CONTRACTUL DE ARENDARE

Contractul de arendare constituie o varietate a contractului de locatiune din dreptul comun, prin care o parte, numita arendator, se obliga sa transmita celeilalte parti, numita arendas, folosinta unor bunuri agricole pe o durata determinata, in schimbul unui pret numit arenda. Acest contract fiind reglementat prin Legea arendarii nr.16/1994 (modificata prin Legea.nr.58/1995 si Legea.nr.65/1998 pentru modificarea si completarea Legii.nr. 16/1994). Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. 16/1994 insemnand ca in completarea celor doua acte normative se aplica, in conditiile aratate, regulile particulare la arendare prevazute in Codul Civil (art.1454_ Dac, prin contractul de arendare, se arat o ntindere mai mic sau mai mare dect are fondul n realitate, arenda nu se va scdea i nu se va spori dect n cazurile i dup regulile cuprinse la titlul vinderii, articolul 1327_ si urm., care n-au fost abrogate expres de lege), iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun, arendarea fiind o varietate a acesteia. in completarea acestor norme, se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie, intrucat contractul de arendare are natura pur civila. Ca si locatiunea, arendarea este un contract sinalagmatic, cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. Tot astfel, este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Daca un bun agricol se transmite, in vederea folosintei sau exploatarii temporare, cu titlu gratuit, contractul este nul ca arendare, dar poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de comodat, daca lucrul s-a predat, acest comodat fiind un contract real si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege, la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare, deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare, nu o pot face nici cu titlu gratuit . Spre deosebire de locatiune, care este un contract consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un contract solemn . Potrivit art.6 din Legea nr. 16/1994, sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. Rezulta ca, prin derogare de la principiul consensualismului, consacrat de Codul civil, legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem, deci sub sanctiiunea nulitatii absolute. In cazul nerespectarii formei scrise sau in cazul neinregistrarii daca contractul nu a fost pus in executare, nu se pun probleme; nici una dintre parti nu poate emite pretentii fata de cealalta parte. Insa, daca contractul incheiat verbal sau neinregistrat a fost pus in executare intrucat contractul este nul si nulitatea este imputabila ambelor parti, raporturile dintre ele nu pot fi solutionate in conformitate cu dispozitiile care guverneaza arendarea, ci in lumina regulilor si principiilor aplicabile raporturilor extracontractuale ca de exemplu: imbogatire fara justa cauza, revendicare etc.).

In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea, respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune. Partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice. Potrivit legii, sub sanctiunea nulitatii absolute, arendasul nu poate subarenda, total sau partial, bunurile agricole arendate, chiar daca arendatorul ar fi de acord, fiind interzise si oficiile de arendasi. Desi legea nu prevede expres, interdictia de a subarenda atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare, caci cesiunea dreptului de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea.. Astfel fiind, nu se poate admite nici schimbul intre doi arendasi, schimbul reprezentand in materie de locatiune o dubla cesiune. Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in agricultura, deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune. Din aceasta cauza, nici locatarul nu poate aduce ca aport social folosinta bunului inchiriat, daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul locatorului .De aici ne dam seama ca arendasul, nu poate incheia un contract de arendare in calitate de arendator, acesta fiind considerat incheiat intuitu personae. Interzicand expres subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas, in mod exceptional, Legea nr. 16/1994_astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.65/1998_permite cesiuea contractului de catre arendas;in calilate de cedent, daca sunt indeplinite cele doua conditi: existenta acordului scris al arendatorului si cesiunea sa se faca sotului arendasului sau descendentilor acestuia care au peste 18 ani. Contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani. Datorita faptului ca arendarea este un contract sinalagmatic are un dublu obiect si anume: bunurile arendate si arenda. Prin bunuri agricole arendabile se inteleg terenuri cu destinatie agricola, amenajari piscicole, etc. Aceste bunuri care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie precis si complet determinate. In ceea ce priveste arenda, aceasta se stabileste de bun acord a ambelor parti, sub forma de bani sau sub forma unor produse agricole; sau ambele, arenda mixta. Durata arendarii, care va fi stipulata in contract, este determinata deasemenea de cele doua parti. Potrivit art.9 din Legea. nr. 16/1994 si art.5 din Legea. nr.54/1998, arendasul, persoana fizica, are drept de preemptiune, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din extravilan, arendate. Arendasul avand acest drept de preemptiune numai in conditiile in care este o persoana fizica, arendarea are ca obiect terenuri agricole situate in extravilan, instrainarea terenului agricol se face prin vanzare. Legii nr.54/1998 art.5-11 si art.14, ca drept comun in materia dreptului de preemptiune exercitat cu ocazia vanzarii de terenuri agricole situate in extravilan. Potrivit art.8 alin.1 arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere mai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, exploatarii agricole, iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii care nu sunt in sarcina arendasului, fiind aplicabile dispozitiile art.1425 C.civ. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului. Potrivit art.8 alin.2, arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in conditiile stabilite, de a mentine potentialul

productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate obligatii contractuale. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent, tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante, in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv. Potrivit art.8 alin.3 arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate. Arendasul trebuie sa plateasca arenda, in natura, bani sau ambele la termenele si la locul de plata prevazute in contract.La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform procesului verbal facut la predare, iar in lipsa se prezuma ca le-a primit in buna stare (art. 1431-1432 comb. cu art.1421 alin.l C.civ.). Riscul pieirii fortuite, dupa cum am vazut, se suporta de arendator. In caz de incendiu, arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate, daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii. Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate - care, potrivit raporturilor contractuale dintre parti, sunt in sarcina arendatorului - instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art.8 alin.4), adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului, cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. Taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului. Iar pe plan financiar, fiind considerat agricultor, el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate, beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas, se aplica dreptul comun. In acest sens, legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie, "in conditiile legii", rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale - art.1439 alin.2 C.civ.) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art.24). Deoarece legea prevede rezilierea prin justitie, se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de drept, fara interventia justitiei, nu pot produce efecte. Ca in orice situatie si in acest caz exista anumite riscuri . Legea nr. 16/1994, art 21 spune asa: In contractul de arendare, de comun acord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale. De asemenea, de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. Dupa cum se poate observa, prin cele doua dispozitii citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de arendare, prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta, iar aceasta posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. Pentru rezolvarea problemei, trebuie sa se precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. 16/1994, problemele urmeaza sa fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile, care completeaza dispozitiile legii speciale. In art.21 alin.1 se face referire la calamitati naturale, iar in alin.2 la cazuri fortuite si de forta majora, ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere juridic. In realitate, calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora, in prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. lar aceasta problema vizeaza, in ambele cazuri, suportarea pagubelor rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata cazului fortuit ori fortei majore. In materie de arendare, problema privind riscul contractului se pune sub doua aspecte :

In caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul contractului este suportat de arendator, in calitate de debitor al imposibil de executat, care nu mai poate cere arendasului executarea obligatiei corelative, adica plata arendei. Practic, in caz de pieire totala, contractul se desface de drept, iar in caz de pieire partiala, arendasul poate cere, dupa imprejurari, fie o reducere proportionala din arenda, fie rezilierea judiciara a contractului daca scopul pentru care s-a incheiat contractul nu mai poate fi realizat (art.l423C.civ.). Mai dificila este problema in caz de pieire fortuita, totala sau partiala - nu a bunurilor arendate - ci a recoltei, a productiei. Daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta si dat fiind ca Legea nr. 16/1994 nu reglementeaza problema, ea urmeaza sa fie solutionata tot in lumina legislatiei civile care completeaza materia, respectiv dispozitiile din Codul civil referitoare la contractul de arendare. - astfel, daca arenda a fost stipulata sub forma unei cote-parti din productie, din recolta realizata, pierderea recoltei se suporta proportional de ambele parti. Deoarece arenda este procentuala, adica in functie de recolta ce se realizeaza, orice nerealizare fortuita a recoltei se suporta proportional de ambele parti. Daca recolta a fost culeasa si deci pieirea vizeaza nu recolta, ci produsele agricole culese, riscul va fi suportat de proprietarul produselor, respectiv de catre ambele parti, proportional, daca arenda reprezinta o parte din productie, in natura, deoarece si arendatorul este coproprietarul produselor, atat inainte, cat si dupa culegerea lor. Daca arenda se plateste nu in natura, ci in bani, arendatorul nu suporta riscul pieirii produselor dupa recoltare, pentru ca nu are calitatea de proprietar al produselor culese, fiind creditorul unei creante banesti. Prin derogare de la regula, daca contractul s-a incheiat pe un an si inainte de a fi fost culeasa, a pierit cel putin jumatate din recolta arendasul are dreptul sa ceara o reducere proportionala din arenda. Iar daca contractul a fost incheiat pe mai multi ani si a pierit, inainte de a fi fost culeasa, cel putin jumatate din recolta unui an, Codul civil a adoptat sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai; arendasul nu poate cere o scadere din arenda daca pierderea s-a compensat prin precedentele recolte. lar daca anii precedenti n-au produs excedente suficiente si contractul ramane in vigoare pentru viitor, instanta poate acorda numai un scazamant provizoriu, compensatia urmand a se face la finele contractului. Privind suportarea riscurilor. Dupa cum am vazut, partile sunt libere sa stabileasca in contract clauze referitoare la suportarea riscurilor (art.21 din Legea nr. 16/1994), Asemenea clauze trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate, fiind de stricta interpretare. De exemplu, daca una dintre parti si-a asumat riscul cazurilor fortuite, clauza urmeaza sa fie interpretata in favoarea ei (art.983 C.civ.), ca referindu-se la cazuri fortuite ordinare nu si la cele extraordinare (art.1461 C.civ.). Asa cum am vazut, in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie rezilierea contractului, potrivit dreptului comun. In caz de pieire - totala sau partiala - a bunurilor arendate, precum si in cazul desfiintarii titlului arendatorului, sunt aplicabile, de asemenea, regulile dreptului comun.

In schimb, denuntarea unilaterala nu este aplicabila arendarii, deoarece ea se incheie pe o durata determinata. Legea prevede insa ca prin acordul partilor, contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen. Este avuta in vedere o intelegere realizata pe parcursul executarii contractului, iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. In urma modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr. 65/1998, s-a adoptat o alta reglementare. Astfel, potrivit art.211 alin.1,contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. Pentru aceasta, mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti, in termen de 30 de zile de la data decesului. Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti, afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. In plus, mostenitorii arendasului decedat - pentru a putea continua raporturile de arendare - trebuie sa fie persoane majore; daca mostenitorii sunt minori, contractul inceteaza prin deces. Aceasta din urma conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului, ci la capacitatea de munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. In cazul decesului arendatorului, consideram ca varsta mostenitorilor este indiferenta; daca sunt minori sau persoane puse sub interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege Pentru cazul decesului arendasului, legea mai prevede ca, daca sunt mai multi mostenitori, ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. Daca mostenitorii nu se inteleg, la cererea oricaruia dintre ei, judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna, prin ordonanta presedintiala, pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare.Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului, respectiv arendasului decedat, de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate. Existenta contractului de arendare nu atrage indisponibilizarea bunurilor arendate. Daca arendasul nu intelege sa exercite dreptul de preemptiune sau nu are acest drept intrucat instrainarea nu se face prin vanzare ori nu are ca obiect terenuri agricole din extravilan, contractul de arendare va fi opozabil dobanditorului in conditiile prevazute de lege in materia locatiunii de imobile, cu deosebirea ca, potrivit Legii nr.16/1994, sunt opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local, indiferent de durata arendarii.

BIBLIOGRAFIE: L. LEFTERACHE, C.M. CRCIUNESCU, Legea arendrii nr. 16/1994 comentat i adnotat, Editura All Beck, Bucureti, 2000; Prof. univ. dr. FRANCISC DEAK _ Tratat de drept civil;

L. POP, Dreptul de proprietate i dezmembrmintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001. Un exemplu de contract : Contract de arendare1) Incheiat astazi la .................................................. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. ....................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social in ..................................,(localitatea) str. ........................................ nr. ......, bloc ......, scara ......., etaj ........., apartament ................, judetul/sectorul ......................, avand codul unic de inregistrare nr. .................................., atribut fiscal .................................. si numar de ordine in registrul comertului ........../..../...., contul nr. .................................. deschis la ...................., telefon ....................., fax .................................., reprezentata prin .................................., cu functia de ........., in calitate de arendator si sau 1.1. ...................................................... (numele si prenumele) cu domiciliul in ................................,(localitatea) str. ........................... nr. ......, bloc .........., scara ........, etaj ......., apartament ........, judetul/sectorul ......................... nascut(a) la data de ............................... in ............................. judetul/sectorul ....................., (ziua, luna, anul) (localitatea) fiul (fiica) lui ............................... si al(a) ................................., avand actul de identitate seria ........... numarul ......, eliberat de ..........................., la data de ..................., codul numeric personal .................................., in calitate de arendator si 1.2. S.C. ............................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in ..........................,(localitatea) str. ...................... nr. ....., bloc .........., scara ...., etaj ........, apartament ......, judetul/sectorul ...................., avand codul unic de inregistrare nr. ................., atribut fiscal .......................... si numar de ordine in registrul comertului ............/ ............./ ..........., contul nr. ....................... deschis la .........................., telefon .........................., fax ......................., reprezentata prin ..............................., cu functia de ............................., in calitate de arendas sau 1.2. ................................................(numele si prenumele) cu domiciliul in .............................., (localitatea) str. .................................., nr. ........, bloc ......, scara ........, etaj ......., apartament ........., judetul/sectorul ........................., nascut(a) la data de ..............................., in ...................., judetul/sectorul ..........................., (ziua, luna, anul) (localitatea) fiul (fiica) lui ................................ si al(a) ............................., avand actul de identitate seria ........... numarul ..............., eliberat de ............................., la data de ...................., codul numeric personal ......, in calitate de arendas au convenit sa incheie prezentul contract de arendare cu respectarea urmatoarelor clauze: ............................

fiul (fiica) lui ................................ si al(a) ............................., avand actul de identitate seria ........... numarul ..............., eliberat de ............................., la data de ...................., codul numeric personal ......, in calitate de arendas au convenit sa incheie prezentul contract de arendare cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2) 2.1. Arendatarul incredinteaza arendasului urmatoarele bunuri: .............................................................................................................................. .................................................................................................................... . 2.2. Bunurile agricole arendate sunt cuprinse in inventarul anexa nr. ............... /sunt prezentate in planul de situatie anexa nr. ................ . III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Partile au convenit sa incheie prezentul contract de arendare pe termen de .................... ani3). 3.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de ....................., data la care incepe executarea contractului, a carui durata se incheie la data de ................... . 3.3. Prezentul contract poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor legii. 3.4. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostinteze in scris cealalta parte, cu cel putin 1 an inainte de expirarea duratei contractului, despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. 3.5. Prin acordul partilor, contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen. IV. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR 4.1. Drepturile si obligatiile arendatorului sunt urmatoarele: a) sa predea bunurile arendate la termenul si in conditiile prevazute in prezentul con- tract; b) sa primeasca arenda in bani si/sau in natura, stabilita prin contract; c) sa controleze, oricand, modul in care arendasul administreaza bunurile arendate; d) alte drepturi si obligatii prevazute de lege si de prezentul contract. Arendatorul garanteaza pe arendas impotriva oricarei evictiuni totale sau partiale in conformitatea cu prevederile legii. 4.2. Arendasul are urmatoarele drepturi si obligatii: a) sa foloseasca bunurile arendate ca un bun proprietar, in conditiile stabilite de prezentul contract; b) sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate; c) la incetarea contractului sa restituie arendatorului bunurile arendate4); d) sa plateasca arenda in bani si/sau in natura, in modalitatile si la termenul stabilite de prezentul contract; e) sa nu cesioneze contractul de arendare decat in conditiile legii;

f) sa asigure bunurile agricole, in vederea recuperarii daunelor produse de calamitati naturale; g) sa execute toate celelalte obligatii contractuale. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul dat, in prealabil in scris, de arendator si cu respectarea prevederilor legii. Arendasul nu poate, in nici un caz, sa subarendeze partial sau total bunurile care fac obiectul prezentului contract. Arendasul, cu acordul scris al arendatorului, poate sa cesioneze contractul de arendare sotului/sotiei, coparticipant/coparticipanta la exploatarea bunurilor agricole arendate sau descendentilor sai care au implinit varsta majoratului. Arendasul are drept de preemptiune5) (exercitat in conditiile legii) inaintea statului, in cazul instrainarii prin vanzare a terenului agricol din extravilan, arendat. V. PRETUL CONTRACTULUI 5.1. Partile au convenit ca arendasul sa plateasca o arenda6), dupa cum urmeaza: ........................................................................................................................ . 5.2. In cazul in care, inainte de a fi culeasa, recolta a pierit integral sau cel putin o jumatate din ea, ca urmare a unui caz fortuit7) sau de forta majora, arendasul poate obtine o reducere de pret, daca va face dovada indeplinirii urmatoarelor conditii: a) cauza pieirii totale sau partiale a recoltei sa se datoreze cazului fortuit sau de forta majora; b) pieirea recoltei sa fie anterioara culegerii ei; c) cel putin o jumatate din recolta sa fi pierit in mod fortuit8) sau din forta majora; d) pieirea suferita de arendas sa nu fi fost compensata din anii precedenti sau din anii urmatori. 5.3. Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului. 5.4. Impozitele datorate de arendas pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate se platesc conform dispozitiilor legale. 5.5 Taxele de redactare si inregistrare a contractului de arenda sunt in sarcina arendasului. VI. FORTA MAJORA 6.1. Nici una din partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator total sau partial a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 6.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ......................., producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vedere a limitarii (zile, ore) lui. 6.3. Daca in termen de ..............., de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au (zile, ore) dreptul sa notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.

