A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
DORINA KUDOR
LIMBA
ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
Modulul 2
Cuvântul și textul
Ghidul elevului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română
din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

KUDOR, DORINA
Limba și literatura română : modulul 2 : ghidul elevului / Dorina Kudor. – București : Step by Step, 2006
Index
ISBN (10) 973-1706-14-3 ; ISBN (13) 978-973-1706-14-6
371.3:821.135.1.09
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Lecþie introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Unitatea I. Aventura cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1. Ce este cuvântul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2. Ce este limba? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3. Fiinþa umanã ºi cuvântul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
4. Beþia de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
5. În culisele unei campanii electorale . . . . . . . . . . . . 18
6. Demagogia discursului politic . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
7. Binefacerile unui sistem „curat constituþional” . . . 22
8. Spectacolul cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Unitatea II. Lumea aºa cum este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1. În cãutarea sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2. Revolta împotriva sorþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3. Magia vânãtorii primitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
4. Vrãjitorul de lupi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
5. Perspective asupra realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
6. Fiecare cu pãrerea lui… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Unitatea III. În cãutarea fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
1. Declaraþia de dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
2. O întrebare veºnic nouã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
3. Efectele unei decizii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4. Drumul destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
5. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
6. Vocile conºtiinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Unitatea IV. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
1. De la realitate la ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
2. Pasiuni ºi conflicte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3. Capcanele pasiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4. Triumful orgoliului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5. De la ficþiune la realitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Unitatea V. Sensul iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
1. Radiografia unui sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2. Poezia iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
3. Experienþa iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4. Farmecul amintirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
5. „Carpe diem…” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Index de termeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

CUVÂNTUL ȘI TEXTUL
Introducere
Dragã cititorule,
Sper cã þi-a fãcut plãcere sã parcurgi primul • vei fi pus în situaþia de a te gândi la
modul la limba ºi literatura românã. Ai diferite aspecte din viaþa realã sau sã
învãþat lucruri importante despre abc-ul îþi imaginezi diferite ipostaze de
comunicãrii, care îþi sunt de folos pentru o comunicare;
comunicare cât mai bunã cu persoanele din • vei avea ocazia de a împãrtãºi idei,
jurul tãu, pentru a te face înþeles ºi a-i înþe- impresii, sentimente cu ceilalþi colegi,
lege mai bine pe ceilalþi. lucrând în perechi sau în grup.
Acest al doilea modul, intitulat Cuvântul Prin exerciþiile din partea introductivã a
ºi textul, se bazeazã pe ceea ce deja ºtii ºi îþi lecþiei, îþi vei folosi cunoºtinþele deja însuºi-
aduce o cãlãtorie în lumea cuvintelor ºi a te, îþi vei perfecþiona capacitatea de a comu-
modului în care acestea se combinã pentru nica oral ºi în scris, vei fi pregãtit pentru a
a crea texte. Cuvintele singure sunt ca oame- înþelege mai bine ceea ce vei învãþa nou.
nii singuri! Ele se elibereazã de singurãtate Familiarizarea cu noile cunoºtinþe o vei
prin îmbinarea în propoziþii ºi în fraze, apoi parcurge treptat în cadrul secvenþei „Din lu-
prin îmbinarea acestora în texte. Asemenea mea cãrþilor”:
lor, ºi oamenii ies din izolare prin comunica- • mai întâi, vei citi un text, apoi vei dis-
re, prin producerea de texte care sã exprime cuta despre el cu scopul de a înþelege
complexitatea gândurilor ºi a trãirilor. Aºa cã, cît mai bine mesajul transmis;
prin parcurgerea acestui modul, vei obþine • apoi vei exersa prin exerciþii diverse
abilitatea de a comunica expresiv ºi corect, modalitãþi de a folosi cuvintele cu sco-
vei simþi bucuria de a împãrtãºi cu ceilalþi pul de crea texte proprii, prin care sã
colegi diversitatea ºi frumuseþea comunicãrii îþi poþi exprima cât mai bine gândurile
în limba românã. ºi sentimentele;
Vei citi, de asemenea, texte interesante, • vei continua cu o scurtã trecere în
care sã te delecteze ºi sã îþi ofere o imagine revistã a unor aspecte legate de folosi-
despre cât de fascinantã poate fi comunicarea limbii în viaþa cotidianã, mai cu
rea prin cuvinte îmbinate armonios în texte seamã a greºelilor frecvente în vorbire.
captivante. „Foloseºte ceea ce ai învãþat!” te apropie
Pe parcursul acestui modul, vei aprofun- de finalul lecþiei ºi îþi propune aplicarea a ceea
da tehnicile de citire ºi de înþelegere ale tex- ce ai învãþat, primind sugestii referitoare la:
telor, vei exersa scrierea de texte proprii pe • teme prin care îþi poþi exersa abilitatea
teme incitante. de a compune texte;
La sfârºitul acestui modul, vei fi un citi- • citirea altor texte în timpul tãu liber,
tor independent, capabil sã înþeleagã semni- obþinând astfel piese pentru portofo-
ficaþii mai profunde ale textelor citite sau liul tãu;
auzite, vei reuºi sã formulezi opinii perso- „La sfârºit… ” vei avea rãgazul unor exer-
nale cu mai mare uºurinþã. ciþii de reflecþie asupra a ceea ce ai învãþat,
În acest modul, fiecare lecþie are un „La asupra activitãþii tale, a colegilor ºi a profe-
început…”, care cuprinde câteva exerciþii sorului sau vei primi unele sugestii de acti-
prin care: vitãþi în grup care sã te facã sã pleci de la
• vei fi solicitat sã îþi foloseºti experienþa orele de românã bine dispus.
de viaþã ºi de vorbitor al limbii române;
4 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Cei trei prieteni, Elena, Maria ºi Paul, care
te-au însoþit pe parcursul primului modul,
sunt în continuare alãturi de tine. Au apãrut
însã unele schimbãri: Maria ºi Paul s-au
îndrãgostit, iar Elena e pe punctul de a se
îndrãgosti de Matei, un coleg de-al lui Paul.
Prin urmare, cei patru vor vorbi mai mult
despre dragoste ºi vor încerca sã îºi exprime
sentimentele prin cuvinte. Vei afla, alãturi de
ei, cã sentimentele primesc consistenþã ºi
valoare dacã sunt exprimate. O relaþie de dra-
goste ºi de prietenie implicã o comunicare
sincerã ºi profundã, o bunã autocunoaºtere ºi
disponibilitate de a-l cunoaºte pe cel de lângã completându-le sensul. Dar despre toate aces-
tine. Cuvintele, gesturile, mimica, privirea, tea ai învãþat în modulul anterior. Eºti pregã-
intonaþia pot face cuvintele mai expresive, tit pentru o scurtã trecere în revistã? Încearcã!
1. Imagineazã-þi cã eºti un copac! Completeazã spaþiile libere cu tipurile de cuvinte

precizate.
• rãdãcina: trei substantive comune care sã denumeascã cele mai importante lucruri
pentru tine:
_______________________ __________________________ _________________________

• tulpina: trei verbe care reprezintã acþiunile pe care le faci cu cea mai mare plãcere:
_______________________ __________________________ _________________________

• o ramurã: trei adverbe care descriu modul în care faci acþiuni obiºnuite din viaþa ta:
_______________________ __________________________ _________________________

• a doua ramurã: trei adjective care descriu cel mai bine calitãþile tale:
_______________________ __________________________ _________________________

• a treia ramurã: trei substantive proprii care reprezintã numele celor mai dragi persoane
din viaþa ta:
_______________________ __________________________ _________________________
2. Scrie, pe o coalã, un scurt text despre tine, folosind cuvintele notate. Pune un titlu
potrivit compunerii tale. Poþi chiar desena copacul care te reprezintã.
3. Reaminteºte-þi ceea ce ai învãþat în modulul anterior ºi completeazã tabelul de mai jos:
Cele mai importante lucruri învãþate Când ºi unde le-am folosit

LECŢIE INTRODUCTIVĂ
Despre rostul școlii

La început…
1. Discutaþi în 2–3 grupe despre importanþa ºcolii în viaþa
oamenilor ºi notaþi cel puþin cinci avantaje care justificã
efortul de a merge la ºcoalã.
2. Ce personalitate aþi alege, dacã ar trebui sã numiþi pe cel
mai mare învãþat al tuturor timpurilor?
Din lumea cărţilor

Discutaþi, în perechi, despre calitatea unor oameni de a ºti foarte multe lucruri, de a fi
numiþi „învãþaþi”/„intelectuali”, fiind posesori de diplome ºi de certificate care sã le
ateste pregãtirea într-un anumit domeniu. Notaþi profesii ºi nume de personalitãþi celebre
care au avut/au un rol important, prin cãrþile scrise, la evoluþia societãþii în general.
1. Citeºte textul
ABECE Papagalul ºi pãuna
de Tudor Arghezi ªi-au smuls pana, câte una,
Ca sã-i facã pinsulã
A vrut Dumnezeu sã scrie Domnului din insulã,
ªi nici nu era hârtie. Coliba de pe pãmânt
N-avea nici un fel de scule A Celui Înalt ºi Sfânt
ªi nici litere destule. Fiind clãditã de peºti meºteri
C-un crâmpei de alfabet Între talaze ºi peºteri.
Mergea scrisul foarte-ncet. El a luat mai bine-o panã
De la þarca nãzdrãvanã
N-aº vrea nici atât sã-l supãr ªi-ascuþindu-ºi-o-ntre deºte,
Cât piperul de ienupãr, Despicând-o ºcolãreºte,
Dar o sã vã spui ceva: ªi-a fãcut condei, în stare
Nici carte nu prea ºtia. A scrie ºi pe piatrã tare.
Oriºice învãþãcel
ªtie mult mai mult ca el. A-ntins cerul ca o coalã
El, care fãcuse toate, În toatã Tãria goalã.
Nu avea certificate. Însã pana nu scria.
Câtu-i Dumnezeu de mare A luat atunci o nuia
N-are trei clase primare. ªi a însemnat cu ea,
La citit se-mpiedicã, Cu argint, stea lângã stea.
Nu ºtie-aritmeticã. ªi ca sã vadã pe schele,
A fãcut ºi cruci de stele.
ªtie-atât: numai sã facã.
Ia oleacã, pune-oleacã. Ce-a scris noaptea s-a zvântat,
Face oameni ºi luminã Apoi, pân’ la scãpãtat,
Din puþin scuipat cu tinã, Cu sugãtoare de soare –
ªi dintr-un aluat mai lung ªi ziua ºi pe-nserare –
Scoate luna ca din strung. A citit ºi tot a ºters,
Câte-o vorbã, câte-un vers,
ªi câte o datã, fatã,

Toatã foaia, cartea toatã, Învãþaþi cu cãrþulie
Fincã Dumnezeu ce-a vrut Cred c-aproape o veºnicie.
P-ormã nu i-a mai plãcut. Pe cât mintea îl ajutã
Cã din scrisele prea drese Melcul crede cã o sutã
Nici lucru prea bun nu iese. De vecii întregi ºi pline.
Melcul ºtie, cred, mai bine.
Cât a scris el cerul tot, Însã cerul, în sfârºit,
Sã spui drept, a ºti nu pot. E de-atuncea tipãrit.
Reţine!
2. a. Discutarea textului
Scrie, în douã rânduri, impresia provocatã de lectura
textului. Tema reprezintã ideea
b. Prezintã posibile semnificaþii ale titlului poeziei, centralã la care se referã un
valorificând urmãtoarele sugestii: text. Ea poate fi
• cele trei litere ale alfabetului semnificã începutul, particularizatã în funcþie de
cunoºtinþele esenþiale ºi necesare pentru începerea viziunea autorului. Într-o
oricãrei acþiuni; manierã sobrã, gravã sau,
• crearea lumii este vãzutã ca opera unui învãþãcel care îºi dimpotrivã, jucãuºã, ludicã.
exerseazã deprinderile ºi imaginaþia, astfel
explicându-se imperfecþiunea umanã.
c. Selecteazã versuri care exprimã ipostaza de neºtiutor a Creatorului lumii.
d. Comenteazã imaginea Creatorului lipsit de certificate care sã-i ateste cunoºtinþele prin
raportare la ierarhia stabilitã de oameni.
e. Citeºte versurile care fac referire la misterul creaþiei universului prin referire la: timpul
necesar, uneltele folosite, proiectul imaginat.
f. Limbajul poeziei ºi prezenþa personajelor-animale creeazã impresia cã autorul a conceput
textul pentru a se adresa copiilor ºi puterii lor de înþelegere a unor lucruri complicate.
Ilustreazã tonul jucãuº prin care creaþia este conceputã ca un joc.
g. Precizeazã tema poeziei.
3. a. Elemente de limbã românã

Selecteazã cuvinte care se înscriu în câmpul semantic al cuvintelor „scriere” ºi „univers”.
b. Gãseºte cuvântul care denumeºte receptorul textului, autorul imaginându-se în ipostaza
unui tatã/adult care explicã unui copil misterul creaþiei sub forma unui joc.
c. Numeºte literele având rolul unei expresii sinonime cu de la început pânã la sfârºit.
Folosește ceea ce ai învăţat!

Reflecteazã asupra propriului proiect al vieþii ºi stabileºte care este rolul acordat educaþiei
prin ºcoalã ºi învãþãturã pentru atingerea a ceea ce îþi doreºti. Reprezintã grafic acest
traseu ºi prezintã-l oral în faþa colegilor tãi.
La sfârșit…
Exprimã-þi pãrerea asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã starea ta de spirit la sfârºitul orei,
alegând unul dintre simbolurile de mai jos.
☺ K L

AVENTURA CUVINTELOR
Unitatea I
Lumea s-a creat prin forţa cuvântului… Oamenii cunosc lumea prin cuvinte… Oamenii comunică prin
cuvinte… Fără cuvinte, lumea ar fi dominată de o tăcere sufocantă, deoarece cuvintele sunt cântecul
sufletului și al gândirii noastre.
Pe parcursul a opt lecţii, în 16 ore, vei descoperi viaţa cuvintelor și aventura lor în comunicarea umană,
deoarece omul este singura fiinţă care poate articula cuvinte purtătoare de semnificaţie.
În această unitate vei învăţa despre: La sfârșitul acestui capitol vei putea:
• cuvânt, limbă, limbaj; • să acorzi mai multă atenţie legăturii dintre
• sensurile cuvintelor; gândire și limbă în comunicare;
• tipuri de cuvinte; • să folosești limba ca pe o ,,moștenire”, dar și
• greșeli în folosirea cuvintelor; ca un instrument de comunicare ce trebuie
• comedie; mereu perfecţionat;
• comic; • să eviţi unele greșeli în folosirea limbii române;
• cronică de spectacol; • să observi dimensiunea comică a vieţii și a
• scrisoare de dragoste. limbajului;
• să îmbini mai bine comunicarea prin cuvinte
cu mijlocele comunicării nonverbale și
paraverbale;
• să-ţi exprimi ideile și sentimentele mai nuanţat,
folosind atât sensul propriu al cuvintelor, cât și
cel figurat.

AVENTURA CUVINTELOR
Ce este cuvântul? 1
La început…
1. Noteazã cinci cuvinte care descriu cel mai bine starea ta din acest moment (gânduri,
sentimente) ºi dã-le colegei/colegului de bancã. Observaþi ºi notaþi cuvintele care fac
referire la aceleaºi gînduri sau sentimente.
2. Discutaþi despre importanþa cuvântului în comunicarea oralã ºi scrisã.
3. Imaginaþi posibile scenarii ale comunicãrii dintre oameni fãrã a utiliza cuvinte.

1. Scriitorul Jonathan Swift s-a nãscut în Irlanda. Gãseºte pe o
hartã unde este situatã Irlanda ºi numeºte þãrile cu care se
învecineazã.
2. Precizeazã trei motive pentru care ai rãsfoi cartea
Cãlãtoriile lui Gulliver, dacã ai vedea-o într-o vitrinã sau pe
raftul unei biblioteci.
3. Care este limba vorbitã în Irlanda? De ce tu poþi citi aceastã
carte în limba românã?
1. Citeºte textul
Cãlãtoriile lui Gulliver (fragment)
de Jonathan Swift
Ne-am dus apoi la ºcoala de filologie, unde mânii prin roadere ºi, în felul acesta, ne grã-
trei profesori se consultau cu privire la per- beºte sfîrºitul. Or, cum cuvintele nu sunt
fecþionarea limbii vorbite în þara lor. decât „nume ale lucrurilor”, ar fi mult mai
Primul proiect propunea sã se scurteze potrivit ca toþi oamenii sã poarte la ei lucru-
vorbirea reducând polisilabele la una singu- rile de care au nevoie pentru a se face înþe-
rã ºi renunþând la verbe ºi participii, cãci, de leºi […] Mulþi învãþaþi ºi înþelepþi se folo-
fapt, toate lucrurile care se pot imagina nu sesc de noua metodã de a se exprima cu
sunt decât substantive. ajutorul lucrurilor, metodã care are un sin-
Celãlalt proiect propunea, pur ºi simplu, gur neajuns, ºi anume acela cã, atunci când
desfiinþarea tuturor cuvintelor, ceea ce, cineva trebuie sã rezolve o chestiune foarte
dupã cum se arãta, ar fi fost foarte prielnic importantã ºi variatã în aspectele ei, e
sãnãtãþii ºi ar însemna o mare economie de nevoie sã poarte în spate o legãturã mult
timp. Se ºtie cã fiecare cuvânt pe care-l ros- prea mare, afarã doar dacã îºi poate îngãdui
tim micºoreazã într-o oarecare mãsurã plã- sã umble cu câþiva servitori dupã el.
2. Discutarea textului
Lucraþi în douã grupe
a. Alegeþi câte un proiect de perfecþionare a limbii propus de cãtre profesorii de filologie
ºi notaþi:
• argumentele identificate de cãtre profesori în favoarea proiectului propus;
• câte trei argumente prin care sã demonstraþi imposibilitatea de a fi pus în practicã.

b. Care este legãtura dintre obiecte ºi cuvinte? Discutaþi
pornind de la urmãtoarele repere:
• obiectele aparþin lumii materiale, concrete, iar cuvintele Dicţionar
sunt doar imagini ale obiectelor în mintea vorbitorilor; filologie s.f. – ºtiinþã care se
• oamenii pot vorbi despre obiecte, fãrã ca acestea sã fie ocupã cu studiul culturii
prezente, deoarece cuvintele sunt ca niºte „semne” scrise a popoarelor, în
pentru obiecte. special cu studiul textelor
vechi ºi al operelor literare.
Află mai mult!

Cuvântul este asocierea dintre un conþinut (semnificaþie) ºi o expresie (formã) într-o unitate acceptatã ca o
convenþie într-o limbã. Sensul cuvântului nu este obiectul însuºi, aºa cum existã el în lumea realã, ci este imaginea
mentalã pe care vorbitorul ºi-o formeazã prin generalizarea datelor extrase din realitatea înconjurãtoare. O simplã
înlãnþuire de litere/sunete poate forma o expresie sau o formã, dar devine cuvânt – adicã un semn lingvistic –
numai dacã i se asociazã un sens. Astfel, nu orice cuvânt este un semn lingvistic. Comunicarea între oameni se
realizeazã cu ajutorul semnelor lingvistice organizate într-un sistem complex care formeazã limba naturalã.

Subliniazã substantivele din primul enunþ al paragrafului
Reţine!
al treilea al textului citat. Un cuvânt are mai multe
b. Precizeazã legãtura între literele/sunetele care compun forme, de aceea trebuie sã se
cuvântul timp ºi sensul acestuia. Poþi asocia însã vreun facã distincþie între sensul
sens, în limba românã, cuvântului „tpmi”? lexical ºi sensul gramatical,
c. Demonstreazã caracterul de semn lingvistic al urmãtoarelor care cuprinde toate formele
cuvinte, consultând un dicþionar explicativ: scriitor, aceluiaºi cuvânt.
anglican, satirã. Cuvintele care au aceeaºi
d. Subliniazã toate formele aceluiaºi cuvânt din enunþul Un formã, dar sensuri total
prieten al prietenului Mariei este prietenul cel mai bun al diferite sunt omonime.
unor prieteni din copilãrie. În curând vor înfiinþa „Clubul Folosirea într-un anumit
prietenilor”. context face evident sensul
e. Precizeazã sensurile cuvântului broascã din enunþul Paul omonimului.
m-a rugat sã-i repar broasca, dar broasca era în acvariu!

Scrie un text în care sã foloseºti omonimele din tabelul de
mai jos, urmãrind sã creezi un text umoristic prin
ambiguitatea contextului.
omonimul Sens 1 Sens 2
bancã
baie
primar
La sfârșit…
Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã în caietul tãu:
Ce am învãþat? La ce îmi foloseºte? Termeni-cheie

AVENTURA CUVINTELOR
Ce este limba? 2
La început…
Reţine!
1. Noteazã denumirea câtorva limbi pe care le auzi vorbite în
jurul tãu, atât în localitatea în care trãieºti, cât ºi la Limba maternã este limba
televizor. învãþatã în familie ºi care
2. Care este diferenþa între limba maternã, limba oficialã ºi aparþine naþiunii/etniei din
limba strãinã? care face parte vorbitorul; ea
3. Motiveazã de ce oamenii îºi exprimã cel mai bine poate fi diferitã de limba
gândurile ºi sentimentele în limba maternã. poporului în care se
integreazã etnia respectivã.
De exemplu, o persoanã
Din lumea cărţilor poate utiliza în vorbire limba
maternã maghiarã, rromani,
1. Citeºte textul
Roadele unei diplomaþii chibzuite (fragment)
germanã etc., dar sã fie
cetãþean al statului român.
de Ovid S. Crohmãlniceanu
Arcadia era o planetã nu prea mare, situatã

în galaxia N.G.C.147 din constelaþia Casio-
peea. Atinsese un grad relativ înalt de civi-
lizaþie ºi cunoºtea o prosperitate economicã
apreciabilã. Arcadienii nu difereau foarte
mult de noi, doar cã aveau douã feþe, acestea
în înþelesul literal, mai exact spus, ei erau
fãpturi integral simetrice, adicã ºi în raport
cu un plan care le-ar fi trecut prin cap, ume-
ri, mâini ºi picioare. […]
Arcadienii erau cam toþi telepaþi, bineîn-
þeles de calitãþi diferite (nu toatã lumea are
o egalã ureche muzicalã). Ei îºi puteau
comunica gândurile într-o mai micã sau mai ochi, douã guri ºi patru calote cerebrale
mare mãsurã. absolut simetrice. Inºii de rând nu posedau
Între calitãþile care decideau o carierã însã niciodatã ambele facultãþi telepatice
politicã intra neapãrat ºi aceastã însuºire. egal dezvoltate, unii erau mai mult „caprã”,
Capacitatea telepaticã în forme superioare alþii, mai mult „oaie”. […]
era coloratã (adicã respectivul vedea repre- Legãtura telepaticã la nivelul cel mai
zentãrile din mintea altuia), rãmânea inin- înalt Nord–Sud pe Arcadia începea printr-o
terceptabilã (o a treia persoanã nu putea mâncãrime a douã dintre urechile unui con-
interveni, ca sã zicem aºa, pe fir), explora ducãtor. Era o formã superioarã, silenþioasã,
întregul cuprins al conºtiinþei interlocutoru- secretã de apel telefonic. Cel „chemat” se
lui (altfel zis citea ºi gândurile lui secrete, deschidea ca ºi cum ar fi ridicat receptorul.
nimic neputându-i fi ascuns). Totodatã, cu organul emiþãtor, simetric
Trebuie sã adãugãm încã ceva: ca toate transmitea semnalul cã e dispus sã susþinã
comunicaþiile telepatice, ºi cele de pe Arca- dialogul. Acceptarea legãturii era resimþitã
dia presupuneau principiul „caprã”–„oaie”, de doritorul ei printr-o mâncãrime la pere-
respectiv distincþia „emiþãtor” ºi „receptor”. chea urechilor sale receptoare. Se „deschi-
Sã ne amintim cã locuitorii planetei din dea” atunci ºi el, iar convorbirea putea avea
Constelaþia Casiopeii aveau douã perechi de loc fãrã nici o stânjenire.

Explicã diferenþa dintre arcadieni ºi pãmânteni ca oameni Dicţionar
cu „douã feþe”.
b. Stabileºte avantajele ºi dezavantajele comunicãrii insolit, adj. – care surprinde
telepatice, aºa cum este ea imaginatã între locuitorii de pe prin caracterul sãu
planeta Arcadia. neobiºnuit, neuzitat;
c. Explicã avantajele comunicãrii telepatice pentru o carierã literal, adj. – care se face, se
politicã. Care ar fi însã dezavantajele? reproduce cuvânt cu cuvânt,
d. Numeºte efectele pozitive (roadele) unei „diplomaþii literã cu literã; textual;
chibzuite” în cîteva situaþii cunoscute de tine: în familie, liant, subst. – legãturã,
între prieteni, la ºcoalã, în viaþa politicã etc. conexiune.
e. Ilustreazã cu exemple din viaþa cotidianã ºi culturalã
folosirea limbii în ipostaza de: liant social, mijloc de
cunoaºtere a lumii, de expresie a individualitãþii.
Află mai mult!
Textul reprodus se încadreazã în literatura S.F., care este un tip de prozã narativã ce imagineazã situaþii ºi
evenimente ireale pornind de la premise ºtiinþifice. Temele predilecte ale literaturii S.F. se leagã de explorarea
spaþiului ºi a timpului, anticipând, prin mijloace ºtiinþifice, lumi ale viitorului. Alãturi de basme, legende,
mituri, literatura S.F. are la bazã fantasticul ca o modalitate de expresie a imaginaþiei omeneºti bazate pe
explorarea necunoscutului, a misterului, antrenând ezitarea cititorului de a opta pentru o explicaþie logicã sau
pentru una supranaturalã.
Cum se scrie în
Alcãtuieºte douã enunþuri în care sã foloseºti cuvintele
galaxie ºi constelaþie referitoare la planeta Pãmânt.
englezã
bã?
b. Ilustreazã sensurile omonimului facultate.
cuvântul lim
c. Precizeazã sinonimele cuvântului silenþios din urmãtoarele
Ştiu să-l pronunţ,

enunþuri:
dar nu-l ştiu scrie

• În oraºul nostru au fost puse în circulaþie tramvaie
silenþioase.
literar.
• Este o persoanã silenþioasã, ascultându-i cu atenþie pe
cei din jur.
d. Citeºte biletul trimis de Paul Elenei, în timpul unei ore de
englezã ºi explicã ce greºealã a fãcut Elena.

Reţine!
Scrie un text S.F., pe o temã aleasã de tine, în care sã
foloseºti cel puþin trei omonime al cãror sens l-ai aflat în Cuvintele care au o formã
aceastã lecþie. aproape identicã (diferã
doar una – douã litere), dar
sensul lor este total diferit
La sfârșit… se numesc paronime. Astfel
de cuvinte sunt: orar/oral;
Testeazã capacitatea „telepaticã” a colegilor tãi! Relateazã pronume/prenume;
douã întâmplãri din viaþa ta: una dintre ele sã fie un neadevãr, compliment/complement;
o minciunã, iar cealaltã sã fie adevãratã. Observã dacã ºi-au familiar/familial;
dat seama care este întâmplarea neadevãratã. Spuneþi cât mai temporal/temporar.
multe minciuni celebre devenite bancuri sau glume.

AVENTURA CUVINTELOR
Fiinţa umană și cuvântul 3

La început…
1. Care este legãtura dintre limbã ºi gândire? Discutaþi ºi alegeþi dintre urmãtoarele sugestii:
• limba ºi gândirea nu au nici o legãturã deoarece sunt sisteme diferite ºi funcþioneazã
dupã „legi” proprii;
• limba structureazã gândirea, deoarece oamenii gândesc în cuvinte.
2. Cum explicaþi modul de a gândi al persoanelor cu deficienþe de vorbire? Care e legãtura
lor cu limba?

1. Numiþi talentul/abilitatea absolut necesarã pentru a fi:
muzician, zidar, poet.
2. Enumerã douã motive pentru care oamenii scriu versuri.
3. Motiveazã dacã o persoanã cu talent de versificator
este ºi poet.
1. Citeºte textul
Criticilor mei
de Mihai Eminescu
Multe flori sunt, dar puþine Toate cer intrare-n lume,

Rod în lume o sã poarte, Cer veºtmintele vorbirii.
Toate bat la poarta vieþii, Pentru-a tale proprii patimi,
Dar se scutur multe moarte. Pentru propria-þi viaþã,
E uºor a scrie versuri Unde ai judecãtorii,
Când nimic nu ai a spune, Ne’nduraþii ochi de gheaþã?
Înºirând cuvinte goale Ah! atuncea þi se pare
Ce din coadã au sã sune. Cã pe cap îþi cade cerul:
Dar când inima-þi frãmântã Unde vei gãsi cuvântul
Doruri vii ºi patimi multe, Ce exprimã adevãrul?
ª-a lor glasuri a ta minte Critici voi, cu flori deºerte,
Stã pe toate sã le-asculte, Care roade n-aþi adus –
Ca ºi flori în poarta vieþii E uºor a scrie versuri
Bat la porþile gândirii, Când nimic nu ai de spus.
Cine crezi cã sunt „florile” la care se face referire în prima strofã a poeziei? Alege dintre
urmãtoarele sugestii:
• toþi oamenii care folosesc cuvintele dintr-o limbã;
• doar acei oameni care sunt înzestraþi cu talentul exprimãrii deosebite prin cuvinte (poeþii).
b. Selecteazã versurile în care este exprimatã lipsa de legãturã între cuvinte/limbã ºi
gândirea celui care scrie/se exprimã.
c. În legãtura dintre limbã ºi gândire apare ºi un al treilea element: fiinþa umanã. Triada
gândire–fiinþã–limbã (cuvinte) exprimã tocmai statutul unic al omului. Identificã
versurile care surprind procesul complex al comunicãrii umane, fãcând referire la cele
trei elemente: inimã (sentimente), gândire (raþiune), veºmintele vorbirii (cuvinte, limbaj).

d. Care este rolul poetului în legãturã cu limba? Rãspunde, pornind de la reperele
urmãtoare:
• distanþa dintre sinceritatea trãirilor ºi a ideilor ºi posibilitatea de exprimare este ca o
cãutare a cuvântului care „exprimã adevãrul”;
• spre deosebire de comunicarea obiºnuitã, poezia este o formã specialã de exprimare,
prin care se cautã armonizarea dintre realitatea sentimentelor ºi a ideilor ºi exprimarea
acestora prin cuvinte.
e. Specific comunicãrii poetice este folosirea cuvintelor cu sens figurat. Identificã în text
cuvinte care au rolul de epitet ºi explicã sensul figurat sugerat în contextul poeziei.
Află mai mult!
Limbajul poetic se deosebeºte de limbajul cotidian, obiºnuit, pentru cã exprimã în mod subiectiv viziunea
personalã a autorului despre lume.
În poezia „Criticilor mei”, poetul îi numeºte pe poeþi „flori”, tocmai pentru a sugera faptul cã sunt la fel de
trecãtori ca o floare, dacã nu vor gãsi cuvintele potrivite care sã exprime adevãrul sufletului ºi al gândirii.
Limbajul poetic foloseºte figuri de stil care au la bazã transferul de sens, precum: epitetul, comparaþia,
personificarea, metafora.
Metafora este un procedeu artistic care presupune transferul de la sensul propriu al unui cuvânt sau al unei
expresii la un sens figurat, dobândit prin analogie. Metafora are la bazã o comparaþie.

