Marketing cultural

Prof. univ. dr. Călin Vegheş

Note de curs
Conceptul de marketing cultural
Marketingul cultural – scurta istorie

De la ce / de când
/ de unde pornim?

Lascaux
(~ 21000 ani î.d.Hr)
Reprezentăm
ce vedem și/sau
ce mâncăm!

Sursa imaginii: artlark.org

Marketingul cultural – scurta istorie

De la ce / de când
/ de unde pornim?

Altamira (Spania)
(~ 22000 ani î.d.Hr)
The “Royal Academy of
Rock Art” (Moore, 1934)

Sursa imaginii: http://en.museodealtamira.mcu.es/

Marketingul cultural – scurta istorie

De la ce / de când / de unde pornim?

Venus (din) Willendorf (Austria)

(~ 24000 ani î.d.Hr)
Reprezentăm ce ne dorim, de ce ne e
teamă sau ce respectăm:
Fertilitate, prosperitate, bogăţie
Zeităţi
Pornografie paleolitică (!?)
Jucării / Stră-stră...-moaşa bibelourilor (!?)

Sursa imaginii: http://www.descopera.ro/

Marketingul cultural – scurta istorie

De la ce / de când
/ de unde pornim?

Paleolitic
Homo Sapiens
~25-20000 ani î.d.Hr
Vânătoare-cules
Natura, viața
cotidiană, religia

Sursa imaginii: http://www.semitour.com/

Marketingul cultural – scurta istorie
Marketingul cultural – scurta istorie

Ce este arta?
“Un ansamblu de activităţi umane şi
rezultatele acestora, care implică, în
mod obişnuit, o abilitate creativă sau
tehnică”.
Producţia de opere de artă, critica de
artă, studiul istoriei artei şi diseminarea
estetică a artei
http://en.wikipedia.org/wiki/Art
încă 27 de răspunsuri găsiţi aici:
http://mentalfloss.com/article/57501/27-
responses-question-what-art

Sursa imaginii: http://www.christiansarkar.com/

Marketingul cultural – scurta istorie

Ce este cultura?
“Un ansamblu complex de
cunoştinţe, credinţe religioase, artă,
morală, obiceiuri şi al tuturor
celorlalte capacităţi şi obişnuinţe pe
care le dobândeşte omul ca membru
al societăţii”
Edward F. Tylor (1871).

Sursa imaginii: http://mrchaffersgrade.blogspot.ro/

Marketingul cultural – scurta istorie

O ipoteză de verificat:
Arta devine cultură prin marketing!
Marketingul cultural – scurta istorie

Philip Kotler a observat (1975) că

organizaţiile din domeniul artei
produc bunuri culturale şi astfel
intră în competiţie atât pentru
atenţia consumatorilor cât şi pentru
o parte a resurselor naţionale.

Sursa imaginii: http://www.makebelieve.gr/

Mokwa şi alţii (1980) au considerat

că rolul marketingului este de a
adecva creaţiile şi interpretările
artistice la audienţele potrivite.
Marketingul cultural – scurta istorie

Melillo a concluzionat (1983) că

artele au nevoie de principii şi
practici de marketing, diferite de
înţelesul şi aplicabilitatea lor
comercială, care să fie
transformate înainte de a fi
integrate în procesul de creaţie.

Diggle (1984) a definit marketingul

artelor prin prisma rolului acestuia
de a aduce un număr
corespunzător de oameni într-o
Sursa imaginii: http://www.dreamstime.com/
formă adecvată de contact cu
artistul.
Marketingul cultural – scurta istorie
Sursa imaginii:
http://www.blueprintcreativegroup.com/
Marketingul artelor (sau marketingul
cultural) a(u) evoluat în ultimele decenii
pe aceeaşi traiectorie ca şi marketingul
în sens larg, de la tranzacţional spre
relaţional.
Complexitatea marketingului în
ansamblu şi particularitățile artelor şi
culturii au generat o dificultate
semnificativă în definirea conceptului
de marketing cultural.
Ce este marketingul cultural?

