A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Profesor - 1M1

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua ºansã”
M1-NIVEL1
DORINA KUDOR
LIMBA
ªI LITERATURA
ROMÂNÃ
Modulul 1
ABC-ul comunicãrii
Ghidul profesorului
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design ºi dtp: András Tánczos
Ilustraþii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins Stimatã colegã,
Stimate coleg,
Cuvânt înainte ...................................4
Ne bucurãm cã suntem
Unitatea I. Arta conversaþiei împreunã în marea echipã a
1. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 programului „A doua ºansã”.
2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Ordinele M.Ed.C. nr.
3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 5333/25.10.2005 ºi nr.
4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . 14 5375/29.12.2005 privind
5. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Metodologia aplicãrii
6. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 programului ºi programele
Evaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 ºcolare pentru educaþia de
bazã sunt documentele care
Unitatea II. Realitate ºi ficþiune stau la baza programului
1. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 „A doua ºansã” – învãþãmânt
2. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 secundar inferior.
3. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Ghidul de faþã face parte
4. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 dintr-o serie de materiale
5. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 educaþionale (ghidurile
6. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 elevului, ghid de evaluare)
7. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 elaborate, sau în curs de
8. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 elaborare care vor fi utilizate
Evaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 în cadrul programului
„A doua ºansã” – învãþãmânt
Unitatea III. Feþele realitãþii secundar inferior.
1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . 40 Prin realizarea ghidurilor,
2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . 42 am dorit sã vã sprijinim
3. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 ºi sã vã oferim materiale
4. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 perfectibile, dar utile Dvs.
5. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 atât în cadrul programului,
6. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 cât ºi în întreaga activitate
7. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 didacticã.
8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Sugestiile pe care ni le veþi
Evaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 oferi vor contribui la
revizuirea materialelor în
Unitatea IV. Cântecul sentimentelor anul de pilotare, astfel încât
1. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 programul sã se poatã
3. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 extinde la nivel naþional,
3. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 începând cu anul ºcolar
4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 viitor.
Evaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Datoritã Dvs., pentru tinerii
din program, viitorul poate
Unitatea V. Lumi fantastice arãta altfel.
1. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Vã dorim succes ºi vã
2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 mulþumim cã aþi ales sã fiþi
3. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 alãturi de noi.
4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . 74
Evaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Lucia Copoeru
Coordonator
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 „A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior
PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

Cuvânt înainte I
Stimaþi colegi, Competenþa generalã:
Ghidul profesorului vã este dedicat din dorinþa Demonstrarea unui comportament adecvat în
de a vã face cât mai plãcutã ºi mai eficientã calitate de emiþãtor ºi de receptor al unor mesaje
activitatea didacticã în cadrul Programului „A orale ºi scrise
doua ªansã“. Vã felicit cã aþi ales sã lucraþi în
acest program pentru al cãrui scop generos Competenþe specifice:
activitatea dumneavostrã este de o maximã 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi
importanþã; sunteþi mesagerul direct al întregii paraverbale în diverse situaþii de comunicare
filosofii educaþionale ºi didactice care a animat (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor)
echipa implicatã în alcãtuirea acestui edificiu 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în
educaþional. Fãrã implicarea ºi efortul vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi
dumneavoastrã, demersul nostru rãmâne fãrã scrise
finalitate. Aºadar sunteþi partenerul nostru, dar ºi 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea
beneficiarul tuturor materialelor educaþionale conþinutului acestora
într-un nou sistem ce oferã o viziune novatoare 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii
asupra procesului didactic. literare la nivel fonetic, ortografic ºi de
punctuaþie, lexical, morfosintactic
Alãturi de Programa de limba ºi literatura românã ºi 1.5. Identificarea diferenþelor dintre textele
de Ghidul elevului, Ghidul profesorului are literare ºi nonliterare
menirea de a face mai transparentã viziunea 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a
didacticã pe baza cãreia s-a fundamentat textelor literare ºi nonliterare
elaborarea acestor documente educaþionale. 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la
textele citite sau ascultate
Intitulat ABC-ul comunicãrii, acest ghid cuprinde 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind
sugestii didactice care au ca scop facilitarea modurile de expunere ºi procedeele de
înþelegerii filosofiei programei ºi a modului de expresivitate
organizare a conþinuturilor în Ghidul elevului.
Necesarã oricãrei fiinþe care trãieºte în societate,
Având în vedere vârsta, experienþa de viaþã ºi comunicarea se învaþã cu precãdere în ºcoalã ºi,
preachiziþiile elevilor care îºi continuã educaþia mai ales, la disciplinele din aria curricularã
în cadrul „Programului A doua ºansã“, acest Limbã ºi comunicare, între care comunicarea în
modul propune parcurgerea acceleratã a unor limba românã este piatra de temelie pentru
conþinuturi selectate din Programa de limba ºi comunicarea în celelalte domenii. De aceea, acest
literatura românã pentru gimnaziu ºi pentru modul se dovedeºte a fi indispensabil oricãrui
clasa a IX-a ºi a X-a, ªcoala de arte ºi meserii. cursant din Programul A doua ºansã care a
revenit la ºcoalã tocmai pentru a-ºi asigura o
Primul dintre cele trei module în care este completare a educaþiei de bazã în vederea
structurat parcursul didactic al dobândirii integrãrii sociale ºi profesionale.
competenþei lingvistice ºi de comunicare în
limba românã vizeazã formarea ºi demonstarea Modulul ABC-ul comunicãrii propune
unui comportament adecvat în calitate de familiarizarea ºi exersarea comunicãrii verbale ºi
receptor ºi emiþãtor în diverse situaþii de nonverbale în diferite situaþii de comunicare cu
comunicare. Acest comportament (lingvistic ºi de scopul de a deprinde strategii care sã
comunicare) presupune dobândirea unor eficientizeze actul comunicãrii în vorbire,
deprinderi ºi abilitãþi esenþiale în ceea ce ascultare, citire ºi scriere.
priveºte ascultarea, vorbirea, citirea ºi scrierea.
Tipurile de texte selectate propun lectura ºi
Titlul ABC-ul comunicãrii sugereazã el însuºi studiul unei varietãþi de texte literare (ficþionale)
finalitatea: formarea unui comportament ºi nonliterare. Pentru a asigura o mai bunã
lingvistic adecvat unor situaþii de comunicare aplicare a asocierii elementelor verbale cu cele
diverse, idee transpusã în competenþa generalã ºi nonverbale, elevii vor fi familiarizaþi cu texte
în competenþele specifice. aparþinând celor trei genuri literare: dramatic,
4 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

epic ºi liric, ordinea abordãrii fiind dinspre pentru recuperarea deficienþelor. Activitãþile se
textul dramatic spre cel epic ºi liric. desfãºoarã atât individual, cât ºi în perechi ºi în
Astfel,considerãm cã textul literar devine un grupe. Folosiþi cu încredere aceste tipuri de
pretext mai sugestiv pentru modul în care activitãþi, dar nu ca pe o formã de retragere a
comunicarea verbalã se asociazã cu cea dumneavoastrã din mijlocul elevilor, ci ca pe o
nonverbalã, permiþând vizualizarea dispunerii formã de colaborare ºi cooperare în rezolvarea
simultane a elementelor verbale ºi nonverbale nu unei sarcini de lucru, dumneavoastrã
doar în dialoguri simple, ci ºi în spectacole de asumându-vã rolul de consultant ºi de
teatru, film. monitorizare a dificultãþilor pentru a interveni
acolo unde este nevoie ºi atunci când este nevoie.
În privinþa elementelor de gramaticã se Organizaþi grupele dupã criterii ingenioase
recomandã explicarea ºi aplicarea normelor (culori, numere, iniþiale de nume, luna /ziua
gramaticale în contexte concrete, fãrã a se insista naºterii etc.) pentru a asigura într-adevãr exesarea
pe terminologia de specialitate, ci pe competenþei de comunicare cu parteneri diverºi ºi
mecanismele logice ale regulilor ºi normelor pentru a forma deprinderea de a se adapta ºi de a
gramaticale, la nivel fonetic, lexical, morfologic coopera cu diverse persoane, atât de necesarã în
ºi sintactic. Accentul trebuie sã cadã pe situaþiile viaþa socialã. Insistaþi asupra vorbirii în faþa
de abatere de la normele limbii literare ºi pe clasei, valorificând momentele de raportare a
monitorizarea acestora. De aceea vã propunem activitãþii în cadrul grupelor. Acordaþi aceastã
ortogramele textului puse în chenar. ºansã fiecãrui elev în parte, încurajaþi-i pe cei
timizi ºi rezervaþi, nu îi abandonaþi pentru cã nu
Modulul ABC-ul comunicãrii cuprinde 30 de vor reuºi sã-ºi depãºeascã aceastã inhibiþie mai
lecþii a câte douã ore, structurate în cinci unitãþi târziu. Folosiþi evaluarea prin grila „cu chipuri“
de învãþare. ori de câte ori este posibil.
Fiecare lecþie, la rândul ei, are un titlu sugestiv Etapa de transfer ºi aplicaþii este cea în care se
prin care se doreºte atât o sugestie a realizeazã legãtura cu viaþa realã ºi cu situaþiile
conþinutului, cât ºi a ideii cã limba în sine este concrete, asigurând valorificarea ºi aplicarea
un mare poem ce se construieºte ori de câte ori cunoºtinþelor în contexte noi. Accentul cade pe
este vorbitã. scrierea individualã, pe documentare ºi cãutare
de informaþii. Este important de reþinut cã aici se
Demersul didactic este structurat într-un cadru regãsesc ºi indicaþiile pentru piesele de
articulat în trei etape: orientare, achiziþii, transfer portofoliu, asupra cãrora atrageþi atenþia de
ºi aplicare. fiecare datã ºi oferiþi indicaþii necesare pentru
realizarea lor.
Etapa de orientare corespunde intrãrii în lecþie ºi
presupune activarea cunoºtinþelor ºi Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar în textul
deprinderilor elevilor necesare pentru o mai propus pentru studiu. Explicaþi de fiecare datã
bunã însuºire a achiziþiilor vizate de lecþie, modul de scriere a acestor ortograme ºi cereþi sã
precum ºi crearea unei atmosfere propice fie folosite în contexte diferite pentru a vã
momentului de predare / introducere a noilor asigura cã au fost înþelese. Solicitaþi elevilor un
cunoºtinþe. Metodele utilizate pentru aceastã capitol special în cadrul portofoliului dedicat
etapã în cadrul Ghidului elevului sunt: ortogramelor.
brainstormingul, ciorchinele de idei, câmpul
semantic, scrierea reflexivã, eseul de cinci La sfârºitul fiecãrei lecþii din ghidul profesorului
minute, desfãºurate în activitãþi individuale, în vã rugãm sã scrieþi observaþiile ºi opiniile
perechi, grup, frontale (clasa ca grup). Accentul dumneavoastrã referitoare la aspecte la ghidul
cade pe vorbire ºi pe ascultare. elevului ºi al profesorului, deoarece ele sunt
extrem de importante pentru revizuirea acestor
Etapa achiziþiilor este cea care corespunde materiale didactice. La rubrica jurnal didactic
adãugãrii de noi informaþii, exersãrii sau formãrii sunteþi invitaþi sã notaþi propriile observaþii
unor deprinderi. Acest moment al lecþiei legate de activitatea dumneavostrã ºi a elevilor,
cuprinde: lectura textului, discutarea textului, deorece vã vor fi de un real folos în pregãtirea
relaþionarea cu elemente de gramaticã sau evaluãrii finale.
comunicare. Un accent important trebuie pus pe
actul citirii textului ºi pe scriere. Lecþiile din Evaluarea se va realiza la finalul fiecãrei unitãþi
prima unitate vã oferã posibilitatea sã identificaþi de învãþare. Se pot folosi testele de evaluare
problemele elevilor în citire ºi în înþelegerea a livrate în acest ghid, schimbând doar conþinutul
ceea ce citesc ºi sã stabiliþi un parcurs individual itemilor acolo unde credeþicã e necesar.

Evaluarea pieselor din portofoliu se poate face pe pregãtire. Consultarea altor surse de informare
parcursul unitãþii tematice sau la sfârºitul trebuie fãcutã cu grijã, de preferinþã în cadrul
acesteia. orelor, nu transferaþi procesul de recuperare în
responsabilitatea individualã ºi extraºcolarã
Vã sugerãm sã aplicaþi sistematic chestionarul de pentru cã efectul s-ar putea sã fie dezastruos,
autoevaluare pentru a identifica problemele elevii resimþind studiul individual extraºcolar ca
individuale ale elevilor ºi pentru a primi pe o sarcinã împovãrãtoare, cu neputinþã de
informaþii despre modul în care ei percep realizat. Gândiþi-vã de fiecare datã cã
atmosfera de la ore, utilitatea celor învãþate. Este dumneavoastrã sunteþi nu numai „a doua ºansã“
o formã importantã în procesul de autoreglare a pentru aceºti elevi, ci poate ºi ultima, de aceea
activitãþii didactice pentru a rãspunde nevoilor trebuie sã fiþi asertivi ºi sã valorificaþi pozitiv
diferenþiate ale cursanþilor. Vã recomandãm sã potenþialul fiecãrui elev în parte. Aceºtia vor fi
multiplicaþi chestionarele oferite în programã la evaluaþi atât cu grila de evaluare a unei
capitolul evaluare. comunicãri orale, cât ºi în scris, notând piesele
din portofoliul individual ºi testul de evaluare de
În orele dedicate consilierii, este recomandabil sã la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare.
folosiþi materiale suplimentare construite de
dumneavoastrã sau indicaþi elevilor alte surse de
Înainte de a trece mai departe, realizaþi un moment de reflecþie asupra a ceea ce aveþi de fãcut ºi
notaþi:
Primele impresii Întrebãri/nelãmuriri

Înainte de prima lecþie
Pregãtiþi-vã pentru întâlnirea cu elevii! Este util sã consultaþi programa acestui modul, Ghidul
elevului ºi, în special, paginile introductive. Gândiþi-vã la un mod original de prezentare în faþa
elevilor. Pentru a avea câteva puncte de plecare pentru autoprezenatare, e bine sã reflectaþi la
urmãtoarele întrebãri:
1. De ce am ales sã devin profesor?
2. De ce predau literatura?
3. Care este trãsãtura esenþialã a stilului meu didactic?
4. Care sunt punctele mele tari ca profesor/ca om?
5. Care sunt punctele mele slabe ca profesor/ca om?
Construiþi un scurt monolog care sã constituie „cartea de vizitã“ pe care o veþi prezenta în momentul
în care veþi parcurge prima secvenþã ºi elevii vor fi solicitaþi sã rãspundã la întrebarea Cine sunt eu?
La prima lecþie
La întâlnirea cu elevii, afiºaþi o atitudine optimistã, manifestaþi încredere în reuºita lor ºi folosiþi titlul
modulului ca pretext pentru a intra în tema comunicãrii. Comentaþi proverbele, lãsaþi timp elevilor sã
discute ºi sã completeze punctele 1, 2, 3. Vorbiþi-le despre importanþa completãrii educaþiei.
Încurajaþi-i sã citeascã prezentarea ghidului, sã îl rãsfoiascã ºi sã adreseze întrebãri. Folosiþi cele cinci
întrebãri despre experienþa de elev a cursanþilor ca o modalitate de informare asupra achiziþiilor ºi
nevoilor acestora. Faceþi însemnãri pentru a le valorifica într-o strategie personalã de raportare la grup
ºi la fiecare elev în parte.
Introduceþi cu delicateþe ºi umor întrebarea „cine sunt eu?“, rãspundeþi ºi dumneavoastã la cele patru
întrebãri (într-un fel aveþi rãspunsurile pregãtite prin reflecþia realizatã înainte de lecþie)
Oferiþi fiecãrui elev ocazia sã-ºi prezinte „cartea de vizitã“, dar nu uitaþi sã o prezentaþi ºi pe a
dumneavoastrã. Veþi stabili astfel mult mai rapid o relaþie de încredere ºi de colaborare cu aceºtia.
Oraganizaþi activitatea în patru grupe pentru cele douã sarcini: trãsãturile comunicãrii ºi regulile unei
bune comunicãri în calitate de persoanã care vorbeºte, ascultã, cititeºte ºi scrie. Este indicat sã le
prezentaþi regulile activitãþii în grup. Fiþi pregãtit cu markere, coli de flip-chart, banda adezivã.
Implicaþi-vã în activitate, treceþi pe la fiecare grupã, asiguraþi-vã cã au înþeles ce au de fãcut, oferiþi
sugestii ori de cîte ori vi se solicitã pãrerea sau observaþi cã elevii se aflã în dificultate.
Încheiaþi prin sublinierea importanþei comunicãrii cu ceilalþi, dar ºi a comunicãrii cu sine, a

autocunoaºterii. Puteþi face apel la dictonul Cunoaºte-te pe tine însuþi ºi vei cunoaºte tot universul.
Dupã prima lecþie

E momentul sã reflectaþi asupra necesitãþii de a deschide un jurnal didactic! În acest ghid veþi gãsi
spaþiu rezervat pentru notarea impresiilor, dupã fiecare lecþie. Observaþiile dumneavoastrã vor fi de
real folos pentru revizuirea ºi îmbunãtãþirea actualelor materiale didactice. Vã mulþumim.
Impresii asupra Ghidului profesorului Impresii asupra elevilor

ARTA CONVERSAÞIEI
Situaþia de comunicare 1
Competenþe specifice:
1.1. Folosirea mijloacelor verbale,
nonverbale ºi paraverbale în
diverse situaþii de comunicare
(în calitate de vorbitor ºi de
ascultãtor)
1.4. Scrierea corectã utilizând
normele limbii literare la nivel
fonetic, ortografic ºi de
punctuaþie, lexical,
morfosintactic
Conþinuturi vizate:
– situaþia de comunicare:
receptor, emiþãtor, cod, canal,
context, mesaj, limbaj verbal ºi
nonverbal/paraverbal;
– dialogul: modalitãþi de redare
în scris; conversaþia: formule de
iniþiere ºi de prezentare a unei
persoane;
– transcrierea unui
dialog/conversaþii: punctuaþia
substantivului în vocativ;
formele substantivului în
genitiv-dativ, propoziþia
afirmativã, negativã,
interogativã, exclamativã;
semnele de punctuaþie: virgulã,
punct, semnul întrebãrii ºi al
exclamãrii.
Materiale necesare: fiºe cu

exemple de dialoguri, punctuaþia
ºi formele substantivelor în vocativ ºi genitiv-dativ, propoziþii negative, interogative, exclamative,
codul rutier sau pagini cu semnele de circulaþie ºi semnificaþia lor;
Metode ºi tipuri de activitãþi:

– Orientare: conversaþia, brainstorming, scrierea de cinci minute;
– Achiziþii: lectura, relectura, jocul de rol, prelegerea, exerciþiul;
– Transfer ºi aplicare: exerciþiu de rescriere prin completarea scrierii de cinci minute, joc de rol.
Parcursul didactic
Orientare
– E preferabil sã începeþi prin discutarea paginii cu introducerea în unitatea tematicã în care se
subliniazã necesitatea comunicãrii ºi a cunoaºterii artei de a conversa. Comentaþi maxima „Limba
este mai bogatã decât orice intuiþie”. Nu uitaþi sã prezentaþi conþinutul tematic al unitãþii sintetizat
în titlurile lecþiilor. Insistaþi ca elevii sã completeze rãspunsurile la întrebãrile de pe pagina
introductivã.

– Intrarea în prima lecþie o puteþi
realiza prin brainstorming,
notând pe tablã sub forma unui
ciorchine de idei tipurile de
conversaþii. Opriþi-vã asupra
conversaþiei de introducere ºi
de prezentarea a unei persoane.
Lãsaþi elevii sã scrie fiecare în
cinci minute o conversaþie de
prezentare, apoi cereþi-le sã le
citeascã.
Achiziþii
– Textul Istoria unei conversaþii
(I) este gândit pentru a
familiariza elevii cu formule de
iniþiere a unei conversaþii, cu
formule de introducere a unei
persoane ºi cu formule de
prezentare. Notarea elementelor
nonverbale între paranteze
vizeazã sensibilizarea elevilor
asupra importanþei acestora în
actul comunicãrii. Folosiþi jocul
de rol pentru a observa dacã
elevii asociazã elementele
verbale cu cele nonverbale în
mod adecvat. Comentaþi
interpretarea elevilor ºi
introduceþi prin prelegere
elementele situaþiei de
comunicare. Acordaþi atenþie
deosebitã exerciþiului 5 (II)
tocmai pentru a evidenþia lipsa
de expresivitate în absenþa
mijloacelor nonverbale.
Transfer ºi aplicare
– Elevii revin la textul scris iniþial ºi îl rescriu folosind informaþiile dobândite în timpul acestei
lecþii. Jocul de rol poate înlocui citirea textelor scrise. Pentru folosirea codului rutier (al semnelor
de circulaþie) ca modalitate de relaþionare cu regulile comunicãrii, ar fi de preferat sã oferiþi o
copie a acestor semne ºi sã solicitaþi elevilor sã aleagã semne cât mai diferite pentru a obþine o
imagine cât mai complexã asupra trãsãturilor unei comunicãri civilizate ºi eficiente.
– Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar. Explicaþi-le cã, atunci când cuvântul pus în chenar poate
fi scris ºi fãrã cratimã, trebuie sã construiascã enunþuri în care sã ilustreze modalitãþile diferite de
scriere. Oferiþi explicaþiile necesare, adaptate la nivelul grupului, pentru a se observa ºi înþelege
modul diferit de scriere a ortogramelor.
Observaþii asupra modului de structurare

Jurnalul didactic
a lecþiei în Ghidul elevului

ARTA CONVERSAÞIEI
Formele comunicãrii 2
ascultãtor)
morfosintactic
Conþinuturi vizate: elemente

nonverbale, paraverbale ºi
semnificaþia lor; vorbirea directã ºi
indirectã; interjecþia;
Materiale necesare:
imagini/fotografii care cuprind
chipuri umane, expresii diferite ale
feþei, poziþii ale corpului, gesturi,
sugestive pentru limbajul nonverbal;

– Orientare: conversaþia,
brainstorming, activitate în
perechi, eseul de cinci minute,
jocul de rol;
– Achiziþii: lectura, relectura,
evaluarea, jocul de rol,
activatate în perechi ºi în grupe,
conversaþia, exerciþiul;
– Transfer ºi aplicare: observaþia,
harta sãptãmânii în interjecþii,
eseul pe o temã datã: Interjecþii în paradis.
Parcursul didactic
Orientare
– Puteþi deschide lecþia prin valorificarea textelor scrise de cãtre elevi în lecþia anterioarã printrun
joc de rol (altele decât cele care au fost citite cu o orã înainte), antrenând-i într-o discuþie despre
importanþa elementelor nonverbale ºi paraverbale. Asiguraþi-vã cã sunt cunoscuþi termenii care
denumesc elementele situaþiei de comunicare.
– Expresiile chipurilor din imagine pot fi valorificate în rezolvarea exerciþiilor 1, 2, 3 de la partea de
intrare în temã: Pentru început.
Achiziþii
– Verificaþi partea întâi a textului Istoria unei conversaþii printr-o scurtã chestionare frontalã asupra
personajelor ºi a contextului conversaþiei, apoi insistaþi asupra citirii corecte ºi expresive a
textului. Pentru jocul de rol, formaþi cele trei grupe printr-o metodã care sã asigure diversitatea
grupelor.

– Valorificaþi activitatea în
perechi pentru a sublinia
semnificaþia gesturilor, mimicii
în exprimarea sentimentelor ºi
a stãrilor. Comentaþi exemple
concrete din viaþa realã: gesturi
ale ºoferilor, ale tinerilor etc.
– Interjecþia poate fi introdusã ca
o parte de vorbire care exprimã
stãri, sentimente prin apelul la
sunete, astfel insistând asupra
consemnãrii elementelor
paraverbale. Scoateþi în
evidenþã faptul cã o interjecþie
poate exprima stãri diverse, de
exemplu: o! – uimire,bucurie,
nervozitate, durere.
– Apelaþi la imaginaþie ºi
spuneþi-le cursanþilor cã
interjecþia ar putea reprezenta
primele cuvinte rostite de Adam
în Paradis, observând
frumuseþile naturii, deºi
gramatica studiazã interjecþia la
sfârºitul pãrþilor de vorbire!
Punctuaþia interjecþiei este
importantã, de aceea puteþi
pregãti ºi alte exemple, în plus
faþã de cele oferite la exerciþiul
III.4. Transformaþi rezolvarea
exerciþiilor III.1, 2 ºi 3 în
momente de bunã dispoziþie
prin care cursanþii sunt pregãtiþi
pentru exerciþiile de
transformare a vorbirii directe în
vorbirire indirectã, care necesitã
mai multã atenþie ºi concentrare.
– Pentru rescrierea replicilor
conversaþiei prin folosirea liniei
de dialog, puteþi oferi urmãtorul
exemplu la exerciþiul 1 (IV):
– Ei! Ce-am gãsit atât de interesant la tine? întreabã Elena surprinsã. Pãi…eºti un bãiat drãguþ,
politicos ºi dansezi minunat! continuã ea.
– La exerciþiul 2 (IV), pentru transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã, puteþi oferi
exemplul:
Elena se întreabã cu surprindere ce a gãsit interesant la el, adaugând cã este un bãiat politicos ºi
cã danseazã minunat.
– Puteþi sã le sugeraþi persoane publice cãrora sã le observe comportamentul verbal ºi nonverbal.
– Aduceþi-le aminte elevilor despre portofoliu ºi importanþa lui în evaluare. „Hãrþile sãptãmânii” pot
fi afiºate înainte de a deveni piesã de portofoliu.
Observaþii asupra modului de structurare
Jurnalul didactic
a lecþiei în Ghidul profesorului

ARTA CONVERSAÞIEI
Dialoguri imposibile 3
ascultãtor)
1.3. Citirea unor texte diverse ºi
prezentarea conþinutului
acestora
Conþinuturi vizate: elementele

nonverbale ºi semnificaþia lor;
expresivitatea semnelor de
punctuaþie în redarea unei
coversaþii
Materiale necesare: markere, foi

tip flip-chart; volum cu schiþe de
I. L. Caragiale, (opþional caseta
video cu dramatizarea schiþei
Cãldurã mare);

brainstorming, ciorchinele de
idei, activitate frontalã ºi în
grupe;
– Achiziþii: brainstorming, lectura
pe roluri, relectura, jocul de rol,
activitate în grup, conversaþia,
exerciþiul;
– Transfer ºi aplicare: activitate în
grupe, posterul, decalogul
vorbirii ºi al ascultãrii, turul
galeriei, grila de evaluare subiectivã.
Parcursul didactic
Orientare
– Deschideþi lecþia printr-o discuþie vie despre situaþii în care oamenii nu se înþeleg. Organizaþi
elevii în grupe ºi urmãriþi aprofundarea elementelor situaþiei de comunicare prin completarea
exerciþiului 2, de la Pentru început.
Achiziþii
– Printr-o discuþie asupra titlului, puteþi realiza un ciorchine de idei asupra semnificaþiilor sintagmei
cãldurã mare, cu scopul de a circumscrie tema textului, apoi puteþi realiza lectura pe roluri.
Atrageþi atenþia asupra importanþei semnelor de punctuaþie pentru expresivitatea comunicãrii.
Observaþi elevii în actul lecturii pentru a-i identifica pe cei care au probleme la citire.
– Verificaþi dacã s-a înþeles situaþia comicã prin rezolvarea exerciþiilor de la Discutarea textului.
– Reveniþi la importanþa elementelor paraverbale ºi la modalitatea de exprimare în scris prin
semnele de punctuaþie. Valorificaþi exerciþiile de la Comunicare ºi expresivitate, oferindu-le

elevilor posibilitatea sã lucreze
fie individual, fie în grup
(pentru a putea rezolva mai
rapid sarcina de lucru, având în
vedere lungimea textului).
– Încurajaþi jocul de rol sau, dacã
aveþi caseta video, o puteþi
viziona ºi discuta despre jocul
actorilor al cãror talent îmbinã
limbajul verbal cu mijlocele
comunicãrii paraverbale ºi
nonverbale.
Puteþi organiza clasa în douã
grupe, având ca sarcinã formularea
celor zece reguli ale vorbirii,
pentru prima grupã, ºi formularea
celor zece reguli ale ascultãrii,
pentru grupa a doua. Stabiliþi
criteriile de evaluare a posterelor,
ajutând elevii sã înþeleagã ce
anume se aºteaptã de la ei. Puteþi
avea in vedere urmãtoarele criterii
de evaluare:
– relevanþa regulilor pentru o
comunicare eficientã ºi
civilizatã: 3puncte;
– aspectul general, ilustraþii
sugestive: 3 puncte;
– corectitudinea exprimãrii,
punctuaþia adecvatã: 3 puncte;
– originalitatea formulãrii
regulilor: 1 punct.
Explicaþi-le modalitãþile de
formulare a regulilor prin folosirea
urmãtoarelor tipuri de propoziþii:
– propoziþii afirmative,
exclamative: ex. Ascultã cu
atenþie!
– propoziþii negative, exclamative: ex. Nu fi preocupat de aspectul exterior al celui cu care vorbeºti!
– Se poate solicita chiar formularea a cinci dintre reguli în propoziþii afirmative ºi a altor cinci, în
propoziþii negative. Afiºaþi posterele obþinute într-un loc vizibil în sala de clasã. Organizaþi un tur
al galeriei, solicitând elevilor sã selecteze din posterul celeilalte grupe regula cea mai ineditã.
Acordaþi timp pentru discutarea acestor reguli, solicitând comentarii cu privire la aplicarea
acestora. Pentru valorizarea muncii elevilor puteþi apela la o formã de evaluare a posterelor de
cãtre ceilalþi profesori. Scrieþi pe fiecare poster criteriile de evaluare ºi grila de evaluare subiectivã
☺ K L ºi rugaþi-i pe colegii dumneavoastrã sã evalueze fiecare poster cu un x sub chipul care
ilustreazã aprecierea lor asupra calitãþii posterului. Aplicaþi un chestionar dupã încheierea sarcinii
de lucru pentru a observa cum resimt elevii modul în care se deruleazã activitãþile.
Interpretarea chestionarelor aplicate elevilor Jurnalul didactic

ARTA CONVERSAÞIEI
Textul dramatic.
Spectacolul de teatru 4
1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de
structurare a textelor literare ºi
nonliterare
ascultãtor)
textul literar ºi nonliterar; textul
dramatic; afiºul de spectacol;
Materiale necesare:
volum cu piese de teatru de I.L.
Caragiale, programe/afiºe de
spectacole; markere, coli flip-chart;

– Orientare: brainstorming,
ciorchinele de idei;
– Achiziþii: lectura, prelegerea,
conversaþia, compararea celor
douã tipuri de texte;
– Transfer ºi aplicare: activitate
individualã, activitate în grupe,
turul galeriei.
Parcursul didactic
Orientare
– Reamintiþi-le elevilor despre titlul capitolului – Arta conversaþiei – ºi întrebaþi-i cine sunt oamenii
care cunosc cel mai bine aceastã artã. Notaþi rãspunsurile lor ºi adãugaþi dumneavoastrã categoria
actorilor, dacã nu a fost menþionatã de cãtre elevi. Programul de spectacol reprodus îl puteþi folosi
pentru a face legãtura cu viaþa realã, spunându-le unde se gãsesc asemenea programe, care este
utilitatea lor. Faceþi apel la elementele situaþiei de comunicare pentru a vã convinge cã nu le-au
uitat ºi cã le pot aplica într-un context nou.
– În prezentarea conceptului de text nonliterar, folosiþi ºi termenul nonficþional, pentru a nu se
induce ideea cã un text nonliterar este acela în care se scrie într-o limbã neliterarã. Notaþi prin
brainstrotming ºi alte tipuri de texte nonliterare ºi utilitatea lor în viaþa cotidianã.
Achiziþii
– Faceþi legãtura între programul de spectacol ºi textul operei literare, subliniind diferenþa dintre
spectacolul de teatru ºi textul literar care este transpus în spectacol. Citiþi fragmentul de text, lãsaþi
timp elevilor sã citeascã ºi ei în gând. Nu uitaþi sã le prezentaþi un volum cu textul integral ºi alte
piese ale autorului pentru a observa modul de organizare a textului dramatic.
– Pornind de la compararea celor douã tipuri de texte puteþi sã introduceþi conceptul de text
literar/operã literarã ºi sã insistaþi pe raportul realitate/ficþiune. Cereþi elevilor sã citeascã
informaþiile de la Aflã mai mult ºi oferiþi explicaþii suplimentare referitoare la cele trei genuri

literare. Parcurgeþi exerciþiile
1 – 7 de la punctul II într-o
conversaþie despre textul
comediei ºi despre teatru.
Încheiaþi prin a sublinia
structura textului dramatic ºi
realizaþi schema pe tablã.
– Nu uitaþi sã explicaþi
ortogramele din chenar.
– Acordaþi timp pentru scrierea
dialogului. Puteþi nota câteva
dintre ele pentru a observa dacã
toþi elevii folosesc corect
semnele de punctuaþie.
Greºelile selectate din textele
corectate pot fi scrise pe tablã,
oferindu-se explicaþii ºi
exemple suplimentare.
– Destindeþi atmosfera prin
activitatea de realizare a
afiºului în patru grupe. Puteþi
sã le aduceþi câteva afiºe mai
deosebite, pentru a le oferi
sugestii. Prezentaþi ºi discutaþi
criteriile de evaluare:
• trezirea interesului
colegilor lor pentru
spectacol/concert;
• îmbinarea unui text
atractiv cu imagini
sugestive;
• valorificarea elementelor
nonverbale pentru
expresivitatea
comunicãrii (mimica,
gestica, privirea
persoanelor care sunt
incluse în imaginile de
pe afiº)
• folosirea corectã ºi expresivã a semnelor de punctuaþie pentru a completa mesajul verbal cu
elemente paraverbale (întrebãri, exclamaþii, pauze).
– Încheiaþi prin prezentarea afiºelor ºi prin realizarea unui tur al galeriei. Fiecare grupã va acorda
câte un calificativ colectiv pentru celelalte trei grupe, pe baza criteriilor de evaluare. Stabiliþi câte
un calificativ pentru fiecare dintre cele trei chipuri din grila de evaluare subiectivã:
☺ = excelent; K = bine; L = satisfãcãtor.
– Propuneþi vizionarea unui spectacol de teatru împreunã.
Opinii asupra selecþiei textelor

Jurnalul didactic
în Ghidul elevului

ARTA CONVERSAÞIEI
Replici ºi roluri 5
ascultãtor)
1.7. Exprimarea unui punct de
vedere referitor la textele citite
sau ascultate
povestirea; scrisoarea;
Conþinuturi activate: textul literar

ºi nonliterar, textul dramatic,
transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectã;
Materiale necesare: casetã video

cu piesa de teatru O scrisoare
pierdutã, volum cu piese de teatru
de I.L. Caragiale, volum de
corespondenþã literarã (Mihai
Eminescu, Ion Creangã); coli A4 +
plicuri (opþional);

– Orientare: recitirea
fragmentului/vizionarea unei
scene din piesa de teatru;
– Achiziþii: povestirea
conþinutului unui text dialogat,
convenþiile redactãrii unei
scrisori;
– Transfer ºi aplicare: conversaþia, documentarea individualã.
Parcursul didactic
Orientare
– Fie cã folosiþi textul sau caseta video, scopul este interpretarea de cãtre elevi a replicilor
personajelor, pentru a observa cã actorul este cel care îmbinã cu artã comunicarea verbalã cu cea
nonverbalã ºi paraverbalã. De aceea vizionarea unui fragment din piesa de teatru ar fi mult mai
utilã decât simpla relecturã a textului. Insistaþi asupra evaluãrii interpretãrii replicilor cu grila de
evaluare subiectivã (acele chipuri din grila existentã în Ghidul elevului la Pentru început).
Achiziþii
– Valorificaþi fragmentul din textul comediei reprodus la lecþia anterioarã ºi parcurgeþi urmãtorii paºi:
a. rescrierea textului prin folosirea liniei de dialog pentru a introduce planul povestitorului care
reproduce indicaþiile scenice; folosiþi exemplul:
– Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã, zice Tipãtescu care vine ameþit, împleticindu-se din
fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni.

Oferiþi toate explicaþiile
necesare referitoare la
intoducerea planului
naratorului.
b. continuaþi cu transformarea
vorbirii directe în vorbire
indirectã, folosind exemplul:
Tipãtescu vine ameþit,
împleticindu-se din fund ºi cade
pe un scaun cu capul în mâni
întrebându-se ce sã facã, fiind
îngrijorat cã nu mai vine Ghiþã
c. puteþi cere povestirea dintr-o
perspectivã neutrã,
impersonalã, dar ºi subiectivã.
Faceþi distincþia între
perspectiva obiectivã
(neimplicatã) ºi cea subiectivã
(implicatã) asupra unui
eveniment sau a unor
întâmplãri.
– Prin exerciþiul 5, concentraþi
discuþia asupra scrisorii pentru
a face trecerea înspre
prezentarea tipurilor de scrisori
ºi a convenþiilor specifice.
Realizaþi o schemã pe tablã în
care sã arãtaþi pãrþile
componente ale unei scrisori.
Acordaþi atenþie formulelor de
introducere ºi de încheiere.
Dacã timpul vã permite, cereþi-le
sã scrie o scrisoare pe care sã v-o
adreseze dumneavoastrã ºi
evaluaþi-o cu o notã sau folosiþi
scrisorile primite ca o formã de
feedback pentru a contabiliza
tipurile de greºeli ºi a le
remedia prin exerciþii
suplimentare.
– Vorbiþi-le despre prietenia dintre M. Eminescu ºi I. Creangã ºi cereþi-le sã completeze localitatea ºi

data expedierii scrisorii pe baza informaþiilor pe care le-aþi oferit în scurta prezentare a biografiei
celor doi scriitori.
– Puteþi sublinia importanþa oamenilor de culturã aducând câteva bancnote ºi discutând despre
personalitãþile ale cãror nume ºi chip sunt reproduse pe ele. Detaliaþi sursele de informare despre
biografia oamenilor celebri. Reamintiþi-le despre piesa de portofoliu.
Opinii asupra tematicii portofoliului elevului Jurnalul didactic

ARTA CONVERSAÞIEI
A vorbi ºi a asculta 6
(în calitate de vorbitor ºi
ascultãtor)
sau ascultate
povestirea unei experienþe
personale; formularea de
argumente, monologul/discursul;
Conþinuturi activate: textul literar

ºi nonliterar, textul dramatic,
transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectã;
Materiale necesare:
opþional: casetã video cu discursul
unei personalitãþi publice
(preºedintele þãrii), coli flip-chart,
markere;