Scrie sinonimul potrivit pentru sensul cuvântului „floare” Reţine!
din enunþurile urmãtoare:
Floarea din vazã s-a ofilit. Îmi place cum cântã Floarea Sensul propriu al unui
Calotã. Ea este floarea muzicii populare. Murãturile erau cuvânt este cel obiºnuit,
acoperite de floare urât mirositoare. Iubirea este floarea având valoare
sentimentelor. denominativã, ºi este
b. Utilizeazã în enunþuri proprii urmãtoarele cuvinte/grupuri cunoscut ca atare de toþi
de cuvinte, atât cu sens propriu, cît ºi cu sens figurat: vorbitorii unei limbi.
frãmântã, ochi de gheaþã, a cãdea pe cap. Sensul figurat este cel
neobiºnuit, obþinut pe baza
unui proces de transfer de
Folosește ceea ce ai învăţat! sens, având valoare
conotativã.
1. Lucraþi în douã grupe! Alegeþi câte o temã (dragostea, Dintre sensurile pe care le
prietenia, singurãtatea etc.) ºi scrieþi un text poetic în care poate avea un cuvânt, unul
sã folosiþi cât mai multe cuvinte/expresii cu sens figurat. este fundamental ºi celelalte
2. Scrie un eseu despre rolul limbii în viaþa oamenilor, sunt secundare. Un cuvânt
folosind cât mai multe metafore referitoare la limbã (ex.: care are un singur înþeles
floarea gândului, poemul sufletului, harta ideilor etc.) este monosemantic, iar cele
care au mai multe sensuri
sunt polisemantice.
La sfârșit…
Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã calificative, utilizând
Cuvinte cu sens propriu Cuvinte cu sens figurat

AVENTURA CUVINTELOR
Beţia de cuvinte 4
La început…
1. Alege din lista de mai jos persoanele care îmbinã în modul cel mai expresiv limbajul
verbal cu cel nonverbal ºi paraverbal:
actorii ºoferii agenþii comerciali
politicienii profesorii muzicienii
medicii avocaþii reporterii
2. Exemplificã printr-un joc de rol cele mai expresive elemente nonverbale utilizate de una
dintre categoriile de persoane enumerate mai sus.

1. Enumerã cîteva opere scrise de I.L. Caragiale pe care le-ai citit sau le-ai vãzut ecranizate.
2. Motiveazã de ce un spectacol de teatru este mai captivant decât lectura textului.
1. Citeºte textul
O scrisoare pierdutã (fragmente)
de I.L. Caragiale
ACTUL I
Scena I
(O anticamerã bine mobilatã. Uºã în fund
cu douã ferestre mari de laturi. La dreapta,
în planul din fund o uºã, la stânga altã
uºã, în planul din faþã. În stânga, planul
întâi, canapea ºi un fotoliu)
TIPÃTESCU, puþin agitat, se plimbã cu
„Rãcnetul Carpaþilor" în mânã; e în
haine de odaie; PRISTANDA în picioare,
mai spre uºã, stã rezemat în sabie PRISTANDA: Curat miºel!
TIPÃTESCU (terminând de citit o frazã din TIPÃTESCU: Murdar!
jurnal): „…Ruºine pentru oraºul nostru PRISTANDA: Curat murdar! […]
sã tremure în faþa unui om!… Ruºine Pristanda îi relateazã lui Tipãtescu despre
pentru guvernul vitreg, care dã unul din spionajul fãcut la casa lui Caþavencu, unde,
cele mai frumoase judeþe ale României urcat pe gard ºi privind pe fereastra
pradã în ghearele unui vampir!…” deschisã, a auzit cã acesta deþine un
(indignat) Eu vampir, ’ai?… Caraghioz! document compromiþãtor la adresa lui
PRISTANDA (asemenea): Curat caraghioz!… Tipãtescu prin care îi va obliga pe
Pardon, sã iertaþi, coane Fãnicã, cã adversarii politici sã îi susþinã candidatura
întreb: bambir… ce-i aia, bampir? pentru mandatul de deputat în campania
TIPÃTESCU: Unul… unul care suge sângele electoralã. Tipãtescu îi spune poliþistului
poporului… Eu sug sângele poporului!… despre frauda pe care acesta a comis-o cu
PRISTANDA: Dumneata sugi sângele steagurile, acceptând ilegalitãþile lui
poporului!… Aoleu! Pristanda pentru cã este un slujitor
TIPÃTESCU: Miºel! credincios.

Scena II Scena III
PRISTANDA (singur): Grea misie, misia de ZAHARIA TRAHANACHE, GHIÞÃ PRISTANDA,
poliþai… ªi conul Fãnicã cu coana apoi TIPÃTESCU ºi ZOE
Joiþica mai stau sã-mi numere TRAHANACHE (intrã prin fund, fãrã sã ia
steagurile… Tot vorba bietei neveste, seama la Ghiþã, care se ridicã repede la
zice: „Ghiþã, Ghiþã, pupã-l în bot ºi-i intrare. Trahanache e miºcat): A! ce
papã tot, cã sãtulul nu crede la ãl coruptã soþietate!… Nu mai e moral, nu
flãmând…” Zic: curat! De-o pildã, conul mai sunt prinþipuri, nu mai e nimic:
Fãnicã: moºia moºie, foncþia foncþie, enteresul ºi iar enteresul. (vede pe Ghiþã)
coana Joiþica, coana Joiþica: trai, Aici erai Ghiþã? (se stãpâneºte)
neneaco, cu banii lui Trahanache… PRISTANDA: Aici, sãrut mâna, coane Zahario.
(luându-ºi seama) babachii… Da’ eu, TRAHANACHE: Fãnicã a ieºit?
unde? famelie mare, renumeraþie dupã PRISTANDA: Ba nu, coane Zahario, vine
buget micã. (ºade în fund pe un scaun la numaidecât momental, e dincolo… A!
o parte.) iatã conul Fãnicã…
Numeºte personajele care dialogheazã în cele trei scene reproduse.
b. Precizeazã elementele care justificã încadrarea textului în genul dramatic.
c. Care este tema discuþiei dintre Tipãtescu ºi Pristanda din prima scenã?
d. Ce ziar citeºte Tipãtescu? Care este calomnia adusã lui Tipãtescu în ziar?
Află mai mult!
Textul dramatic aparþine genului dramatic ºi se caracterizeazã prin structurarea sub formã de replici, organizate în
acte, scene, prin prezenþa indicaþiilor necesare pentru punerea în scenã sub formã de spectacol de teatru.
Comedia este o specie a genului dramatic în care moravurile sociale ºi personajele sunt astfel înfãþiºate încât
stârnesc râsul. Comicul este declanºat de nepotrivirea dintre pretenþii ºi realitate, dintre esenþã ºi aparenþã ºi
implicã un conflict comic, situaþii ºi personaje comice. Formele de realizare a comicului în dramaturgie sunt:
situaþiile, limbajul, moravurile, numele. Comicul de limbaj pune în evidenþã statutul intelectual al
personajelor, caracterizat prin lipsa de logicã, inculturã, agramatism, ignoranþã.
3. Elemente de limbã românã

Scrie formele corecte ale cuvintelor misie, sã-mi razã, Reţine!
caraghioz, soþietate, prinþipuri, famelie, enteres.
Identificã în textul reprodus urmãtoarele tipuri de greºeli: Pleonasmul este o greºealã
pleonasm, confuzie paronimicã, paradox logic, tautologie. de logicã care constã în
alãturarea a doi termeni cu
acelaºi înþeles.
Folosește ceea ce ai învăţat! Confuzia paronimicã
presupune necunoaºterea
Ascultã emisiuni la radio, la televizor, citeºte ziare ºi reviste, legãturii dintre forma ºi
observã cum vorbesc oamenii din jurul tãu ºi realizeazã un semnificaþia cuvântului.
proiect de semestru cu titlul Din gura lumii… în care sã Paradoxul logic se naºte din
consemnezi greºelile identificate în folosirea limbii române. alãturarea unor cuvinte al
cãror sens este imposibil
din punct de vedere logic.
La sfârșit… Tautologia presupune
repetarea aceleiaºi idei prin
Citeºte ziare ºi reviste din presa contemporanã ºi selecteazã cuvinte diferite sau chiar
expresii calomniatoare la adresa unor personalitãþi. prin aceleaºi cuvinte.

AVENTURA CUVINTELOR
În culisele unei
campanii electorale 5
La început…
1. Care poate fi legãtura între culisele de la teatru ºi cele ale unei campanii electorale?
2. Care este diferenþa dintre o campanie electoralã transparentã ºi culisele acesteia?
Exemplificaþi prin referire la viaþa politicã actualã.
3. Lucraþi în perechi. Citiþi scena IV din actul I din comedia O scrisoare pierdutã de I.L.
Caragiale. Ilustraþi adulterul ºi ºantajul ca elemente de culise ale campaniei electorale.

1. Citeºte textul
de I.L. Caragiale
Caþavencu îi ºantajeazã pe Trahanache, pe

Tipãtescu ºi pe Zoe. Dacã Trahanache îºi
pãstrazã calmul ºi cautã un mijloc de a-l
ºantaja ºi el pe Caþavencu, Zoe devine foarte
agitatã ºi este decisã sã îl susþinã pe Caþa-
vencu pentru a-ºi pãstra imaginea publicã CETÃÞEANUL: Da, iar eu! (sughiþã.) Am venit
de soþie onestã. Tipãtescu însã este hotãrât pentru istoria aia de care am vorbit
sã nu cedeze ºantajului ºi îi cere lui Pristan- az-dimineaþã… Ce facem? Iacã, mâine
da sã îl aresteze pe Caþavencu. Farfuridi ºi începe… Eu… Pentru cine votez?
Brânzovenescu, aliaþii politici ai lui Traha- TIPÃTESCU (þinându-i calea sã nu coboare în
nache ºi Tipãtescu, devin ºi suspicioºi de trã- scenã): Pentru cine? pentru cine?
darea acestora ºi hotãrãsc sã trimitã o scri- Lasã-mã în pace, cetãþene: ai ajuns de
soare la Bucureºti pentru a înºtiinþa partidul. nesuferit… Voteazã pentru cine pofteºti…
CETÃÞEANUL: Eu nu poftesc pe nimeni, dacã
Actul II e vorba de poftã…[…]
Scena XII CETÃÞEANUL (cãtre Caþavencu): Ei!
TIPÃTESCU, CAÞAVENCU, ZOE, apoi onorabilul! nu te vedeam; sluga! o mie de
CETÃÞEANUL TURMENTAT ani pace! ªi zi, mã lucraºi, ai? Adicã, dã-i
TIPÃTESCU: Blestematã politicã! un moment cu bere, dã-i cu vin, nu pentru cinstea
sã n-ai pace! (merge la uºa din fund ºi o obrazului… pentru ca sã-mi faci pontul
închide.) Suntem în liniºte… (lui cu scrisoarea… bravos! dom’le Nae.
Caþavencu.) Eu merg la telegraf sã-þi anunþ CAÞAVENCU: A! a!
la Bucureºti candidatura… d-ta aºteaptã ZOE: Fãnicã! Fãnicã! trimite-l… e nesuferit!
acasã un cuvânt al meu… Desearã, la TIPÃTESCU (nervos): În sfârºit, cetãþene, te
întrunire, fii cu tact… trebuie mult tact. rog lasã-ne cu biniºorul, lasã-ne… Ce
(se aud în fund bãtãi în uºã; toþi din pofteºti de la mine?
scenã tac ºi nu miºcã; iar bãtãi, apoi trei CETÃÞEANUL: Nu þi-am spus? (sughiþã)
fluierãturi) E Ghiþã, ãsta e semnalul lui! Mâine începe… Ei? (sughiþã.) Eu pe cine
(merge ºi deschide uºa din fund, prin care aleg? Pentru cine?… (face semnul votãrii
apare Cetãþeanul, fluierând ca de mirare.) ºi sughiþã.)
TIPÃTESCU: Iar? (se dã înapoi.) ZOE: Pentru d. Nae Caþavencu.
CAÞAVENCU: Omul meu! (se dã cam la CETÃÞEANUL: Pentru… (sughiþã ºi pufneºte
spatele Zoii.) de râs.) Nu mã-nnebuni cã ameþesc…

TIPÃTESCU (din ce în ce mai nervos, luând CETÃÞEANUL: Aº!
pe Cetãþeanul de mânã ºi zguduindu-l): TIPÃTESCU (cu dezgust): Uite, nenorocitule!
Pentru cã eºti un om viþios… miroºi cale d-o poºtã… (îl împinge.)
CETÃÞEANUL: Nu mã smuci, cã ameþesc! CETÃÞEANUL (ºovãind): Ãsta este mirosul
TIPÃTESCU (asemenea): Pentru cã te-ai lãsat meu naturel…
sã-þi ia din buzunar, sã-þi fure scrisoarea… TIPÃTESCU: Miroºi a rom…
CETÃÞEANUL: Ei! nu face nimica, poate mai CETÃÞEANUL: Ei bravos! Vrei sã miros
gãsim alta… a gaz? […]
TIPÃTESCU: Lasã-mã sã vorbesc… pentru cã Când, în sfârºit, Tipãtescu se vede obligat
eºti… sã anunþe ºi sã susþinã candidatura
CETÃÞEANUL: Alegãtor… inamicului politic Caþavencu, soseºte prin
TIPÃTESCU: Nu… beþiv… viþios… pãcãtos. telegraf o înºtiinþare de la Bucureºti care
ZOE: Fãnicã!… schimbã cursul evenimentelor, deoarece i
TIPÃTESCU: Da, beþiv… uite ºi acuma eºti se cere sã propunã ºi sã aleagã pentru
turmentat, eºti bãut… (Caþavencu râde.) mandatul de deputat un alt candidat.
Selecteazã din scena XII indicaþii scenice care indicã: miºcarea personajelor/actorilor; cui
se adreseazã personajul/actorul; zgomote; reacþii fiziologice; gesturi.
b. Explicã cum a ajuns scrisoarea pierdutã de Zoe ºi gãsitã de cetãþeanul turmentat în
posesia lui Caþavencu.
c. Motivaþi de ce cetãþenul turmentat nu este individualizat prin nume. Ilustraþi cu exemple
din text atitudinea oamenilor politici faþã de cetãþeanul turmentat.
d. Care este dilema cetãþeanului turmentat?
e. Care este vestea care îl face pe cetãþeanul turmentat sã fie nedumerit?
f. Comentaþi „culisele” campaniei electorale care îl determinã pe Tipãtescu sã-l recomande
pe Caþavencu pentru a fi votat.

Cautã într-un dicþionar sensurile cuvintelor: turmentat, Reţine!
vicios ºi alcãtuieºte enunþuri proprii.
b. Scrie câte un sinonim pentru urmãtoarele locuþiuni: a þine Locuþiunile sau expresiile
calea, a pufni în râs, lasã-mã-n pace. sunt asocieri stabile de
c. Tradu în limba strãinã cunoscutã de tine una dintre cuvinte care au un sens
replicile textului care conþine o locuþiune ºi discutã cu unitar ºi care sunt specifice
colegii tãi variantele obþinute. fiecãrei limbi.

1. Scrie o scrisoare de amor în care sã foloseºti locuþiunile: a umbla cu capul în nori, a-ºi
face de cap, a avea la inimã, a-ºi deschide sufletul, a aºtepta cu sufletul la gurã.
2. Imagineazã un dialog dramatic între un cetãþean ºi un politician actual, folosind cât mai
multe locuþiuni ºi indicaþii scenice care sã descrie gesturi, mimicã, miºcãri, atitudini.
La sfârșit…
Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi acordã câte un calificativ sub forma unui „chip animat”:
Clasei de colegi ca Colegei/colegului de Profesoarei/

Þie
grup bancã profesorului

AVENTURA CUVINTELOR
Demagogia
discursului politic 6
La început…
1. Numeºte câteva locuri publice în care
politicienii îºi susþin discursurile.
2. Enumerã cel puþin câte trei trãsãturi ale
unui discurs atractiv ºi ale unuia plictisitor.

1. Citeºte textul
de I.L. Caragiale
ACTUL III
FARFURIDI: (emoþionat ºi asudând) Atunci, iatã abia se mai aude. Dupã ce s-a mai oprit zgo-
ce zic eu, ºi împreunã cu mine (începe sã se motul, cu multã aprindere.) Daþi-mi voie! Ter-
înece) trebuie sã [sic] zicã asemenea toþi aceia min îndatã! Mai am douã vorbe de zis. (zgo-
care nu vor sã cazã la extremitate (se îneacã motul tace.) Iatã dar opinia mea. (în supremã
mereu), adicã vreau sã zic, da, ca sã fie mode- luptã cu oboseala care-l biruie.) Din douã una,
raþi… adicã nu exageraþiuni!… Într-o chestiu- daþi-mi voie: ori sã se revizuiascã, primesc!
ne politicã… ºi care, de la care atârnã viitorul, Dar sã nu se schimbe nimica; ori sã nu se revi-
prezentul ºi trecutul þãrii… sã fie ori prea-prea, zuiascã, primesc! dar atunci sã se schimbe pe
ori foarte-foarte… (se încurcã, asudã ºi înghi- ici pe colo, ºi anume în punctele… esenþiale…
te) încât vine aci ocazia sã întrebãm pentru Din aceastã dilemã nu puteþi ieºi… Am zis!
ce?… Da… Pentru ce?… Dacã Europa… sã fie
cu ochii aþintiþi asupra noastrã, dacã mã pot Scena IV
pronunþa astfel, care lovesc soþietatea, adicã CAÞAVENCU: (ia pozã, trece cu importanþã prin-
fiindcã din cauza zguduirilor… ºi… idei sub- tre mulþime ºi suie la tribunã; îºi pune pãlãria
versive… (asudã ºi se rãtãceºte din ce în ce) ºi la o parte, gustã din paharul cu apã, scoate un
mã-nþelegi, mai în sfârºit, pentru care în orce vraf de hârtii ºi gazete ºi le aºazã pe tribunã,
ocaziuni solemne a dat probe de tact… vreau apoi îºi trage batista ºi-ºi ºterge cu eleganþã
sã zic într-o privinþã, poporul, naþiunea, avocãþeascã fruntea. Este emoþionat, tuºeºte ºi
România… (cu tãrie) þara în sfârºit… cu bun- luptã ostentativ cu emoþia care pare a-l birui –
simþ, pentru ca Europa cu un moment mai Tãcere completã. Cu glasul tremurat.) Domni-
nainte sã vie ºi sã recunoascã, de la care putem lor!… Onorabili concetãþeni!… Fraþilor!…
zice depandã… (se încurcã ºi asudã mai tare) (plânsul îl îneacã.) Iertaþi-mã, fraþilor, dacã
precum – daþi-mi voie – (se ºterge) precum la sunt miºcat, dacã emoþiunea mã apucã aºa de
21, daþi-mi voie (se ºterge) la 48, la 34, la 54, la tare… suindu-mã la aceastã tribunã… pentru a
64, la 74 asemenea ºi la 84 ºi 94, ºi eþetera, vã spune ºi eu… (plânsul îl îneacã mai tare.)…
întru cât ne priveºte… pentru ca sã dãm exem- Ca orice român, ca orice fiu al þãrii sale… în
plul chiar surorilor noastre de ginte latine aceste momente solemne… (de abia se mai
însã! (foarte asudat, se ºterge, bea, iar se ºter- stãpâneºte) mã gândesc… la þãriºoara mea…
ge ºi suflã foarte greu. Trahanache a urmãrit (plânsul l-a biruit de tot) la România… (plân-
cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Far- ge. Aplauze în grup)… la fericirea ei!… (acela-
furidi. Bravo ºi aplauze în fund, conduse de ºi joc de amândouã pãrþile)… la progresul ei!
Brânzovenescu; râsete ºi sâsâituri în grupului (asemenea crescendo)… la viitorul ei! (plâns
lui Caþavencu. Clopoþelul lui Trahanache de cu hohot. Aplauze zguduitoare.)

Precizeazã locul în care îºi þin discursurile cei doi vorbitori.
b. Indicã numele vorbitorilor ºi gruparea politicã pe care o Dicţionar
reprezintã ei.
c. Selecteazã indicaþiile scenice care descriu comportamentul demagogie – înºelare a
ridicol al vorbitorilor (Farfuridi ºi Caþavencu) ºi reacþia opiniei publice prin
auditoriului. promisiuni mincinoase,
d. Formuleazã tema celor douã discursuri. discursuri bombastice,
e. Ilustreazã cu citate semnificative din text: lipsa de coerenþã practicatã de cineva pentru
ºi de logicã a discursurilor, nonsensul, demagogia. a-ºi crea popularitate
f. Comenteazã afirmaþia scriitorului I.L. Caragiale referitoare oratorie – arta de a
la modul în care îºi construieºte personajele: „Eroii mã compune ºi de a rosti
persecutã… Forfotesc în mintea mea… Vorbesc… Le vãz discursuri; arta de a vorbi
gesturile; le aud cuvintele. Dar nu ºtiu exact nici ce spun, în public
nici ce vor face ºi, pe urmã, m-apuc sã scriu, ºi-i las sã-ºi
spuie singuri pãsul”.
Află mai mult!
Încã din lista cu „persoanele” de la începutul piesei se precizeazã statutul social ºi ocupaþia personajelor, ceea
ce sugereazã apartenenþa la o tipologie umanã ºi poate constitui punctul de plecare în caracterizarea
personajelor. Alegerea numelor personajelor este semnificativã deoarece sugereazã principala trãsãturã de
caracter prin analogie cu semnificaþiile cuvântului de la care s-a derivat numele.

Lucraþi în douã grupe. Scrieþi câte cinci nume ale personajelor din piesã ºi indicaþi, dupã
modelul urmãtor:
Nume Cuvânt de bazã Tipul uman în care
Trãsãturi de caracter sugerate
personaj ºi sensul lui se încadreazã
Trahana = Modelare în funcþie de situaþie ºi de Politician abil,
Trahanache
cocã moale interes, lipsit de principii morale disimulat
b. Care este semnificaþia pe care o dobândeºte în context cuvântul „þãriºoarã”?

1. Lucreazã împreunã cu colegul/colega de bancã. Descrieþi o Reţine!
persoanã publicã cunoscutã de voi. Unul/una dintre voi
foloseºte cât mai multe diminutive, iar celãlat/cealaltã, cât Derivarea este o modalitate
mai multe augmentative. Citiþi textele obþinute ºi discutaþi de obþinere a unor cuvinte
asupra diferenþelor de mesaj. noi prin adãgarea de sufixe
2. Alege unul dintre personajele comediei O scrisoare ºi prefixe la un cuvânt de
pierdutã ºi scrie o scurtã prezentare a acestuia, referindu-te bazã. Existã sufixe
la tipul uman reprezentat, la comicul de nume ºi de limbaj augmentative ºi diminutivale
ºi la rolul lui în desfãºurarea acþiunii. prin care obiectele denumite
sunt mai mari sau mai mici,
de exemplu: bãieþoi, cãsoaie,
La sfârșit… copilandru (augmentative)
sau bãieþel, cãsuþã, copilaº
Scrie un discurs pe o temã aleasã de tine ºi rosteºte-l apoi (diminutive).
în faþa colegilor tãi.

AVENTURA CUVINTELOR
Binefacerile unui sistem

„curat constituţional” 7
La început…
1. Numeºte cinci trãsãturi pozitive ale unui sistem constituþional.
2. Discutã cu colegii despre viciile ºi moravurile specifice vieþii politice actuale ºi realizaþi
un poster care sã exprime sugestiv pãrerile voastre.

1. Citeºte textul
de I.L. Caragiale
Dupã discursul lui Farfuridi ºi al lui

Caþavencu are loc o încãierare între cele
douã tabere politice, iar Caþavencu pierde
pãlãria în care se afla ascunsã scrisoarea de
amor folositã ca armã de ºantaj pentru a
obþine mandatul de deputat. De la
Bucureºti se solicitã ca Agamemnon
Dandanache sã fie trecut pe liste ºi sã fie FARFURIDI: (luând un pahar de ºampanie) În
votat deoarece acesta ºantaja tot cu o sãnãtatea domnului Agamiþã
scrisoare de amor pe un politician Dandanache, alesul nostru! Sã trãiascã!
important. Caþavencu dispare, iar (Urale ºi muzicã. Pristanda þine cu mâna
cetãþeanul turmentat gãseºte din nou tactul uralelor. Toþi ciocnesc ºi beau.)
scrisoarea, deoarece luase din greºealã DANDANACHE: (îndemnat de Zoe ºi
pãlãria lui Caþavencu, ºi astfel scrisoarea Tipãtescu, trece în mijloc cu paharul în
ajunge la Zoe, care îl iartã pe Caþavencu ºi mânã) În sãnãtatea alegãtorilor… cari au
îi ordonã sã conducã festivitãþile în cinstea probat patriotism si mi-au acordat… (nu
noului ales. nemereºte) asta… cum sã zic de!… Zi-i
pe nume de!… A! Sufradzele lor; eu,
Actul IV care familia mea de la patuzsopt în
Scena IV Camerã, si eu ca rumânul imparþial, care
TIPÃTESCU: (singur) ªi-l aleg pe d. Agamiþã va sã zicã… cum am ziþe… în sfârºit sã
Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de trãiascã! (Urale ºi ciocniri.)
atâta vreme liniºtea mea ºi a femeii pe care TRAHANACHE: (cãtrã Caþavencu, care a
o iubesc… Unde eºti, Caþavencule, sã te coborât spre el ºi Tipãtescu) ªi aºa zi, ai?
vezi rãzbunat! Unde eºti, sã-þi cer iertare cã D-ai noºtri, stimabile? Bravos! Mã bucur.
þi-am preferit pe onestul d. Agamiþã, pe CAÞAVENCU: Venerabile neicã Zahario! În
admirabilul, pe sublimul, pe necuºorul, pe împrejurãri ca acestea (miºcat) micile
puicuºorul Dandanache… Ce lume! Ce pasiuni trebuie sã disparã. […]
lume! Ce lume!… CAÞAVENCU: (lui Tipãtescu, încet) Sã mã ierþi
ºi sã mã iubeºti! (expansiv) Pentru cã toþi
Scena XIV ne iubim þara, toþi suntem români!… Mai
Aceiaºi – Farfuridi, Brânzovenescu, mult sau mai puþin oneºti! (Tipãtescu
Caþavencu, Cetãþeanul turmentat, Ghiþã râde.) În sãnãtatea iubitului nostru
Pristanda, Ionescu, Popescu, Alegãtori, prefect! Sã trãiascã pentru fericirea
Cetãþeni, Public judeþului nostru! (Urale, ciocniri.)

TRAHANACHE: (luând un pahar ºi trecând în lupte seculare, care au durat aproape
mijloc foarte vesel) Ei, aveþi puþinticã treizeci de ani, iatã visul nostru realizat!
rãbdare!… Nu cunosc prefect eu! Eu Ce eram acuma câtva timp înainte de
n-am prefect! Eu am prietin! În sãnãtatea Crimeea? Am luptat ºi am progresat: ieri
lui Fãnicã! Sã trãiascã pentru fericirea obscuritate, azi luminã! Ieri bigotismul,
prietinilor lui! (sãrutã pe Fãnicã, apoi azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi
pe Zoe. Fãnicã sãrutã mâna Zoii.) […] veselia!… Iatã avantajele progresului! Iatã
CAÞAVENCU: (foarte ameþit, împleticindu-se-n binefacerile unui sistem constituþional!
limbã, dar tot îngrãºându-ºi silabele) PRISTANDA: Curat constituþional! Muzica!
Fraþilor! (toþi se-ntorc ºi-l ascultã.) Dupã Muzica!
Citeºte ºi consemneazã, de pe prima paginã a textului ºi din indicaþiile scenice de la
începutul fiecãrui act, reperele referitoare la locul ºi timpul desfãºurãrii evenimentelor.
b. Prezintã evoluþia conflictului, pe parcursul celor patru acte, dintre: Caþavencu ºi
Tipãtescu; Caþavencu ºi Zoe; Caþavencu ºi Trahanache; Zoe ºi Tipãtescu; grupul Farfuridi,
Brânzovenescu ºi Tipãtescu.
c. Comenteazã situaþia comicã ilustratã de regretul lui Tipãtescu, din actul IV, scena IV.
d. Explicã anularea conflictului ºi împãcarea dintre adversari din finalul comediei.
e. Povesteºte conþinutul întregii comedii, urmãrind evoluþia conflictului dintre personaje.
f. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei cifre litera care corespunde tipului de morav
întruchipat de personaje.
1. _____ Trahanache a. abuzul de putere
2. _____ Tipãtescu b. interesul personal
3. _____ Zoe c. corupþia Află mai mult!
4. _____ Caþavencu d. ºantajul
5. _____ Pristanda e. adulterul O scrisoare pierdutã este o
comedie de moravuri care
3 . a. Elemente de limbã românã

Explicã rolul diminutivelor folosite în monologul lui
satirizeazã defecte umane în
contextul luptei pentru
Tipãtescu din scena IV. putere din timpul alegerilor
b. Demonstreazã în ce constã greºeala de limbaj din ultima pentru Camerã din anul
replicã a lui Caþavencu. 1883. Sunt satirizate ºi
c. Selecteazã din scena XIV douã exemple de ticuri verbale aspecte din viaþa de familie
ale personajelor. care influenþeazã în mod
esenþial confruntarea
politicã. Titlul pune în
Folosește ceea ce ai învăţat! evidenþã contrastul comic
dintre pretinsa luptã pentru
Scrie un text de 1–2 pagini în care sã îþi exprimi pãrerea putere politicã ºi lupta de
despre moravurile satirizate în comedie, valorificând culise având ca instrument
sugestiile din urmãtorul fragment critic: „Lipsit de ideal, „o scrisoare pierdutã” care
teatrul lui Caragiale e o satirã fãrã altã finalitate, o colecþie trãdeazã imoralitatea
de imbecili, de imorali […]; e întristãtor ca un spital de familialã ºi evidenþiazã
infirmitãþi morale ºi intelectuale”. (Eugen Lovinescu, degradarea vieþii politice.
Caragiale. 1. Comediile sale, în Critice, 1928) Caracteristic oricãrei
comedii este anularea
conflictului ºi finalul fericit,
La sfârșit… ceea ce demonstreazã
caracterul derizoriu al
Discutaþi în grupe de câte 3–4 semnificaþia exclamaþiei lui confruntãrii ºi lipsa
Tipãtescu „Ce lume! Ce lume! Ce lume!” ºi ilustraþi-o cu dimensiunii morale a
exemple din viaþa politicã ºi de familie contemporanã. personajelor.
Valorificaþi ºi ideile din posterul realizat la începutul lecþiei.