Sursele imaginilor: http://commoms.wikimedia.org; http://izquotes.com/

Ce este marketingul cultural?

Sursele imaginilor: http://www.comicsbeat.com/; http://theunderfold.com

 Ce este marketingul cultural?

Definiţiile date marketingului cultural pot

fi grupate în două categorii:

► definiţii care îl privesc ca pe un mod

de înţelegere şi utilizare a conceptelor şi
instrumentelor de marketing în domeniul
culturii și/sau pe piața culturală;

► definiţii care îl privesc ca pe un mod

Sursa imaginii: http://www.seoinc.com/ de a utiliza conceptele şi instrumentele
de marketing la nivelul unor segmente
ale pieţei definite cultural.
Ce este marketingul cultural?

Marketingul cultural este arta de a

aborda şi atinge acele segmente de
piaţă potenţial interesate de
produsul cultural, concomitent cu
adaptarea la acesta a variabilelor
comerciale – preţul, distribuţia şi
promovarea, pentru a-l pune în
contact cu un număr suficient de
consumatori şi a susţine atingerea
unor obiective specifice misiunii
întreprinderii culturale.

Colbert, F., Nantel, J., Bilodeau, J., Pool, W.,

Marketing Culture and the Arts, HEC
Montreal, 2001
 Ce este marketingul cultural?

Marketingul artelor este procesul

managerial integrat care
facilitează atingerea obiectivelor
organizaţionale şi artistice prin
intermediul relaţiilor de schimb,
reciproc avantajoase, cu clienţii.

Sursa imaginii: http://artstomarket.com/

Hill, E., O’Sullivan, C., O’Sullivan, T.,
Creative Arts Marketing, Butterworth-
Heinemann, 2003
 Ce este marketingul cultural?

Marketingul cultural priveşte

aplicarea cunoştinţelor
referitoare la o piaţă definită
cultural în cadrul unor
strategii de abordare şi
influenţare a consumatorilor
din cadrul acesteia.
Marketingul cultural poate
Sursa imaginii: http://www.professionalacademy.com/ viza un public-ţintă extern
sau intern sau chiar un
anumit grup etnic...

Donna Anselmo, Marketing

Demystified, McGraw-Hill, 2010
 Ce este marketingul cultural?
Sursa imaginii: http://study.com/
Marketingul cultural este o
modalitate de transmitere a
unui mesaj publicitar sau a unui
mesaj referitor la o marcă către
un anumit grup cultural. Din ce
în ce mai multe companii
folosesc marketingul cultural
pentru a intra în atenţia unor
grupuri demografice specifice.
http://bx.businessweek.com/cultural-
marketing/
 Ce vrea marketingul cultural?

Marketingul cultural trebuie să urmărească obiective

de performanţă specifice (Arts Council of Great
Britain, 1992):
 să devină tot mai ştiinţific în demersul său – o mai
bună înţelegere a funcţionării instrumentelor sale;
 să considere într-o manieră mai consistentă
informaţiile despre piaţă – cunoştinţele despre
audienţele actuale şi cele potenţiale;
 să redefinească modul în care sunt percepute şi
abordate audienţele – cu o atenţie sporită acordată
comunicării şi relaţiei cu clientul;
 să contribuie la îmbunătăţirea infrastructurii şi
resurselor de marketing – financiare, umane şi
tehnice.

Sursa imaginii: http://blogs.forrester.com/

Marketing cultural

Prof. univ. dr. Călin Vegheş

Note de curs
Piața în marketingul cultural
Piata în marketingul cultural

Definirea pieţei în contextul marketingului

cultural trebuie să pornească de la conţinutul
culturii, privită ca domeniu de aplicabilitate al
marketingului.
În viziunea UNESCO (2001), cultura este un set de
trăsături distinctive spirituale, materiale, intelectuale şi
emoţionale ale societăţii sau ale unui grup social care nu
se limitează la artă şi literatură ci şi la stilurile de viaţă,
modalităţile de convieţuire, sistemele de valori, tradiţii şi
convingeri.
Piaţa în marketingul cultural