6.4. Partile au convenit ca daunele produse de calamitati naturale, precum si pierderile totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite8) sau de forta majora sa fie suportate astfel: ...................................................................................................................... ..................................................................................................................... . VII. NOTIFICARILE INTRE PARTI 7.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. 7.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 7.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata, 7.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la pct. 7.1-7.3. VIII. LITIGII 8.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de ele/reprezentantii lor, dupa caz. 8.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, partile au convenit ca ele sunt de competenta instantelor judecatoresti sau pot fi rezolvate prin arbitraj. IX. REINNOIREA CONTRACTULUI 9.1. Fiecare parte contractanta este obligata sa aduca la cunostinta, in scris, celeilalte parti, cu cel putin 1 an inainte de expirarea prezentului contract, despre intentia sa de a-l reinnoi sau de a nu-l reinnoi. 9.2. In cazul in care partile se inteleg sa-l reinnoiasca, o pot face printr-un act aditional sau printr-un nou contract, cu respectarea prevederilor legii. X. CLAUZE FINALE 10.1. Contractul de arendare constituie titlu executoriu pentru plata arendei, la termenele si in modalitatile stabilite prin prezentul contract. 10.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta voia partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

10.3. Prezentul contract s-a incheiat in 3 (trei) exemplare, cate unul pentru fiecare parte si unul pentru Consiliul local al ................................................... . ARENDATOR ARENDAS

INREGISTRAT sub nr. ............................. din ........................... la Consiliul local al ................................................................. Secretar, LS ........................................ (Semnatura) Note 1. Contractul este civil atunci cand una sau ambele parti sunt persoane fizice, ori una dintre parti este persoana juridica iar cealalta persoana fizica si este comercial in cazul in care ambele parti sunt persoane juridice. 2. Obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinat si sa cuprinda: ?descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate; ?inventarul acestora si ?planul de situatie al terenurilor. Toate acestea vor putea constitui anexe la contractul de arendare. 3. Daca in contract nu s-a prevazut nici un termen, arenda se considera valabila pentru tot timpul necesar, astfel incat arendasul sa poata culege fructele. 4. In situatia in care arendasul este inlocuit cu un alt arendas, vechiul arendas este obligat sa lase noului arendas bunurile agricole si toate accesoriile lor, in cele mai bune conditii pentru executarea contractului de arenda. 5. Numai arendasul persoana fizica si numai pentru terenurile agricole din extravilan. 6. Plata arendei se face potrivit intelegerii partilor contractante si se executa la termenele si locul stabilite in contract. Elementele de stabilire a arendei pentru fiecare categorie de folosinta a terenului pot fi: suprafata; potentialul de productie; structura parcelara;relieful si gradul de accesibilitate a mecanizarii; posibilitatile de acces; distanta fata de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare;starea cladirilor; amenajarile de imbunatatiri funciare; alte dotari. In cazul terenurilor plantate cu vita-de-vie, pomi, arbusti fructiferi, hamei si duzi, arenda se poate stabili tinandu-se seama si de tipul de plantatie, varsta, soi, starea tehnica si biologica. In cazul efectivelor de animale, arenda se poate stabili in functie de specie, rasa, varsta, starea biologica, potentialul de productie si starea sanitar-veterinara a acestora. 7. Arendasul este considerat agricultor. 8. Sinonim cu forta majora in raspunderea contractuala. 9. Clauze necesare in special in cazul in care partile ?persoane juridice, dar utila si in alte cazuri. 10. In cazul in care la expirarea termenului, arendasul continua sa foloseasca bunurile agricole, partile se vor afla in fata unei rearendari (relocatiuni).