AVENTURA CUVINTELOR
Spectacolul cuvintelor 8
La început…
De ce o piesã de teatru poate fi înþeleasã atât prin lectura textului, cât ºi prin vizionarea
spectacolului?

1. Care poate fi tema piesei de teatru, având în vedere titlul acesteia?
2. Ce informaþii suplimentare poþi obþine citind afiºul spectacolului?
1. Citeºte textul
Oamenii – plastilinã
Plastilina de Vasili Sigariev; Teatrul Naþional „Radu Stanca” din Sibiu; Traducerea: Vlad
Massaci ºi Cristi Juncu; Regia artisticã: Vlad Massaci (Data reprezentaþiei: 11 decembrie 2005).
Plastilina lui Vasili Sigariev e, la un prim

nivel de semnificaþie, o poveste de cartier ce
se consumã „în curtea unui bloc de tip Hrus-
ciov”. Protagonistul piesei, Maksim, e un
„bãiat bun”, crescut cu mari sacrificii de o
biatã bunicã fiindcã mama îi e denaturatã, un
adolescent ce ar dori sã aibã prieteni, ba chiar
crede cã are unul în persoana lui Lioha, ce
face prostii la început minore, apoi altele tot
mai mari, care urmeazã sã îl coste scump.
Textul zice cã, spre a-ºi masca un oarecare
handicap, Maksim face ºi reface obiecte de
plastilinã, prin acest hobby obsedant el acor-
dându-ºi dreptul de a fi altfel. De fapt, pro-
pria lui fiinþã e de plastilinã, cãci se modelea-
zã dupã felul de a fi al altora, plãtind mai
apoi pentru toþi oalele sparte. Aºa ajunge vic- tal” sordid, un bloc al unui nefiresc trai în
tima prostituatelor, a borfaºilor, a lumii into- comun. Prin ferestre, vedem cum oamenii
lerante ºi meschine, a unor profesori lipsiþi duc o existenþã strict biologicã, se trezesc
de caracter, care, sub fardul severitãþii, se dimineaþa spre a se duce la muncã, loc de
strãduiesc sã mascheze realitatea cã totul e de unde se întorc prostiþi ºi-ºi aflã salvarea în
vânzare. Victima amoralitãþii absolute. Iar alcool ori în sex. În curtea interioarã zace un
când e violat, spre a fi pedepsit pentru o vinã automobil tocmai bun spre a fi dus la fier
imaginarã, de un grup de bãrbaþi, plastilina a vechi, de pe vremea „vechiului regim”. Lumi-
devenit atât de moale, încât Maksim ajunge nile din spectacol sunt joase, creând senzaþia
sã creadã cã nu mai are nici un atribut de fiin- atmosferei sufocante. Într-o atare configuraþie
þã umanã ºi-ºi aflã izbãvirea în moarte, o spaþialã se consumã evenimente tragice pe
moarte produsã de cei care l-au batjocorit. care Vlad Massaci alege sã le convoace prin
Scenograful Andu Dumitrescu a pus la dis- glasul lui Spira, copilul mort. Când nu se
poziþia spectacolului sibian un spaþiu de joc socializeazã în chip fals, Maksim se ascunde
de o expresivitate copleºitoare prin neorealis- într-o protectoare niºã, simbol al introspecþiei.
mul sãu debordant. A adus pe scenã un „cvar- Montarea denotã gândire, tehnicã ºi familiari-

zare cu un anume mod actual de a vorbi des- deja menþionaþi, l-am mai remarcat pe Pali
pre crimele cotidiene ale oamenilor de treabã. Vecsei, ca întotdeauna foarte bun, jucând-o
Înþelegem marea tristeþe din piesa lui Sigariev, acum în travesti pe profesoara de limba rusã,
dar parcã am dori mai mult. Personajele sunt pe Ofelia Popii, pe Adrian Matioc, pe Ovidiu
siluetate credibil de foarte tinerii actori ai Tea- Moþ, pe Florentina Þilea, pe Cristina Flutur,
trului sibian, cu bine plasate accente ce vizea- pe Dana Taloº.
zã evidenþierea tipurilor umane, fãrã ca prin Caietul de salã, a cãrui concepþie graficã e
aceasta sã cadã în schematism. Pentru Adrian datoratã lui Andu Dumitrescu, e un mic
Neacºu, rolul Maksim este o mare ºansã pe obiect de artã. Dar, din pãcate, doar atât, cãci
care tânãrul interpret o valorificã cu succes. E, e extrem de zgârcit în informaþie. Conþine
de departe, cea mai convingãtoare apariþie a numele actorilor, opiniile lor, nu menþionea-
sa de pânã acum, cea care îl scoate din catego- zã însã personajele pe care ei le joacã,
ria bãieþilor frumoºi care au dat examen la punându-i astfel în dificultate pe acei spec-
facultatea de teatru doar fiindcã aratã bine. Iar tatori care doresc sã-i identifice ºi nu au avut
Adrian Neacºu se întreabã în acelaºi caiet- ºansa de a-i mai vedea pânã la acest specta-
program „de ce plastilinã? Un material malea- col. Lipsesc necesarele date despre piesã ºi
bil ca sufletul unui adolescent într-o societate autorul sãu. Iar textul lui Sigariev i-a prile-
preocupatã de supravieþuire! Un semnal de juit Teatrului sibian un spectacol bun, semn
alarmã asupra atitudinii pasive? Probabil cã cã ºi dramaturgul merita o minimã atenþie.
da. Se poate schimba, îþi poþi influenþa pro- (Cronicã teatralã de Mircea Morariu,
priul destin?”. Alãturi de cei doi protagoniºti Familia nr. 2 (483) / 2 febr.2006)
Numeºte personajul principal al piesei.
b. Ce hobby are personajul?
Află mai mult!
c. Ce asemãnare este între plastilinã ºi propria fiinþã?
d. Povesteºte destinul personajului. Spectacolul de teatru se
e. Cum este reprezentat spaþiul de desfãºurare al realizeazã pornind de la
evenimentelor pe scenã? textul dramatic scris cu
f. Indicã personajele piesei ºi actorii care joacã rolul acestora. scopul de a fi reprezentat pe
g. Delimiteazã fragmentele din cronicã în care se face referire scenã în faþa publicului. De
la: subiectul piesei, jocul actorilor, decor, lumini, aceea un text dramatic
semnificaþia titlului, caietul de salã. poate fi receptat de o
h. Care sunt criticile aduse de cronicar desfãºurãrii persoanã în calitate de
spectacolului de teatru? cititor sau de spectator.
Replicile sunt interpretate

Consultã un dicþionar explicativ ºi scrie explicaþia
de actori (personajele), dar
dialogul dramatic este
cuvintelor: maleabil, introspecþie, sufocant. construit de autor pentru
b. Scrie douã enunþuri în care sã ilustrezi omonimia spectator. Pentru a deveni
cuvântului dispoziþie. spectacol de teatru, un text
dramatic este „prelucrat” de
o echipã de profesioniºti,
Folosește ceea ce ai învăţat! precum: regizor, scenograf,
actori, precum ºi personal
Scrie povestea unei persoane cunoscute al cãrei destin te-a auxiliar: tehnicieni de
impresionat, ilustrând modul în care relaþia cu cei din jur sunet, electricieni,
l-a influenþat în deciziile sale. costumieri etc.
La sfârșit…
Ilustraþi cu pãreri pro ºi contra rãspunsul la întrebarea: „Îºi poate o persoanã schimba
propriul destin?”

AVENTURA CUVINTELOR
Autoevaluare I
I.
1. Scrie titlul ºi autorul textului care þi-a plãcut cel mai mult din aceastã unitate ºi
motiveazã alegerea fãcutã.
___________________________________________________________________________________
2. Numeºte douã sarcini de lucru pe care le-ai rezolvat cu plãcere.
_________________________________________ / ________________________________________________
3. Numeºte douã sarcini de lucru pe care le-ai considerat dificile.
_______________________ / __________________________________ / ______________________________
4. Enumerã trei cuvinte noi al cãror sens l-ai reþinut din lecþiile parcurse.
_______________________ / __________________________________ / ______________________________
5. Scrie douã avantaje ºi douã dezavantaje ale activitãþii împreunã cu colegul/colega ta de

bancã în timpul rezolvãrii unor sarcini de lucru.
_________________________________________ / ________________________________________________
_________________________________________ / ________________________________________________
II. Citeºte textul:
(O încãpere bãtrâneascã. În dreapta, scara þin dupã ele toatã ziua. […] dar eu fãrã
ce duce la etaj. Sub scarã, o uºa lateralã. În guvernantã nu pot sã stau.
stânga, uºa cea mare ce dã în grãdina. La ANETA (batjocoritoare, Colettei): Parcã acasã
ridicarea cortinei, Aneta, Zoia, Lena, joacã tot guvernantã ai avut. Creºte-þi fetele
cãrþi… intrã prin dreapta Colette ºi Ianache). cum ai crescut ºi tu.
ANETA (încet): Iar m-a prins fiu-meu jucând COLETTE: Vai, mãmiþo… cum vorbeºti! Dar
cãrþi… mademoiselle Marie ce a fost? Cã o ºtii
LENA (Anetei): Dar ce, soro, nu esti stãpânã ºi dumneata!
sã faci ce vrei în casa dumitale? ANETA: Aia guvernantã? O prãpãditã de
COLETTE (vine la Aneta ºi o sãrutã): belgiancã care vã spãla, vã cãlca, vã
Bonjour, mamiþo. gãtea ºi la bucãtãrie. (Importantã):
ANETA: Bonjour madame. Þi-ai adus aminte Guvernantele mele se puneau de la
ºi de soacrã-ta? A dat Dumnezeu sã vii ºi nouã dimineaþa în corset ºi porneau
pe la mine? cu fata în landou la parc. Oþi fi voi
COLETTE: A, mamiþo, sunt aºa de ocupatã! boieri, dar…
A plecat miss de la fete ºi trebuie sã mã (Alexandru Kiriþescu, Gaiþele)

Cerinþe:
1. Precizeazã numele personajelor ºi relaþiile dintre ele.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Selecteazã din textul dat citate care sã cuprindã informaþii despre:
a. decor ___________________________________________________________________________
b. gesticã __________________________________________________________________________
c. jocul actorilor ___________________________________________________________________
3. Enumerã douã trãsãturi ale textului citat care sã justifice încadrarea acestuia în categoria
textelor dramatice.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Caracterizeaz-o pe Aneta, într-un text de 5–7 rânduri, bazându-te pe informaþiile cuprinse

în fragmentul dat.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Stabileºte o legãturã între titlul textului ºi personajele acestuia.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
6. Scrie douã enunþuri în care sã ilustrezi diferenþa de sens dintre cuvintele guvernante ºi
guvernanþi. Precizeazã în ce categorie de cuvinte se încadreazã ºi motiveazã-þi alegerea.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
7. Scrie patru locuþiuni în care sã existe cuvântul casã.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

LUMEA AȘA CUM ESTE
Unitatea II
Trăim într-o lume, bucurându-ne de frumuseţile ei și întristându-ne de imperfecţiunile ei.

Cel mai adesea nu apreciem ceea ce este bun, ci suntem doar mâhniţi de ceea ce nu ne place. Pentru
a înţelege sensul lumii, oamenii învaţă să o privească și să o cunoască, imaginându-și chiar cum ar
arăta dacă ar fi altfel construită: ,,cu capu-n jos”!
De m-aș trezi într-o zi Din cer n-ar cădea recii picuri de ploaie,
Și lumea ar fi cu capul în jos – Ci peste nori s-ar așterne covor de petale.
M-aș împiedica de barba unui moș. Întrebaţi-vă-n somn de nu cumva oare
Cu nerușinare-aș călca stelele-n picioare Și-a noastră lume-n picioare
Și aș pluti printre nori, Ca și-o cămașă luată în grabă pe dos
N-ar fi doar visare, ci pură-ntâmplare. N-o fi și ea tot cu capul în jos?
Ar dispărea idealuri și culmi de neatins (Cu capu-n jos, Oana Coldea, elevă)
Când ale soarelui raze în mare s-au stins.
Pe parcursul a șase lecţii, în 12 ore, vei descoperi aspecte ale lumii ,,așa cum este ea”, vei reflecta
dacă nu cumva este uneori ,,cu capu-n jos”. Vei citi despre încercarea oamenilor de a se schimba,
despre revolta unora împotriva destinului, despre forţa magică a altora, despre perspectiva diferită a
fiecăruia dintre noi asupra realităţii.
În această unitate vei învăţa despre: • să exprimi și să accepţi perspective diferite

• povestire; asupra aceluiași fapt;
• curriculum vitae; • să înţelegi mai bine diferenţa dintre omul
• perspectiva narativă; primitiv și cel modern;
• greșeli în folosirea cuvintelor; • să îmbini mai bine cuvintele în propoziţii;
• coordonarea cuvintelor în propoziţii și fraze. • să-ţi exprimi ideile și sentimentele mai nuanţat,
folosind diferite tipuri de cuvinte de legătură
La sfârșitul acestui capitol vei putea: (conjuncţii);
• să acorzi mai multă atenţie lumii în care • să rezolvi un test de autoevaluare, care te va
trăiești; pune în situaţia să reflectezi asupra unei forme
• să observi cu mai mult simţ critic aspectele stranii de libertate umană: aceea de a trage cu
realităţii; pușca.

LUMEA AȘA CUM ESTE
În căutarea sinelui 1
La început…
Lucraþi în perechi. Notaþi câte douã aspecte din viaþa personalã de care sunteþi mulþumiþi
ºi alte douã pe care aþi vrea sã le schimbaþi. Explicaþi colegului/colegei motivul
mulþumirii/dorinþei de schimbare.

Cautã la adresa http://www.agonia.ro/index.php/poetry/144951/index.html mai multe
informaþii despre scriitorul Marin Sorescu ºi alcãtuieºte o fiºã a personalitãþii scriitorului,
în care sã notezi:
• perioada în care a trãit;
• evenimente importante din viaþa sa;
• domenii ale literaturii în care a scris (poezie, prozã, teatru);
• modalitãþi de recunoaºtere a valorii sale ca scriitor.
1. Citeºte textul
Am vrut sã mã schimb
de Marin Sorescu
Am vrut sã mã schimb pe unul mai bun,

L-am cãutat cu lumânarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
ªi care noaptea sã doarmã tun.
Ce, cu mândrie, sã-ºi zicã: unul

Ca mine-n lume nu mai existã.
Frumos, cu educaþie ateistã,
Poþi sã îl cauþi sã tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!

ªi, pe de altã parte, vai ce pãcat!
Nimeni n-a vrut sã se dea pe mine
ªi de-aceea am rãmas neschimbat.
Selecteazã sintagma care exprimã motivul dorinþei eului poetic de a se schimba.
b. Identificã în text o exclamaþie retoricã ºi precizeazã semnificaþia ei în context.
c. Comenteazã rolul interjecþiei vai din cadrul exclamaþiei retorice.
d. Noteazã trãsãturile pe care le asociezi cu expresiile:
înalt ca bradul cu educaþie ateistã
curat ca floarea unul/ Ca mine-n lume nu mai existã
e. Comenteazã rolul repetiþei Ce bine! Ce bine! Ce bine!, având în vedere urmãtoarele repere:
• eul poetic este bucuros deoarece constatã cã este unic;
• încântarea sa se datoreazã faptului cã nu a gãsit pe cineva mai bun decât el;
• exclamaþia de mulþumire este datoratã faptului cã a aflat împãcarea cu sine.

f. Explicã semnificaþia ultimelor douã versuri, punându-le în relaþie cu titlul poeziei,
valorificând sugestiile de mai jos:
• dorinþa de schimbare s-a dovedit o iluzie, eul poetic rãmânând fidel propriei identitãþi;
• schimbarea sinelui este imposibilã, deoarece ar însemna anularea propriei existenþe;
• eºecul schimbãrii se datoreazã atât imposibilitãþii de a gãsi pe cineva mai bun, cât ºi
refuzului altora de a-i prelua identitatea;
• bucuria, dar ºi dezamãgirea de a rãmâne neschimbat sunt expresia conºtientizãrii
propriilor calitãþi ºi defecte.
Află mai mult!
Poezia se încadreazã lirismului subiectiv deoarece eul poetic este prezent în text prin verbe ºi pronume la
persoana I, numãrul singular, exprimându-ºi nemijlocit gândurile, sentimentele.
Exclamaþia retoricã pune în evidenþã starea emoþionalã a emiþãtorului (eului liric) ºi este marcatã de prezenþa
semnului exclamãrii; ea include interjecþia vai, care accentueazã trãirea subiectivã.

Precizeazã sensul locuþiunilor: a cãuta cu lumânarea, a trage cu tunul.
b. Noteazã câte un sinonim pentru cuvintele: ateist, educaþie, pãcat.
c. Construieºte trei enunþuri în care interjecþia vai sã exprime: surprinderea, enervarea,
dezamãgirea.
d. Identificã douã cuvinte derivate cu prefix ºi sufix.

Fiecare persoanã are nevoie sã se cunoascã pe sine ºi sã se facã ºi celorlalþi cunoscutã. În
viaþa socialã, existã situaþii când trebuie sã îþi poþi prezenta identitatea ºi profilul
personalitãþii tale, spre exemplu: pentru a obþine un serviciu, pentru a-þi face prieteni
prin internet, pentru a obþine o bursã de studii. Existã un tip de text, cu o structurã relativ
fixã, numit curriculum vitae (CV) – expresie care provine din limba latinã ºi înseamnã
„parcursul vieþii”. Este bine sã începi sã îþi redactezi CV-ul pentru ca, la terminarea
studiilor, sã îl poþi folosi cu succes pentru obþinerea unui loc de muncã. Completeazã, pe
coli A4, cu propriile date ºi informaþii despre tine urmãtoarea structurã de CV:
• Numele ºi prenumele; • Activitate profesionalã;

• Data ºi locul naºterii; • Abilitãþi, calitãþi;
• Vârsta; • Obiective profesionale;
• Domiciliul; • Pasiuni;
• Studii; • Recomandãri ºi referinþe;
• Performanþe, rezultate deosebite • Semnãtura ºi data.
în activitatea ºcolarã;
La sfârșit…
Redacteazã CV-ul pe computer, pãstreazã-l cu grijã, actualizeazã-l de câte ori este cazul ºi
adapteazã-l la cerinþele impuse de o anumitã situaþie. Actualizarea unui CV presupune
aducerea la zi a informaþiilor, iar adaptarea la situaþie înseamnã scoaterea în evidenþã a
acelor aspecte ale activitãþii sau ale personalitãþii tale care sunt relevante pentru scopul
folosirii CV-ului.

LUMEA AȘA CUM ESTE
Revolta împotriva sorţii 2

La început…
Lucraþi în perechi. Notaþi douã aspecte din viaþa personalã
prin care sunteþi apreciaþi/criticaþi de cãtre cei din jur.

Precizeazã douã motive pentru care oamenii povestesc întâmplãri celebre.
1. Citeºte textul
Cocoºul, elefantul ºi buturuga Pe când mergeau aºa, au vãzut la margi-
nea drumului o buturugã, care i-a întrebat
O poveste din Africa, ºi anume din Rwanda, încotro se îndreaptã, pentru cã nu vedeai în
spune cã mai multe fãpturi au început într-o fiecare zi un cocoº alãturi de un elefant.
zi sã se plângã de soarta lor. Cele douã animale i-au povestit, aºadar,
S-au auzit mai întâi tânguielile cocoºu- buturugii ce anume le nemulþumea.
lui, care spunea: A venit rândul buturugii sã se plângã:
– Eu, care vestesc ceasul pentru toate – Uitaþi-vã la mine. Îmi petrec viaþa la
popoarele, pentru bãrbaþi, pentru femei ºi marginea drumului, într-un loc de care nu-i
chiar pentru rege, eu, care chem soarele în pasã nimãnui. Nu cer de mâncare ºi nici de
fiecare dimineaþã, eu, care sunt domnul ºi bãut de la nimeni. Mã mulþumesc cu apa pe
stãpânul timpului, cum se face cã sunt care mi-o dãruieºte cerul, atunci când plouã,
nevoit sã-mi petrec nopþile cocoþat pe crean- ºi nu cer nimãnui nici sã mã ciopleascã, nici
ga unui copac chiar în vreme de furtunã, în sã mã strunjeascã. Toþi bãrbaþii care trec pe
timp ce caprele dorm în casã? ªi cum se face lângã mine îmi trag câte un picior. Toate
cã, atunci când încep sã-mi refac puterile femeile mã lovesc cu toporul ºi mã despicã.
ciugulind câteva boabe de sorg încolþite în Nici copiii nu se lasã mai prejos: îmi jupoaie
brazdã, toþi, ºi bãrbatul, ºi femeia, ºi copilul scoarþa ori aruncã în mine cu pietre. Cu
zvârlesc cu pietre dupã mine? ce-am greºit oare ca sã fiu aºa umilitã? Aºtep-
Mânios, cocoºul a plecat în cãutarea taþi-mã, vin ºi eu cu voi, vreau ºi eu sã mã
marelui zeu Imana sã i se plângã. S-a întâl- plâng lui Imana. Ajunºi în faþa zeului, cei trei
nit pe drum cu elefantul ºi ºi-a spus pãsul. i-au povestit pe larg de ce erau nemulþumiþi
Elefantul a pornit ºi el sã se jeluiascã: ºi de ce se socoteau nedreptãþiþi de soartã.
– Uitã-te la mine! Cum se poate ca eu, Imana a luat trei hotãrâri. I-a spus buturu-
care întrec în putere toate animalele, cu gii sã se întoarcã la locul ei, fãgãduindu-i cã
înfãþiºarea mea atât de nobilã ºi de minunat o va chema din nou la el. L-a pus pe elefant
alcãtuitã, sã nu pot zãmisli o datã decât un într-un hambar unde se afla de mâncare pen-
singur copil? Este oare firesc ca gãina, atun- tru toþi locuitorii. Cocoºului i-a dat o camerã
ci când îi dãruieºti un urmaº, sã scoatã confortabilã ºi servitori care sã-i facã patul.
douãzeci ori douãzeci ºi cinci de puiºori? Ca Îndatã ce a intrat în hambar, elefantul,
pisica sã nascã cinci, ºase ori chiar ºapte înfometat dupã cãlãtorie, s-a ºi repezit sã
pisoi? Capra, care nu este nici pe departe mãnânce. Dupã douã zile nu mai era nici
atât de frumoasã ºi de puternicã, dã naºtere urmã de hranã, aºa cã a fost nevoit sã petrea-
la doi ºi chiar la trei iezi; este oare drept? Iar cã cea de-a treia, apoi cea de-a patra zi fãrã
eu nu pot zãmisli decât un pui! Stai puþin sã sã bage nimic în gurã. Imana i-a spus:
mã pregãtesc ºi vin ºi eu cu tine.

– Iatã. Ai mâncat totul repede. ªi mai spui timpului. Nemaiºtiind dacã era zi ori noapte, a
cã ai vrea sã ai, dintr-odatã, doi urmaºi în loc uitat sã se trezeascã ºi sã-i scoale ºi pe ceilalþi.
de unul? Dar oare unde ai putea gãsi o pãdu- Imana l-a chemat la el ºi i-a spus aºa:
re pentru atâta hranã? Nu vezi cã þi-ar pieri – Am poruncit sã þi se pregãteascã un pat
stirpea? Cred cã ai priceput. Du-te în drumul ca lumea ºi nu te-ai mai sculat de câteva
tãu. sãptãmâni! N-ai cântat nici mãcar o singurã
Elefantul s-a întors în pãdure. datã, cu toate cã treaba ta este sã vesteºti
Imana i-a dat unuia dintre servitori un tuturor când se iveºte o nouã zi! Am auzit cã
coº ºi i-a spus: þi-ai fãcut nevoile în aºternut ºi lângã pat!
– Du-te la buturugã ºi vezi de gãseºte toate Nu þi-e ruºine?
bucãþile de unghie ºi fâºiile de piele pe care Eºti prea murdar ca sã mai poþi trãi pe
le smulge trecãtorilor, chiar ºi cele mai mici. lângã alþii! Urcã-te la loc în copac! Înfruntã
Servitorul a petrecut o vreme lângã buturu- furtuna pe timpul nopþii! ªi sã nu mai
gã ºi s-a întors cu coºul aproape plin. Imana a îndrãzneºti sã vii sã mi te plângi, cã te pun
chemat buturuga ºi i-a spus cu glas aspru: la fript, iar servitorii mei de-abia aºteaptã!
– Te plângi de picioarele pe care þi le dau Înspãimântat, cocoºul a luat-o la sãnãtoa-
trecãtorii, ca ºi cum ar face-o ca sã te rãneas- sa ºi s-a cocoþat pe creanga lui, ca sã pân-
cã. Dar tu ce faci? Nu cumva rupi unghiile deascã rãsãritul soarelui.
oamenilor ºi ale animalelor care vor sã te Multe fãpturi care doreau sã urmeze pil-
apuce? Nu le smulgi fâºii de piele? Nu-i zgâ- da cocoºului, a elefantului ºi a buturugii au
rii fãrã milã? Piei din ochii mei! socotit mai înþelept sã nu se mai plângã de
Buturuga s-a întors la locul ei fãrã sã crâc- soarta lor.
neascã. (Jean-Claude Carriere, Cercul mincinoºi-
Cocoºul, încã din prima noapte, s-a lãfãit în lor. Povestiri filozofice din toatã lumea,
aºternut ºi a dormit pânã a pierdut socoteala Bucureºti, Editura Humanitas, 1999)
Lucraþi în trei grupe. Alegeþi fiecare grupã câte unul dintre
cele trei personaje ºi notaþi motivele revoltei împotriva
propriei soarte ºi motivele acceptãrii statutului existenþial.
b. Rezumã conþinutul povestirii. Află mai mult!
c. Explicã lipsa descrierilor din cadrul acestei povestiri.
d. Formuleazã mesajul acestei povestiri, ºtiind cã este inclusã în „A povesti” este una dintre
capitolul Lumea aºa cum este. cele mai vechi plãceri ale
omului, nãscutã din

Precizeazã cuvântul de bazã de la care s-a format termenul
interesul ºi din curiozitatea
oamenilor pentru întâmplãri
mincinoºilor. exemplare. Într-o povestire,
b. Scrie patru cuvinte derivate de la cuvântul adevãr. accentul cade pe întâmplãri
c. Selectezã patru enunþuri interogative ºi transformã-le în ºi nu pe descrieri ºi detalii.
enunþuri afirmative.

Imagineazã-þi cã eºti unul dintre cele trei animale prezentate în text ºi scrie o scurtã
povestire prin care sã demonstrezi cã nu ai motive sã fii nemulþumit de propria soartã.
La sfârșit…
Citeºte ºi alte povestiri filosofice din cartea Cercul mincinoºilor ºi povesteºte-le, la rândul
tãu, pãrinþilor, fraþilor ºi prietenilor tãi.

LUMEA AȘA CUM ESTE
Magia vânătorii primitive 3

La început…
Discutaþi în grup. Spuneþi întâmplãri pe care le-aþi auzit sau le-aþi citit despre vânãtori. Comple-
taþi cu cîteva glume pe seama obiceiului vânãtorilor de a exagera performanþele la vânãtoare.

Discutaþi în perechi.
• Ce a însemnat vânãtoarea pentru oameni
de-a lungul timpului?
• Ce diferenþã este între a vâna ºi a fi
vânat? Faceþi referire atât la lumea
animalelor, cât ºi la cea a oamenilor.
• Care sunt calitãþile unui bun vânãtor?
1. Citeºte textul
În mijlocul lupilor (fragmente) mult mai puternice decât noi ne-a silit, ca sã
de Vasile Voiculescu le biruim, sã ne preschimbãm în oameni.
Gazda ne lãmurea cum pentru mâncare
Se vorbea despre vânatul mare ºi vânãtorile omul gãsea destulã pradã mai slabã decât el,
majore din ce în ce mai pãrãsite la noi, deºi precum ºi toate roadele pãmântului. Dar
munþii sunt încã plini de urºi uriaºi, cerbi împotriva leului, care nãvãlea peste el în
falnici, misterioºi þapi negri ºi mistreþi pri- cavernã, ºi a ursului, cu care intra în concu-
mejdioºi, dacã nu de lincºi ºi jderi. Doar renþã pentru adãpost, ori a mamutului, care-l
bourul lipseºte din vechea faunã cinegeticã a strivea, vânãtoarea trebuia sã se transforme în
þãrii. ªi e pãcat, adaugase gazda, cã nu l-am artã supremã, ºtiinþã ºi magie totodatã, tehni-
prãsit din nou, aºa cum au fãcut alte state. cã ºi culturã, sacrificiu ºi încordare de ener-
– Eu o spun de mult, îl întãri altul. Sun- gii, cu simulacre ºi ritualuri magice, desfãºu-
tem încã un colþ al lumii unde pãtimaºii ar rate pe ariile altarelor, aºa cum aratã toate
putea gãsi mult mai uºor emoþiile tari ºi scenele zugrãvite în peºterile preistorice. Sau
peripeþiile vânãtorilor grele, fãrã sã mai fie cum se mai practicã ºi la sãlbaticii de azi. […]
nevoie sã alerge pînã în Africa ºi India. ªi gândurile noastre, înfiorate, se întor-
ªi conversaþia se învãlmãºea în jurul ceau pe pârtiile deschise de oamenii paleoli-
decadenþei activitãþii vitale ºi primordiale, ticului, la cavernele cu oase de urºi ºi lei pro-
vânãtoarea, cu care omul vine din fundul hodite de magii clanului în incantaþii ºi vrãji.
mileniilor de piatrã, când a fost silit sã dea Dupã o micã tãcere, un magistrat, lãsând
singur lupta inegalã cu ursul cavernelor ºi cartea din mânã, ceru îngãduinþa sã ne spuie
leul bãºtinaº. Dar mai ales cu elanul, cerbul o întâmplare de-a lui, cãreia de-abia acum îi
impetuos al erelor primitive, mai primejdios gãseºte rostul ºi îi înþelege legãturile.
decât toate fiarele la un loc. – Eram, începu el, judecãtor de pace al
Cineva întrebã despre elan… Gazda adu- unui ocol rural, într-un þinut deluros, acope-
se numaidecât albume cu reproduceri dupã rit cu pãduri feciorelnice, la poalele munþi-
desenele gãsite în peºteri, înfãþiºând minu- lor. Ape furioase sfâºiaserã odinioarã
nate scene de vânãtoare primitivã ºi cãrþi pãmântul ºi râpi imense cu straturi culcate
despre rolul ºi însemnãtatea vânãtoarei în de humã vânãtã, vãrgatã cu gresie albã, dau
preistorie. Stam toþi plecaþi pe ele ºi înce- o impresie de arhaism ºi primitivitate tulbu-
peam sã înþelegem cã lupta cu sãlbãticiuni rãtoare. […] Þinutul sta încã bogat în vânat,

mai ales vulpi ºi lupi, chiar jderi ºi râºi, dar oprit ºi, pe deasupra, vânat interzis: o cãpri-
nu mã interesa vânãtoarea. Pe atunci nu mã oarã. Jandarmul îl prinsese tocmai când o
gândeam decât la cariera mea, cum sã înain- jupuia. […]
tez ºi sã scap mai repede de acolo. Dar satul s-a arãtat foarte nemulþumit de
Începusem totuºi sã adun rudimente de judecata mea. Câþiva, pe care mi-i apropia-
drept popular ºi frânturi din obiceiul pãmân- sem, au îndrãznit sã mi-o spuie. Omul mã
tului, pentru un studiu pus la cale sã-mi þie de înºelase. El vânase ºi trebuia pedepsit. Cã
urât. […] Eu aveam putere, ca judecãtor, cu un nu s-au gãsit urmele gloanþelor nu era nici o
singur rând de buchi scrise, sã leg ºi sã dezleg dovadã.
tot ce puneau la cale ceilalþi, amenzi, contra- – Cum aºa? am întrebat. Aþi vãzut doar tot
venþii, procese. ªi cu o iscãliturã de-a mea grumazul cãprioarei sfârtecat de colþii lupilor.
puteam sã spãl pe învinuit de toate pãcatele – Da, dar lupii au lucrat pe socoteala lui.
pentru care era târât înaintea mea. El i-a pus.
Într-o zi am achitat un þãran învinuit cã – Cum sã-i puie? Mã mirai. Ce, lupii au
vânase fãrã permis de vânãtoare, în sezon ajuns pe la noi câini de vânãtoare?
Identificã în text cuvinte/sintagme referitoare la: cine
converseazã; unde se aflã; când; despre ce converseazã. Dicţionar
b. Selecteazã sintagme care definesc percepþia participanþilor
la conversaþie despre vânãtoare. cinegetic – referitor la
c. Explicã rolul folosirii albumelor cu scene despre vânãtoare
vânãtoarea primitivã. impetuos – nãvalnic,
d. Identificã paragraful în care se schimbã vocea naratorului. tumultuos
e. Precizeazã ce anume declanºeazã intervenþia magistratului. a achita – 1. a declara
f. Înainte de a povesti întâmplarea din tinereþea sa, magistratul nevinovat printr-o hotãrâre
descrie locurile în care a fost numit judecãtor de pace. judecãtoreascã
Identificã douã sintagme care fac referire la faptul cã acele 2. a îndeplini o obligaþie
locuri erau neatinse de modificãrile civilizaþiei moderne. materialã sau moralã
g. Rezumã întâmplarea care a provocat nemulþumirea
sãtenilor faþã de judecãtor.
h. Delimiteazã fragmentele de text care reprezintã rama
textului; povestirea propriu-zisã (expoziþiunea ºi intriga).
Află mai mult!

