiunea este un contract consensual, care se Potrivit art. 1781 Noul Cod Civil, „Contractul de
încheie prin simplul acord de voințe al părților locațiune se consideră încheiat îndată ce părțile
(fără vreo altă formalitate). au convenit asupra bunului și prețului”.
Locatorul se obligă să asigure folosință Locațiunea este un contract bilateral
temporară a lucrului, iar locatarul se obligă să (sinalagmatic), întrucât creează obligații pentru
plătească chiria. ambele părți contractante.
- atunci când părțile au căzut de acord cu privire Potrivit art. 1781 Noul Cod Civil, „contractul de
la condițiile și clauzele contractului preconizat, locațiune se consideră încheiat îndată ce părțile
se formează acordul de voințe au convenit asupra bunului și prețului”
(consimțământul, element esențial la încheierea în consecință, dispozițiile art. 1781 Noul Cod
contractului însă, nu și suficient); Civil, trebuie înțelese în sensul că locațiunea se
- pentru formarea consimțământului este consideră încheiată îndată ce au fost îndeplinite
suficient ca părțile să convină numai asupra condițiile de capacitate, obiect, cauză și formă,
bunului și a prețului (urmând ca, referitor la alte iar pârțile au consimțit, cel puțin „asupra
condiții și clauze, să se poată conveni și ulterior bunului și prețului”.
încheierii locațiunii, de exemplu privind durata
etc.).
Concluzie: În schimbul unei sume de bani, un proprietar al unui bun pune în folosința altei
persoane, bunul lui. Pentru a nu încălca legea se face contractul de locațiune sau închiriere unde
ambele părți trebuie să fie de acord pentru valabilitatea actului.

Student: Stroe Ramona-Nicoleta

Grupa: 1731C

Data: 05.06.2022

Semnătură: