PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială „Ion Bojoi”, Structura „Mihail Sturda” Flămânzi
Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de învățare: „E primăvară iar”
Titlul lecţiei: „Cuza și Unirea Principatelor Române”
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: Formarea priceperilor și deprinderilor de dobândire a unor noi cunoştinţe despre Mica Unire, personalitatea lui Al. I. Cuza şi importanţa domniei
sale
Competenţe specifice:
1.1 ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie
de învăţare;
1.2 localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice;
3.2 utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii de comunicare orală şi scrisă;
4.1 determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi din prezent.

Obiective operaţionale
O1 să identifice condiţiile care au favorizat Unirea de la 1859;
O2 să enumere etapele înfăptuirii Unirii;
O3: să explice însemnătatea domniei lui Al. I. Cuza;
O4 să desprindă informaţii citind harta istorică a Principatelor Române;
O5 să dramatizeze o adaptare a scrierii lui Ion Creangă, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă;

Strategia didactică:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, studiul de caz, exerciţiul, jocul didactic, dramatizarea, cadranele, cvintetul
 Mijloace de învăţământ: panou expoziţional; portrete; jetoane; laptop; videoproiector; prezentare power point; cântecul „Hora Unirii”; fişe de lucru;
costume; textul literar „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă” de Ion Creangă (adaptare)
 Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe, în perechi
Resurse temporale: 50 minute Resurse umane: 26 elevi

Bibliografie:
 Băluţoiu, V; Radu, D.: Istorie, clasa a IV-a, caietul elevului, E.D.P. R.A., 2006, pag. 29
 Mihăilescu, C.; Piţilă, T.: Istorie, manual pentru clasa a IV-a, semestrul al II-lea, Ed.Aramis, 2016, pag. 18-21
 Mihăilescu, C.; Piţilă, T.; Vlad, S.: Istorie, manual pentru clasa a IV-a, Ed.Aramis, 2006, pag. 74-77
 *** Programa şcolară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, Bucureşti, 2014 (Anexa nr. 2 la ordinul M.E.N. nr. 5003 /02.12.2014), pag. 4-12
 Stan, M.: Istoria ilustrată a românilor pentru elevi, Ed. Litera Educaţional, Bucureşti-Chişinău, 2018, p.78-79
 www.didactic.ro
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Romane
 www.youtube.ro
 Strategia didactică
Momentele Ob. Timp
lecţiei op. Demers didactic Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
procedee învăţământ organiza-
re
2 min  Cadrul didactic se asigură de
Moment existenţa materialelor de lucru pe
organizatoric mesele elevilor şi a materialului Conversaţia Frontal Observarea
de lucru frontal sistematică a
 Salutul adresat cadrelor comportamentului
didactice care participă la lecție elevilor
 Efectuarea prezenţei elevilor

 Elevii sunt introduşi în

Captarea şi atmosfera lecţiei prin trimiterea Panoul
orientarea 5 min făcută de cadrul didactic la Conversaţia expoziţional al Frontal Observarea
atenţei proiectul educativ al clasei proiectului sistematică a
Sărbătorim împreună 100 de ani comportamentului
de România! . elevilor
 Elevii audiază un fragment Laptop
din melodia Hora Unirii pe Videoproiector
versuri de Vasile Alecsandri, în Prezentare ppt
timp ce observă şi copia tabloului Câncul
„Hora Unirii de la Craiova” de Hora Unirii
Th. Aman
 La finalul audiţiei elevii Portretele poetului
recunosc melodia, autorii ei şi şi compozitorului
precizează care este evenimentul
istoric cu ocazia căruia se
intonează acest cântec.

Reactualizarea 5 min  Pe tablă este proiectată hora

cunoştinţelor voievozilor români, în ordinea Explicaţia Laptop
dobândite cronologică a domniilor acestora. Videoproiector Frontal Observarea
anterior  Elevii asociază fiecărui Jocul didactic Portretele sistematică a
portret numele domnitorului. Ei voievozilor comportamentului
aleg, după un cod al culorilor Jetoane elevilor
 (Ţara Românească, Moldova, Conversaţia
Transilvania) astfel încât să fixeze
şi teritoriul pe care l-a condus
fiecare voievod.

(De exemplu: Mircea cel Bătrân,

Mircea cel Bătrân, Mircea cel
Bătrân)

 Dintre domnitorii amintiţi este

evidenţiat Mihai Viteazul, primul
întregitor al românilor din cele
trei ţări, la 1600.

 De la 1600, Unirea a rămas un

Anunţarea temei 1 min ideal al românilor şi iată ce Conversaţia Laptop Frontal Observarea
şi enunţarea spunea Simion Bărnuţiu despre sistematică
obiectivelor ea: Unirea este necesară pentru Videoproiector a
că naţiunea română, fără dânsa, comportamentului
nu şi-ar putea apăra viaţa şi Prezentare ppt elevilor
libertatea în contra inamicilor
interni şi externi, nu şi-ar putea
recâştiga libertatea şi drepturile
pierdute [...]aceste scopuri se pot
atinge numai printr-o
concentrare de puteri care este
rezultatul unirii...(Dreptul politic
al românilor)

 Se anunţă, în termeni Explicaţia

accesibili elevilor, titlul lecţiei şi
obiectivele operaţionale. Titlul
este scris pe tablă şi în caietele
elevilor.
 Elevii observă la tablă, dar şi Observaţia Frontal
Dirijarea 12 min în manual, harta Ţărilor Române
învăţării în sec. al XIX-lea şi indică
 vecinii, stabilind astfel marile
puteri ale acelor timpuri. Observarea
 Grupaţi câte 6, elevii vor Studiul de Fişe de lucru pe Pe grupe sistematică
studia patru fragmente cu conţinut caz grupe a
istoric diferit (ANEXA 1) şi vor comportamentului
releva: elevi
O.1 I. condiţiile care au favorizat
O.2 Unirea
O.3 II.etapele înfăptuirii Unirii
O.4 III. portretul istoric al lui Al. I.
Cuza
IV. însemănătatea domniei lui
Cuza
 Liderul fiecărei grupe de lucru Conversaţia
va prezenta materialul lucrat.

Sistematizarea O.1 12 min  Pe fişe individuale (ANEXA Cadranele Fişe de lucru Individual Tema de lucru în
noilor cunoştinţe O.2 2), ce vor fi inserate în caietul de individual clasă
O.3 istorie, elevii vor completa Observarea
O.4 exerciţiul Cadranele, prin care sistematică
vor fixa informaţiile identificate a
la nivelul grupelor de lucru. comportamentului
elevilor

Feed-back O.5 10 min  În perechi, elevii vor rezolva Explicaţia Fişa de lucru în În perechi Tema de lucru în
(5 min- fişa sarcinile de pe o fişă de lucru. Exerciţiul perechi clasă
5 min- (ANEXA 3). Verificarea se va Observarea
dramatizare) face frontal. sistematică
O.6  Se va prezenta o scurtă Dramatizarea Costume Echipă de a
dramatizare după scrierea lui Ion Textul literar lucru comportamentului
Creangă, Moş Ion Roată şi Cuza- „Moş Ion Roată şi elevilor
Vodă. (ANEXA 4) Cuza Vodă” de
Ion Creangă Evaluarea
(adaptare) intercolegială
Aprecieri finale. 3 min  Elevii se vor autoevalua, dar Frontal
Tema pentru vor şi evalua oral alţi colegi. Conversaţia Autoevaluarea
acasă  Cadrul didactic va face Interevaluarea
aprecieri frontale şi individuale și Acordarea de
va nota cu calificative prestația calificative
elevilor în cadrul lecție.
 Elevii vor desena pe o coală
de hârtie emoticoane care să Individual Evaluarea de tip
reflecte starea fiecăruia la finalul nonformal
orei de curs.
 Pornind de la citatul de mai Cvintetul Laptop
jos, realizaţi un cvintet pentru Al. Videoproiector
I. Cuza. Prezentare ppt
Cuza a fost cel mai bun
domnitor. El a făcut toate
bunătăţile din ţara noastră: ...a
slobozit moşiile [a dat pământ
ţăranilor]...; măsurile care, până
al el, erau false, le-a făcut
dreptate... A făcut şosele şi
poduri şi chiar podul de la
pescărie, din târgul Bârladului,
tot el l-a tocmit.a făcut biserici şi
şcoli pentru învăţătură. Cuza e al
doilea în fapte, după Ştefan Vodă
cel Sfânt. (Mihai Alexandru
Canciovici, Domnitori români în
legende)
ANEXA 1

STUDIU DE CAZ (GRUPA I)

I. Condiţiile care au favorizat Unirea de la 1859

În secolul al XIX-lea, Ţările Române erau învecinate cu mari puteri (Imperiul

Otoman, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Rus), care doreau să-şi extindă teritoriile. Astfel
cărturarii români care trăiau în străinătate au susţinut ideea unirii principatelor, cerând sprijin
ţărilor din vestul Europei.
Dorinţa românilor de a se uni într-un singur stat a fost susţinută prin-o amplă mişcare
naţională, care s-a bucurat şi de sprijinul unor state europene printre care se numără Franţa,
Sardinia şi Prusia. Presa europeană a susţinut cauza românilor, văzând în unirea principatelor
o soluţie pentru oprirea expansiunii Rusiei.
Înfăptuirea Unirii a fost pregătită din timp. În 1857, atât în Moldova, cât şi în
Muntenia, au avut loc consultări ale reprezentanţilor ţăranilor, boierilor, orăşenilor,
intelectualilor, în cadrul adunărilor ad-hoc. Printre cei care susţineau ideea unirii se numărau
Mihail Kogălniceanu (viitorul prim-ministru), Vasile Alecsandri, Costache Negri,
C.A.Rosetti.