Alcãtuieºte douã enunþuri prin care sã demonstrezi
omonimia cuvântului a achita. Textul este scris pe baza
b. Selecteazã cuvintele care fac parte din familia ã a tehnicii narative numite
termenului vânãtoare: vânãtoreºte, vînãtor, cinegetic, povestirea în ramã, ceea ce
vânãtoresc, vânãtori, vânat, vânãtaie. presupune existenþa unui
cadru iniþial care are rolul
de a pregãti cititorul pentru
Folosește ceea ce ai învăţat! a înþelege semnificaþia
întâmplãrilor prezentate în
Aminteºte-þi de o situaþie în care ai auzit povestite mai multe povestirea propriu-zisã ºi de
întâmplãri într-un grup de oameni ºi descrie cadrul respectiv a crea o atmosferã propice
prin referire la: timp, loc, participanþi, tema conversaþiei, actului de a povesti.
modul în care unul dintre participanþi îºi începe povestirea.
La sfârșit…
Discutaþi în grup despre diversitatea armelor de vânãtoare. Aflaþi mai multe despre
Muzeul vânãtorii de la Posada accesând adresa http://www.infomontan.ro

LUMEA AȘA CUM ESTE
Vrăjitorul de lupi 4
La început…
Discutaþi în grup despre oameni cu puteri supranaturale ºi povestiþi despre fapte inedite
ale acestora. Accesaþi adresa http://www.librarie.net/categorie/102/carti/Paranormal-
Senzational pentru a afla ºi titluri de cãrþi pe aceastã temã.

Discutaþi în douã grupe. Imaginaþi-vã care ar
putea fi conþinutul acþiunii povestirii spuse de
cãtre magistrat. Realizaþi un poster în care sã
notaþi ideile principale corespunzãtoare
pentru desfãºurarea acþiunii, punctul
culminant ºi deznodãmânt.
1. Citeºte textul
În mijlocul lupilor (fragmente) – Îl ºtiau ºi ei?
de Vasile Voiculescu – Da… Moºu-meu ºi tata erau pãdurari
vechi. Trãiau în miezul codrilor ºi creºteau
Magistratul se hotãrãºte sã îl viziteze pe Lupar pe lângã ei lupi, pe care îi prindeau de
pentru a se convinge de corectitudinea deciziei puiendri. Eu m-am nãscut ºi am crescut între
de a-l fi achitat de învinuirea adusã de sãteni. cãþei de lup, cu care mâncam alãturi ºi mã
bãteam în parte pânã veneau ai mei noaptea
[…] I se spunea Luparul ºi era privit ca o târziu de prin pustietãþi. Uite ºi acum zgaibe-
urâciune a lumii. Asta m-a fãcut curios ºi m-a le lãsate de colþii ºi de ghearele lor. […]
îndemnat sã-l cercetez. Îmi putea fi preþios Din destãinuire în destãinuire, Luparul
pentru îmbogãþirea culegerii mele de datini ajunse sã-mi fãgãduiascã sã mã ia cu el
populare ºi ca tip uman, ieºit din comun. într-o noapte potrivitã ºi sã-mi arate meºte-
Trãia, ca un paria, afarã din sat, pe ºugul lui la lupi.
coclauri, într-un fel de jumãtate bojdeucã, A ales noaptea Sfântului Andrei, când
jumãtate peºterã scobitã într-un mal argilos lupii îºi primesc pentru tot anul merticul lor
ºi sterp. N-avea nevastã, n-avea copil… ni- de prãzi. Fiecãruia i se sorteºte anume om,
mic. Era singur ca un sihastru. Lumea spu- anume femeie ori copil, pe care are voie sã-l
nea cã în preajma lui nu suferã sã vieþuiascã mãnânce. Atât! De vite ºi de alte prãzi nu li
nici un dobitoc domestic, din cele ce se se þine socotealã. […]
gãsesc în gospodãriile oamenilor. Vitele
ºi-ar lua lumea în cap, spãimântate la vede- Cei doi se despart, iar judecãtorul uitã de promisi-
rea lui, ºi câinii ar fugi de el urlând. […] unea fãcutã Luparului, dar cu o noapte înainte de
S-a apãrat cã nu-i adevãratã hula lumii, cã sfântul Andrei, la curtea sa apar doi lupi, fapt ce îl
nu ºtie ºi nu poate nimic mai deosebit decât determinã sã îºi þinã cuvîntul dat Luparului. Plea-
ceilalþi oameni. Dar cã se pricepe sã vorbeas- cã împreunã cu Luparul în pãdure ºi urcã într-un
cã ºi sã se înþeleagã cu lupii în limba lor. copac, judecãtorul având asupra sa ºi arma de
– Cunoºti graiul lupilor? întrebai. vânãtoare. Prin niºte sunete înfiorãtoare, Luparul
– Da, domnule. L-am deprins de mic copil. a chemat o haitã de cinci lupi care au înconjurat
– Cum ºi de la cine? copacul, iar bãrbatul a început sã vorbeascã cu ei.
– Întâi de la moºu-meu ºi de la tata, cã îl Datoritã uimirii ºi frigului, judecãtorul scapã arma
ºtiau ºi ei. ºi, încercând sã o prindã, cade în mijlocul lupilor.

Dar mai înainte ca una dintre ele sã iasã Încercai sã mã ridic, dar nu putui. Mã
din cerc ºi sã se arunce, Luparul îºi dãduse durea grozav o gleznã.
drumul din vârf chiar în mijlocul lor, nãval- – Nu pot, gemui, mi-am rupt glezna.
nic, cu bâta ridicatã ca un sceptru ºi cu un Omul se apropie cu spatele ºi se aplecã
urlet spãimântãtor. pe vine.
[…] Din ochii cãscaþi îi izbucneau un fel de – Agaþã-te în cârca mea, iute. ªi se mogâl-
vãpaie, ca ºi din mâinile întinse, mai ales din di, ca o moviliþã, cât putu, ca sã-l ajung ºi
degete: un fel de materie fosforescentã, ca la sã-mi vie bine sã-mi încolãcesc braþele de
licurici. Iar izul puternic, mirosul nesuferit de gâtul lui. […]
nimeni duhnea din el cu o tãrie de neînvins. Ceea ce ºtiu e cã m-am trezit în patul meu
Lupii încremeniserã. Omul bãgã din nou din odaia de culcare de la reºedinþã. […] Cum
gura, acum vedeam bine, într-o oalã ºi înce- se strecurase nesimþit omul cu mine în cârcã
pu repede sã scoatã niºte sunete din ce în ce mi-a rãmas o tainã. Dacã n-ar fi fost durerea
mai scurte, mai poruncitoare, ca niºte gâfâi- de la gleznã, aº fi fost convins cã am visat.
turi, gâlgâituri înãbuºite de gâtlej sãlbatic, la Doctorul a constatat cã era o simplã scrân-
auzul cãrora lupii, ploºtind cozile, începurã titurã. A pus încheietura într-un bandaj strâns
sã se tragã înapoi ºi sã lãrgeascã laþul dim- ºi am putut umbla cu piciorul în ºoºon ºi spri-
prejurul nostru… jinit în bãþ. Nu se putea sã stau în pat, venise
– Urcã-te repede în tufan, îmi porunci telegramã chiar în dimineaþa aceea sã mã pre-
încet Luparul, scoþând jumãtate botul din zint la Bucureºti, pentru mutare. Mi-am strâns
oala unde fierbeau ecoul urletelor. lucrurile ºi am plecat ca un nebun.
Concurs! Lucraþi în douã grupe. Notaþi cel puþin cinci
Dicţionar
întrebãri referitoare la conþinutul povestirii ºi asiguraþi-vã cã
ºtiþi rãspunsul corect. Desemnaþi câte un coleg din fiecare paria – persoanã lipsitã de
grupã care sã rãspundã, pe rând, întrebãrilor adresate de un drepturi, desconsideratã ºi
reprezentant al celeilalte grupe. Câºtigã reprezentantul respinsã de cãtre societate
grupei care a rãspuns corect la cele mai multe întrebãri. mertic – mãsurã pentru
b. Scrie planul simplu de idei urmând succesiunea cereale; raþie, porþie
întâmplãrilor. tain – partea care revine
c. Rezumã conþinutul povestirii în 15–20 de rânduri. printr-o împãrþealã

Completeazã pe caietul tãu spaþiile libere cu elementele de legãturã potrivite contextului
pentru a observa modul în care propoziþiile se combinã în fraze.
Judecãtorul l-a vizitat pe Lupar ______ dorea sã afle adevãrul despre puterea lui asupra
lupilor. Luparul l-a dus pe judecãtor într-un loc ______ i-a chemat pe lupi ______
judecãtorul a vãzut cum aceºtia ascultau de Lupar.

Scrie o povestire realã sau imaginarã despre o întâmplare stranie ºi citeºte-o colegilor tãi.
Citeºte ºi alte povestiri scrise de Vasile Voiculescu ºi scrie pentru portofoliul tãu jurnalul
dublu de lecturã.
La sfârșit…
Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã calificative pentru:
activitatea ta activitatea colegilor

LUMEA AȘA CUM ESTE
Perspective asupra
realităţii 5
La început…
Lucraþi în perechi. Priviþi imaginea alãturatã ºi spuneþi câte
portrete descoperiþi. În funcþie de ce anume diferã aceste
portrete?

Discutaþi în perechi despre rama povestirii În mijlocul
lupilor ºi reamintiþi-vã cine sunt participanþii la conversaþia
despre vânãtoare ºi care au devenit ascultãtorii întâmplãrii
relatate de magistrat.
1. Citeºte textul
În mijlocul lupilor (fragmente) uitat… Dar acum iar încep sã pricep. Ca ºi în
de Vasile Voiculescu magia vechilor vânãtori. Omul meu crescuse,
se lãrgise dincolo de el, de sãlbãticiunea
– ªi Luparul? întrebã gazda. strâmtã a lui, ca sã îl poatã cuprinde ºi înþele-
– Nu mai ºtiu nimic. Am lãsat toate în ge pe lup ºi sã-l asimileze. Numai cunoscân-
urmã, fãrã sã-mi întorc ochii sau gândurile. du-l astfel, magic, putea sã-l supunã ºi sã-l stã-
Ajuns la Bucureºti ºi intrat în marea carierã, pîneascã. O formidabilã activitate în duh, pe
a trebuit sã mã fac eu însumi vrãjitor, de alt care noi nu o mai putem sãvârºi. Magul primi-
soi de fiare, de oameni, cu care am avut, tiv devenea prin asta arhetipul lupului, al
cum ºtiþi, mult de luptat. marelui lup spiritual de dincolo, dinaintea
Dar discuþia dumneavostrã despre vânã- cãruia hãiticul de rând se trage înfiorat, ca oa-
toarea magicã mi-a împrospãtat toate emoþi- menii la apariþia unui înger… Omul preistoric
ile de atunci ºi m-a fãcut sã pãtrund o parte nu alerga dupã fiare, ci vâna primejdii, sãgeta
din tainele ce s-au petrecut în mine. taine potrivnice, întindea curse pentru pro-
– Ce crezi cã era vãpaia din ochii ºi din bleme de existenþã.
degetele omului? întrebã cineva. – Exagerezi, preºedinte, îl întrerupse un
– Nu aº ºti acum. Dar atunci ºi acolo, cum prieten. Eu cred cã vãpaia omului dumitale
stam cãzut în mijlocul fiarelor, cu toate insera un fosfor oarecare, un putregai, cum face
tinctele treze ºi încordate, îmi amintesc cã am lemnul unor anume copaci, ca sã þie în res-
fãcut fãrã sã vreau reflecþia cã vãpaia aceea era pect fiarele. Am citit undeva despre asta.
toatã voinþa omului exasperat, tot fluidul – Se poate, dar cu asta vãpaia n-a fost mai
magic strîns ºi condensat din fiinþa celui care puþin magicã, încuviinþã povestitorul, mân-
fãcea efortul extraordinar sã alunge primej- gâindu-ºi încet glezna în care se deºteptase
dia… Fãrã aceastã magie, am fi fost pierduþi. amintirea unor dureri adãpostite altãdatã,
Pe urmã nu m-am mai gândit la asta, am demult, acolo.
Alege dintre variantele urmãtoare pe cea care cuprinde Dicţionar
identitatea naratorului din rama povestirii: magistratul;
judecãtorul (magistratul în tinereþe, la începutul carierei); arhetip – model, tipar
gazda; un participant la conversaþia iniþialã ºi un ascultãtor original
al povestirii magistratului.

b. Fragmentul citat reprezintã revenirea la cadrul iniþial (rama textului). Identificã
fragmentele de text care cuprind informaþii despre: destinul Luparului; pãrerea
magistratului despre întâmplãrile povestite; pãrerea prietenului magistratului.
c. Explicã diferenþa dintre perspectiva magistratului ºi a prietenului sãu asupra puterii
magice a Luparului, folosind citate semnificative din text.
d. Ilustreazã dublul statut al magistratului: de povestitor (narator) ºi de personaj.
Află mai mult!
Povestirea În mijlocul lupilor prezintã o întâmplare neobiºnuitã, greu de explicat raþional, din punct de vedere
ºtiinþific. Pe parcursul textului, povestitorul însuºi îºi exprimã diversitatea de puncte de vedere asupra întâmplãrii:
nedumerirea, îndoiala, încercarea de a formula ipoteze explicative, înþelegerea. Existã astfel o modificare a
perspectivei povestitorului asupra celor povestite prin raportare la momentul desfãºurãrii evenimentelor ºi la
momentul povestirii lor în faþa ascultãtorilor. Spre deosebire de perspectiva judecãtorului/magistratului, apare ºi
perspectiva prietenului care îºi exprimã neîncrederea în forþa magicã a Luparului.

Precizeazã tipul conjuncþiei coordonatoare din urmãtoarele Reţine!
enunþuri:
• Luparul ºi judecãtorul au urcat în copac, dar magistratul Conjuncþiile coordonatoare
a cãzut în mijlocul lupilor. sunt: copulative (ºi, nici),
• Fie magistratul are dreptate, fie prietenul sãu are o adversative (dar, iar, însã, ci),
pãrere superficialã. disjunctive (sau, ori, fie),
• Oamenii moderni nu cred în vrãji, însã sunt fascinaþi de conclusive (deci, aºadar). Ele
paranormal. pot apãrea atât în interiorul
• Luparul l-a salvat pe judecãtor, deci forþa sa magicã a unei propoziþii, cât ºi la
îndepãrtat lupii. nivelul frazei.

Exprimarea corectã a unui punct de vedere, adicã propria
perspectivã asupra unei situaþii sau persoane, presupune
cunoaºterea felului conjuncþiilor coordonatoare. Ilustraþi
cele patru tipuri de conjuncþii coordonatoare prin
urmãtorul cod de semne mimat de câte doi dintre colegi: se
þin de mânã, stau faþã în faþã, stau spate în spate, se þin de
braþ.
La sfârșit…
Discutaþi în douã grupe despre practici magice cunoscute
de voi. Identificaþi argumente prin care sã afirmaþi ºi sã
negaþi forþa magiei.

LUMEA AȘA CUM ESTE
Fiecare cu părerea lui… 6

La început…
Lucraþi în perechi. Fiecare alege câte un
obiect pe care sã nu-l vadã colegul de
bancã. Închideþi pe rând ochii, pipãiþi
parþial obiectul ºi spuneþi ce credeþi cã este.

Ce este neobiºnuit în înfãþiºarea elefantului
din imaginea alãturatã?
1. Citeºte textul
Orbii ºi elefantul Cel de-al patrulea a întins o mânã
de John Godfrey Saxe nerãbdãtoare
ªi i-a simþit genunchiul.
Au fost odatã ºase oameni din Industan, „Cu ceea ce seamãnã acest animal
Foarte doritori sã înveþe, nemaipomenit
Care s-au dus sã vadã Elefantul Este destul de evident – a spus el –
(Cu toate cã toþi erau orbi), Este foarte clar cã Elefantul
Astfel ca, observând fiecare, Este chiar ca un copac!”
Sã-ºi poatã satisface curiozitatea.
Cel de-al cincilea, care s-a întâmplat sã-i
Primul s-a apropiat de Elefant atingã urechea,
ªi, întâmplându-se sã dea A spus: „Chiar ºi cel mai orb dintre oameni
Peste partea sa latã ºi robustã, Poate spune cu cine seamãnã cel mai mult;
A început dintr-odatã sã strige: Sã nege cine poate,
„Dumnezeu sã mã apere! – dar Elefantul Dar aceastã minunãþie de Elefant
Este chiar ca un zid”. Este chiar ca un evantai!”
Cel de-al doilea, simþindu-i colþul În curând, cel de-al ºaselea începu
A strigat: „O, dar ce avem noi aici Sã pipãie animalul,
Atât de rotund, de neted ºi de ascuþit? Ca apoi sã se agaþe de coada care se legãna
Pentru mine este destul de clar cã ªi care sã-i iasã în cale.
Elefantul este chiar o suliþã!” „Vãd – zise el – cã Elefantul
Este chiar ca o frânghie!”
Cel de-al treilea s-a apropiat de animal,
ªi, întâmplându-se sã ia trompa ªi astfel, aceºti oameni din Industan
fremãtãtoare în mâini, S-au certat tare ºi îndelung,
A spus tare ºi rãspicat: Fiecare cu opinia sa
„Vãd – a zis el – cã Elefantul Pe care o susþinea sus ºi tare,
Este chiar ca un ºarpe!” Cu toate cã fiecare în parte avea dreptate,
ªi toþi greºeau.

Află mai mult!
Perspectiva narativã (sau punctul de vedere) reprezintã poziþia conceptualã din care sunt prezentate
evenimentele ºi situaþiile. Perspectiva narativã se referã la cine, din ce unghi ºi în ce fel percepe ºi
interpreteazã faptele povestite. Pluriperspectivismul sau perspectiva multiplã apare dacã asupra aceloraºi
evenimente sau personaje sunt prezentate mai multe puncte de vedere.
Completeazã cu litera corespunzãtoare modului în care este „vãzut” elefantul de fiecare
dintre cei ºase oameni din Industan.
primul A. evantai
al doilea B. zid
al treilea C. copac
al patrulea D. ºarpe
al cincilea E. frânghie
al ºaselea F. suliþã
b. Enumerã cuvintele prin care fiecare dintre cei ºase oameni

îºi exprimã convingerea cã are dreptate în descrierea
elefantului. Reţine!
c. Lucraþi în douã grupe. Prima grupã identificã ºi formuleazã
6 argumente pentru a susþine afirmaþia „fiecare în parte În exprimarea unei
avea dreptate”, iar grupa a doua, ºase argumente pentru a convingeri proprii, oamenii
susþine afirmaþia „toþi greºeau”. folosesc cuvinte precum:
chiar, tocmai, precum sau

Explicã siguranþa vorbitorilor prin identificarea cuvântului
expresii: pentru numele lui
Dumnezeu, este evident,
care se repetã în fiecare dintre replicile celor ºase oameni este foarte clar, e cu
din Industan. neputinþã de tãgãduit etc.
b. Identificã expresiile prin care cei ºase vorbitori îºi exprimã
convingerea asupra propriei perspective.

Exprimã-þi punctul de vedere asupra unei probleme
controversate din viaþa cotidianã, folosind acele
cuvinte/expresii identificate în textul Orbii ºi elefantul
pentru a exprima forþa convingerilor tale.
La sfârșit…
Exprimã-þi punctul de vedere referitor la utilitatea citirii ºi
discutãrii acestui text, folosind cuvinte/expresii de
subliniere a convingerii pro sau contra.

LUMEA AȘA CUM ESTE
Autoevaluare II
I. Reflecteazã
1. Scrie titlul ºi autorul a douã opere (texte) citite ºi studiate pe parcursul acestei unitãþi.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Precizeazã tema operei (textului) care þi-a plãcut cel mai mult.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Scrie un text de trei rînduri în care sã-þi exprimi pãrerea despre legãtura dintre titlul
unitãþii ºi titlurile fiecãrei lecþii.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Numeºte trei situaþii concrete din viaþa ta de zi cu zi în care consideri cã ai putea aplica
ceea ce ai învãþat pe parcursul acestei unitãþi.
cunoºtinte, abilitãþi dobândite situaþia concretã în care le poþi folosi

1.
2.
3.
5. Numeºte activitatea din cadrul celor ºase lecþii care þi s-a pãrut cea mai antrenantã ºi la
care ai lucrat cu cea mai mare plãcere.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

În groapa neagrã, poate chiar într-un cimitir,
oamenii, prietenii mei înarmaþi, îºi ascultau propriile ºoapte –
toþi erau murdari, slabi ºi patetici ca în Shakespeare,
îºi numãrau gloanþele ºi zilele ºi nãdãjduiau un atac peste noapte.
Atunci, a ieºit luna, fãrã cascã, de undeva din bezna ghimpatã;

dar oamenii n-au cãzut cu feþele la pãmânt,

ci au aprins þigãrile, discutând despre libertatea de a trage cu puºca,
rezemaþi comod în groapa neagrã sau poate chiar pe câte-o piatrã de mormânt.
Sunt sigur cã unul din ei eram eu –

de altfel, astãzi mi-am gãsit în sertar, printre manuscrisele fel de fel,
pistolul meu ghintuit, cu douãzeci ºi patru de focuri,
cu care am participat la asediul Trebizondei, dacã nu mã-nºel.
Doamne, ce de isprãvi am mai fãcut ºi-atunci!…

Ca un erou din Sadoveanu, eram viteaz ºi crud:
þin minte sã fi ucis trei sute ºaizeci de duºmani într-un singur asalt –
ah, rãcnetele mele de mânie ºi triumf ºi-acuma mi le mai aud!…
La Waterloo eram cu bietul Bonaparte cabotinul,

rostandizînd pe pragul unui veac;
viteaz ºi inutil ºi graseiat la culme,
luptam ºi-atuncea – ce era sã fac?
Degetele strîngeau o þigarã fumatã de mult.

În groapa neagrã, ca niºte pietre, cãdeau ultimele cuvinte.
Prietenii mei înarmaþi ºi patetici mã ascultau uluiþi,
rezemaþi comod de pietrele de la morminte.
Paralel cu noi, dedesubt, oameni îºi dormeau veºnicia –

ºi ei discutau despre libertatea de a trage cu puºca, dupã fiecare mãcel!…
Dar, pe pistolul meu cu douãzeci ºi patru de gloanþe!, luna mi se pare aceeaºi
cu care am participat la asediul Trebizondei, dacã nu mã-nºel!…
(Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu puºca)
1. Alege varianta/variantele corespunzãtoare ipostazei eului liric în text:

a. lupãtor;
b. profesor;
c. fiinþã care reflecteazã asupra rãzboiului.
2. Identificã în text douã versuri care exprimã perspectiva tristã a eului liric asupra calitãþii
omului de a-ºi dovedi vitejia în rãzboi.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Selecteazã douã versuri care exprimã atmosfera deprimantã a rãzboiului.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Descrie, în douã enunþuri, imaginea despre sine ºi despre ceilalþi oameni în calitate de
participanþi la rãzboi, aºa cum este ea conturatã în text, folosind cuvintele uluiþi, viteaz,
crud, murdari, slabi, înarmaþi. Foloseºte conjuncþiile coordonatoare ºi, dar, iar.
5. Scrie, pe o foaie separatã, un text de aproximativ 20 de rînduri în care sã îþi exprimi opinia
despre libertatea omului de a trage cu puºca în calitate de rãzboinic sau de vânãtor.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII
Unitatea III
Fericirea este dorinţa și idealul tuturor. Viaţa noastră este călăuzită de acest mit al fericirii. Căile de
atingere a fericirii sunt diverse: pentru unii, ea înseamnă iubire și liniște sufletească, pentru alţii,
bogăţie sau putere. Pe cât de atractiv este mirajul fericirii, pe atât de periculoase sunt capcanele în
care fiinţa umană poate cădea în căutarea ei.
Pe parcursul a șase lecţii, în 12 ore, vei afla despre modul în care acest mit al fericirii este ilustrat în
literatură, în poezie și în proză, observând că există situaţii în care căutarea fericirii poate deveni o
capcană tragică sau că exprimarea fericirii prin iubire este un adevărat elixir în banalitatea existenţei.
În această unitate vei învăţa despre: La sfârșitul acestui capitol vei putea:
• modalităţi de exprimare a sentimentului de • să înţelegi mai profund sentimentul de iubire;
iubire; • să acorzi mai multă atenţie legăturii dintre
• tipurile de conflicte care frământă fiinţa fapte și dorinţe;
umană; • să construiești fraze prin care să exprimi mai
• nuvela psihologică; nuanţat ceea ce gândești;
• construcţia frazei prin dezvoltarea unei părţi • să devii mai conștient că dialogul cu sine
de propoziţie într-o propoziţie; (monologul interior) este o formă de clarificare
• construcţia frazei prin reducerea unei a gândurilor și a sentimentelor;
propoziţii la o parte de propoziţie. • să îmbini mai bine propoziţiile în fraze;
• să-ţi exprimi ideile și sentimentele mai nuanţat,
folosind atât sensul propriu al cuvintelor, cât și
cel figurat.

Declaraţia de dragoste 1
La început…
1. Cei patru tineri, Elena, Maria, Paul ºi Matei, care te
însoþesc pe parcursul acestui modul, au devenit buni
prieteni, iar iubirea este pe cale sã se nascã între ei: Elena
ºi Matei, Maria ºi Paul trãiesc fiorii iubirii. Gãseºte douã
comparaþii în dialogul telefonic dintre Elena ºi Matei.
2. Descrie, folosind o comparaþie, ceea ce îþi place mai mult
la persoana iubitã.

Lucraþi în perechi. Rãsfoiþi un volum de poezii de Mihai Eminescu ºi selectaþi o poezie pe
tema iubirii care v-a plãcut cel mai mult.
1. Citeºte textul
Replici Tu eºti un rege, eu sunt reginã,
de Mihai Eminescu Eu sunt un caos, tu o luminã,
Eu sunt o arpã muiatã’n vânt –
POETUL Tu eºti un cânt.
Tu eºti o undã, eu sunt o zare,
Eu sunt un þãrmur, tu eºti o mare, POETUL
Tu eºti o noapte, eu sunt o stea – Tu eºti o frunte, eu sunt o stemã,
Iubita mea. Eu sunt un geniu, tu o problemã,
Privesc în ochii-þi sã te ghicesc –
IUBITA ªi te iubesc!
Tu eºti o ziuã, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu eºti o floare, IUBITA
Eu sunt un templu, tu eºti un zeu – Îþi par o noapte, îþi par o tainã
Iubitul meu. Muiatã-n pala a umbrei hainã,
Îþi par un cântec sublim încet –
Iubit poet?
Lucraþi în douã grupe. Selectaþi cuvintele prin care poetul ºi iubita se definesc reciproc.
Iubita Poetul
b. Alege douã elemente prin care se definesc cei doi îndrãgostiþi ºi precizeazã trãsãturile
fizice sau sufleteºti sugerate prin asemãnarea cu acestea.
c. Identificã douã elemente prin care sã demonstrezi cã textul este construit sub forma unui
dialog liric.
d. Prezenþa pronumelor „eu” ºi „tu” în cadrul aceluiaºi vers are rolul de a sublinia:
• opoziþia dintre cei doi îndrãgostiþi;
• complementaritatea lor sufleteascã.

e. Explicã semnificaþia întrebãrii din ultima strofã a poeziei.
f. Realizeazã, în 5–10 rânduri, portretul poetului/iubitei.
Află mai mult!
Poezia Replici este un text liric construit sub forma unui dialog între vocea poetului ºi a iubitei. Caracterul liric
este dat de exprimarea directã a sentimentelor. Tema poeziei este iubirea prezentatã ca o clipã de graþie ºi
poezie, portretul celor doi îndrãgostiþi fiind realizat din perspectiva celuilalt. Pronumele „eu” ºi „tu” conferã
textului un caracter dialogal, sub forma unor declaraþii de iubire.

