Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova

Gimnaziul ”Mihai Viteazul”

Eseu
Holocaust-istorii și lecții de viata

Elev: Gorbenco Dumitrita Profesor: Ciobanu Elena

Chircăiești-2020
 Holocaustul este considerat cel mai mare genocid al tuturor timpurilor. Se estimează că,
într-un deceniu, au fost omorâţi în jur de 11 milioane de oameni. Jumătate dintre ei erau evrei.
Holocaustul este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ 11 milioane de oameni,
dintre care jumătate evrei, din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși,
„evenimentele” au avut loc cu mult timp în urmă, subiectul este actual și pentru generațiile
contemporane, mai ales că lasă o dinastie suferindă în sufletele urmașilor refulați de durerea
strămoșilor lor.

Literalmente evenimentul are la baza atitudinea antisemită (foarte prezentă în majoritatea

țărilor europene – mai ales, în Germania nazistă), materializată prin acțiuni feroce și crime deosebit
de grave, alcătuind cea mai înfricoșătoare rămășiță a trecutului nostru – care trebuie tratate cu
tristețe și maximă umanitate. Comparativ cu alte state din Europa, în Republica Moldova
holocaustul nu a avut o așa mare amploare. „Ghetoul din Chișinău” – creat prin ordinul militar al
generalului Constantin Voiculescu – a fost gazda a circa 11 mii de evrei, care au fost încarcerați
cu forța de la începutul toamnei 1941. Autoritățile de la acea vreme erau lipsite de orice sentimente
de umanitate, astfel că o parte dintre aceștia au fost direct masacrați, iar restul deportați în
Transnistria1.

În cele ce urmează, as dori să vă prezint câteva mărturii al celor ce au trecut prin suferința
durerii si au supravetuit în urma acestui masacru.

Samuel Cervinschi avea 14 ani in vara lui 1941, cand a fost închis, împreuna cu parintii
săi și fratele de 6 ani, în ghetoul evreiesc din Chisinau. Familia a reușit sa evadeze, mituind câțiva
polițiști români , și au plecat cu trenul la București. După razboi Samuel și-a schimbat numele de
familie în Aroni, în memoria bunicului său care a murit in timpul marșului spre lagarele de
externinare din Transnistria, unde guvernarea antonesciana a deportat evreii din Basarabia si
Bucovina. D-nul povesteste ca ei au fost târâți din casa și li s-a spus să se evacueze. Tatal lui după
un atac de cord , aștepta in fiecare noapte sa fie arestat de autoritățile sovietice, cand a facut un
atac de cord si a stat la pat șase luni. Purta ciupici în loc de pantofi cand au plecat. Plecand la
bunici, care nu locuiau in zona ghetoului, vedeau oameni omorâți pe drum.Timp de trei ore, au

1
Mai mult despre crearea ghetourilor în perioada holocaustului și deportările evreilor a se vedea pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghetoul_Chi%C8%99in%C4%83u
venit trei soldati care au violat o femeie și au furat unele lucruri pe care le aveau, intrând in aceiași
zi in ghetou. Fiind vara, ghetoul era aglomerat , si nu dispunea de foarte multe mancare dupa care
au urmat numeroase actiuni. Mai mulți tineri luați, nu s-au mai intors. Dupa cum mai relatează, ei
erau nevoiti sa poarte steaua lui David , semnul pe care l-au cusut peste tot. Atmosfera era una
nesigura si de frică. Străzile erau închise, trei porți de lemn spre ghetou erau construite. Doar
cetateni ruși si români care locuiau in zona aveau dreptul să iasa și să intre. Apa si mancare nu era,
cu exceptia produselor aduse de țărani. La mijlocul lui octombrie zvonul ca ghetoul va fi evacuat
i-a facut sa se simtă ca niște șoareci prinși in cușcă, nestiind că vor fi evacuați peste Nistru,
Transnistria.2

Alt eveniment a fost Masacrul de la Sculeni unde la fel au avut loc deportari.

Petru Dabija este din comuna ieșeană Victoria. Avea 14 ani cand a suferit drama Masacrului. El
își amintește cum îi loveau cu patul armei și mai apoi îngropați în aceiași groapa,chiar daca erau
înca vii.
Mihai Cuzic era pe un deal și a vazut cum erau exterminați evreii. Își aminteste cum o fata a fugit
și a întrebat de un om batrân cum sa plece la Iași.
Gheorghe Radu evoca cum evreii erau cu specula, iar basarabenii munceau ca sa agonisească ,
din cauza că societatea evreiească era una nobilă și înstărita. Dânsul mai spune ca era un evreu ce
deținea produse alimentare care la perioada curenta erau greu de căpatat.3

În concluzie, după finisarea razboiului, masacrul evreilor reprezintă străfundurile abisului

incontestabil al istoriei europene, etalonul colectiv al foștilor vinovați și al fostelor victime, care
în același timp marcheaza o diferență profunda dintre europeni și cei pentru care Holocaustul nu
are semnificația de bază în cunoasterea unei file principale din istorie ce este în strânsă legatură cu
originile fiecărui dintre noi.

2
Despre evadarea din ghetou și viața actuala găsiți pe https://moldova.europalibera.org/a/26807604.html
3
Pentru suplinirea informației vizionati videoul de pe https://moldova.europalibera.org/a/masacrul-evreilor-din-
sculeni/27513907.html