– Orientare: discuþia în perechi,
activitatea în trei grupe;
– Achiziþii: lectura/audiþia
discursului preºedintelui,
argumentarea, activitate în
douã grupe;
– Transfer ºi aplicare: comunicare
oralã, evaluarea unui monolog oral.
Parcursul didactic
Orientare
– Acordaþi timp pentru discuþiile în perechi ºi observaþi comportamentul elevilor în calitate de
emiþãtor ºi de receptor. Faceþi comentarii binevoitoare ºi pentru cei care se comportã inadecvat,
nu-i apostrofaþi, ci insistaþi asupra aspectelor pozitive, fãrã a le neglija pe cele necorespunzãtoare.
– Formaþi trei – patru grupe dupã criterii care sã asigure eterogenitatea ºi cereþi-le sã rezolve sarcina
de la ex. 3 din etapa de orientare, numitã Pentru început. Realizaþi un tabel pe tablã cu ideile
raportate de fiecare grupã, valorificaþi ideile elevilor, sintetizaþi-le ºi subliniaþi importanþa calitãþii
de bun vorbitor pentru viaþa socialã ºi pentru anumite meserii. Puteþi iniþia o discuþie despre
meseriile care se bazeazã pe abilitãþile de comunicare ºi de adaptare la situaþia de comunicare, de
exemplu: vânzãtor, agent comercial, ospãtar, ghid turistic, ºofer de taxi, preot, învãþãtor, profesor
etc.

Achiziþii
– Citiþi discursul preºedintelui ºi
solicitaþi rezolvarea exerciþiilor
de la Discutarea textului, fie în
perechi, fie prin chestionare
frontalã. Nu uitaþi sã explicaþi
paronimele investi ºi învesti.
– Pregãtiþi scrierea monologului
prin ex. 6 ºi 7, anunþaþi-i cã vor
trebui sã susþinã un monolog în
faþa clasei prin ordonarea
ideilor notate în grup. Oferiþi
exemple de formulare a
argumentului: ex. democraþia
înseamnã libertate pentru cã
……. Solicitaþi ilustrarea
argumentelor prin exemple din
viaþa lor ºi prin comparaþie cu
regimurile totalitare. Amintiþi-le
cã scrierea monologului e o
sarcinã individualã!
– Înainte de scrierea ºi susþinerea
monologului, cereþi-le elevilor sã
citeascã atent informaþiile de la
Aflã mai mult.
– Formaþi o echipã de evaluatori,
din care sã faceþi parte ºi
dumneavoastrã. Prezentaþi ºi
discutaþi, înainte de a fi
aplicatã, grila de evaluare a
unei comunicãri orale prezente
în Ghidul elevului.
– În ceea ce priveºte modalitãþile
de captare a atenþiei
ascultãtorilor, faceþi referire la:
• poziþia adecvatã a
corpului: fãrã umeri
aplecaþi sau privire în
pãmânt etc.
• formule interogativ-reflexive de tipul: Ce este democraþia? Vã întrebaþi dacã este vreo
legãturã între democraþie ºi libertate? Ce legãturi ºi deosebiri ar putea fi între politicã ºi
putere? etc.
• Pentru alcãtuirea piesei de portofoliu, discutaþi conceptul de lider oferind exemple: lider de
grup, lider de opinie, lider politic ºi cereþi-le sã exemplifice.
Observaþii asupra coerenþei unitãþii tematice

Jurnalul didactic
ºi a celor ºase lecþii

ARTA CONVERSAÞIEI
Test de evaluare I
A. Proba scrisã
I. [1p] Scrie în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre litera care corespunde elementelor situaþiei de
comunicare:
1. persoana care transmite un mesaj …… A. context
2. sistemul de semne prin care se transmite mesajul …… B. receptor
3. mediul de transmitere a mesajului …… C. mesaj
4. persoana cãreia îi este destinat mesajul …… D. emiþãtor
5. informaþiile transmise …… E. canal
6. locul, timpul, relaþiile dintre interlocutori …… F. dialog
G. cod
II. [1p] Completeazã, în spaþiul rezervat, forma corectã a cuvintelor indicate între paranteze:
1. Deºi trebuia sã redacteze un rezumat, elevul (na/n-a) … terminat de citit … (textul/testul).
2. (Cea/ce-a)……………… mai bunã prietenã (mia/mi-a) ………………oferit ajutor la nevoie.
III. [2p] Scrie un text de 8–10 replici în care sã prezinþi un prieten unei persoane necunoscute pentru
el. Indicã minimum patru elementele nonverbale între paranteze.
IV. [2p] Redacteazã, în 15 rânduri, o scrisoare adresatã unui prieten în care sã-i comunici impresiile
tale despre ºcoalã în Programul „A doua ºansã“.
V. [1p] Scrie un text de 8-10 rânduri în care sã îþi faci autoprezentarea. Poþi folosi informaþii din
„cartea de vizitã“ ºi din eseul Extemporal despre mine însãmi/însumi.
Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.
B. Proba oralã
VI. [2p] Prezintã-þi „cartea de vizitã” în faþa colegilor într-un monolog oral de 2-3 minute.
Barem de corectare ºi notare

I. 6 × 0,15 puncte = 1 punct; (eventual 0,25 p. pentru unul dintre elementele situaþiei de comunicare)
II. 4 × 0,25 puncte = 1 punct;
III. Conþinut:
– formula de introducere: 0,25 puncte;
– formula de încheiere: 0,25 puncte;
– logica ºi coerenþa replicilor: 0,50 puncte;
Redactare:
– punctuaþie adecvatã: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã);
– ortografie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã)
IV. Conþinutul adecvat: 1 punct;
Respectarea normelor ortografice ºi de punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare
greºealã);
Respectarea cerinþelor legate de aºezarea în paginã (localitate, datã, formulã de adresare, formulã
de încheiere: 0,50 puncte);
V. Adecvarea la cerinþã: 0,50 puncte;
Ortografie ºi punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã);
VI. Susþinerea oralã a monologului [se desfãºoarã înainte sau dupã testul scris, alocându-se timpul
necesar; nota obþinutã se adaugã la cea de la testul scris]
– corectitudinea exprimãrii: 0,50 puncte;
– îmbinarea adecvatã a elementelor verbale cu cele nonverbale ºi paraverbale: 1 punct;
– captarea atenþiei: 0,50 puncte.

REALITATE ªI FICÞIUNE
Persoane ºi personaje 1
morfosintactic
1.5. Identificarea diferenþelor
dintre textele literare ºi
nonliterare
Conþinuturi vizate: identitate,

persoanã, personaj, portretul fizic
ºi moral, substantivul propriu ºi
comun;
Materiale necesare: fotografii

personale ale elevilor cerute cu o
orã înainte, imagini cu personaje
literare cunoscute elevilor, copie
carte de identitate, fiºe cu
substantive defective de
singular/plural, ortografia
substantivului; coli (cu imaginea
unui corp uman), markere;

activitate individualã de scriere,
posterul;
– Achiziþii: prelegerea, activitate
în perechi/în trei grupe,
„galeria personajelor”,
exerciþiul;
– Transfer ºi aplicare: acrostihul,
eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Deoarece începeþi o nouã unitate, Realitate ºi ficþiune, este necesar sã alocaþi timp discuþiilor pe
marginea paginii de prezentare a unitãþii. Discuþiile introductive pot valorifica sugestiile de pe pagina
de prezentare a unitãþii, dar dumneavoastrã aþi putea aduce ºi alte idei/pãreri care sã configureze
problematica acestei unitãþi: legãtura ºi diferenþa dintre realitate ºi ficþiune, precum ºi stabilirea
diferenþei dintre ficþiune ºi imaginaþie.
– Se poate introduce prima lecþie prin rezolvarea sarcinilor de la Pentru început. Completarea fiºei
de identitate are menirea de a face mai vizibilã dimensiunea realitãþii prin raportare la statutul
unei persoane ºi la ideea de portret. Ar fi bine sã nu renunþaþi la exerciþiul de distribuire a
trãsãturilor pe corpul uman pentru a sesiza diferenþa dintre portretul fizic ºi cel moral.