Gãseºte, în textul poeziei, cuvinte care se încadreazã în câmpul semantic al chipului
uman ºi al naturii.
b. Identificã propoziþiile coordonate prin virgulã.
c. Explicã rolul semnului exclamãrii ºi al întrebãrii de la sfârºitul enunþurilor.

1. Lucraþi în douã grupe. Imaginaþi câte o declaraþie de
dragoste adresatã sub formã de SMS, scrisoare electronicã,
felicitare electronicã (însoþitã de o imagine sugestivã, dupã
modelul celor existente pe internet).
2. Scrie un eseu de 15–20 de rânduri, integrând cel puþin trei

dintre maximele celebre despre dragoste enumerate mai jos.
• Dragostea poate uneori sã fie magie. Dar magia poate fi
uneori… doar o iluzie. – Javan
• Viaþa fãrã dragoste este ca un copac fãrã flori sau fructe.
– Kahlil Gibran
• Dragostea imaturã spune: „Te iubesc pentru cã am nevoie de tine”. Dragostea maturã
spune: „Am nevoie de tine pentru cã te iubesc”. – Erich Fromm
• Dragostea construieºte poduri acolo unde nu existã. – R.H. Delaney
• Nu iubeºti o femeie pentru cã e frumoasã, dar ea este frumoasã pentru cã o iubeºti.
• Femeile sã þinã bine minte cã numai acela e demn de dragostea lor care le-a considerat
demne de respectul lui. – Al. Dumas fiul
La sfârșit…
Cum sã spui „te iubesc” în lume?
Albania: Te duaa Grecia: S’ayapo România: Te iubesc; te ador

Anglia: I love you Indonezia: Saya cinta Rusia: Ya vas liubliu
Bulgaria: Obicham te padamu Serbia: ljubim te
Croaþia: Ljubim te Iran: Mahn doostaht Spania: Te quiero
Cehia: Milujim te doh-rahm Suedia: Jag a“lskar dig
Danemarca: Jeg elsker dig Irlanda: Taim i’ngra leat Turcia: Seni seviorum
Ebraicã: Ich han dich lib Italia: Ti amo Ungaria: Szeretlek
Elveþia: Ch’ha di ga“rn Iugoslavia: Ya te volim Vietnam: Em ye^u anh
Franþa: Je t’aime; je t’adore Japonia: Kimi o ai shiteru
Germania: Ich liebe Dich Olanda: Ik hou van jou

O întrebare veșnic nouă 2

La început…
Lucraþi în perechi. Citiþi urmãtorul text ºi discutaþi despre sensurile dragostei. Scrieþi apoi
un enunþ care sã sintetizeze pãrerea voastrã.
rile ei
Dragostea ºi bunu ale
ãi în lim bile oamenilor ºi 8. Dragostea nu cade niciodatã. Cât despre
1. De aº gr am , fãc ut u-m-am prorocii – se vor desfiinþa; darul limbilor va
os te nu
îngerilor, iar drag tor.
ºi chimval rãsuna înceta; ºtiinþa se va sfârºi;
aramã sunãtoare oroc iei ºi tai nele toate 9. Pentru cã în parte cunoaºtem ºi în parte
rul pr
2. Si de aº avea da aº avea
orice ºtiinþã, ºi de prorocim.
le-aº cunoaºte ºi m un þii , iar 10. Dar când va veni ceea ce e desãvârºit,
t sã mut ºi
atâta credinþã încâ atunci ceea ce este în parte se va desfiinþa.
am , ni mic nu sunt.
dragoste nu ºi de aº da
toatã avuþia mea 11. Când eram copil, vorbeam ca un copil,
3. ªi de aº împãrþi ag os te nu am, simþeam ca un copil; judecam ca un copil; dar
fie ars, iar dr
trupul meu ca sã când m-am facut bãrbat, am lepãdat cele ale
seºte.
nimic nu-mi folo tea este
ag ostea în de lung rabdã; dragos copilului.
4. Dr zm ui eº te, nu se 12. Cãci vedem acum ca prin oglindã, în
ostea nu pi
binevoitoare, drag ghiciturã, iar atunci, faþã cãtre faþã; acum
te.
laudã, nu se trufeº þa, nu
agos tea nu se poartã cu necuviin cunosc în parte, dar atunci voi cunoaºte pe
5. Dr de m ân ie, nu deplin, precum am fost cunoscut ºi eu.
se aprinde
cautã ale sale, nu 13. ªi acum rãmân acestea trei: credinþa,
gândeºte rãul. bucurã
nedreptate, ci se nãdejdea ºi dragostea. Iar mai mare dintre
6. Nu se bucurã de acestea este dragostea.
de adevãr. le
toate le crede, toate (Biblia, Epistola Întâia cãtre Corinteni a
7. Toate le suferã,
le rabdã. Sfântului Apostol Pavel, cap. 13)
nãdãjduieºte, toate

1. Cine este zeiþa iubirii în mitologia greacã?
2. Numeºte câteva sãrbãtori româneºti ºi internaþionale care
celebreazã iubirea.
1. Citeºte textul
Ce e amorul?
de Mihai Eminescu
Ce e amorul? E un lung Viaþa ta întreagã.

Prilej pentru durere, Dar încã de te-aºteaptã-n prag
Cãci mii de lacrimi nu-i În umbrã de unghere,
ajung De se-ntâlneºte drag cu drag
ªi tot mai multe cere. Cum inima ta cere:
De-un semn în treacãt de Dispar ºi ceruri, ºi pãmânt
la ea ªi pieptul tãu se bate,
El sufletul þi-l leagã, ªi totu-atârnã de-un cuvânt
Încât sã n-o mai poþi uita ªoptit pe jumãtate.

Te urmãreºte sãptãmâni ªi peste zi de-atâtea ori
Un pas fãcut alene, ªi noaptea totdeauna.
O dulce strângere de mâini, Cãci scris a fost ca viaþa ta
Un tremurat de gene. De doru-i sã nu-ncapã,
Te urmãresc luminãtori Cãci te-a cuprins asemenea
Ca soarele ºi luna, Lianelor din apã.
Selecteazã versuri din textul poeziei care sã ilustreze rãspunsuri la întrebarea: „Ce e
amorul?”
durere lacrimi intimitate emoþie farmec obsesie dor
b. Selecteazã cuvinte care exprimã trãirea ºi emoþia iubirii.

c. Explicã semnificaþia comparaþiei din ultimele douã versuri ale poeziei.

Defineºte iubirea printr-o:
• frazã formatã din douã propoziþii principale coordonate prin conjuncþia dar;
• frazã formatã dintr-o propoziþie principalã ºi o propoziþie secundarã (subordonatã),
introdusã prin conjuncþia subordonatoare deºi;
b. Precizeazã numãrul ºi felul propoziþiilor (principalã, secundarã/subordonatã) din primele
patru versuri ale poeziei.

Scrie un text de 15–20 de rânduri
în care sã rãspunzi la întrebarea:
„Ce e amorul?” folosind idei ºi
citate din textele studiate în
aceastã lecþie ºi în cea anteriaorã,
precum ºi referiri la alte
texte/filme/experienþe cunoscute
de tine.
La sfârșit…
Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã în caietul tãu:
Situaþii când voi aplica tot

Ce am învãþat? La ce îmi foloseºte?
ce am învãþat

Efectele unei decizii 3

La început…
Lucraþi în grup
1. Discutaþi despre diferenþa dintre fericire ºi mulþumire, pornind de la textul urmãtor:
„Fericirea n-are semne exterioare; pentru a o putea vedea, ar trebui sã ºtii sã citeºti în
inima unui om fericit; mulþumirea însã o poþi citi din ochi, din þinutã, din tonul vorbelor,
din mers ºi pare a se comunica de la sine celui ce-o zãreºte.” (J.J. Rousseau)
2. Scrieþi, în cinci minute, o povestire în care sã folosiþi cuvintele: bani, fericire, familie,
dragoste.
3. Notaþi proverbe despre bani/bogãþie, fericire, destin.

1. Lucraþi în douã grupe. Cãutaþi mai multe informaþii despre
biografia ºi opera lui Ioan Slavici la adresa
http://www.agonia.ro/index.php/author/0002676/
index.html sau la adresa http://www.google.ro, accesând cât
mai multe dintre rezultatele oferite la motorul de cãutare:
Ioan Slavici.
2. Precizaþi care sunt semnificaþiile pe care le-aþi asocia titlului Moara cu noroc, dacã aþi
vedea aceastã carte în vitrina unei librãrii, fãrã sã fi citit opera propriu-zisã. Puteþi avea în
vedere urmãtoarele sugestii:
• cartea prezintã destinul fericit al unor locuitori de la o moarã;
• „Moara cu noroc” este numele unui loc care nu are nici o legãturã cu o moarã.
1. Citeºte textul
Moara cu noroc (fragmente) cizmele în mânã pânã la bisericã, ºi sã ne
Ioan Slavici punem pe prispa casei la soare, privind eu la
I Ana, Ana la mine, amândoi la copilaº, iarã
Omul sã fie mulþumit cu sãrãcia sa, cãci, dumneata la tustrei. Iacã liniºtea colibei.
dacã e vorba, nu bogãþia, ci liniºtea colibei – Nu zic, grãi soacra aºezatã. Eu zic numai
tale te face fericit. Dar voi sã faceþi dupã ce zic eu, vã spun numai aºa, gândurile mele,
cum vã trage inima, ºi Dumnezeu sã vã aju- iarã voi faceþi dupã gândul vostru ºi ºtiþi prea
te ºi sã vã acopere cu aripa bunãtãþii sale. Eu bine cã, dacã voi vã duceþi la moarã, nici vor-
sunt acum bãtrânã ºi, fiindcã am avut ºi am bã nu poate fi ca eu sã rãmân aici ori sã mã
atât de multe bucurii în viaþã, nu înþeleg duc în altã parte […].
nemulþumirile celor tineri ºi mã tem ca nu – Atunci sã nu mai pierdem vorba degea-
cumva, cãutând acum la bãtrâneþe un noroc ba: mã duc sã vorbesc cu arândaºul ºi de la
nou, sã pierd pe acela de care am avut parte Sf. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroc
pânã în ziua de astãzi ºi sã dau la sfârºitul e a noastrã.
vieþii mele de amãrãciunea pe care nu o – În ceas bun sã fie zis, grãi bãtrâna, ºi
cunosc decât din fricã. Voi ºtiþi, voi faceþi; gând bun sã ne dea Dumnezeu în tot ceasul!
de mine sã nu ascultaþi. […]
– Vorbã scurtã, rãspunse Ghiþã, sã rãmânem XVII
aici, sã cârpesc ºi mai departe cizmele oameni- Luni, pe la prânz, focul era stins cu desãvârºi-
lor care umblã toatã sãptãmâna în opinci ori re ºi zidurile afumate stãteau pãrãsite, privind
desculþi, iarã dacã duminica e noroi, îºi duc cu tristeþe la ziua seninã ºi înveselitoare.

Din toate celelalte nu se alesese decât Bãtrâna ºedea cu copiii pe-o piatrã de
praful ºi cenuºa: grinzi, acoperãmânt, duºu- lângã cele cinci cruci ºi plângea cu lacrimi
mele, butoaie din pivniþã, toate erau cenuºã, alinãtoare.
ºi numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un – Se vede c-au lãsat ferestrele deschise!
cãrbune stins, iarã în fundul gropii, care zise ea într-un târziu. Simþeam eu cã nu are
fusese odinioarã pivniþã, nu se mai vedeau sã iasã bine; dar aºa le-a fost data!…
decât oasele albe ieºind pe ici, pe colo din Apoi ea luã copiii ºi plecã mai departe.
cenuºa groasã.
Precizaþi care sunt semnificaþiile pe care le-aþi asocia
titlului Moara cu noroc, dupã ce aþi citit textul. Puteþi avea Dicţionar
în vedere urmãtoarele sugestii:
• titlul sugereazã transformarea norocului în ghinion a celor prolog – parte introductivã a
care locuiesc la moarã, prin asemãnare cu mãcinarea unei opere literare,
boabelor de cereale care sunt transformate în fãinã. dramatice sau muzicale care
• titlul este denumirea unui loc real, ilustrând inspiraþia prezintã evenimentele
autorului din realitate. premergãtoare acþiunii sau
b. Primul capitol al nuvelei are valoarea unui prolog deoarece elemente care îi înlesnesc
precedã debutul acþiunii propriu-zise. Recitiþi acest prolog înþelegerea.
ºi rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe: epilog – parte finalã a unor
• cine sunt personajele care converseazã? lucrãri literare în care
• gãsiþi douã argumente prin care sã demonstraþi cã aceastã autorul rezumã concluziile,
conversaþie are valoarea unui „dialog între generaþii”; subliniazã anumite idei din
• precizaþi concepþia personajelor despre destin ºi fericire; operã ºi face cunoscutã pe
• identificaþi replica ironicã a tânãrului cizmar referitoare scurt evoluþia viitoare a
la concepþia bãtrânei despre fericire; personajelor sale.
• care este hotãrârea luatã de ginerele bãtrânei?
c. Ultimul capitol al nuvelei articuleazã caracterul simetric
al textului, având valoarea unui epilog. Recitiþi capitolul
al XVII-lea ºi rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe: Află mai mult!
• identificaþi enunþul bãtrânei care confirmã valoarea de
avertisment a cuvintelor sale din prolog ºi confirmarea Opera literarã Moara cu
acestuia în epilog; noroc este o nuvelã cu o
• care este valoarea simbolicã a vocii bãtrânei? constucþie simetricã,
• comentaþi rolul simbolic al focului pentru exprimarea povestea destinului familiei
caracterului moralizator al nuvelei. lui Ghiþã fiind încadratã de
un prolog ºi de un epilog.

Scrie câte trei termeni din familia ã a cuvintelor: bogãþie,
Tema acestei nuvele este
destinul omului ºi modul în
fericire ºi sãrãcie. care dorinþa de înavuþire îl
poate schimba în mod tragic.

Exprimã-þi pãrerea despre concepþia fatalistã asupra destinului, pornind de la afirmaþia
bãtrânei din epilog.
La sfârșit…
Povestiþi despre destinul unor persoane din zona în care locuiþi, a cãror soartã a fost
schimbatã în bine sau în rãu de dorinþa de înavuþire.

Drumul destinului 4
La început…
Lucraþi în perechi. Discutaþi despre o cãlãtorie pe care aþi
fãcut-o într-un loc necunoscut ºi notaþi primele impresii
înainte de a ajunge la destinaþie. Realizaþi un desen care sã
sugereze aceste impresii.

Noteazã câteva semnificaþii simbolice pe care le asociezi cu
imaginea unui drum.
1. Citeºte textul
Moara cu noroc (fragmente)
Ioan Slavici
jar, împodobite cu þircãlamul ºi vopsite cu
II icoane sfinte; toate aceste sunt semne care-l
De la Ineu drumul de þarã o ia printre pãdu- vestesc pe drumeþ cã aci locul e binecuvân-
ri ºi peste þarini lãsând la dreapta ºi la stân- tat, deoarece acolo unde vezi o cruce de
ga satele aºezate prin colþurile vãilor. Timp aceste a aflat un om o bucurie ori a scãpat
de un ceas ºi jumãtate drumul e bun; vine altul de o primejdie.
apoi un pripor, pe care îl urci, ºi dupã ce ai Dar binecuvântat era locul acesta mai
coborât iar în vale, trebuie sã faci popas, sã ales de când veniserã cârciumarul cel nou
adapi calul ori vita din jug ºi sã le mai laºi cu nevasta lui tânãrã ºi cu soacrã-sa cea
timp de rãsuflare, fiindcã drumul a fost cam bãtrânã, cãci ei nu primeau pe drumeþ ca pe
greu, iarã mai departe locurile sunt rele. un strãin venit din lume, ci ca pe un prieten
Aici în vale e Moara cu noroc. Ori din aºteptat de multã vreme la casa lor. […]
care parte ar veni, drumeþul se bucurã când Iarã pentru Ghiþã cârciuma era cu noroc.
o zãreºte din culmea dealului pleºuv, cãci, Patru zile pe sãptãmânã, de marþi searã pânã
venind dinspre locurile rele, ea îl vesteºte cã sâmbãtã, era mereu plinã, ºi toþi se opreau la
a scãpat norocos, iarã mergând spre ele, la cârciuma lui Ghiþã, ºi toþi luau câte ceva, ºi
moarã poate sã gãseascã ori sã aºtepte alþi toþi plãteau cinstit.
drumeþi, ca sã nu plece singur mai departe. Sâmbãtã de cu searã locul se deºerta, ºi
ªi fiindcã aici se opresc toþi drumeþii, Ghiþã, ajungând sã mai rãsufle, se punea cu
încetul cu încetul s-a fãcut bãtãturã înaintea Ana ºi cu bãtrâna sã numere banii, ºi atunci
morii, ºi oarecum pe nesimþite moara a înce- el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi
tat a mai mãcina ºi s-a prefãcut în cârciumã priveau la cei doi copilaºi, cãci doi erau
ºi loc de adãpost pentru tot drumeþul obosit acum, iarã bãtrâna privea la câteºipatru ºi se
ºi mai ales pentru acela pe care noaptea-l simþea întreþinutã, cãci avea un ginere har-
apucã pe drum. În cele din urmã, arândaºul nic, o fatã norocoasã, doi nepoþi sprinteni,
a zidit cârciuma la un loc mai potrivit, iarã sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un
departe de cîteva sute de paºi de la râuleþ, câºtig fãcut cu bine.
iarã moara a rãmas pãrãsitã, cu lopeþile rup- Duminicã dimineaþã Ghiþã punea calul la
te ºi cu acoperãmântul ciuruit de vremurile teleagã ºi bãtrâna se ducea la bisericã, fiind-
ce trecuserã peste dânsul. cã bãtrânul, fie iertat, fusese cojocar ºi cân-
Cinci cruci stau înaintea morii, douã de tãreþ de stranã, ºi aºa, mergând la bisericã,
piatrã ºi trei altele cioplite din lemn de ste- ea se ducea parcã sã-l vadã pe el. […]

Selectaþi cuvintele-cheie care denumesc obiectele descrise ºi Dicţionar
atributele care desemneazã trãsãturile deosebite ale acestora;
b. Identificaþi tipurile de imagini prin care se realizeazã þarinã – câmp cultivat;
descrierea: imagini vizuale/dinamice/statice, panoramice, terenurile de culturã ºi de
focalizate; figuri de stil; pãºunat ale unei comune
c. extrageþi verbele care descriu traiectoria drumului; pripor – pantã abruptã,
înlocuiþi substantivul „drumul” cu numele personajului povârniº
Ghiþã ºi recitiþi textul din aceastã perspectivã; þãrcãlam (sau þãrcãlan),
d. Citiþi descrierea peisajului care înconjoarã Moara cu noroc (reg.) – unealtã de
(capitolul al doilea, dupã momentul plecãrii bãtrânei la dulgherie, asemãnãtoare cu
bisericã) ºi selectaþi elemente care sugereazã atmosfera compasul
sumbrã, rãu prevestitoare.
Află mai mult!
Într-un text epic, prin descriere se contureazã imaginea locului, a timpului desfãºurãrii evenimentelor, portretul
personajelor sau unele elemente care compun peisajul. Descrierea drumului de la Ineu la „Moara cu noroc” are
valoare anticipativã, simbolizând, prin traseul drumului ºi prin atmosfera peisajului, destinul personajului.

Numeºte regionalismul cunoscut de tine corespunzãtor urmãtorilor termeni literari:
cartofi, varzã, porumb, fereastrã, roºie, capac.
b. Subliniazã subiectul propoziþiei Harnicul are de toate.
c. Identificã numãrul propoziþiilor din fraza Cine este harnic are de toate. Precizeazã
propoziþia care este o dezvoltare/expansiune a subiectului din propoziþia anterioarã.
d. Transformã pãrþile de propoziþie subliniate în propoziþii
subordonate, pãstrând sensul. Poþi avea în vedere urmãtorul
exemplu: A venit cel aºteptat. A venit [cine era aºteptat.]
• ªtie cânta. Reţine!
• Mã gândesc la plecare.
• S-a întors spre searã. Expansiunea constã în
• A cãzut din cauza întunericului. transformarea unei pãrþi de
e. Transformã propoziþiile subordonate în pãrþile de propoziþie într-o propoziþie
propoziþie corespunzãtoare, pãstrând sensul. cu acelaºi rol sintactic.
Poþi avea în vedere urmãtorul exemplu: [Cine minte] va fi Contragerea este procedeul
pedepsit. Mincinosul va fi pedepsit. invers expansiunii ºi
• Îmi plac oamenii [care sunt oneºti.] presupune reducerea unei
• Am aflat [cine a fost vinovat.] propoziþii la partea de
• S-a aºezat [unde era umbrã.] propoziþie corespunzãtoare.
• A întârziat [fiindcã a adormit.]

Descrie drumul destinului tãu pânã în acest moment.
La sfârșit…
Lucraþi în douã grupe. Identificaþi argumente pro ºi contra pentru afirmaþia „Fiecare om
este arhitectul propriului drum în viaþã.”

Povestea unui destin 5

La început…
Lucraþi în douã grupe. Cunoscând începutul ºi sfârºitul nuvelei, imaginaþi posible întâmplãri
care au marcat evoluþia destinului familiei lui Ghiþã la cârciuma „Moara cu noroc”.

Ordoneazã etapele acþiunii pentru a ilustra succesiunea logicã
a întâmplãrilor care alcãtuiesc subiectul unei opere literare.
Ce etapã a acþiunii crezi cã ilustreazã imaginea alãturatã?
1. Citeºte textul
Moara cu noroc (fragmente)
Ioan Slavici ta. ªtiu cã n-am sã gãsesc nimic, dar trebuie
sã mã supun la poruncã.
Deoarece locurile erau prielnice pentru creºterea tur- Obosit cum era, Ghiþã nu putu sã-ºi dea
melor de porci, unul dintre cei mai temuþi oameni numaidecât seama despre înþelesul acestor
era Licã Sãmãdãul, care se ocupa cu paza ºi recupe- cuvinte.
rarea turmelor de porci. Ghiþã înþelege cã ºederea lui – Adicã ºi asta!? zise el cam nepãsãtor.
la Moara cu noroc este condiþionatã de faptul de a N-au fost destule cele de pânã acum!? Bine,
deveni omul lui Licã. Licã vine la cârciumã ºi îi cere Pinteo, adãugã apoi peste puþin mai viu,
sã îi ofere informaþii, apoi ia, fãrã a-i numãra, cu spune-mi, tu, pe sufletul tãu: mã crezi tu ori
împrumut bani de la Ghiþã. Spre toamnã, Licã vine nu mã crezi pe mine vinovat? […]
la han º’ în timpul nopþii, Ghiþã îl vede plecând ºi Dar ºi Ghiþã vorbise din inimã când spu-
întorcându-se la han. Apare Pintea jandarmul care îi sese cã prea puþin îi pasã. Acum când chiar
spune cã arendaºul a fost jefuit în noaptea preceden- nici Pintea nu se sfia a-i spune cã-l bãnuieº-
tã ºi cã Licã este cel suspectat pentru acest jaf. Ghiþã te, el se simþea mai bun decât cum îl credeau
pleacã pentru anchetã. În timpul cât Ghiþã este ple- alþii, prea bun pentru oamenii în mijlocul
cat, la han soseºte o trãsurã cu o doamnã ºi un copi- cãrora se afla, ºi dacã mai ’nainte îl apãsa
laº. Doamna pleacã de la han, plãtind cu o bancnotã gândul cã nu mai poate umbla prin lume
din care lipsea un colþ, dar Ana îi cere sã îi dea alta decât sub scutul cinstei altora ºi cã în curând
în loc. Deoarece mãrturia lui Ghiþã faþã de judecãtor va trebui, poate, sã cadã la închisoare, acum
stârneºte suspiciuni, nu este lãsat sã plece acasã iar îºi ridica fruntea, deoarece simþea cã toþi
decât dupã ce un vãr de-al sãu, preot, acceptã sã acei care îl osândeau, aflându-se la strâmto-
depunã garanþie moralã pentru el. rarea în care se aflase el, s-ar fi dovedit mai
slabi, mai nesocotiþi ori mai rãi decât dânsul.
IX „Da, îºi zise el, am primit porci de furat de la
Plecând, Ghiþã mâna caii, Pintea ºedea Licã, darã voi, fiind puºi în locul meu, aþi fi
lângã el, iarã Laie se fãcuse ghem în fundul mers mai departe decât mine ori v-aþi fi
cãruþei, lângã Uþa, care-ºi adusese în pripã ºi aruncat cu nesocotinþã în primejdie“. Era o
o legãturã cu rufe, pe care ºi-o pusese pe un amarnicã dezamãgire în aceste cuvinte. În
snop de coceni, ca sã ºadã bine. clipa când le zicea, el se simþea mai sãrac
Pintea era tãcut ca de obicei, iarã Ghiþã decât pânã atunci. […] Dar Ghiþã nu se mus-
ºedea ca pe spini lângã dânsul. tra pentru aceste, ci se bucura numai de un
– Sã nu te miri! îi zise Pintea într-un târ- nou gând, care încetul cu încetul se strecura
ziu. Eu am poruncã sã-þi caut casa pentru ca printre celelalte ºi-i umplu în cele din urmã
sã vãd dacã nu voi gãsi ceva ascuns în casa sufletul de mângâiere. La urma urmelor,

toate le fãcuse din dragoste cãtre dânsa, din de gândurile ce-ºi va fi fãcând lumea?… Cãci
dorinþa de a o vedea veselã ºi mulþumitã, de mare drept avea bãtrâna când vorbea de
a o feri de orice supãrare, de orice necaz, de liniºtea colibei; aici ºi numai aici e limanul
orice gând rãu. Ce-i pasã lui acum de Pintea, de scãpare, când, la nevoie, ca totdeauna, lu-
de judecãþi, de trebile arândaºului, ce-i pasã mea te pãrãseºte.
În drumul lor, Ghiþã ºi Pintea gãsesc cadavrul unei femei ºi al unui copil. Ghiþã aflã de la Ana cã vãduva ºi copi-
lul ei poposiserã la han, Licã este dus de Pintea la cazarma din Ineu, dar este eliberat de persoane influente ale
cãror turme de porci se aflau în paza sa. Complicii lui Licã sunt prinºi, iar judecata are loc la Oradea. Sãilã ºi
Buzã Ruptã sunt condamnaþi, Licã este gãsit nevinovat prin mãrturia mincinoasã a lui Ghiþã, iar acesta este eli-
berat din lipsã de dovezi. Licã vine la han cu banii furaþi de la vãduvã ºi de la arendaº ºi îi cere cârciumarului
sã se implice în preschimbarea acestora. Discuþia dintre cei doi se încheie cu hotãrârea lui Ghiþã de a se rãzbuna
pe Licã. Ghiþã intrã în afacerea preschimbãrii banilor furaþi de Licã, primind jumãtate din valoare, iar Pintea era
cel care îi dãdea bani pentru schimb. Tot acest joc dublu al lui Ghiþã dureazã de toamna pânã primãvara. De
Paºti, bãtrâna hotãrãºte sã plece la Ineu, iar Ghiþã îl cheamã pe Licã la han încercând sã îi însceneze un flagrant,
prin chemarea lui Pintea. Ghiþã o foloseºte pe Ana ca momealã pentru a avea timp sã îl aducã pe Pintea, Licã
însã devine suspicios ºi pleacã înainte ca Ghiþã sã se întoarcã. Ghiþã o ucide pe Ana, Ghiþã este împuºcat, hanul
este incendiat, iar Licã se sinucide, lovindu-ºi capul de un stejar, pentru a nu fi prins de Pintea.
Lucraþi în cinci grupe. Completaþi în caiete tabelul urmãtor, având în vedere întregul text
al nuvelei.
Grupa/ Unde au loc Când au loc Cine sunt Ce se Din ce

capitolul întâmplãrile? întâmplãrile? personajele? întâmplã? cauzã?
1. (I-IV)
2. (V-VII)
3. (VIII-X)
4. (XI-XIII)
5. (XIV-XVII)
b. Notaþi întâmplãrile care constituie cele cinci etape ale acþiunii.

Completeazã urmãtoarele fraze cu propoziþii subordonate:
Ghiþã a depus mãrturie mincinoasã [pentru cã …]. Licã este
eliberat [dacã …].
Ghiþã este atât de tulburat [încât …]. Află mai mult!
Ca specie literarã, Moara cu

Folosește ceea ce ai învăţat! noroc este o nuvelã, adicã o
operã literarã epicã în care
Redacteazã rezumatul acþiunii nuvelei în aproximativ acþiunea se desfãºoarã pe un
25–30 de rânduri. singur fir epic, are o
construcþie epicã riguroasã,
acordându-se o importanþã
La sfârșit… mai mare caracterizãrii
complexe a personajului
Discutaþi în grupe de câte cinci-ºase elevi despre valorile decât acþiunii propriu-zise.
societãþii contemporane ºi notaþi cel puþin cinci valori pe
care le consideraþi importante pentru viitorul vostru.

Vocile conștiinţei 6
La început…
Discutaþi despre modul în care vã exprimaþi frãmântãrile
sufleteºti când trãiþi o situaþie conflictualã. Exemplificaþi
pornind de la urmãtoarele posibilitãþi: vã închideþi în sine ºi
nu discutaþi cu cei apropiaþi; vorbiþi în gând cu cei cu care aþi
dori sã vã sfãtuiþi; puneþi la cale o modalitate de rãzbunare.