Pentru a defini piaţa în context cultural se poate porni de

la domeniile identificate de UNESCO (2009) pentru
măsurarea statistică a sectorului cultural:
 patrimoniu cultural şi natural
 spectacole şi evenimente
 arte vizuale şi meşteşuguri
 carte şi presă
 audio-vizual şi medii interactive
 design şi servicii creative
 patrimoniu cultural intangibil
Piata în marketingul cultural
Piata în marketingul cultural

 Patrimoniul cultural şi natural include entităţile şi activităţile

referitoare la muzee, locuri istorice şi situri arheologice, habitate
culturale şi patrimoniul natural.
Patrimoniul cultural include artefacte, monumente, grupuri de
clădiri şi situri purtătoare ale unor valori diferite – simbolice, istorice,
artistice, estetice, etnologice sau având o semnificaţie
antropologică, ştiinţifică şi socială.
Habitatele culturale reprezintă rezultatul integrării efortului uman şi
a naturii şi exprimă relaţia îndelungată şi intrinsecă între oameni şi
mediul lor natural (UNESCO 2007).
Patrimoniul natural include formaţiunile fizico-geografice,
geologice şi naturale, zonele definite care constituie habitatul unor
specii ameninţate de animale şi plante precum şi siturile naturale cu
valoare ştiinţifică, pentru conservare sau frumuseţe naturală
(UNESCO 1972).
 Piata în marketingul cultural
Pentru mulţi, patrimoniul cultural
înseamnă (se reduce la) obiectivele
incluse pe Lista Patrimoniului
Mondial:

• aceasta cuprinde 1121 obiective

de patrimoniu cultural şi natural
(dintre care 869 culturale, 213
naturale şi 39 mixte) din 167 de
state semnatare (dintr-un total de
189) ale Convenţiei privind
Patrimoniul Mondial;
• România apare pe listă cu Delta
Dunării (din 1991), mănăstirile din
nordul Moldovei (1993), mănăstirea
Horezu (1993), satele cu biserici
fortificate din Transilvania (1993),
cetăţile dacice din Munţii Orăştiei
(1999), centrul istoric al Sighişoarei
(1999) şi bisericile de lemn din
Maramureş (1999).

Mai multe informaţii la:

http://whc.unesco.org/en/list/
Piata în marketingul cultural
... dar România a nominalizat încă 14
obiective pentru Lista Patrimoniului
Mondial:
Mănăstirea Neamţ (1991)
Bisericile bizantine şi post-bizantine de la
Curtea de Argeş (1991)
Ansamblul Brâncuşi din Târgu Jiu (1991)
Ansamblul rupestru din Basarabi (1991)
Biserica Trei Ierarhi din Iaşi (1991)
Culele din Mica Valahie (1991)
Biserica din Densuş (1991)
Nucleul istoric al oraşului Alba Iulia (1991)
Masivul Retezat (1991)
Masivul Pietrosul Rodnei (1991)
Situl paleontologic Sânpetru (1991)
Pădurea seculară Slătioara (1991)
Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul pieţelor
oraşului (2004)
Vechile sate Hollókő şi Rimetea şi
împrejurimile acestora (2012)
Piata în marketingul cultural
La o privire foarte sumară, patrimoniul cultural al României include:
• 18429 lăcaşuri de cult aparţinând unui număr de 19 culte religioase (ortodox,
romano-catolic, reformat, baptist, adventist de ziua şaptea, evanghelic, ortodox de
rit vechi, mozaic, musulman, greco-catolic, unitarian, armeano-gregorian şi Martorii
lui Iehova)
• 20738 situri arheologice (apeducte, aşezări, ateliere de sticlărie, bazare, cariere/
mine, cetăţi, construcţii civile, militare şi religioase, descoperiri funerare,
monetare, de artefacte, locuire civilă sau militară, morminte, necropole, structuri de
cult / religioase, etc.)
• 775 cetăţi, construcţii defensive, fortificaţii antice, medievale sau moderne
• ~ 1500 monumente etnografice (de arhitectură populară) în aer liber
• 752 muzee cu profil arheologic, de artă, artă plastică şi artă religioasă, carte veche,
etnografie, istorie locală, istorie, istorie militară, memorialistic, numismatic, ştiinţă şi
tehnică, ştiinţele naturii
• 72497 bunuri clasate în patrimoniul cultural naţional mobil
Mai multe informaţii la: www.cimec.ro
Piata în marketingul cultural

 Spectacolele şi evenimentele se referă la toate

evenimentele culturale “live”.
Spectacolele pot fi realizate de către profesionişti
sau amatori şi se referă la activităţile de teatru,
dans, operă, etc.
Evenimentele includ festivaluri, sărbători sau târguri
care se produc pe plan local şi pot avea o natură
informală.

Sursele imaginii: www.facebook.com/marketing.ase.ro; www.ziuanews.ro; www.emaramures.ro; http://lideruldeopinie.ro/.

Piata în marketingul cultural

Sursele imaginii: http://www.southalabama.edu/art/

 Artele vizuale şi meşteşugurile includ artele fine –

pictura, desenul, sculptura, fotografia şi meşteşugurile
(artizanatul), la care se adaugă locurile în care sunt
expuse produsele specifice.
Piata în marketingul cultural

 Cartea şi presa se referă nu numai la activităţile de

tipărire a cărţilor, ziarelor şi revistelor, ci şi la publicaţiile
electronice sau virtuale, la biblioteci sau la târgurile de
carte.

Sursele imaginii: http://his.nicolas.free.fr/; http://www.bookfest.ro/

Piata în marketingul cultural

 Audio-vizualul şi mediile interactive includ, pe

lângă consacratele radio şi televiziune, filmul, producţia
video, transmisiile online şi noile forme de expresie
culturală având ca suport internetul – jocurile online,
portalurile web, site-urile web ale reţelelor sociale
(Facebook), podcasting-ul (YouTube).

Sursele imaginii: http://oscar.go.com/

Piata în marketingul cultural

 Designul şi
serviciile creative se
referă la activităţile
specifice modei,
designului grafic,
designului interior,
designului ambiental,
serviciilor arhitecturale
şi serviciilor publicitare.
Sursele imaginii: themadjack.files.wordpress.com
Piata în marketingul cultural

 Patrimoniul cultural intangibil include

practicile, reprezentările, expresiile, cunoştinţele,
abilităţile, precum şi instrumentele, obiectele,
artefactele şi spaţiile culturale asociate, pe care
comunităţile, grupurile sau indivizii le recunosc
ca parte a patrimoniului lor cultural (UNESCO,
2003).

Sursele imaginii: http://www.cimec.ro/

Piata în marketingul cultural

 Alături de patrimoniul cultural intangibil, UNESCO

include în segmentul domeniilor transversale şi
activităţile de arhivare şi conservare, de educaţie şi de
formare, echipamentele şi materialele-suport.
Piata în marketingul cultural

La cele şapte domenii (segmente ale pieţei culturale) se

adaugă, ca domenii conexe, turismul şi sportul &
activităţile recreative.

Turismul, în sine, nu poate fi considerat un domeniu al

culturii sau un segment al pieţei în contextul
marketingului cultural.

În viziunea UNESCO, includerea turismului ca domeniu

conex culturii vizează dimensiunile culturale ale
turismului descrise de turismul cultural, turismul spiritual
şi eco-turism.
Piata în marketingul cultural

În acest cadru, turismul cultural poate fi privit ca

“expediţii adaptate în culturi şi locuri diferite pentru a
învăţa despre oamenii, stilurile de viaţă, patrimoniul şi
artele specifice acestora într-o manieră informată, care
reprezintă valorile şi contextul istoric al acestora, inclusiv
experimentarea diferenţelor” (Steinberg, 2001).