*ad-hoc= anume pentru acest scop (înfăptuirea unirii)

cărturari= învăţaţi
expansiune= extindere (prin cucerire) a teritoriului

1. Ce mari puteri doreau să îşi extindă teritoriile în sec. al XIX-lea?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

2. De cine era susţinută, peste hotarele româneşti, ideea unirii principatelor?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

3. De ce credeţi că Franţa, Sardinia şi Prusia susţineau cauza românilor?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

4.Prin ce acţiuni a fost pregătită Unirea?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

5. Ce personalităţi militau pentru înfăptuirea unirii celor două principate?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 STUDIU DE CAZ (GRUPA II)

II. Etapele înfăptuirii Unirii Principatelor Române

Pe data de 5 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în
Moldova, iar, pe data de 24 ianuarie, şi în Ţara Românească (Muntenia). Astfel s-a realizat
unirea într-un singur stat numit Principatele Române.
În anul 1862, la Bucureşti, oraş proclamat capitala ţării, şi-au început activitatea
guvernul unic şi primul Parlament al României.
Tricolorul a devenit steagul României, iar pe stema țării erau reprezentați zimbrul
(Moldova) și vulturul (Ţara Românească).
Puse în faţa faptului împlinit, marile puteri vor fi obligate să recunoască actul de la 24
ianuarie 1859.

1. Unde a fost ales prima oară domn Al.I.Cuza şi la ce dată?

_______________________________________________________________________________________

2. Unde a fost ales a doua oară domn Al.I.Cuza şi la ce dată?

_______________________________________________________________________________________

3. Care a fost iniţial denumirea noului stat format?

_______________________________________________________________________________________

4.Ce oraş a fost ales drept capitală a noului stat şi cine şi- a început activitatea acolo?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

5. Descrieţi steagul noului stat şi stema acestuia.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 STUDIU DE CAZ (GRUPA III)

III. Portretul istoric al lui Al. I. Cuza

Data şi locul naşterii lui Cuza: __________________
___________________________________________

Studii: _____________________________________
Origine: ____________________________________
___________________________________________
Implicare în evenimente politice înainte de a deveni
domnitor: _________________________________
___________________________________________
Calităţi: ____________________________________
___________________________________________
___________________________________________
Anul abdicării de la tron: _______________________
Motive: ____________________________________
___________________________________________
Locul unde a fost îngropat: _____________________
___________________________________________
Locul unde se găsesc astăzi rămăşiţele domnitorului:
__________________________________________

Modul de conducere al lui Cuza i-a nemulţumit

pe unii dintre oamenii politici ai vremii, cât şi
pe marii proprietari de pământ. Aceştia au
format o grupare de opoziţie care a reuşit să
provoace la 11 februarie 1866, abdicarea sa
(renunţarea la tron).
 STUDIU DE CAZ (GRUPA IV)

IV. Însemnătatea domniei lui Cuza

1. În ce au constat eforturile lui Cuza imediat ce a fost ales domn al Principatelor Române?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

2. Enumeră două reforme importante ale lui Cuza.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

3. Ce universităţi au luat fiinţă în timpul domniei lui Al. I. Cuza?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

4. La ce au condus reformele lui Cuza?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
ANEXA 2
CUZA ŞI UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Cadranele
I. Condiţiile care au favorizat Unirea de la 1859
- Dorința marilor puteri (Imperiul Otoman,
Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus) de a-și
extinde teritoriile
- Susținerea ideii Unirii Principatelor de către
cărturarii români care trăiau în străinătate
- Pregătirea Unirii din timp în cadrul
adunărilor ad-hoc (1857)
III. Portretul istoric al lui Al. I. Cuza
- S-a născut la Brăila în 1820
- A studiat la Iași și la Paris
- Provenea dintr-o veche familie de boieri
moldoveni
- Era ofițer și a participat la evenimente
istorice importante
- Marii proprietari de pământ și alți oameni
politici, nemulțumiți de realizările sale, l-au
îndepărtat în 1866
- Cuza a fost silit să renunțe la tron și a plecat
din țară.
Data: _____________
II. Etapele înfăptuirii Unirii Principatelor
Române
- 5 ianuarie 1859 Al. I. Cuza este ales domnitor
în Moldova
- 24 ianuarie 1859 Al. I. Cuza este ales
domnitor şi în Țara Românească
- S-a format un singur stat numit Principatele
Române
- S-a stabilit capitala celor două țări unite la
București
- Tricolorul a devenit steagul României, iar pe
stema țării erau reprezentați zimbrul și
vulturul.
IV. Însemnătatea domniei lui Cuza
- A aprobat prima lege fundamental
românească, numită Constituție
- A făcut schimbări moderne în armată și
justiție
- A reuşit să obțină recunoașterea Unirii
Principatelor de către marile puteri europene
- A înființat Universitățile din Iași și București
- A împărțit pământ țăranilor
- A realizat reforma învățământului
(învățământul primar a devenit obligatoriu și
gratuit)
- A pus bazele statului român modern
ANEXA 3

Fișă de lucru

1. Scrie principatele care s-au unit într-un singur stat.

2. Localizează pe hartă capitalele celor două vechi provincii românești și notează numele
Lor.
_____________________________________________________________________

3. Identifică și notează limitele și vecinii noului stat – Principatele Române Unite.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ANEXA 4