Lucraþi în perechi. Personajul principal, Ghiþã, trãieºte o
diversitate de conflicte, ceea ce îl transformã într-un
personaj complex, dominat de trãiri sufleteºti
contradictorii. Comentaþi natura conflictului.
Conflict interior Conflict exterior

• între natura sa de om cinstit ºi moral • între Ghiþã ca exponent al unei clase
ºi patima pentru bani; sociale ºi valorile societãþii capitaliste;
• între patima pentru bani ºi dragostea • între concepþia colectivã asupra desti-
pentru familie; nului ºi asupra fericirii ºi propria
• între patima pentru bani, dragostea concepþie;
pentru Ana ºi dorinþa de rãzbunare. • între Ghiþã ca om cinstit ºi Licã Sãmã-
dãul ca om lipsit de principii morale.
Reţine!
Moara cu noroc este o nuvelã pshihologicã deoarece conflictul exterior este dublat de cel interior, destinul
personajului ilustreazã trãirile în conºtiinþã ale acestuia, iar monologul interior exprimã vocile contradictorii
ale conºtiinþei.
Conflictul este elementul esenþial care determinã acþiunea într-o operã epicã sau dramaticã. Conflictul exterior
presupune confruntarea între douã sau mai multe personaje, atitudini. Conflictul interior se desfãºoarã în
conºtiinþa aceluiaºi personaj, între diverse stãri, tendinþe contradictorii.
1. Citeºte textul
Moara cu noroc (fragmente) strãin, pe care îi primise de la Licã, ºi la
Ioan Slavici urmãrile ce puteau sã aibã acestea, ºi un glas
tainic parcã-i ºoptea mereu: „A venit vre-
1. „Trei ani, numai trei ani sã pot sta mea sã te rãfuieºti.
aici – îºi zicea el – ºi sã mã pun în picioare, 3. „De aceea acum, când simþea trebuinþa
încât pot sã lucrez cu zece calfe ºi sã le dau de un suflet în care sã-ºi caute sprijinire,
altora de cârpit”. Ghiþã nu se gândea la Ana, care dormea
2. El uitase încetul cu încetul învoiala liniºtitã lângã dânsul, ci la Pintea, care-l
fãcutã cu Licã ºi numai din când în când îºi mângâiase adeseori cu privirile sale pline de
mai aducea aminte de banii pe care îi pier- încredere. La început ar fi fost în stare sã-ºi
duse atunci. Acum se gândea la toate, ºi la punã caii la cãruþã ºi sã plece acu în vreme
învoialã, ºi la bani, ºi la porcii cu semn de noapte la Ineu, ca sã-l caute pe Pintea;

încetul cu încetul însã, gândurile s-au lãmu- la alþii. El luã banii ºi îi puse în ladã, apoi
rit în sufletul lui, ºi în cele din urmã, simþin- scoase un teanc de hârtii mai mici ºi dete lui
du-se mai tare, el îºi zise: „Adicã de ce sã Licã jumãtatea ce i se cuvenea, zicându-ºi
pun eu mai multã încredere într-un om mereu, pe când numãra: „Am sã-þi arãt eu þie
strãin decât în nevasta mea!?” cã tot nu þin la bani atât de mult cum crezi
4. „Ano! nu te nedumeri, nu te întreba la tu”.
ce mã gândesc când mã vezi tãcut, cãci toa- 6. Da! însã în curând el se încredinþã cã
te le fac numai din dragoste cãtre tine, care nu poate sã i-o spunã, ºi cu cât se încredin-
ai luminat zilele vieþii mele; nu-þi face gân- þa despre aceasta, cu atât mai dinadins se
duri rele, cã nu vreau sã împarþi necazurile ferea de Pintea.
vieþii cu mine, ci sã le port eu însumi. […] ªi omul foarte lesne se împãcã cu pãcate-
Uite, în trei zile plecãm de aici ºi trãim mai le sale. „Ei! ce sã-mi fac!? îºi zise Ghiþã în
departe cum am trãit odinioarã. Acum, când cele din urmã. Aºa m-a lãsat Dumnezeu! Ce
simt cã pentru tine e mai bine aºa, nu mai sã-mi fac dacã e în mine ceva mai tare decât
stau la îndoialã, ci plec cu pãrere de bine.” voinþa mea!? Nici cocoºatul nu e însuºi
5. Ghiþã se ºtia ºi el însuºi om care þine la vinovat cã are cocoaºã în spinare: nimeni
bani, dar tocmai de aceea nu voia s-o afle de mai mult decât dânsul n-ar dori sã n-o aibã.”
Lucraþi în douã grupe.
Grupa A. Citiþi fragmentele date ºi precizaþi numãrul fragmentului de text care ilustreazã
trãsãtura personajului Ghiþã: a. dorinþa de libertate ºi de acþiune; b. dorinþa de a nu fi
dominat de Licã; c. setea de justiþie; d. distrugerea imaginii despre sine în ochii soþiei ºi
ai comunitãþii; e. vanitatea rãzbunãrii; f. acceptarea degradãrii morale.
Grupa B. Ilustraþi trãsãturile lui Ghiþã, prin valorificarea textului nuvelei, urmãrind
ipostazele transformãrii acestuia.
Ipostaza Tãsãturi Fapte, atitudini, limbaj

cizmar sãrac, curajos, autoritar, pragmatic, ironic, nemulþumit
dar onest; de starea sa materialã
cârciumar
ospitalier, comunicativ, harnic, afectuos
prosper
aliat al lui neliniºtit, tãcut, irascibil, orgolios, agresiv, oscilant;
Licã înstrãinat de Ana, stãpânit de patima pentru bani
aliat al lui dornic de rãzbunare, viclean, neînþeles, fatalist,
Pintea demoralizat, dezorientat, dezumanizat

Scrie cinci fraze în care sã îl caracterizezi pe Ghiþã, propoziþiile subordonate fiind
introduse prin: când, fiindcã, dacã, cu toate cã, deºi.

Scrie o caracterizare a lui Ghiþã de 1–2 pagini, folosind ºi informaþii din lecþiile anterioare.
La sfârșit…
Scrie o paginã de jurnal în care sã consemnezi, sub forma unui monolog interior, propriile
frãmântãri legate de o situaþie conflictualã în iubire, trãitã de tine.

Autoevaluare III
I. Reflecteazã
1. Numeºte cinci situaþii concrete din viaþa ta de zi cu zi în care consideri cã ai putea aplica
ceea ce ai învãþat pe parcursul acestei unitãþi.
cunoºtinte, abilitãþi dobândite situaþia concretã în care le poþi folosi
1.
2.
3.
4.
5.
2. Alege varianta/variantele pe care o/le consideri corectã/e din punctul tãu de vedere. La
sfârºitul acestei unitãþi, mi-am schimbat perspectiva asupra:
a. iubirii;
b. vieþii;
c. fericirii;
d. valorilor care sunt importante pentru liniºtea sufleteascã;
e. deciziilor personale care pot afecta destinul celor dragi.
3. Numeºte activitatea din timpul unei lecþii în care ai folosit cel mai mult experienþa ta de viaþã.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Scrie patru versuri preferate dintr-un cântec de dragoste care îþi place cel mai mult.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Descrie sentimentul/emoþia provocatã de lectura ºi de discutarea unuia dintre textele

cuprinse în aceastã unitate.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

II. Citeºte textul
Trãia într-un oraº din miazãzi Dar crinul ce trãia în miazãzi,

Un crin înzãpezit în datorii. Fiind înzãpezit în datorii,
Care primea, scrise pe pluº cu lapte Îi rãspundea din ce în ce mai rar

Scrisori de la alt crin, din miazãnoapte; Celuilalt crin ce bea pe-ascuns mãrar.
Oh, pentru cruda lor corespondenþã Apoi tãcu de tot. O rouã grea
Aveau cea mai naivã diligenþã! Strivi parfumul amândurora.
Ei îºi tãiau cu zimþii de la timbre ªi astfel cei doi crini nu ºi-au mai scris,
Miresmele-ntre dânºii sã le schimbe, Poºtaºii au murit, poºta s-a-nchis,
Poºtaºi înflãcãraþi puneau ºtampile, Dar uneori mai trece monoton

Cântând din corn, pe sacii cu pistile, Prin bulion un vechi poºtalion.
Plicuri adânci pudra, sculat în zori, (Emil Brumaru,

Însuºi directorul caleºtilor! Balada crinilor care ºi-au scris frumos)
Rãspunde la cerinþele de mai jos.

Dicţionar
1. Gãseºte cuvinte care fac parte din câmpul semantic al
corespondenþei. diligent – harnic,
sârguincios, silitor
2. Precizeazã numãrul propoziþiilor din ultimele douã strofe.
3. Rezumã, în cinci rînduri, conþinutul poveºtii de iubire dintre cei doi crini.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Scrie un text de aproximativ o paginã în care sã imaginezi o posibilã explicaþie a încetãrii

corespondenþei de dragoste dintre cei doi crini.

FEŢELE REALITĂŢII
Unitatea IV
Privim în jurul nostru și vedem multe întâmplări, dar foarte rar putem cunoaște povestea unor destine de
la început până la sfârșit. De aceea suntem atât de dornici să vedem filme sau să citim romane.
Scriitorul Mircea Eliade spunea că „Orice se întâmplă în viaţă, poate constitui un roman. Și în viaţă nu se
întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere; se întâmplă și ratări, entuziasme, filosofii, morţi sufletești,
aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit.”
În această unitate, pe parcursul a 10 ore, vei studia un roman și vei observa cum, mai mult decât orice
alt tip de scriere literară, romanul este o ,,ficţiune mimând adevărul” sau ,,o autobiografie a posibilului”
deoarece oferă o viziune amplă asupra realităţii.
Pe parcursul celor cinci lecţii vei afla despre: După ce vei citi romanul și după discuţiile despre
• importanţa stabilirii locului, timpului, modului în semnificaţiile mesajului acestuia, la sfârșitul
care se desfășoară o acţiune; acestei unităţi vei putea:
• necesitatea înţelegerii cauzei, a scopului și a • să reflectezi mai adânc asupra importanţei
consecinţelor propriilor fapte și ale valorilor morale și materiale care ghidează
personajelor din roman; viaţa oamenilor;
• legătura dintre realitate și ficţiune. • să conștientizezi că patimile necontrolate
influenţează în mod dramatic destinul oamenilor;
• să îţi organizezi mai bine agenda
zilnică/săptămânală, stabilind mai clar nu
numai ceea ce ai de făcut, ci mai ales unde,
când, de ce, pentru ce faci anumite lucruri și
care sunt consecinţele.

De la realitate la ficţiune 1
La început…
Lucraþi în douã grupe. Realizaþi harta unui sat românesc, notând principalele locuri care-i
definesc specificul.

Lucraþi în douã grupe. Liviu Rebreanu este un scriitor ardelean, autor de nuvele ºi
romane în care surprinde aspecte diverse ale realitãþii, precum: rãzboiul, iubirea, patima
pentru avere, viaþa satului etc. Aflaþi mai multe informaþii despre acest scriitor accesând
adresa de internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rebreanu.
Grupa A realizeazã un portret al scriitorului, selectând informaþii referitoare la naºtere,
copilãrie, studii, funcþii ocupate etc.
Grupa B realizeazã o prezentare a operei scriitorului, selectând titluri, elemente legate de
tema operelor.
1. Citeºte textul
Ion (fragmente)
de Liviu Rebreanu
Din ºoseaua ce vine de la Cârlibaba, înto-

vãrãºind Someºul când în dreapta, când în
stânga, pânã la Cluj ºi chiar mai departe, se
desprinde un drum alb mai sus de Armadia,
trece râul peste podul bãtrân de lemn, aco-
perit cu ºindrilã mucegãitã, spintecã satul
Jidoviþa ºi aleargã spre Bistriþa, unde se pier-
de în cealaltã ºosea naþionalã care coboarã rãstimpuri fâºâie alene frunzele adormite
din Bucovina prin trecãtoarea Bârgãului. prin copaci. Un fuior de fum albãstriu se
Lãsând Jidoviþa, drumul urcã întâi ane- opinteºte sã se înalþe dintre crengile pomi-
voie pânã ce-ºi face loc printre dealurile lor, se bãlãbãneºte ca o matahalã ameþitã ºi
strâmtorate, pe urmã însã înainteazã vesel, se prãvale peste grãdinile prãfuite, învãluin-
neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri du-le într-o ceaþã cenuºie. […]
ai Pãdurii Domneºti, mai poposind puþin la Casa învãþãtorului este cea dintâi, tãiatã
Ciºmeaua Mortului, unde picurã veºnic apã adânc în coasta unei coline, încinsã cu un
de izvor rãcoritoare, apoi coteºte brusc pe pridvor, cu uºa spre uliþã ºi cu douã ferestre
sub Râpele Dracului, ca sã dea buzna în Pri- care se uitã tocmai în inima satului, cercetã-
pasul pitit într-o scrântiturã de coline. toare ºi dojenitoare. Pe prichiciul pridvoru-
La marginea satului te întâmpinã din stân- lui, în dreptul uºii, unde se spalã dimineaþa
ga o cruce strâmbã, pe care e rãstignit un învãþãtorul, iar dupã-amiazã, când a isprãvit
Hristos cu faþa spãlãcitã de ploi ºi cu o cunu- treburile casei, doamna Herdelea, strãjuieºte
niþã de flori veºtede agãþatã de picioare. Suflã o ulcicã verzuie de lut. În ogradã, între doi
o adiere uºoarã ºi Hristos îºi tremurã jalnic meri tineri, e întinsã veºnic frânghia pe care
trupul de tinichea ruginitã pe lemnul mâncat acuma atârnã niºte cãmãºi femeieºti de
de carii ºi înnegrit de vremuri. stambã. În umbra cãmãºilor, în nisipul fier-
Satul parcã e mort. Zãpuºeala ce pluteºte binte se scaldã câteva gãini, pãzite de un
în vãzduh þese o tãcere nãbuºitoare. Doar în cocoº mic cu creasta însângeratã.

Drumul trece peste Pãrâul Doamnei, lãsând Cãldura picurã mereu din cer, îþi usucã
în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaºu. podul gurii, te sugrumã. În dreapta ºi în
Uºa e închisã cu zãvorul; acoperiºul de paie stânga casele privesc sfioase din dosul gar-
parcã e un cap de balaur; pereþii vãruiþi de durilor vii, acoperindu-ºi feþele sub streºini-
curând de-abia se vãd prin spãrturile gardului. le ºtirbite de ploi ºi de vite.
Pe urmã vine casa lui Macedon Cerceta- De-abia la cârciuma lui Avrum începe sã
ºu, pe urmã casa primarului Florea Tancu, se simtã cã satul trãieºte. Pe prispã, doi þãra-
pe urmã altele… Într-o curte mare rumegã, ni îngânduraþi ofteazã rar cu o sticlã de
culcate, douã vaci ungureºti, iar o babã ºade rachiu la mijloc. Din depãrtare pãtrund
pe prispã, ca o scoabã, prãjindu-se la soare, pânã aci sunete de viori ºi chiuituri…
nemiºcatã, parc-ar fi de lemn…
Lucraþi în douã grupe. Grupa A noteazã denumirile geografice prezente în text ºi
realizeazã o hartã a plasãrii drumului pânã la intrarea în sat. Grupa B noteazã locuri,
case, alte aspecte care marcheazã traiectoria drumului în sat.
b. Comenteazã sugestia creatã de imaginea crucii de la marginea satului asupra dimensiunii
moral-religioase a locuitorilor satului.
c. Argumenteazã de ce, dintre casele pe lângã care trece drumul în sat, doar casa învãþãtorului
Herdelea ºi a lui Alexandru Pop-Glanetaºu sunt descrise cu mai multe detalii.
d. Selecteazã cuvinte/sintagme care sã ilustreze atmosfera dominatã de tãcere ºi de zãpuºealã.
e. Explicã rolul descrierii drumului în incipitul romanului, fãcând referire la posibile
sugestii asupra acþiunii ce urmeazã sã se desfãºoare.
f. Ce imagini panoramice ºi de detaliu ai folosi dacã ai filma intrarea drumului în sat?
Află mai mult!
Incipitul cuprinde elemente semnificative pentru înþelegerea mesajului ºi a semnificaþiei textului în ansamblu.
Descrierea fixeazã cadrul spaþio-temporal, având rolul de a realiza intarea din lumea realã în spaþiul ficþional al
romanului. Indicii spaþiali sunt exprimaþi prin complemente circumstanþiale de loc, la nivelul propoziþiei, ºi prin
propoziþii circumstanþiale de loc, la nivelul frazei. Complementul circumstanþial de loc este o parte secundarã de
propoziþie care aratã locul în care se desfãºoarã o acþiune. Expansiunea complementului circumstanþial de loc
într-o propoziþie circumstanþialã de loc aduce mai multe detalii cu privire la locul desfãºurãrii unei acþiuni, iar
prin contragerea acesteia se obþine concentrarea detaliilor ºi o fluentizare a exprimãrii.

Gãseºte termenul regent pentru cuvintele subliniate în text.
b. Precizeazã funcþia sintacticã a cuvintelor subliniate din ultimul alineat al textului.
c. Identificã, în textul citat, cinci cuvinte care indicã locul ºi evindenþiazã prepoziþiile care
le însoþesc.
d. Comparã urmãtoarele enunþuri în ceea ce priveºte detaliile referitoare la locul plasãrii acþiunii:
Drumul trece pe lângã o cruce strâmbã. Drumul trece [pe unde este o cruce strâmbã.]

Descrie, din perspectiva unui cãlãtor atent la detalii, drumul de la casa ta pânã la ºcoalã.
La sfârșit…
Scrie-þi agenda saptãmânii, completând denumirile tuturor locurilor în care trebuie sã mergi.

Pasiuni și conflicte 2
La început…
Discutaþi în grup despre modalitãþile de petrecere a timpului liber la sfârºit de sãptãmânã
ºi motivaþi alegerea preferatã.

Priviþi imaginea alãturatã ºi exprimaþi-vã pãrerea cu privire
la locul desfãºurãrii acesteia, posibili participanþi.
1. Citeºte textul
Ion (fragmente) albaºtri ca cerul de primãvarã. Dar Florica
de Liviu Rebreanu era mai sãracã decât dânsul, iar Ana avea
locuri ºi case ºi vite multe…
Duminicã. Satul e la horã. ªi hora e pe Uliþa Îi asculta glasul plângãtor ºi-l cuprindea
din dos, la Todosia, vãduva lui Maxim mila, în acelaºi timp însã se gândea la Flori-
Oprea. […] ca. Apoi deodatã tresãri, o strânse la piept
Ion, feciorul Glanetaºului, þinând de mij- ºi, fãrã sã rosteascã vreo vorbã, o sãrutã lung
loc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lãu- pe buze. Fata cuprinse cu braþele gâtul lui
tari, rugându-i: Ion, moleºitã ºi aprinsã, ºi inima-i bãtea atât
– Mai zi, mã Briceag… numai un pic, de nãvalnic, încât el o auzea. […]
auzi? Un picuþ de tot, þigane! […] Preotul îºi curmase povestirea ºi luase o
Flãcãii îmbrãþiºeazã pe fete, mulþumin- înfãþiºare gravã, mãsurând foarte aspru pe
du-le pentru joc. Fetele se zbat în braþele lor Vasile Baciu. Þãranul însã avea acum un
ºi ºoptesc cu sfialã ºi cu plãcere: zâmbet bun pe buze ºi vorbea aplecat ca la
– Mulþumim… Ion strânge la piept pe Ana spovedanie, parcã n-ar fi vrut sã ºtie de
cu mai multã gingãºie, dar ºi mai prelung. nimeni ºi de nimic în lume:
– Dã-mi drumul, Ionicã! murmurã fata – ‘S amãrât rãu, domnule pãrinte, cre-
uºor, cu mulþumire în glas. de-mã! Poate cã nu mã crezi? De-aceea beau
– Sã vii, Anuþã… ºtii tu unde! zice Ion ºi iar beau ºi iar!… Uite-aºa! Ai sã zici dum-
domol. Ana nu rãspunde, privirea ei însã lu- neata: da de ce eºti amãrât, beþivule? Apoi
ceºte de bucurie. Se smuceºte sã scape din cum sã nu fiu, domnule pãrinte? Cã o fatã
îmbrãþiºare, ºoptind întruna moale: am ºi eu ºi nu-mi place deloc fata pe care o
– Dã-mi drumul, Ionicã… zãu, dã-mi dru- am. Nu-mi place, auzi? Cã nu vrea sã mã
mul!… Flãcãul o trage mai aproape, cu un asculte. ªi tare mã doare inima ºi tare-s
zâmbet aprins, o apucã cu o mânã de þâþe ºi supãrat cã nu vrea sã se uite în gura mea.
i le strânge ca pe douã mere, încât Ana Am dreptate ori n-am, spune dumneata! […]
sâsâie de durere. […] – Da voi ce faceþi, mãi feciori? Jucaþi ori
– Sã nu cumva sã nu vii! repetã Ion înfi- nu jucaþi? Atunci însã Vasile Baciu zãri pe
gând în ochii ei o privire poruncitoare ºi George, care stãtea posomorât, ca un copac
lacomã. […] cu mãduva uscatã, ºi îndatã îl apucã de
Nu-i fusese dragã Ana ºi nici acum nu-ºi mânã ºi-l târî în faþa preotului:
dãdea seama bine dacã i-e dragã. Iubise pe – Uite-l, domnule pãrinte! Îl vezi? Ãsta-i
Florica ºi, de câte ori o vedea sau îºi amin- ginerele meu care mi-i drag! Cu dânsul ai
tea de ea, simþea cã tot o mai iubeºte. Purta sã-mi cununi dumneata fata, mãcar de-aº ºti
în suflet râsul ei cald, buzele ei pline ºi cã are sã crape inima dintr-însa!…[…]
umede, obrajii ei fragezi ca piersica, ochii ei

– Bine, Anuþo, aºa ne-a fost vorba? ªi se Flãcãul primi ocara ca o loviturã de cuþit.
repezi spre ea cu pumnul ridicat, gata s-o O scãpãrare furioasã îi þâºni din ochii negri,
izbeascã. O femeie þipã desperatã: lucitori ca douã mãrgele vii. Rãspunse cu o
– Tulai! Sãriþi c-o omoarã! Pânã sã ajungã voce puþin tremurãtoare, dar batjocoritoare:
însã la fatã, Vasile zãri pe Ion, sosind tot de – Ce-s eu, sluga dumitale, sã-mi porun-
dupã ºurã, ºi numaidecât uitã pe Ana ºi se în- ceºti?
toarse ameninþãtor spre flãcãu. Vãzându-l cum – Am sã-þi poruncesc, tâlharule, ºi dacã
vine drept la el, Ion avu o tresãrire uºoarã, dar nu asculþi de vorbã, am sã te umplu de sân-
îºi urmã calea, liniºtit, ca ºi când n-ar înþelege ge! rãcni þãranul aprins de mânie pânã în
nimic, cu o privire nepãsãtoare cãtre Baciu. mãduva oaselor, aruncându-se la el.
– Ce þi-am spus eu þie, sãrãntocule, ai? Acum Ion se opri, încleºtã pumnii ºi stri-
urlã, apropiindu-se mereu, Vasile Baciu, pe gã înãbuºit, parcã ar fi cãutat sã se stãpâ-
care liniºtea lui Ion îl întãrâta mai rãu. neascã.
Lucraþi în douã grupe. Selectaþi informaþii din text referitoare la:
Grupa A Grupa B
Timp Loc Personaje Conflicte Cauze Atitudini
b. Motiveazã atitudinea lui Ion ºi a lui Vasile Baciu faþã

de Ana. Reţine!
c. Rezumã conflictul dintre Ion ºi Vasile Baciu ºi explicã
motivul acestuia. Conflictul presupune
d. Explicã de ce în sufletul lui Ion existã un conflict între confruntarea între persoane,
iubirea pentru Florica ºi dorinþa de a o seduce pe Ana. atitudini, trãiri ºi poate fi de
e. Noteazã ideile principale din text. Scrie apoi un rezumat în naturã socialã sau
care sã foloseºti indici de timp, precum: într-o duminicã, psihologicã, adicã exterior
apoi, între timp, pe urmã, când. sau interior.

Gãseºte termenul regent pentru cuvintele subliniate din text ºi precizeazã funcþia lor
sintacticã.
b. Realizeazã expansiunea complementului circumstanþial de timp din propoziþia: Vasile
Baciu urlã, apropiindu-se de el.
c. Identificã propoziþia circumstanþialã de timp din fraza: „Pânã sã ajungã însã la faþã, Vasile
zãri pe Ion, sosind tot de dupã ºurã” ºi realizeazã apoi contragerea acesteia.

Descrie o horã tradiþionalã sau orice alt dans, notând ordinea în timp ºi spaþiu a
miºcãrilor specifice. Realizaþi o scurtã lecþie de dans, perechile urmând instrucþiunile
scrise pentru dansul respectiv.
La sfârșit…
Completeazã agenda sãptãmânii pe care ai început-o lecþia trecutã, dupã modelul de mai jos:
Ce trebuie sã fac Locul unde trebuie sã merg Timpul

Capcanele pasiunii 3
La început…
Discutaþi în grup despre dorinþa de îmbogãþire ºi mijloacele la care unii oameni recurg
pentru a acumula averi cât mai rapid.

De ce crezi cã cele douã pãrþi ale romanului Ion sunt
intitulate „Glasul pãmântului” ºi „Glasul iubirii”?
Exprimã-þi pãrerea, pornind de la sugestiile de mai jos:
• personajul Ion este sfâºiat de douã dorinþe
contradictorii;
• cele douã „glasuri” sunt dorinþe la fel de puternice,
asemenea unor instincte iraþionale de posesiune,
de „a avea”;
• setea de pãmânt este dublatã de patima iubirii.
1. Citeºte textul
Ion (fragmente) gleznã, din sus de opincã. Brazda culcatã îl
de Liviu Rebreanu privea neputinciosã, biruitã, umplându-i
inima deodatã cu o mândrie de stãpân. ªi
Flãcãul sosi încãlzit de drum. Se opri în atunci se vãzu crescând din ce în ce mai
marginea delniþei, pe rãzorul ce-o despãrþea mare. Vâjâiturile stranii pãreau niºte cânte-
de altã fâneaþã, tot aºa de lungã ºi de latã, pe ce de închinare. Sprijinit în coasã, pieptul i
care Toma Bulbuc o cumpãrase acum vreo se umflã, spinarea i se îndreptã, iar ochii i se
zece ani de la Glanetaºu. Cu o privire setoa- aprinserã într-o lucire de izbândã. Se simþea
sã, Ion cuprinse tot locul, cântãrindu-l. Sim- atât de puternic încât sã domneascã peste
þea o plãcere atât de mare vãzându-ºi tot cuprinsul.
pãmântul, încât îi venea sã cadã în genunchi Totuºi în fundul inimii lui rodea ca un
ºi sã-l îmbrãþiºeze. I se pãrea mai frumos, cariu pãrerea de rãu cã din atâta hotar el nu
pentru cã era al lui. Iarba deasã, grasã, pre- stãpâneºte decât douã-trei crâmpeie, pe
sãratã cu trifoi unduia ostenitã de rãcoarea când toatã fiinþa lui arde de dorul de a avea
dimineþii. Nu se putu stãpâni. Rupse un pãmânt mult, cât mai mult…
smoc de fire ºi le mototoli pãtimaº în palme. Iubirea pãmântului l-a stãpânit de mic
Se aºezã pe rãzor, înþepeni nicovala în copil. Veºnic a pizmuit pe cei bogaþi ºi veºnic
pãmânt, potrivi tãiºul coasei ºi apoi începu s-a înarmat într-o hotãrâre pãtimaºã: trebuie
a-l bate cu ciocanul, rar, apãsat, cu ochii þin- sã aibã pãmânt mult, trebuie! De pe atunci
tã la oþelul argintiu. […] pãmântul i-a fost mai drag ca o mamã…
Glasul pãmântului pãtrundea nãvalnic în Când a umblat la ºcoala din sat a fost cel
sufletul flãcãului, ca o chemare, copleºin- mai iubit elev al învãþãtorului Herdelea, care
du-l. Se simþea mic ºi slab, cât un vierme pe mereu i-a bãtut capul Glanetaºului sã dea pe
care-l calci în picioare, sau ca o frunzã pe Ion la ºcoala cea mare din Armadia, sã-l facã
care vântul o vâltoreºte cum îi place. Suspinã domn. Glanetaºu s-a ºi învoit pânã în cele din
prelung, umilit ºi înfricoºat în faþa uriaºului: urmã, mai ales cã toatã treaba n-avea sã-l cos-
– Cât pãmânt, Doamne!… În acelaºi timp te multe parale. Doar cãrþile, pe care le putea
însã iarba tãiatã ºi udã parcã începea sã i se lua vechi, ºi taxa de înscriere, vreo trei zloþi.
zvârcoleascã sub picioare. Un fir îl înþepa în Ba Herdelea a alergat ºi s-a zbãtut pânã ce

l-au iertat ºi de cei trei zloþi, fiindcã bãiatul nele plugului, sã coseascã, sã fie veºnic înso-
era silitor ºi cuminte. De gazdã n-avea þit cu pãmântul… ªi Glanetaºu, pe cât de greu
nevoie. Copilul putea merge la ºcoalã în fie- l-a dat la liceu, tot atât de lesne s-a împãcat sã
care dimineaþã, sã-ºi ducã merinde pentru nu mai urmeze; doar de cei câþiva zloþi arun-
amiazã, iar seara sã se întoarcã acasã; din Pri- caþi pe cãrþi îi pãrea rãu. Mai bine sã-i fi bãut
pas pânã în Armadia e o plimbare de o jumã- decât sã-i fi bãgat în alte bazaconii nefolosi-
tate de ceas… Dupã douã luni de învãþãturã toare. Ion însã nu s-a despãrþit de tot nici de
însã Ion n-a mai vrut sã se ducã la ºcoala cea ele. Le-a pãstrat ºi-n sãrbãtori le-a citit ºi rãs-
mare. De ce sã-ºi sfarme capul cu atâta carte? citit pânã li s-au ferfeniþit foile. Iar mai târziu
Cât îi trebuie lui, ºtie. ªi apoi i-e mai drag sã mereu cerea învãþãtorului ba cãrþi de poveºti,
pãzeascã vacile pe câmpul pleºuv, sã þie coar- ba câte o gazetã veche, sã se desfete…
Selecteazã cuvinte/expresii care sã ilustreze dragostea lui Ion pentru pãmânt.
b. Descrie sentimentele de care este cuprins Ion în faþa pãmântului.
c. Explicã sentimentul mândriei de stãpân, deºi este sãrac, atunci când Ion coseºte iarba.
d. Cine sunt cei pe care îi invidiazã Ion?
e. Care a fost hotãrârea lui Ion încã de mic copil?
f. Prezintã biografia lui Ion, aºa cum este rezumatã de narator, explicând motivul renunþãrii
la studii.
Află mai mult!
Naratorul relateazã evenimentele folosind persoana a III-a, în mod obiectiv, din exterior, ca un observator
neimplicat, dar care ºtie tot despre personaje, despre trãirile ºi gândurile acestora, fiind astfel un narator
omniscient ºi omniprezent. Calitatea lui de fin ºi atent observator este ilustratã de frecvenþa cuvintelor care
descriu modul în care personajul acþioneazã sau se simte în faþa pãmântului.

Explicã rolul de complement circumstanþial de mod al cuvin- Reţine!
telor subliniate prin ilustrarea detaliilor care fac mai expresive
modul de a gândi, de a simþi ºi de a acþiona al personajului. Cuvintele care aratã felul în
b. Precizeazã felul ultimei propoziþii din fraza: /Ion se simþea care se desfãºoarã o acþiune
ca o frunzã/ [pe care vântul o vâltoreºte] [cum îi place.] sau felul în care se
c. Realizeazã contragerea ultimei subordonate ºi precizeazã înfãþiºeazã o stare, o însuºire
felul pãrþii de propoziþie obþinute, precum ºi modificãrile îndeplinesc funcþia
efectuate. sintacticã de complement
circumstanþial de mod.
Pentru exprimarea
Folosește ceea ce ai învăţat! modalitãþii, uneori vorbitorii
folosesc adverbele la diferite
Povesteºte despre patima pentru bogãþie a unei persoane grade de comparaþie (bine,
reale sau a unui personaj dintr-un film, detaliind modul de mai bine, tot atât de bine,
a acþiona prin folosirea adverbelor la gradele de comparaþie. cel mai bine, foarte bine).
La sfârșit…
Completeazã agenda sãptãmânii pe care ai început-o lecþia trecutã, dupã modelul de mai jos:
Ce trebuie sã fac Locul unde trebuie sã merg Timpul Cum voi acþiona

Triumful orgoliului 4
La început…
Împãrþiþi-vã în douã grupe ºi formulaþi argumente pro ºi contra cãsãtoriei din interes,
fãcând referire atât la exemple din lumea realã, cât ºi din romanul Ion sau din filme.