Sportul şi activităţile de recreere se referă la

activităţile competiţionale profesioniste sau amatoare, la
activităţile de întreţinere fizică şi fitness, precum şi la
oricare alte activităţi de recreere (desfăşurate în parcuri
tematice sau de agrement, săli de jocuri, etc.).
Piata în marketingul cultural

UNESCO propune o abordare matricială în măsurarea statistică a sectorului

cultural: aceasta implică “încrucişarea” domeniilor culturale şi a celor
conexe cu etapele ciclului cultural folosind indicatori statistici specifici.
Piata în marketingul cultural

În contextul marketingului cultural, evaluarea pieţei presupune

măsurarea participării culturale a consumatorilor în formele: (1)
consumului cultural domestic, (2) consumului cultural în afara
domiciliului şi (3) consumului cultural identitar:
 Consumul cultural domestic (home-based / culture
d’appartement): timpul alocat urmării programelor TV, radio,
navigării pe Internet, etc.
 Consumul cultural în afara domiciliului (going-out / culture de
sortie): vizitele la diferitele locaţii culturale – cinematografe, teatre,
săli de spectacole, muzee, monumente, situri de patrimoniu, etc.
 Consumul cultural identitar (identity building / culture
identitaire): practici culturale amatoare, participarea în asociaţii
culturale, cultură populară, cultură etnică, practici comunitare,
cultura tinerilor.
Piata în marketingul cultural
Marketingul cultural “în actiune”

Ciclul cultural ilustrează

modul în care funcţionează
cultura, deci marketingul
cultural.

Cultura este rezultatul unor

procese succesive de
creaţie, producţie,
diseminare, expunere
(recepţie / transmitere) şi
consum / participare
(UNESCO, 2009).
Marketingul cultural “în actiune”

 Creaţia: apariţia şi
conceptualizarea ideii, respectiv
realizarea prototipului “produsului
cultural”;
 Producţia: realizarea formatului
cultural, procesele, instrumentele şi
infrastructura necesare realizării
Sursa imaginii: http://www.16beavergroup.org/
“produsului cultural”;
 Diseminarea: aducerea
“produsului cultural” în faţa
consumatorilor, prin intermediari sau
direct;
Marketingul cultural “în actiune”
Sursa imaginii: http://www.isssteags.gob.mx/
 expunerea / recepţia: locul de
consum al “produsului cultural” şi
furnizarea nemijlocită a unor
experienţe culturale unor
audienţe; transmiterea se referă la
transferul (fără caracter comercial)
de cunoştinţe şi abilităţi;
 consumul / participarea:
activităţile realizate de
consumatorii “produsului cultural”
şi audienţa evenimentelor şi
experienţelor culturale.
Marketingul intervine
la nivelul fiecărei etape
a ciclului cultural!
Marketingul cultural “în actiune”

Cultura exercită un impact semnificativ asupra dezvoltării

economice şi sociale deoarece:

 activele culturale pot contribui la dezvoltarea durabilă

a comunităţilor locale influenţând economic industriile
culturale şi contribuind la revitalizarea socială şi
culturală;
 cultura oferă oportunităţi importante pentru păstrarea
practicilor tradiţionale şi abordarea nevoilor unor grupuri
dezavantajate social (mai ales femei şi tineri);
 o parte importantă a industriilor culturale sunt
constituite din afaceri mici sau din afaceri de familie,
care reprezintă motorul dezvoltării locale.
Marketing cultural

Prof. univ. dr. Călin Vegheş

Note de curs
Produsul cultural
Produsul cultural

Ce este un produs cultural?

Bunurile şi serviciile culturale (Throsby, 2010):
 sunt rezultatul unui proces de creaţie
artistică / înglobează cel puţin un element
cultural
 transmit un mesaj simbolic (având anumite
semnificaţii) şi au o valoare mai mare celei
utilitare (funcţionale)
 conţin (cel puţin) un element de proprietate
intelectuală, respectiv pot fi atribuite unui /
unor creator(i)
Sursele imaginilor: http://www.dreamstime.com/; http://www.starrynightretreat.com/
Produsul cultural

Sursa imaginii: http://www.artmarketingmanagement.com/

Viziunea lui François Colbert:

produsul este “scos” în afara mixului de marketing
şi este considerat punctul de pornire al demersului de
marketing cultural!
Produs  SIM  Piaţă  Strategie
Produsul cultural

Produsele culturale răspund unor nevoi...