Achiziþii
– Prin prelegere, discuþia ar trebui sã
se centreze asupra conceptelor de
personaj literar, imaginaþie ºi
ficþiune. Apelaþi la comparaþii
concrete pentru a sublinia diferenþa
dintre persoanã ºi personaj: ex.
persoana/individul simte cu
adevãrat durerile de dinþi, însã
personajul nu simte aceste dureri
etc. Faceþi comparaþie cu personajul
dramatic care „mimeazã, joacã”, se
transpune doar în situaþia
personajului interpretat.
– Acest moment al lecþiei poate fi un
bun prilej pentru chestionarea
elevilor asupra personajelor din
textele studiate sau din cele citite de
ei. Puteþi sã le sugeraþi sã alcãtuiascã
o galerie a personajelor : organizaþi
clasa în grupe ºi daþi urmãtoarele
sarcini de lucru, comune pentru
fiecare grupã:
– notarea a cel puþin cinci nume de
personaje literare;
– precizarea titlului operei ºi a
numelui autorului;
– identificarea a cel puþin douã
trãsãturi morale;
– ilustrarea simbolicã a personajului,
valorificând trãsãturile fizice.
– Formarea celor trei grupe poate fi
fãcutã ºi în funcþie de opþiunea
elevilor pentru personaje
pozitive, negative sau
complexe. Adãugaþi faptul cã
personajele pozitive ºi negative
sunt specifice doar basmelor.
– Asocierea exerciþiilor referitoare la substantiv au rolul de a sublinia scrierea cu majuscule a

substantivelor proprii, în special a numelor de persoane/personaje prin comparaþie cu
substantivele comune.
– Exerciþiile de scriere a substantivelor proprii ºi comune ar trebui sã porneascã de la observaþiile
concrete asupra modului în care elevii scriu aceste substantive. Articularea substantivelor poate fi
explicatã prin declinarea unui substantiv, cu articol hotãrât ºi nehotãrât, fãrã a insista asupra
terminologiei, ci asupra asupra aspectelor concrete, apelând la intuiþia ºi la practica limbii.
– Acrostihul este o tehnicã prin care se poate evidenþia scrierea cu majuscule/minuscule, dar ºi
capacitatea de autocunoaºtere. Insistaþi asupra dimensiunii autocunoaºterii ºi a scrierii reflexive
despre sine. Nu uitaþi sã explicaþi perechea de paronime pronume/prenume.
– Compunerea Autoportret în oglindã se înscrie în seria textelor cu tema autocunoaºterii, o constantã
a temelor de portofoliu din întreg ghidul.
Opinii asupra structurii unitãþii tematice Jurnalul didactic

Personaje ºi animale 2
acestora
sau ascultate
Conþinuturi vizate: fabula, textul

epic în versuri, personificarea,
naraþiunea;
Conþinuturi activate: logica

faptelor ºi a întâmplãrilor în textul
epic, tehnici de autocunoaºtere;
Materiale necesare: Grigore

Alexandrescu, Fabule; fiºe cu
trãsãturile nativilor din zodiile cu
nume de animale, coli, markere;

observarea, activitate în patru
grupe, posterul;
– Achiziþii: lectura, exerciþiul,
prelegerea, activitate în
perechi/în trei grupe;
patru grupe, dezbaterea, lectura
suplimentarã ºi fiºa de lecturã.
Parcursul didactic
Orientare
– Aþi putea folosi imaginile animalelor sau sã aduceþi dumneavoastrã altele, scopul este sã se
observe asemãnãrile dintre comportamentul unor animale ºi trãsãturi specifice oamenilor: ex.
albinã = hãrnicie; bou = prostie etc. Acest exerciþiu poate fi rezolvat frontal, formând grupele doar
pentru o a doua activitate. Ca o soluþie alternativã, puteþi transfera aici exerciþiul 2, Animalele ºi
zodiile, de la Poþi rezolva în grup. În funcþie de componenþa grupului de elevi, puteþi forma
grupele dupã zodia (cu nume de animal) în care s-au nãscut: berbec, taur, rac, leu, scorpion,
capricorn, peºte. Elevii aparþinând altor zodii care nu poartã nume de animal pot contribui prin
notarea trãsãturilor unor nativi din aceste zodii pe care îi cunosc. Dacã aveþi acces la computer ºi
internet, puteþi transforma exerciþiul, solicitându-le elevilor sã caute pe internet aceste trãsãturi, la
adresa www.zodii.ro, realizând fiºe în care sã noteze trãsãturile: ex. berbec: activ, combativ,
impulsiv, autoritar, curajos, cu spirit de sacrificiu pentru cei apropiaþi etc.
– Trecerea înspre lectura fabulei trebuie precedatã de sublinierea legãturii dintre activitatea de
orientare ºi specia literarã care are la bazã tocmai asemãnãrile posibile dintre oameni ºi animale.

Achiziþii
– Este bine sã insistaþi asupra
lecturii textului ºi, în funcþie de
nivelul grupului, puteþi acorda
autonomie de lucru în
rezolvarea exerciþiilor 3 – 9.
Acordaþi importanþã moralei
fabulei pentru a sublinia
transferul de semnificaþie din
lumea animalã în cea umanã.
Oferiþi explicaþii referitoare la
faptul cã fabula este un text
epic în versuri, având ca
elemente specifice: naraþiune,
personaje, acþiune, narator.
– Aþi putea vorbi despre
personificare prin extindere ºi la
elemente ale naturii: ex. soarele
zâmbeºte, ploaia plânge etc.
– Pregãtiþi activitatea finalã de la
Poþi rezolva în grup prin
accentul pus asupra
personajelor. Duelul avocaþilor
urmãreºte aplicarea
cunoºtinþelor referitoare la
conþinutul textului, la
trãsãturile personajelor, dar ºi
relaþionarea cu exemple din
alte fabule sau din viaþa realã.
Dacã aþi decis sã transferaþi
exerciþiul 2 la momentul de
introducere în lecþie, atunci
puteþi regândi Duelul
avocaþilor, oferind ca sarcinã
pentru celelalte douã grupe
acuzarea boului ºi a viþelului.
Activitatea celor patru grupe
poate fi paralelã. Important este
sã le explicaþi elevilor cã un
argument trebuie ilustrat pentru a deveni mai convingãtor. Nu uitaþi sã le amintiþi cã unul dintre
membrii fiecãrei grupe va trebui sã prezinte argumentele identificate de întreaga grupã. Puteþi nota
monologul oral al prezentatorului ºi atribui calificative orale cu privire la modul de implicare în
derularea activitãþii. Puteþi forma o echipã de evaluatori care sã ofere note vorbitorilor pe baza
unor criterii negociate cu elevii, spre exemplu:
• calitatea argumentelor: 4 puncte
• corectitudine a exprimãrii: 2 puncte
• capacitatea de convingere: 2 puncte
• îmbinarea limbajului verbal cu mijloace nonverbale ºi paraverbale pentru expresivitatea
comunicãrii: 2 puncte.
Opinii asupra structurii lecþiei Jurnalul didactic

Personaje ºi fapte 3
acestora
sau ascultate
balada popularã, caracterizarea
sumarã a personajului;
Conþinuturi activate:
personificarea, personajul literar,
logica faptelor ºi a întâmplãrilor în
textul epic, textul epic în versuri,
naraþiunea;
Materiale necesare:
balada popularã Mioriþa;

– Orientare: conversaþia, eseul de
cinci minute;
prelegerea, activitate în
perechi/frontalã;
individualã, monologul oral,
eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Aþi putea stabili o legãturã cu lecþia anterioarã, fãcând referire la titlu ºi la faptul cã într-o operã
literarã pot apãrea atât personaje animale, cât ºi personaje umane. Canalizaþi discuþia înspre
legãtura dintre om ºi animal ºi solicitaþi elevilor sã scrie în cinci minute o scurtã povestire în care
personajele animale sã fie personificate.
Achiziþii
– Ar fi indicat ca prima lecturã sã se facã în gând ºi sã chestionaþi elevii asupra primei impresii de
lecturã, apoi sã treceþi la lectura pe fragmente urmatã de întrebãri legate de comprehensiunea
textului. Folosiþi activitatea frontalã, ghidându-vã dupã întrebãrile de la exerciþiul 4, de la
Discutarea textului. Cele patru întrebãri de comprehensiune a textului epic pot fi aplicate pe
momentele subiectului. Astfel puteþi transforma exerciþiul 4 (II) în activitate în patru grupe
(deoarece lipseºte deznodãmântul), întrebãrile rãmânând aceleaºi pentru fiecare grupã. La
întrebarea „ce se întâmplã?“ solicitaþi notarea întâmplãrilor în formã de propoziþii. Nu încheiaþi
acest moment pânã când vã convingeþi cã elevii sunt capabili sã povestescã oral acþiunea baladei.
Ar fi posibilã chiar evaluarea rãspunsurilor orale.