• Discutaþi în grup despre schimbãrile, observate de voi,
în comportamentul unor oameni care s-au îmbogãþit.
• Cum ajunge Ion sã îºi împlineascã dorinþa pãtimaºã de a
avea „cât mai mult pãmânt”?
1. Citeºte textul
Ion (fragmente) râdeau ochii, iar faþa toatã îi era scãldatã într-o
de Liviu Rebreanu sudoare caldã de patimã. Îl cuprinse o poftã
sãlbaticã sã îmbrãþiºeze huma, sã o crâmpo-
Ion de-abia aºteptase zilele acestea. Acuma, þeascã în sãrutãri. Întinse mâinile spre brazde-
stãpân al tuturor pãmânturilor, râvnea sã le le drepte, zgrunþuroase ºi umede. Mirosul
vadã ºi sã le mângâie ca pe niºte ibovnice acru, proaspãt ºi roditor îi aprindea sângele.
credincioase. Ascunse sub troienele de Se aplecã, luã în mâini un bulgãre ºi-l sfã-
omãt, degeaba le cercetase. Dragostea lui râmã între degete cu o plãcere înfricoºatã.
avea nevoie de inima moºiei. Dorea sã simtã Mâinile îi rãmaserã unse cu lutul cleios ca
lutul sub picioare, sã i se agaþe de opinci, niºte mãnuºi de doliu. Sorbi mirosul, fre-
sã-i soarbã mirosul, sã-ºi umple ochii de cându-ºi palmele.
culoarea lui îmbãtãtoare. Apoi încet, cucernic, fãrã sã-ºi dea sea-
Ieºi singur cu mâna goalã, în straie de sãr- ma, se lãsã în genunchi, îºi coborî fruntea
bãtoare, într-o luni. Sui drept în Lunci, unde ºi-ºi lipi buzele cu voluptate de pãmântul
era porumbiºtea cea mai mare ºi mai bunã, pe ud ºi-n sãrutarea aceasta grãbitã simþi un
spinarea dealului… Cu cât se apropia, cu atât fior rece, ameþitor…
vedea mai bine cum s-a dezbrãcat de zãpadã Se ridicã deodatã ruºinat ºi se uitã împre-
locul ca o fatã frumoasã care ºi-ar fi lepãdat jur sã nu-l fi vãzut cineva. Faþa însã îi zâm-
cãmaºa arãtându-ºi corpul gol, ispititor. bea de o plãcere nesfârºitã.
Sufletul îi era pãtruns de fericire. Parcã Se vedea acum mare ºi puternic ca un
nu mai râvnea nimic ºi nici nu mai era uriaº din basme care a biruit, în lupte grele,
nimic în lume afarã de fericirea lui. Pãmân- o ceatã de balauri îngrozitori.
tul se închina în faþa lui, tot pãmântul… ªi Îºi înfipse mai bine picioarele în pãmânt,
tot era al lui, numai al lui acuma… ca ºi când ar fi vrut sã potoleascã cele din
Se opri în mijlocul delniþei. Lutul negru, urmã zvârcoliri ale unui duºman doborât. ªi
lipicios îi þintuia picioarele, îngreuindu-le, pãmântul parcã se clãtina, se închina în
atrãgându-l ca braþele unei iubite pãtimaºe. Îi faþa lui…
Care este ipostaza lui Ion faþã de pãmânt?
b. De ce a aºteptat Ion primãvara pentru a merge sã-ºi vadã pãmânturile?
c. Selecteazã cuvinte/expresii care descriu dragostea nefireascã a bãrbatului pentru pãmânt.

d. În descrierea scenei sãrutãrii pãmântului sunt folosite cuvinte care sugereazã faptul cã Ion
va deveni o victimã a marelui uriaº, pãmântul, aducând rãul în comunitatea din care face
parte. Gãseºte cuvinte care sã susþinã aceastã afirmaþie.
e. Comparã felul în care se simte Ion ca stãpân al pãmânturilor cu ipostaza anterioarã când
era sãrac ºi îi invidia pe cei bogaþi.
f. Ce reprezintã pentru Ion cãsãtoria cu Ana?
g. Exprimã-þi pãrerea despre faptul cã personajul sacrificã iubirea sincerã pentru Florica cu
scopul obþinerii pãmântului.
Află mai mult!
Faptele ºi atitudinile oamenilor sunt, în general, determinate de anumite cauze ºi scopuri. Întrebarea de ce?
poate însemna din ce cauzã?, dar ºi cu ce scop? Astfel, exprimarea cauzei ºi a scopului se realizeazã atât sub
formã de parte de propoziþie, cât ºi sub formã de propoziþie circumstanþialã. Expresivitatea complementului
circumstanþial de cauzã ºi a propoziþiei subordonate corespunzãtoare constã în evidenþierea motivaþiei, raþiunii,
justificãrii, pricinii pe care le cere desfãºurarea acþiunii. Complementul circumstanþial de scop ºi subordonata
corespunzãtoare pun în evidenþã finalitatea, scopul, þelul, intenþia cu care se desfãºoarã o anumitã acþiune.

Completeazã, pe caietul tãu, spaþiile libere cu propoziþii subordonate/complemente
circumstanþiale de cauzã ºi de scop pe baza acþiunii romanului.
Cauza Scopul
Ion se bate cu George la cârciumã din
Copil fiind, Ion pãrãseºte ºcoala pentru a …
pricina…
Învãþãtorul îl apreciazã pe Ion din cauza… Ion merge pe câmp spre a …
Ion o pãrãseºte pe Ana [deoarece …] Ion o seduce pe Ana [ca sã …]
Ion devine înadins prieten cu George, [ca
Florica se cãsãtoreºte cu George [fiindcã…]
nu cumva…]
b. Precizeazã felul propoziþiilor subordonate din urmãtoarea frazã: Vine la ºcoalã ca sã-ºi
completeze studiile deoarece a întrerupt ºcoala cu câþiva ani în urmã.

Caracterizeazã evoluþia personajului Ion în relaþia cu pãmântul, fãcând referire la:
• statutul social al personajului; • brutalitatea faþã de suferinþa Anei;
• umilirea publicã de la hora satului; • trãdarea Floricãi;
• sentimentul de umilinþã socialã în • ºantajul faþã de Vasile Baciu;
lipsa averii (pãmântului); • orgoliul de stãpân al pãmânturilor.
• seducerea Anei;
La sfârșit…
Completeazã agenda sãptãmânii, dupã modelul de mai jos:
Ce trebuie Locul unde Cum voi

Din ce cauzã Cu ce scop Timpul
sã fac trebuie sã merg acþiona

De la ficţiune la realitate 5
La început…
Discutaþi în grup despre legãtura dintre incipitul ºi finalul
unor filme/nuvele/romane. Ilustraþi în ce mãsurã incipitul
cuprinde simboluri care sugereazã desfãºurarea acþiunii,
anticipând finalul.

Discutaþi în grup despre importanþa acordatã zilei de duminicã în lumea satului.
Enumeraþi câteva activitãþi tradiþionale specifice acestei zile.
1. Citeºte textul
Ion (fragmente) atunci ar pricepe care i-e chemarea în mijlo-
de Liviu Rebreanu cul nostru! rosti preotul mai grav.
Ghighi era sã leºine de ruºine. Zãgreanu
Duminicã… Satul parc-a întinerit ºi s-a pri- însã fu cuprins de o îndrãznealã extraordi-
menit în aºteptarea zilei mari. E curat ºi narã, încât zise repede:
vesel, nu degeaba poruncise preotul ca fie- – Dacã domniºoara m-ar vrea, eu… eu…
care om sã mãture uliþa în faþa casei, sã cure- – Mã rog, mã rog, asemenea lucruri seri-
þe ogrãzile ºi sã împodobeascã porþile cu oase nu se pun la cale în uliþã! îl întrerupse
verdeaþã. Însuºi Dumnezeu s-a milostivit sã doamna Herdelea cu o blândeþe neobiºnui-
îngãduie o vreme frumoasã, vrând parcã sã tã. Vino pe la noi, ºi te primim cu dragã
rãsplãteascã astfel strãdaniile slujitorului inimã…[…]
sãu. Toatã lumea îmbrãcase haine albe de – Bietul Ion! zise doamna Herdelea. Iute
sãrbãtoare. Soarele de toamnã, cumpãtat ºi s-a mai prãpãdit… Se vede c-aºa i-a fost scris!
veºted, împrãºtia luminã caldã ºi plãcutã. Zenobia se întoarse acasã, lãsând în
Belciug, frânt de oboseala pregãtirilor, urmã-i o dârã de jale. Pe urmã însã se uitarã
nu mai simþea decât o emoþie grozavã, alcã- cu toþii la casa lor mereu goalã, mereu
tuitã dintr-o mulþumire fãrã seamãn ºi o încuiatã, cu ograda nãpãditã de buruieni.
nerãbdare din ce în ce mai dureroasã. – Casa vã aºteaptã s-o stãpâniþi, murmurã
Fiindcã de sâmbãtã seara au început a sosi Herdelea privind încrezãtor în ochii urma-
þãrani de prin satele mai depãrtate, de-abia ºului sãu.
a închis ochii toatã noaptea. […] Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul
– Mare pãcat însã cã nu vom mai lucra de tinichea, cu faþa poleitã de o razã întâr-
de-acuma împreunã, dragã Zaharie! adãugã ziatã, parcã îi mângâia, zuruindu-ºi uºor tru-
Belciug cu duioºie în glas. pul în adierea înserãrii de toamnã.
– Ce are a face, Ioane?… N-ai colea pe Zãgreanu rãmase în mijlocul uliþei, urmã-
prietenul Zãgreanu, care-i tot de-al nostru? rind cu priviri drãgãstoase trãsura ce se
– Aº!… Zãgreanu!… Noi doi anevoie o sã depãrta în trapul cailor. Ghighi, ºezând pe
ne înþelegem, mormãi Belciug, înnourându-se. scãunelul din faþã, îl vedea ºi-l gãsea mai
– Lasã cã-i bãiat bun, zãu e bun, zise Her- drãguþ ca orice alt bãrbat din lume.
delea învãluind pe Zãgreanu într-un zâmbet La Râpile Dracului bãtrânii întoarserã
de încredere. capul. Pripasul de-abia îºi mai arãta câteva
– Poate numai dac-ar avea norocul sã-ºi case. Doar turnul bisericii noi, strãlucitor se
gãseascã o nevesticã bunã, româncã verde, înãlþa ca un cap biruitor. Zãgreanu însã era tot
uite-aºa ca domniºoara Ghighi, poate cã

în drum, în faþa crucii, cu capul gol ºi, cum stins, alþii le-au luat locul. Peste zvârcolirile
stãtea acolo aºa, parcã fãcea un jurãmânt mare. vieþii, vremea vine nepãsãtoare, ºtergând
Apoi ºoseaua coteºte, apoi se îndoaie, apoi toate urmele. Suferinþele, patimile, nãzuin-
se întinde iar dreaptã ca o panglicã cenuºie în þele, mari sau mici, se pierd într-o tainã
amurgul rãcoros. În stânga rãmâne în urmã dureros de necuprinsã, ca niºte tremurãri
Ciºmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe plãpânde într-un uragan uriaº.
hotarul veºted, delniþele se urcã, se împart, se Herdelenii tac toþi trei. Numai gândurile
încurcã pânã sub pãdurea Vãrarei. Apoi lor, aþâþate de speranþa împodobitoare a
Pãdurea Domneascã înghite uruitul trãsurii, tuturor sufletelor, aleargã neîncetat înainte.
vâltorindu-l în ecouri zgomotoase… Drumul trece prin Jidoviþa, pe podul de
Satul a rãmas înapoi acelaºi, parcã nimic lemn, acoperit, de peste Someº, ºi pe urmã se
nu s-ar fi schimbat. Câþiva oameni s-au pierde în ºoseaua cea mare ºi fãrã început…
Explicã de ce acþiunea romanului începe ºi se sfârºeºte într-o duminicã.
b. Ilustreazã diferenþa dintre imaginea satului din incipitul romanului ºi cea din final.
c. Identificã detalii care marcheazã faptul cã drumul este descris la ieºirea din sat.
d. Selecteazã informaþii referitoare la destinul personajelor.
e. Noteazã detaliile referitoare la imaginea crucii de la marginea satului ºi comenteazã
diferenþa dintre cele douã imagini.
f. Comparã semnificaþia imaginii acoperiºului casei Glanetaºului din incipitul romanului cu
turnul strãlucitor al bisericii, din final.
g. Comenteazã semnificaþia drumului ºi a ºoselei în conturarea simetriei compoziþionale a
romanului, valorificând sugestiile de mai jos:
• plasate într-o geografie realã, drumul ºi ºoseaua creeazã iluzia realitãþii;
• desprinderea drumului din ºoseaua cea mare, intrarea ºi ieºirea lui din sat
simbolizeazã destinul însuºi ºi „zvîrcolirile” vieþii eternizate în paginile romanului,
salvate din curgerea timpului.

Identificã elementele subordonatoare care introduc Reţine!
propoziþia circumstanþialã consecutivã ºi cuvintele din
regentã care presemnaleazã consecinþa. Propoziþia circumstanþialã
b. Ion a fost dominat aºa de puternic de patima pãmântului consecutivã exprimã
încât a devenit victima acesteia. consecinþa, urmarea unei
c. Detaliile referitoare la imaginea drumului de la intrarea ºi acþiuni/stãri din regentã,
ieºirea din sat sunt în aºa mãsurã de asemãnãtoare, cã subliniind consecinþa,
simetria este evidentã. finalitatea, destinaþia, rolul,
d. Viaþa este prea trecãtoare încât sã nu fie eternizatã în sensul, rostul, intenþia
paginile unei cãrþi. presemnalate în regentã.

a. Povesteºte destinul personajului Ion, insistând asupra urmãrilor/consecinþelor patimei
sale pentru pãmânt.
b. Analizeazã propriul drum în viaþã pânã în acest moment ºi scrie un text de 10–15 rânduri
în care sã evidenþiezi consecinþele faptelor ºi ale atitudinilor tale.
La sfârșit…
Scrie 5 fraze în care sã prezinþi consecinþele faptelor tale.

Autoevaluare IV
I. Reflecteazã ºi rãspunde
1. Scrie, în trei rânduri, impresia provocatã de citirea ºi discutarea romanului Ion de Liviu
Rebreanu.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Numeºte douã sarcini de lucru pe care le-ai rezolvat cu uºurinþã.
_________________________________________ / ________________________________________
3. Numeºte douã sarcini de lucru pe care le-ai considerat dificile.
_________________________________________ / ________________________________________
4. Enumerã trei tipuri de complemente pe care le-ai învãþat în aceastã unitate.

___________________________; __________________________; __________________________
5. Numeºte douã teme scrise pe care le-ai rezolvat cu plãcere ºi motiveazã.
_________________________________________ / ________________________________________

Douã sãptãmâni, dupã nuntã, mulþumirea oamenii ºi veºnic numai de pãmânt ºi de
stãpâni trufaºã în sufletul lui Ion. Se simþea avere. I se pãrea cã chiar casele ºi grãdinile
omul cel mai fericit din lume. În fiecare sea- îl priveau acuma altfel, mai supuse ºi mai
rã þinea sfat cu Glanetaºu, cu Zenobia ºi cu zâmbitoare.
Ana. Ce sã cumpere din banii strânºi la nun- Toatã firea se îmbrãcase în haine de sãr-
tã? Un juncan? Ar fi bine, cãci, împreunã cu bãtoare parcã înadins pentru a prãznui biru-
viþelul înþãrcat adus în zestre de Ana, peste inþa lui. O primãvarã frumoasã ca totdeauna
doi-trei ani ar face o pereche de boi… Ion se statorea pe hotare. Copacii înmuguriþi,
însã ar fi vrut mult sã cumpere perechea verdeaþa ce rãsãrea zi cu zi mai vie, ca un
calului, dacã s-ar ajunge banii… În aceeaºi veºmânt fermecat coborât sã acopere goli-
vreme i-ar mai fi plãcut sã pãstreze ºi ceva ciunea neagrã ºi gãlbuie a pãmântului
gologani la chimir ca sã aibã la îndemânã de bãtrân, pãdurile care se încoronau cu frunzi-
s-ar ivi cumva pãmânt bun de vânzare, sã-ºi ºuri noi, mirosul aspru, îmbãtãtor ºi înviorã-
mãreascã mai mult moºia ºi gospodãria… tor de glie, plutind mereu în vãzduh ca res-
Sfaturile acestea îl înãlþau ºi-l încântau, mai piraþia sãnãtoasã a unui uriaº deºteptat
ales cã toþi bãteau în struna lui ºi-l linguºeau dintr-un somn greu – toate împrãºtiau vioi-
ca pe un stãpân. ciune în suflete, tinereþe nouã ºi nouã poftã
De altfel ºi faþã de sãteni cãuta sã-ºi arate de viaþã. Dimineaþa plugurile scârþâiau tre-
greutatea pe care i-o dãdea simþãmântul când pe uliþã, urcând coastele nãclãite ºi
bogãþiei. Pe uliþã umbla cu paºii mai rari ºi apoi brãzdau ziua întreagã ogoarele bãtute
cu genunchii îndoiþi. Vorbea mai apãsat cu de rugina iernii. Pe-alocuri vitele se cãzneau

sã pascã întâile firicele de iarbã ºi, mâncân- vor merge împreunã la Vasile Baciu ca sã ia
du-le, le curgeau balele de plãcere… înþelegere pentru duminicã. Femeia aproba
Ion ieºea deseori în hotar sã-ºi desfete mai dinainte tot ce zicea el. Nu pricepea dân-
sufletul în priveliºtea pãmânturilor lui. I se sa planurile lui ºi nici nu cãuta sã le pricea-
umflau nãrile sorbind aburii primãverii ºi pã. Era mulþumitã cã poate trãi lângã omul
privea brazdele lucitoare cu dragoste pãti- iubit ºi numai nãlucirea îmbrãþiºãrii cu Flori-
maºã, mormãind mândru de mulþumire: ca, la nuntã, o rodea în fundul inimii, fãrã
– Acum avem ºi noi pãmânt, slavã Dom- însã a îndrãzni sã-ºi mãrturiseascã temerea.
nului, numai sãnãtos sã fiu sã-l muncesc! Vãzând-o plecatã ºi supusã, Ion se mira
Nu se grãbea însã cu aratul ºi semãnatul cum poate fi aºa ºi-i era parcã mai urâtã ca
de primãvarã… Îºi fãcuse socoteala cã nu va înainte. Noaptea, în pat, simþea o rãcealã alã-
putea lucra singur atâtea locuri, ci va trebui turi de ea, iar ºoaptele ei drãgãstoase îl supã-
sã tocmeascã ajutoare, iar oamenii sunt mai rau ca ºi respiraþia ei obositã de femeie însãr-
ieftini pe la sfârºitul muncilor. Fiindcã mai cinatã. O rãbda totuºi ºi nici n-o bruftuluia,
avea rãgaz o sãptãmânã, douã, se gândi sã dându-ºi seama cã numai printr-însa s-a ridi-
isprãveascã mai întâi cu socrul sãu, sã facã cat din sãrãcie. În inimã îi rãsãrea însã
hârtiile de întabulare pe numele lui, cum se deseori Florica, înnebunindu-i sângele…
învoiserã… Îi spuse ºi Anei cã sâmbãtã seara (Ion, Liviu Rebreanu)
Cerinþe
1. Subliniazã, în primul alineat al textului, doi indici temporali.
2. Noteazã douã complemente circumstanþiale de mod din al doilea alineat al textului ºi

precizeazã termenul regent pentru fiecare.
_________________________________________ / ________________________________________
3. În fraza [Fiindcã mai avea rãgaz o sãptãmânã, douã], se gândi sã isprãveascã mai întâi
cu socrul sãu, sã facã hârtiile de întabulare pe numele lui, [cum se învoiserã],
propoziþiile subordonate delimitate sunt, în ordine:
a. circumstanþialã de cauzã ºi circumstanþialã consecutivã;
b. circumstanþialã de mod ºi circumstanþialã de loc;
c. circumstanþialã de cauzã ºi circumstanþialã de mod.
4. Comenteazã, în trei rânduri, comportamentul lui Ion datorat obþinerii averii prin cãsãtoria
cu Ana.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Explicã, în cinci rânduri, caracterul duplicitar al lui Ion faþã de Ana.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

SENSUL IUBIRII
Unitatea V
Toţi ne dorim să iubim și să fim iubiţi, dar puţini dintre noi se întreabă ce este iubirea și, poate, mult mai
puţini găsesc răspunsul, iar exprimarea sensului acesteia este darul celor aleși. Iubirea e exprimată
prin versuri, proză, muzică, dans, pictură, prin gesturi, fapte și atitudini umane cotidiene.
În această unitate, pe parcursul a cinci lecţii, vei citi și discuta poezii pe tema iubirii, care îţi vor oferi
perspective diferite asupra acestui sentiment.
În cele 10 ore, vei afla despre: La sfârșitul unităţii, vei putea:

• importanţa iubirii în viaţa omului; • să definești mai plastic sentimentul de iubire;
• diversitatea tipurilor de poezie și a tiparelor • să te raportezi mai realist la iubire și la viaţă;
de versificaţie; • să recunoști poezii cu formă fixă;
• necesitatea exprimării concesiei și a condiţiei • să exprimi corect condiţia și concesia la
în stabilirea relaţiilor interumane; nivelul frazelor;
• caracteristica fundamentală a condiţiei • să conștientizezi rolul accentului în vorbire;
umane; • să recunoști forme diverse de poezie și să îţi
• greșeli specifice limbii vorbite. exprimi propriile sentimente cât mai nuanţat;
• să eviţi anumite greșeli în exprimare.

SENSUL IUBIRII
Radiografia
unui sentiment 1
La început…
Discutaþi în douã grupe despre sensurile iubirii ºi scrieþi câte
o definiþie care sã sintetizeze pãrerile voastre. Dacã aveþi acces
la internet, accesaþi adresa http://www.dindragoste.ro/ despre-
dragoste.php, pentru a afla ºi alte citate celebre despre iubire.

1. De ce crezi cã un autor ar intitula propria carte Profetul?
2. Noteazã câte douã argumente prin care sã susþii pro sau
contra decizia de citi cartea intitulatã Profetul.
1. Citeºte textul
Despre iubire Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca,
de Kahlil Kibran astfel, sã vã puteþi cunoaºte tainele
inimii, ºi astfel sã deveniþi o parte din
Când iubirea vã face semn, urmaþi-i inima vieþii.
îndemnul,
Chiar dacã drumurile-i sunt grele ºi Dar, dacã, stãpâniþi de teamã, veþi cãuta
prãpãstioase, doar tihna ºi plãcerea dragostei,
ªi când aripile-i vã cuprind, supuneþi-vã ei. Atunci e mai bine sã vã acoperiþi goliciunea
Chiar dacã sabia ascunsã în penaju-i v-ar ºi sã ieºiþi din treieriºul iubirii,
putea rãni, Spre a vã întoarce în lumea fãrã de
Iar când vã vorbeºte daþi-i crezare, anotimpuri, unde veþi râde, dar nu cu
Chiar dacã vocea ar putea sã vã sfarme întreaga voastrã bucurie ºi unde veþi
visurile, asemenea vântului din plânge, dar nu în toate lacrimile voastre.
miazãnoapte care vã pustieºte grãdinile. Iubirea nu se dãruie decât pe sine ºi nu ia
Fiindcã, precum iubirea vã încununã, ea decât de la sine.
trebuie sã vã ºi crucifice. Precum vã face Iubirea nu stãpâneºte ºi nu vrea sã fie
sã creºteþi ea trebuie sã vã ºi reteze stãpânitã;
uscãciunile. Fiindcã iubirii îi e de ajuns iubirea.
Precum ea se ridicã pânã la înãlþimea Când iubiþi, nu trebuie sã spuneþi
voastrã, alintându-vã ramurile cele mai „Creatorul este în inima mea”, ci mai
fragile care freamãtã în lumina soarelui, degrabã „eu sunt în inima Creatorului”.
Tot la fel va rãzbate pânã în adâncul ªi sã nu credeþi cã puteþi croi singuri
rãdãcinilor voastre, zdruncinând drumul iubirii, fiindcã iubirea, dacã o
încleºtarea lor cu pãmântul. meritaþi, vã va arãta drumul ea însãºi.
Asemenea snopilor de grâu ea vã secerã. Iubirea nu are nici o altã dorinþã decât
Vã treierã pentru a vã descoji. aceea de a se împlini.
Vã vânturã spre a vã curãþa de pleavã. Dar dacã iubeºti ºi trebuie sã ai dorinþe, fie
Vã macinã pânã la înãlbirea fãinii. ca acestea sã fie:
Vã freamãtã pânã ajungeþi foarte supuºi, Sã te topeºti ºi sã devii izvor ce susurul în
Ca apoi sã vã hãrãzeascã focului sãu, ºi sã noapte îºi cântã;
puteþi deveni pâinea sfântã la ospãþul Sã cunoºti durerea prea marii duioºii;
divin. Sã fii rãnit de înþelegerea iubirii;
Sã sângerezi de bunãvoie ºi bucurându-te;

Sã te trezeºti în zori cu inima întraripatã ºi Sã te întorci acasã împãcat la ora amurgului;
sã înalþi mulþumire pentru încã o zi de ªi, apoi, sã dormi înãlþând în inimã o rugã
iubire; pentru cel iubit, iar pe buze un cântec
Sã te odihneºti la ceasul amiezii ºi sã de laudã.
cugeþi la extrazul iubirii;
Lucraþi în perechi.
a. Notaþi care sunt „semnele” pe care oamenii le interpreteazã ca indicii ale iubirii.
b. Descrieþi starea unei persoane îndrãgostite, atunci când este cuprinsã de „aripile” iubirii.
c. Enumeraþi care sunt motivele pentru care o persoanã se poate simþi rãnitã din iubire.
d. Explicaþi de ce sentimentul iubirii poate fi asemãnat cu un foc mistuitor.
e. Comentaþi versul „Iubirea nu stãpâneºte ºi nu vrea sã fie stãpânitã”, valorificând exemple
din textele studiate în unitãþile anterioare, precum ºi din experienþa voastrã de viaþã.
f. Exemplificaþi trãirea sentimentului de iubire ca o formã de a cunoaºte „durerea prea marii
duioºii” ºi de a fi rãnit „de înþelegerea iubirii”.
Află mai mult!
Cultura orientalã are prin vocea lui Kahlil Gibran o expresie a pãtrunderii fenomenelor, a adevãrurilor eterne.
Scrierea cãrþii Profetul (publicatã în anul 1923) a durat douãzeci ºi cinci de ani, o adevãratã esenþializare a
adevãrului, scritorul însuºi afirmând la terminarea acestui îndelung travaliu: „În sfârºit cuvântul a fost rostit,
cuvântul pe care îl port în mine încã de la naºtere, fiindcã trimis am fost pe lume pentru a-l face auzit!” Aºadar,
autorul se considerã un destin unic, având ca scop al vieþii conturarea unei doctrine spirituale, fundamentate pe
bine, frumos, armonie universalã, vorbind în cartea sa asemenea unui profet cu o viziune optimistã asupra
vieþii. Cartea a fost tradusã în mai mult de douãzeci ºi cinci de limbi, fiind consideratã o „biblie modernã”.
Textul Despre iubire face parte din cartea Profetul ºi este o profundã radiografie a acestui sentiment. Una
dintre atitudinile umane pe care le implicã iubirea este concesia, nu degeaba se spune cã uneori iubirea este
oarbã, nici nu stãpâneºte, nici nu poate fi stãpînitã.

Completeazã, pe caietul tãu, frazele de mai jos cu propoziþia
subordonatã cerutã de verbul din propoziþia regentã:
• L-am iertat, [deºi …]
• Mã iubeºte, [cu toate cã …] Reţine!
• [Chit cã …], el tot mã adorã.
• [Orice …], iubirea noastrã va dãinui. Propoziþia circumstanþialã
concesivã subliniazã ºi
evidenþiazã concesia, adicã
Folosește ceea ce ai învăţat! o împrejurare de naturã sã
împiedice desfãºurarea unei
Scrie un text de 10–15 rânduri în care sã prezinþi propria acþiuni/stãri exprimate în
perspectivã asupra iubirii, folosind ºi citate celebre care sã regentã, dar care nu o
întãreascã propriile convingeri. împiedicã. De aceea,
exprimã o gamã largã de
atitudini, precum: concesia,
La sfârșit… renunþarea, supunerea,
toleranþa, clemenþa,
Discutaþi despre propriile relaþii de iubire, folosind fraze înþelegerea, presemnalate
care sã cuprindã propoziþii subordonate circumstanþiale încã din regentã.
concesive.

SENSUL IUBIRII
Poezia iubirii 2
La început…
Discutaþi, în douã grupe, despre sensul iubirii ºi scrieþi câte
o strofã de patru versuri în care sã exprimaþi cât mai
sugestiv opiniile membrilor gupului.

Scrieþi pe o foaie de hârtie „Frumuseþea este…”, apoi treceþi foaia pe la fiecare dintre voi
ºi completaþi propoziþia cu acele cuvinte care consideraþi cã reprezintã frumuseþea din
perspectiva proprie.
1. Citeºte textul
Catrenele fetei frumoase
de Lucian Blaga
I VI
Deoarece soarele nu poate sã apunã Frumuseþe din frumuseþe te-ai ivit
fãr’ de a-ºi întoarce privirea dupã fecioarele întruchipatã fãrã veste,
cetãþii, mã-ntreb: cum „într-o mie ºi una de nopþi”
de ce-aº fi altfel decât soarele? povestea naºte din poveste.
II VII
O fatã frumoasã e O fatã frumoasã e
O fereastrã deschisã spre paradis. o închipuire ca fumul,
Mai verosimil decât adevãrul de ale cãrei tãlpi, când umblã,
e câteodatã un vis. s-ar atârna þãrna ºi drumul.
III VIII
O fatã frumoasã e O fatã frumoasã e
lutul ce-ºi umple tiparele, mirajul din zariºte,
desãvârºindu-se pe-o treaptã aurul graiului,
unde poveºtile aºteaptã. lacrima raiului.
IV IX
Ce umbrã curatã O fatã frumoasã e
aruncã-n luminã o fatã! cum ne-o aratã soarele:
E aproape ca nimicul, pe cale veche o minune nouã,
singurul lucru fãrã de patã. curcubeul ce sare din rouã.
V X
O fatã frumoasã e Tu, fatã frumoasã, vei rãmânea
a traiului ceriºte, tãrâmului nostru o prelungire
cerul cerului, de vis, iar printre legende
podoabã inelului. singura adevãratã amintire.