... plasate mai degrabă către vârful piramidei lui Maslow (auto-realizare /
dezvoltare personală, recunoaştere socială sau de apartenenţă). Sursa
imaginii: Maslow's hierarchy of needs, J. Finkelstein, http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
Produsul cultural

Cea mai importantă barieră în

crearea şi dezvoltarea produsului
cultural este lipsa de interes a
publicului pentru activităţi culturale!
A doua barieră este lipsa timpului.
Cele mai “neinteresante” activităţi culturale
sunt: vizionarea spectacolelor de balet,
dans sau operă, frecventarea bibliotecilor,
vizionarea spectacolelor de teatru, vizitarea
muzeelor sau vizionarea concertelor.

Consumatorii găsesc cel mai greu timp

pentru: lectura unei cărţi, vizitarea unui
monument / sit istoric, urmărirea emisiunilor
Sursa imaginii: http://www20.csueastbay.edu/
culturale radio-TV sau mersul la cinema!
Produsul cultural

Cele mai “neinteresante” activităţi culturale

şi cele pentru care consumatorii găsesc cel mai greu timp
în România vs. Uniunea Europeană!
(Eurobarometrul privind Accesul şi participarea culturală 2013)
Produsul cultural

Produsul cultural
– o abordare de marketing (1)
“Inelele lui Levitt” (1980) și
nivelurile produsului (Kotler, 2005)
I. Avantajul de bază  Produsul de bază
II. Produsul așteptat
III. Produsul augmentat
IV. Produs potențial
Sursa imaginii: http://www.equerry.biz/
Produsul cultural

Produsul cultural
– o abordare de marketing (2)

Produsul (cultural) include (Balaure şi alţii, 2002) :

I. Componente corporale – elemente şi dimensiuni / caracteristici
materiale
ale produsului sau asociate prestării serviciului
II. Componente acorporale – elemente non-materiale ale produsului cultural
(nume, marcă, instrucţiuni, licenţe, preţ, servicii suplimentare etc.)

III. Comunicaţii referitoare la produs – informaţiile transmise prin acţiunile

de promovare a vânzărilor, merchandising, publicitate etc.

IV. Imaginea produsului – sinteza reprezentărilor mentale de natură

cognitivă, afectivă, socială şi personală ale produsului.
Produsul cultural

Modelul Stage-Gate în dezvoltarea produsului cultural

presupune parcurgerea următoarelor etape:
0 – descoperirea oportunităţilor / ideilor de produse culturale
1 – evaluarea rapidă a aspectelor tehnice şi de piaţă ale ideii
2 – definirea produsului, justificarea sa şi planificarea dezvoltării
3 – dezvoltarea propriu-zisă a produsului cultural
4 – testarea şi validarea produsului cultural
5 – lansarea pe piaţă a produsului cultural

Sursele imaginii: http://www.prod-dev.com/

Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog

• situată în localitatea Bodrogu Nou (comuna Zădăreni, judeţul Arad), la

16 kilometri de Arad, 59 kilometri de Timişoara, 102 kilometri de
Szeged (Ungaria);
• accesibilă rutier (DJ 682 Arad – Periam – Cenad; A1 Arad – Timişoara,
DN7/E68 Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti);
feroviar (CF Arad – Periam – Sânnicolau Mare – Vălcani); aerian
(aeroporturile internaționale Arad, Timişoara);
• amplasată în apropierea râului Mureş în zona de agrement Ceala;
• atestată documentar la 1177 în diploma regelui Ungariei, Bela al III-lea.
Este mănăstirea cu cea mai lungă locuire / funcţionare permanentă
continuă de pe teritoriul României. Alte surse menţionează “călugări
greci” pe vremea ducelui Ahtum (începutul secolului XI);
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog
• se păstrează biserica veche, ridicată în jurul anului 1370, în stil triconc
bizantin. Biserica a fost restaurată în mai multe rânduri fără a i se
modifica arhitectura medievală, cu excepţia acoperişului, care a fost
refăcut în stil baroc în 1766;
• zidurile bisericii vechi au fost construite folosind pietre şi cărămizi
romane (sunt păstrate cărămizi ştampilate cu însemnele Legiunii a V-a
Macedonica);
• picturile / frescele interioare au fost realizate la 1658 de Nicodim
Diaconul, fiind restaurate în mai multe rânduri: 1938, 1943, 2008-2010;
• se mai păstrează şi turnul-clopotniţă ridicat tot în jurul anului 1370,
consolidat cu contraforţi în 1904 şi restaurat în 1978;
• se păstrează obiecte de patrimoniu religios şi cărţi vechi din
secolele XVI – XVIII (cea mai veche, Psaltirea de la Veneţia – 1520).
• mănăstirea găzduieşte cripta episcopală a Aradului şi Ienopolei
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog
Conform unei legende, biserica veche a fost ridicată pe locul în care un
taur, numit Hodoş (maiestuos, sărbătoresc – slavonă), scormonind cu
coarnele (“bod” – a scormoni, “rog” – corn), a dezvelit icoana Maicii
Domnului. Coarnele taurului şi icoana Maicii Domnului sunt păstrate şi
astăzi în biserica veche care a primit, de aici, numele de Hodoş-Bodrog!
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog
Aceeaşi legendă mai spune că, lângă icoana Maicii Domnului, sătenii au
găsit şi o căldare cu galbeni, pe care i-au folosit pentru a ridica biserica.
Însă banii s-au terminat tocmai înainte de a tencui şi peretele de nord al
acesteia. Oricât au încercat să-l zugrăvească, folosind alţi bani, nu au
reuşit, peretele rămânând netencuit şi astăzi!
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog

O altă legendă povesteşte de Metodie

– călugărul fără inimă, care a fost blestemat
de mama sa ca atunci când va muri,
pământul să nu-l primească aşa cum nu a
primit-o nici acesta pe ea...
Pentru că sicriul cu trupul său continua
să fie adus la suprafaţă de pământul care
nu-l primea, acesta a fost acoperit cu două
lespezi de piatră, iar inima sa s-a împietrit
pe peretele bisericii şi poate fi încă auzită
de cei care se roagă profund...
Produsul cultural – studiu de caz

Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Personalităţi ale căror destine s-au

împletit cu cel al mănăstirii: ducele Ahtum
(secolul XI), episcopul Sava Brancovici
(secolul XVII), prinţul Eugeniu de Savoia
(secolul XVIII), împăratul Iosif al II-lea al
Austriei (secolul XVIII), istoricul Nicolae
Iorga (secolul XX).
Evenimente care au marcat viaţa
mănăstirii: primele voievodate româneşti
din Transilvania (secolul XI), marea
invazie tătară (1241-1242), stăpânirea
turcească în Ardeal şi Banat (1552-1716),
stăpânirea austriacă asupra Banatului
(1716-1918).
Produsul cultural – studiu de caz
Crearea unui produs cultural
centrat pe mănăstirea Hodoş-Bodrog
Întrebări-cheie:
(1) Care este conceptul produsului cultural creat?
(2) Cărei / căror nevoi răspunde un astfel de
produs cultural?
(3) Care este avantajul cel mai important oferit
consumatorului?
(4) Care este principala barieră ce va trebui să fie
depăşită în promovarea şi valorificarea
produsului cultural creat?
(5) Care sunt elementele corporale, elementele
acorporale, elementele privind comunicaţiile
de produs şi elementele referitoare la imaginea
produsului care vor fi incluse în produsul
cultural creat?
(6) Care este publicul-ţintă căruia i se adresează
produsul cultural creat?
Produsul cultural – studiu de caz
Crearea unui produs cultural
centrat pe mănăstirea Hodoş-Bodrog

Întrebări-cheie şi răspunsuri posibile la acestea:

(1) Care este conceptul produsului cultural creat?
Mănăstirea Hodoş-Bodrog este o destinaţie
de turism cultural şi/sau religios, dar va putea fi
promovată şi ca destinaţie pentru turismul de
weekend, educaţional sau de tranzit. Produsul
cultural constă în vizita ghidată a mănăstirii
Hodoş-Bodrog. Produsul integrează vizitarea
unui monument / sit istoric şi a unui muzeu.