Lucraþi în perechi. Consultaþi un dicþionar explicativ ºi unul
Dicţionar
de esteticã ºi citiþi informaþii referitoare la definirea conceptu- Estetica – ºtiinþã care
lui de frumos. Discutaþi despre diferenþa în ceea ce priveºte studiazã legile ºi categoriile
definirea frumosului în cele douã articole de dicþionar. artei, consideratã ca forma
b. Selecteazã din textul poeziei versuri care cuprind cea mai înaltã de creare ºi
comparaþii ale frumuseþii fetei. de receptare a frumosului;
c. Scrie câmpul semantic al termenului frumuseþe, selectând ansamblu de probleme
cuvinte din textul poeziei. referitoare la esenþa artei, la
d. Identificã semnificaþia metaforelor prin care este sugeratã raporturile ei cu realitatea,
frumuseþea unei fete frumoase. la metoda creaþiei artistice,
la criteriile ºi genurile ei.
Află mai mult!
Poezia Catrenele fetei frumoase de Lucian Blaga este dedicatã frumuseþii întruchipate de femeie, de aceea
poezia este închinatã frumuseþii, definite ca armonie, ideal, aspiraþie spre perfecþiune, subim, graþios, mister.
De aceea, poezia trebuie cititã ca odã închinatã frumuseþii întruchipate prin femeie, în general, ºi nu ca o
dedicaþie închinatã unei femei anume. Oda este o poezie în care sunt exprimate sentimente de admiraþie
pentru o idee, o persoanã, un eveniment, caracterizatã prin tonul solemn.

Lucraþi în douã grupe. Completaþi, pe caietele voastre, cu
propoziþii subordonate circumstanþiale condiþionale.
Grupa A: Grupa B:
frumuseþea femeii frumuseþea bãrbatului
• O femeie este frumoasã • Un bãrbat este frumos
[dacã …] [dacã …]
• [De …], mã simt fermecat. • [De …], inima îmi tresaltã.
• [Sã …], aº fi pierdut • [Sã …], aº fi fost tristã
emoþia adevãratei iubiri. întreaga searã.
Folosește ceea ce ai învăţat! Reţine!
Realizaþi o dezbatere pornind de la afirmaþia „Dacã dragoste Propoziþia circumstanþialã

nu e, nimic nu e”, identificând cel puþin cinci argumente condiþionalã exprimã ºi
care sã susþinã ideea cã dragostea conferã frumuseþe vieþii. subliniazã condiþia, ipoteza,
preupunerea, supoziþia,
clauza, posibilitatea, con-
La sfârșit… junctura de a cãrei îndepli-
nire depinde realizarea acþi-
a. Citeºte mai multe despre motivele pentru care bãrbaþii unii presemnalate încã de
iubesc femeile la adresa verbul din regentã.
http://www.agonia.ro/index.php/essay/96831/index.html
b. Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi completeazã urmãtoarele enunþuri:
• Lecþia ar fi fost mai atractivã dacã _________________________________________________
• Aº fi fost mai activ/activã dacã ___________________________________________________
• De aº fi avut mai mult timp, ______________________________________________________

SENSUL IUBIRII
Experienţa iubirii 3
La început…
1. Completeazã în caietul tãu urmãtorul enunþ:
„În timpul vieþii, omul învaþã sã …”
2. Redacteazã un eseu de 5 rânduri pornind de la afirmaþia:
Orice experienþã este asemenea unei lecþii de viaþã.

a. Lucraþi în perechi. Asociaþi cât mai multe sentimente pentru cuvântul foc.
b. Citiþi informaþiile despre Hercule, Nessus ºi pasãrea Phoenix ºi explicaþi de ce iubirea
poate fi descrisã ca o suferinþã.
Hercul / Hercules (numele dat în mitologia Nessus. Filtrul – rãzbunare perfidã a centau-
romanã lui Herakles) – erou grec, devenit rului – face ca veºtmântul sã se lipeascã de
dupã moarte zeu, fiu al lui Zeus ºi al Alkme- trupul eroului ºi sã ia foc. Simþindu-ºi sfârºi-
nei. Dupã cãsãtoria cu Deianeira, omorând tul aproape – în timp ce Deianeira îngrozitã
din greºealã o rudã a soþiei sale, Herakles este de fapta ei se sinucide –, eroul îºi înalþã sin-
silit sã porneascã în exil împreunã cu aceasta gur un rug ºi se pregãteºte de moarte. În timp
ºi cu fiul lor. Pe drum, Deianeira este atacatã ce flãcãrile rugului se înalþã, un nor pogoarã,
de centaurul Nessus, care vrea s-o violeze. îl ridicã în Olimp, iar eroul devine nemuritor,
Herakles îl rãneºte mortal cu una dintre sãge- drept rãsplatã pentru vitejia, curajul ºi
þile sale otrãvite, dar înainte de a muri, cen- nedreptãþile îndurate pe pãmânt.
taurul îi dãruieºte Deianeirei un filtru mira- Nessus – centaur, fiul lui Ixion, ucis de
culos, filtru care – dupã spusele lui – avea sã una din sãgeþile otrãvite ale lui Herakles.
i-l aducã înapoi pe Herakles atunci când ei i Înainte de a muri, i-a dat Deianeirei, soþia
se va pãrea cã eroul îi este infidel. ªiretenia lui Hercule, un talisman cu intenþia de a-l
lui Nessus ºi gelozia Deianeirei aveau sã pri- ucide pe soþul acesteia.
cinuiascã, mai târziu, moartea eroului. Dupã Phoenix – pasãre miticã, având însuºirea
o vreme, se îndrãgosteºte de Iole, iar Deianei- de a arde periodic ºi a se regenera din pro-
ra îi trimite o cãmaºã îmbibatã cu filtrul lui pria cenuºã.
1. Citeºte textul
Odã (în metru antic) Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
de Mihai Eminescu Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Nu credeam sã-nvãþ a muri vrodatã; Apele mãrii.
Pururi tânãr, înfãºurat în manta-mi,
Ochii mei nãlþam visãtori la steaua De-al meu propriu vis, mistuit mã vaiet,
Singurãtãþii. Pe-al meu propriu rug, mã topesc în flãcãri…
Pot sã mai renviu luminos din el ca
Când deodatã tu rãsãriºi în cale-mi, Pasãrea Phoenix?
Suferinþã tu, dureros de dulce…
Pân-în fund bãui voluptatea morþii Piarã-mi ochii turburãtori din cale,
Nendurãtoare. Vino iar în sân, nepãsare tristã;
Ca sã pot muri liniºtit, pe mine
Mie redã-mã!

Citeºte definiþia elegiei ºi ilustreazã caracteristicile acestui Dicţionar
tip de poezie cu exemple din textul dat.
b. Lucraþi în perechi. Citiþi informaþiile despre Hercule ºi Elegie – poezie liricã în care
Nessus ºi identificaþi fapte, întâmplãri, atitudini care se exprimã un sentiment de
ilustreazã faptul cã iubirea este aducãtoare de suferinþã tristeþe, de melancolie,
provocatã de: trãdare, invidie, infidelitate, rãzbunare, având o tonalitate gravã.
gelozie, blestem, viclenie, regret. Metru – 1. Unitate
c. Identificã, împreunã cu un coleg/o colegã strofele care fundamentalã de mãsurã
ilustreazã urmãtoarele stãri ale eului liric: pentru lungime din sistemul
• starea de echilibru, de detaºare ºi de armonie înainte de metric. 2. Grup de silabe
a cunoaºte experienþa iubirii; constituind unitatea de
• combustia/arderea cauzatã de trãirea iubirii; mãsurã a versului; ritm
• dorinþa de revenire la starea de nepãsare ºi detaºare. determinat de împãrþirea
d. De ce crezi cã poetul face referire la personaje mitologice unui vers în silabe.
pentru a descrie suferinþa din iubire? Metrul antic – structurã
e. Selecteazã cuvinte din textul poeziei care se înscriu în ritmicã bazatã pe alternanþa
câmpul semantic al focului. silabelor lungi cu cele scurte,
f. Explicã legãtura dintre metafora iubirii ca foc ºi simbolul alcãtuind versuri fãrã rimã.
pãsãrii Phoenix. Strofã saficã – cultivatã de
g. Pentru a defini complexitatea sentimentului iubirii, poetul poeta Sappho (c. 625–c. 580
foloseºte o figurã de stil numitã „oximoron”, care î.H.) care a trãit pe insula
presupune definirea unei noþiuni prin termeni Lesbos, unde a condus o
contradictorii, opuºi. Identificã, în strofa a doua a poeziei, ºcoalã de poezie. Strofa e
douã sintagme care constituie un oximoron. alcãtuitã din 3 versuri a
h. Ilustreazã tipul strofelor din poezie mãsura versurilor 11 silabe ºi un vers adonic.
aplicând termenii „strofã saficã” ºi „vers adonic”. Vers adonic – vers din 5
silabe.
Află mai mult!
Poezia Odã (în metru antic) a fost scrisã în mai multe variante pe parcursul mai multor ani, fiind închinatã, iniþial,
lui Napoleon, apoi poetului ºi, în final, iubirii ca un sentiment profund uman. Sintagma „în metru antic”, din titlu,
face trimitere la rostirea solemnã, specificã odei, precum ºi la preluarea tiparului de versificaþie specific poetului
latin Horaþiu. Tonalitatea solemnã a odei se îmbinã cu cea gravã a elegiei. Iubirea este astfel descrisã ca un sentiment
tragic, echivalent cu experienþa morþii. Paradoxal, în textul poeziei, verbul a muri este sinonim cu a iubi ºi a trãi.

Alcãtuieºte douã enunþuri prin care sã ilustrezi diferenþa de sens a cuvântului „haina”, în
funcþie de silaba accentuatã: hai – na ºi ha – i – na.
b. Identificã silaba accentuatã în cuvintele: bolnav, fenomen, matur, ianuarie, duºman.

Descrie o experienþã de iubire dominatã de suferinþã, fãcând referire la experienþa
personalã sau la poveºti de iubire pe care le-ai aflat din alte cãrþi citite sau filme vizionate.
La sfârșit…
Construiþi, oral, enunþuri care sã ilustreze diferenþa de sens datoratã accentuãrii diferite a
cuvintelor: vesela, torturi, copii, companie.

SENSUL IUBIRII
Farmecul amintirilor 4
La început…
a. Rãsfoieºte, în imaginaþie, albumul amintirilor tale ºi scrie,
în cinci rânduri, sentimentul creat de una dintre cele mai
dragi amintiri legate de o persoanã pe care ai iubit-o.
b. Numeºte modalitãþi prin care oamenii „îºi conservã”
amintirile.

Una dintre femeile iubite cu patimã de poetul Mihai
Eminescu era Veronica Micle, care a constituit sursa de
inspiraþie pentru multe dintre poeziile de dragoste.
Corespondenþa dintre cei doi a fost publicatã, astfel cititorii
cunoscând ºi frãmântãrile sufleteºti ale omului Mihai
Eminescu, care a trãit cu intensitate sentimentul iubirii.
Citeºte scrisoarea de mai jos ºi descrie starea sufleteascã a
destinatarului în momentul scrierii acesteia.
Draga mea Veronicã,

Ca eu sã nu-þi scriu e de înþeles. Bolnav, neputând dormi nopþile, ºi cu toate astea
trebuind sã scriu zilnic, nu am nici dispoziþie de a-þi scrie þie, cãreia aº vrea sã-i scriu
închinãciuni, nu vorbe simple.
Dar tu care ai timp ºi nu eºti bolnavã sã nu-mi scrii e mai puþin explicabil. Tu trebuie
sã fii îngãduitoare cu mine, mai îngãduitoare decât cu oricine altul, pentru cã eu sunt
unul din oamenii cei mai nenorociþi din lume.
ªi tu ºtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grãitor de
adevãr, mulþi mã urãsc ºi nimeni nu mã iubeºte afarã de tine. ªi poate nici tu nu
m-ai fi iubit câtuºi de puþin, dacã nu era acest lucru extraordinar în viaþa mea care e
totodatã o extraordinarã nenorocire. Cãci e bine ca omul sã fie tratabil, maniabil, sã
se adapteze cu împrejurãrile ºi sã prinzã din sbor puþinul noroc care îl dã o viaþã
scurtã ºi chinuitã, ºi eu nu am fãcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încã ºi pe
tine în cercul meu fatal, te-am fãcut pãrtaºã urei cu care oamenii mã onoreazã pe
mine. Cãci acesta e singurul reazim al caracterului meu – mã onoreazã ura lor ºi nici
nu mã pot închipui altfel decât urât de ei.
Dar tu pentru aceasta nu trebuie sã mã bãnuieºti, tu rãmâi cum ai fost ºi scrie-mi.
Tendinþa mea constantã va fi de a-mi împlini fãgãduinþele curând ori târziu, dar mai
bine târziu decât niciodatã.
Sunt atât de trist ºi e atât de deºartã viaþa mea de bucurii, încât numai scrisorile de
la tine mã mai bucurã. A le suspenda sau a rãri scrisorile tale m-ar durea chiar dacã
n-ai mai iubi pe Emin.
Scrie cu degetele pe cari le sãrut.
(1880 Februar)

1. Citeºte textul
Sunt ani la mijloc Sub raza ei mã lasã a petrece
Mihai Eminescu ªi cânturi nouã smulge tu din lirã-mi.
Sunt ani la mijloc ºi-ncã mulþi vor trece Tu nici nu ºtii a ta apropiere
Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirãm, Cum inima-mi de-adânc o liniºteºte,
Dar tot mereu gândesc cum ne iubirãm, Ca rãsãrirea stelei în tãcere;
Minune cu ochi mari ºi mânã rece.
Iar când te vãd zâmbind copilãreºte,
O, vino iar! Cuvinte dulci inspirã-mi, Se stinge-atunci o viaþã de durere,
Privirea ta asupra mea sã plece, Privirea-mi arde, sufletul îmi creºte.
Selecteazã versuri care fac referire la momentele din trecut retrãite în amintire de eul poetic.
b. Descrie portretul iubitei aºa cum se contureazã în amintirea poetului îndrãgostit.
c. Identificã versul în care este exprimatã ideea cã femeia iubitã este izvor de inspiraþie poeticã.
d. Care sunt efectele apropierii ºi a zâmbetului iubitei asupra bãrbatului îndrãgostit?
e. Textul poetic este construit dupã un tipar de versificaþie care o include în categoria
poeziilor cu formã fixã. Pentru a demonstra acest fapt, precizeazã:
• numãrul strofelor; • mãsura versurilor;
• numãrul versurilor din fiecare strofã; • ritmul poeziei.
• rima fiecãrui vers;
Află mai mult!
Sonetul este o poezie cu formã fixã, alcãtuitã din 14 versuri, grupate, de obicei, în douã catrene ºi douã terþine.
Rima catrenelor este îmbrãþiºatã (abba / baab), iar a terþinelor: cdc / dcd. Ultimul vers poate avea caracter
conclusiv sau aforistic. Sonetul eminescian este construit dupã modelul celui italian ºi are mãsura de 11 silabe
ºi ritm iambic. Alte poezii cu formã fixã sunt rondelul, glosa sau gazelul.

Explicã efectele folosirii cratimei în textul poeziei.
b. Identificã cuvinte care alcãtuiesc câmpul semantic al corpului uman.
c. Selecteazã verbe la timpul trecut, prezent ºi viitor ºi explicã efectul prezenþei acestora în
textul poetic.

a. Citeºte poezia Glossã de Mihai Eminescu ºi ilustreazã caracterul de poezie cu formã fixã.
b. Scrie un haiku pe tema amintirii, iubirii sau timpului, respectând regulile specifice
acestui tip de poezie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de poezie, acceseazã
adresa de internet http://www.poezie.ro/index.php/contest/119279/index.html
c. Reaminteºte-þi convenþiile redactãrii unei scrisori ºi compune o scrisoare adresatã unei
persoane dragi de care te leagã multe amintiri.
La sfârșit…
Realizaþi un muzeu al amintirilor! Fiecare dintre voi aduce „obiecte” legate de anumite
amintiri. Prezentaþi, pe rând, momentul din trecut pe care l-aþi eternizat prin amintire.

SENSUL IUBIRII
„Carpe diem…” 5
La început…
a. Una dintre legile care definesc condiþia umanã este
efemeritatea, oamenii sunt asemenea undelor apei în
curgerea timpului. Poetul Lucian Blaga defineºte
metaforic existenþa sub semnul timpului ca „o mare
trecere”, exprimând ºi un strigãt al deznãdejdii:
„Opreºte trecerea. ªtiu cã unde nu e moarte, nu e nici
iubire – ºi totuºi te rog: opreºte, Doamne, ceasornicul cu
care ne mãsuri destrãmarea”. Astfel trãirea clipei ºi
eternizarea ei în amintire sau în creaþie sunt modalitãþi
prin care fiinþa umanã învinge timpul. Scrie un text sau
deseneazã o imagine sugestivã, în trei minute, prin care sã
exprimi relaþia omului cu timpul.
b. Meditând asupra timpului, Paul a scris un text în care ºi-a eternizat gândurile ºi
sentimentele. Discutaþi, în perechi, despre mesajul acestei poezii.

Acceseazã adresa de internet
http://www.ua.es/personal/iliescu/so
rescu/sores_ru.htm, selecteazã infor-
maþii despre scriitorul Marin Sores-
cu ºi prezintã-le într-un monolog
oral în faþa colegilor tãi.
1. Citeºte textul
Poveste
de Marin Sorescu ªi vom þine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotiturã.
Sufletul tãu funcþioneazã cu lemne,
Al meu cu electricitate, Ne vom lua dupã umbra mea
Dragostea ta umple cerul de fum, Care merge înainte,
A mea e din flãcãri curate. Ne vom lua dupã primul gând,
Ne vom lua dupã douã-trei cuvinte.
Totuºi vom mai merge împreunã
O bunã bucatã de pãmânt, Pânã când ne va ieºi în cale
O bunã bucatã de cer, Sfânta Vineri
O bunã bucatã de cer. Sã ne spunã printre altele
Cã nu mai suntem tineri.
Vom fi fericiþi pentru iarbã
ªi pentru lac, ªi cã n-o sã ne mai dea de-acum
Vom râde pentru copac, Nici electricitate pentru flãcãrã.
Vom slãvi drumul drept cu câte-o gurã Nici lemne pentru fum.

Poezia face parte din volumul Moartea ceasului. Stabileºte o legãturã între titlul
volumului ºi tema poeziei, valorificând urmãtoarele sugestii:
• cuvântul „poveste” sugereazã tocmai caracterul general al existenþei umane care stã
sub semnul trecerii timpului.
• „povestea” dragostei este mereu aceeaºi, ca o formã de oprire a timpului, dar ºi de
„ardere” în timp, înaintând spre sfârºit.
b. Incipitul poeziei ºocheazã prin noutatea asocierilor de cuvinte. Explicã ce legãturã existã
între „lemne” ºi „electricitate”, considerate a fi combustil pentru suflet ºi dragoste, ºi
stabileºte o posibilã legãturã cu imaginea iubirii ca un rug mistuitor din poezia Odã (în
metru antic) de Mihai Eminescu.
c. Selectezã versuri care exprimã limitarea iubirii de condiþia efemerã a fiinþei umane.
d. În ciuda faptului cã ºi iubirea este supusã trecerii timpului, totuºi ea constiuie o formã de
a trãi clipa ºi de a ne bucura de frumuseþea vieþii. Exprimã-þi pãrerea despre bucuriile
iubirii ºi ale vieþii aºa cum sunt ele enumerate în strofele a III-a ºi a IV-a.
e. Sfânta Vineri este un personaj de basm a cãrui semnificaþie în contextul poeziei poate fi
asociatã destinului, timpului, legii care guverneazã destinul uman. Comenteazã efectul
prezenþei acestui personaj în crearea unei impresii de joc, eliminând nota gravã ºi tristã.
f. Povestea de iubire are un sfârºit ambiguu, datorat fie morþii, fie despãrþirii. Comenteazã
aceastã ambiguitate, ilustrând-o cu versuri din ultimele douã strofe ale poeziei.

Limbajul poeziei este simplu ºi accesibil, caracteristic poeziei moderne. Selecteazã
expresii care fac parte din limbajul comun, cotidian, familiar.
b. Identificã tipul de greºealã din urmãtoarele enunþuri ºi rescrie-le corect.
• Omul, când a vãzut rezultatul meciului, i s-a luminat faþa.
• El, dupã ce a închis televizorul, am plecat la plimbare.
• M-au deranjat nu atât notele primite, ci reproºurile profesorilor.
• Ai mei fost foarte ocupaþi ºi a venit decât mama la întîlnirea cu profesorii clasei.
Află mai mult!
Limbajul familiar este folosit pentru a vorbi cu persoane apropiate, fiind prezent atât în comunicarea oralã, cât
ºi în cea scrisã (atunci când se urmãreºte realizarea impresiei de firesc, obiºnuit, familiaritate ºi apropiere. La
nivelul vocabularului, se folosesc termeni familiari, chiar argotici, normele limbii literare nu sunt respectate cu
stricteþe, înregistrându-se dezacorduri sub forma anacolutului.
Termenii argotici sunt specifici vorbirii unui anumit grup de oameni (de exemplu, elevii folosesc cuvinte
precum: exteu, dirigã, a sta de ºase etc.).
Anacolutul, specific oralitãþii, este o formã de dezacord sintactic prin întreruperea logicii sintactice.

Scrie, împreunã cu un coleg/o colegã un dialog pe tema trecerii timpului, între doi þãrani,
între doi fizicieni, între doi elevi îndrãgostiþi. Interpretaþi dialogul în faþa colegilor.
La sfârșit…
Scrie o paginã de jurnal în care sã consemnezi, sub titlul carpe diem, motivele care dau
sens vieþii tale ºi îþi aduc bucuria de a trãi.

SENSUL IUBIRII
Autoevaluare V
I. Reflecteazã asupra lecþiilor parcurse în aceastã unitate
1. Alege una dintre variantele de mai jos care consideri cã exprimã cel mai bine pãrerea ta
despre lectura ºi înþelegerea unei poezii.
a. limbajul poeziei este mai dificil decât al prozei ºi mesajul este mai greu de înþeles;
b. o poezie este mai scurtã decât un text epic, îl pot citi de mai multe ori ºi îl înþeleg
mai bine;
c. altã pãrere: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Alege una dintre cele trei variante de mai jos cu privire la tema ilustratã în textele
selectate în cadrul acestei unitãþi. Tema acestor texte mi s-a pãrut:
a. plictisitoare; b. atractivã; c. dificilã.
3. Motiveazã, în cinci rânduri, alegerea fãcutã la punctul 2.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Noteazã câte douã avantaje ºi dezavantaje cu privire la folosirea internetului ca sursã de

informare în timpul orelor de la ºcoalã.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Scrie un text de ºapte rânduri despre legãtura dintre titlul unitãþii ºi tema textelor
studiate în aceastã unitate.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
II. Aplicã ceea ce ai învãþat

Citeºte textul:
Tu crezi c-a fost iubire-adevaratã… Când pleacã-n larg ºi nu se mai întorc.

Eu cred c-a fost o scurtã nebunie… ªi-a fost refrenul unei triolete
Dar ce anume a fost Cu care-alt’datã un poet din Nord,
Ce-am vrut sã fie, Pe marginile albului fiord,
Nu vom ºti-o poate niciodatã… Cerºea iubirea blondelor cochete…
A fost un vis pe-un þãrm de mare, A fost un vis,

Un cântec trist adus din alte þãri Un vers,
De pãsãri albe, cãlãtoare, O melodie
Pe-albastrul rãzvrãtit al altor mãri Ce n-am cântat-o poate niciodatã…
Un cântec trist adus de marinarii ……………………………
Sosiþi din Boston Tu crezi c-a fost iubire-adevaratã?
Norflok Eu cred c-a fost o scurtã nebunie!
Sau New York,
Un cântec trist ce-l cântã-ades pescarii, (Ion Minulescu, Celei care pleacã)
Rãspunde la cerinþele de mai jos
1. Tema poeziei este:

a. iubirea efemerã ºi despãrþirea;
b. despãrþirea ºi muzica;
c. iubirea ºi muzica.
2. Poezia este:
a. o odã;
b. o elegie;
c. un haiku;
d. o romanþã, adicã o poezie sentimentalã.
3. Subliniazã versurile care au rol de refren.
4. Comenteazã, în trei rânduri, semnificaþia titlului în relaþie cu textul poeziei.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Scrie, pe o coalã separatã, un text, de 25-30 de rânduri, cu titlul Sensul iubirii,

valorificând idei ºi citate din textele studiate la ºcoalã sau cititie de tine, precum ºi din
filme sau din propria experienþã de viaþã.

Index de termeni
A
accent – 74, 81 augmentativ – 21
anacolut – 85
C
comedie – 8, 21, 23 comunicare scrisã – 10, 85
comic – 8, 17 conflict – 10, 23, 44, 56, 57, 64, 65
comic de limbaj – 17 confuzie paronimicã – 17
complement circumstanþial de loc – 63 conjuncþii coordonatoare – 39
complement circumstanþial de mod – 67 contragere – 53
complement circumstanþial de cauzã – 69 cronicã de spectacol – 8
complement circumstanþial de scop – 69 curriculum vitae – 28, 31
complement circumstanþial de timp – 65 cuvânt monosemantic – 15
comunicare oralã – 10, 85 cuvânt polisemantic – 15
D
diminutiv – 21, 23
E
elegie – 81 expansiune – 53
H
haiku – 83
I
incipit – 63, 70, 85
L
limbaj familiar – 85 limbã strãinã – 12
limbã – 12 lirism subiectiv – 31
limbã ºi gândire – 14 literaturã S.F. – 13
limbã maternã – 12 locuþiune – 19
limbã oficialã – 12

M
metaforã – 15, 79, 81, 84
N
narator – 35, 38, 39, 67 nuvelã psihologicã – 44
nuvelã – 44, 51, 55, 56
O
odã – 79, 81, 85 oximoron – 81
P
paradox logic – 17 propoziþia circumstanþialã de mod – 73
paronime – 13 propoziþia circumstanþialã de cauzã – 73
perspectiva narativã – 28, 41 propoziþia circumstanþialã de
pleonasm – 17 consecutivã – 71, 77
poezie cu formã fixã – 74, 83 propoziþia circumstanþialã concesivã – 77
povestire – 28, 33, 35, 39 propoziþia circumstanþialã
povestire în ramã – 35 condiþionalã – 79
propoziþia circumstanþialã de loc – 63 propoziþia circumstanþialã de scop – 69
propoziþia circumstanþialã de timp – 65, 73
S
sens figurat – 15 sens propriu – 15
sens fundamental – 15 sens secundar – 15
semn lingvistic – 11 sonet – 83
sens gramatical – 11 spectacol de teatru – 16, 17, 25
sens lexical – 11 strofã saficã – 81
T
tautologie – 17 text (gen) dramatic – 17, 25
termeni argotici – 85
V
vers adonic – 81

Cuvânt de încheiere
Ca la orice sfârºit, sentimentul de eliberare ºi de mulþumire

îþi dominã sufletul, deoarece ai parcurs încã o etapã din
traseul tãu profesional. Te felicit cã ai avut curajul ºi
perseverenþa sã valorifici aceastã „a doua ºansã”, cã ai
înþeles cât de importantã este educaþia ºi cultura pentru
desãvârºirea ta ca fiinþã umanã. Prin ºcoalã, lecþia vieþii va
fi mai uºor de învãþat ºi vei putea sã te integrezi mai bine
în societate.
Eºti acum suficient de pregãtit/pregãtitã pentru ultimul

pas: evaluarea (finalã) de modul. Discutã cu
profesorul/profesoara ta despre modul în care vei susþine
testul de evaluare. Dacã ai unele neclaritãþi, nu ezita sã pui
întrebãri. Ce poþi face acum ca sã te simþi mai pregãtit? Iatã
câteva sugestii:
• citeºte indexul de la sfârºitul ghidului ºi verificã dacã
toate aceste noþiuni îþi sunt cunoscute;
• reciteºte informaþiile de la paginile corespunzãtoare
pentru a-þi reaminti;
• rezolvã încã o datã testele de autoevaluare din ghid,
precum ºi testele de evaluare primite pe parcursului
anului;
• solicitã explicaþii suplimentare de la
profesorul/profesoara ta;
• participã la orele de recapitulare ºi de pregãtire pentru
evaluare;
• fixeazã clar temele abordate prin studiul textelor ºi
ideile legate de aceste teme, recitind lucrãrile realizate
de tine ºi solicitate de cãtre profesor/profesoarã ca piese
în portofoliu.
Nu uita însã cã încrederea în propriile forþe ºi în reuºitã

sunt ingredientele necesare succesului. Emoþiile sunt
fireºti, dar ele nu trebuie sã te domine, ci, dimpotrivã, sã te
stimuleze ºi sã te impulsioneze.
Mult succes!

Notiţe
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Unitatea I. Aventura cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

4 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

1. Imagineazã-þi cã eºti un copac! Completeazã spaþiile libere cu tipurile de cuvinte

_______________________ __________________________ _________________________

_______________________ __________________________ _________________________

_______________________ __________________________ _________________________

_______________________ __________________________ _________________________

_______________________ __________________________ _________________________

3. Reaminteºte-þi ceea ce ai învãþat în modulul anterior ºi completeazã tabelul de mai jos:

Cele mai importante lucruri învãþate Când ºi unde le-am folosit

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

Despre rostul școlii

Din lumea cărţilor

6 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

3. a. Elemente de limbã românã

Folosește ceea ce ai învăţat!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

8 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Din lumea cărţilor

10 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Află mai mult!

3. a. Elemente de limbã românã

Folosește ceea ce ai învăţat!

Ce am învãþat? La ce îmi foloseºte? Termeni-cheie

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

Arcadia era o planetã nu prea mare, situatã

12 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Află mai mult!

3. a. Elemente de limbã românã

Ştiu să-l pronunţ,

dar nu-l ştiu scrie

Folosește ceea ce ai învăţat!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

Fiinţa umană și cuvântul 3

Din lumea cărţilor

Multe flori sunt, dar puþine Toate cer intrare-n lume,

14 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Află mai mult!

3. a. Elemente de limbã românã

Cuvinte cu sens propriu Cuvinte cu sens figurat

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15

Din lumea cărţilor

16 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

Află mai mult!

3. Elemente de limbã românã

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 17

Din lumea cărţilor

Caþavencu îi ºantajeazã pe Trahanache, pe

18 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

3. a. Elemente de limbã românã

Folosește ceea ce ai învăţat!

Clasei de colegi ca Colegei/colegului de Profesoarei/

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19

Din lumea cărţilor

20 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI

_ _____

_ _____

_ _____

_ _____

_ _____

_ / / __________

_ / / __________