(2) Cărei / căror nevoi răspunde un astfel de produs

cultural?
Produsul cultural se adresează preponderent
nevoii de auto-realizare / dezvoltare personală,
iar în plan secundar şi nevoilor de recunoaştere
socială sau de apartenenţă.
Produsul cultural – studiu de caz
Crearea unui produs cultural
centrat pe mănăstirea Hodoş-Bodrog

Întrebări-cheie şi răspunsuri posibile la acestea:

(3) Care este avantajul cel mai important oferit
consumatorului?
Posibilitatea de a experienţia peste 800 de
ani de istorie locală, românească şi europeană
şi de a descoperi valori remarcabile şi
reprezentative ale patrimoniul cultural material şi
imaterial naţional.

(4) Care este principala barieră ce va trebui să fie

depăşită în promovarea şi valorificarea
produsului cultural creat?
Principala barieră este reprezentată, în
cazul consumatorilor români, de lipsa de timp,
respectiv, în cazul celor europeni, de combinaţia
între lipsa de interes şi lipsa de timp.
Produsul cultural – studiu de caz
Crearea unui produs cultural centrat pe mănăstirea Hodoş-Bodrog
Întrebări-cheie şi răspunsuri posibile la acestea:
(5) Care sunt elementele corporale, acorporale, privind comunicaţiile de
produs şi referitoare la imaginea produsului care vor fi incluse în
produsul cultural creat?
* elemente corporale: biserica veche (coarnele taurului, icoana Maicii
Domnului, picturile murale), turnul-clopotniţă (basorelieful de pe
peretele sudic), biserica nouă, paraclisul de vară, cripta episcopală,
muzeul, trapeza şi magazinul cu obiecte religioase al mănăstirii.
* elemente acorporale: legenda taurului Hodoş şi a ridicării mănăstirii,
legenda călugărului Metodie, personalităţile şi evenimentele istorice
relevante în viaţa mănăstirii.
* comunicaţiile de produs: conţinutul informaţional
furnizat de ghidul turiştilor, broşura oferită gratuit
turiştilor, cartea / DVD-ul de prezentare al mănăstirii.
* imaginea produsului: unul dintre obiectivele de
patrimoniu cultural material şi imaterial cele mai
valoroase din România / Europa de Sud-Est.
Produsul cultural – studiu de caz
Crearea unui produs cultural centrat pe mănăstirea Hodoş-Bodrog
Întrebări-cheie şi răspunsuri posibile la acestea:
(6) Care este publicul-ţintă căruia i se adresează produsul cultural creat?
Definirea publicului-ţintă trebuie realizată diferenţiat în funcţie de
tipul de turism care va fi evidenţiat prin oferirea produsului cultural.
Astfel:
* pentru turismul cultural şi/sau religios: consumatori adulţi (în vârstă
de cel puţin 18 ani), cu studii medii şi/sau superioare, cu venituri medii
şi peste medie (în raport cu media naţională), localizaţi preponderent în
judeţul Arad sau regiunea de dezvoltare Vest.
* pentru turismul educaţional: consumatori tineri (în vârstă de 12-18
ani), cu studii primare şi/sau medii, localizaţi
preponderent în judeţele Arad, Bihor, Hunedoara,
Timiş sau Caraş-Severin.
* pentru turismul de weekend: consumatori adulţi
şi tineri (12-18 ani), familii localizate preponderent în
oraşele judeţului Arad sau ale judeţelor limitrofe, la o
distanţă de cel mult 120 kilometri.