– În discuþiile referitoare la
personajul literar, valorificaþi
fiºa de identitate a personajului.
Un moment important este
acela în elevii sunt solicitaþi sã-
ºi monitorizeze înþelegerea
textului, selectând citate ºi
informaþii din textul citit.
Aºadar insistaþi asupra
identificãrii pasajului care
susþine rãspunsul la cerinþele
din fiºa personajului.
– În final, canalizaþi discuþia
înspre tema textului:
confruntarea omului cu
moartea/destinul pentru a
pregãti tema de portfoliu.
Insistaþi asupra caracterului
filosofic al baladei ºi al
atitudinii ciobãnasului în faþa
morþii. Puteþi cere chiar ºi o
scurtã caracterizare a
ciobanului moldovean.
– Folosiþi întrebãrile de la Poþi
rezolva singur ºi Pentru
portofoliul tãu, dar nu uitaþi sã
explicaþi faptul cã în baladã ºi
în fabulã personajele nu sunt
individualizate prin substantive
proprii, fapt ce le conferã
generalitate.
– O sugestie pentru activitatea de
scriere individualã ar fi sã le
solicitaþi elevilor sã povesteascã
o întâmplare dramaticã/tragicã
provocatã de invidie, vãzutã în
jurnalele de ºtiri, în realitate, în
filme etc.
– Puteþi detalia filosofia asupra vieþii ºi morþii aºa cum se contureazã în baladã, iar piesa de
portofoliu trebuie redactatã acasã, dar nu uitaþi sã stabiliþi un termen.
Opinii asupra sugestiilor

Jurnalul didactic
din Ghidul profesorului

Curiozitate ºi tensiune 4
acestora
sau ascultate
1.8. Redactarea unor texte proprii
folosind modurile de expunere
ºi procedeele de expresivitate
etapele acþiunii, mitul, tema,
caracterizarea sumarã a
personajului;
Conþinuturi activate: fabula,

balada, logica faptelor ºi
întâmplãrilor în textul epic, textul
epic în versuri, naraþiunea;
Materiale necesare: dicþionar

mitologic, George Cãlinescu,
Istoria literaturii române,
compendiu, fragmentul despre
mituri; I.H. Rãdulescu, Zburãtorul,
Gheorghe Asachi, Traian ºi
Dochia; Mãnãstirea Argeºului;
George Coºbuc, Moartea lui Fulger;

activitate în douã grupe;
– Achiziþii: lectura, conversaþia,
exerciþiul, prelegerea, activitate în douã/trei grupe;
– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul;
Parcursul didactic
Orientare
– Aþi putea iniþia o conversaþie legatã de modul în care vizionarea unui film menþine curiozitatea ºi
suspansul. Folosiþi imaginea datã pentru a construi diferite scenãrii epice în care aceasta sã
constituie expoziþiunea, intriga sau punctul culminant. Activitatea în cele douã grupe trebuie
precedatã de explicarea informaþiilor legate de cele cinci momente de ordonare a subiectului operei
literare. Se poate folosi atât terminologia prezentã în Ghidul elevului, cât ºi cea vehiculatã în
teoriile literare mai noi: situaþia iniþialã, cauza acþiunii, desfãºurarea acþiunii, depãºirea situaþiei
dificile, situaþia finalã. Importantã este ideea de ordonare, de gradare ºi de menþinere a suspansului.
Achiziþii
– Pentru identificarea celor cinci etape/momente ale acþiunii vã propunem utilizarea, ca suport de
text, a baladei ºi a fabulei studiate, în scopul aprofundãrii, deoarece cuprind douã modalitãþi

diferite de ordonare a
evenimentelor. Astfel se poate
realiza compararea celor douã
moduri de structurare a
scenariilor epice. Continuaþi
discuþia despre balada Mioriþa,
insistând asupra lipsei
deznodãmântului prin
valorificarea ex. 2 ºi 3 (I).
– Ar fi indicat ca prezentarea
celor patru mituri fundamentale
sã fie însoþitã de lectura
ilustrativã a unor fragmente din
cele trei texte, pentru a trezi
curiozitatea elevilor. Reveniþi
cu explicaþii care sã
accesibilizeze fragmentul citat
din opera criticului George
Cãlinescu. În funcþie de nivelul
grupului, puteþi cere lectura
integralã a celor trei texte sau
solicita doar câtorva elevi sã le
citeascã ºi sã le prezinte apoi în
faþa colegilor. Aceasta poate fi o
formã de evaluare a lecturii
suplimentare, restul elevilor
obþinând informaþii sumare
despre textele la care se face
referire.
– Discutarea paralelã a celor trei
texte pe tema morþii este
indicat sã fie realizatã cu grijã,
pentru a nu crea eventuale
depresii legate de moarte, de
aceea trebuie subliniatã mereu
legãtura dintre viaþã ºi moarte,
în spiritul proverbelor.
– Încheiaþi lecþia într-o tonalitate optimistã, sugerându-le utilitatea unui jurnal prin care „sã se
sustragã” trecerii timpului, menþionând ºi faptul cã prin literaturã (creaþie) omul se salveazã ca
fiinþã efemerã. Povestirea sugeratã se înscrie în tematica generalã a portofoliului: autocunoaºterea
ºi comunicarea despre sine.
Opinii asupra tematicii
Jurnalul didactic
portofoliului elevului

Cuvânt ºi rostire (I) 5

morfosintactic
cuvântul, pãrþile gramaticii,
fonetica (diftong, triftong, hiat),
despãrþirea cuvintelor în silabe;
Conþinuturi activate: mitul, pãrþile

de vorbire;
Materiale necesare: Biblia; Tudor

Arghezi, poezia Alfabetul;
dicþionar explicativ, fiºe cu
exerciþii de foneticã;

– Orientare: conversaþia, lectura,
activitate individualã;
– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul,
prelegerea, activitate în patru
grupe;
– Transfer ºi aplicare: lectura,
activitate individualã/frontalã,
eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Partea introductivã a lecþiei realizeazã o legãturã cu lecþia anterioarã, preluând conceptul
achiziþionat – mitul – ºi se aplicã pentru introducerea conceptului de cuvânt din perspectivã
mitologicã. Lectura ºi discutarea fragmentului biblic nu trebuie sã primeascã o conotaþie religios-
dogmaticã, ci sã se insiste asupra perspectivei mitice ºi asupra importanþei cuvântului în crearea
lumii, în exprimarea gândirii ºi a universului ficþional. Prezentaþi ºi comentaþi ideile de la Aflã
mai mult.
Achiziþii
– Pentru definirea cuvântului ca unitate dintre formã ºi sens, puteþi sã apelaþi la imagini ale unor
obiecte (ex. copac, om etc.) ºi sã oferiþi forma cuvântului repectiv în mai multe limbi; se observã
astfel cã sensul este acelaºi, dar forma e diferitã, de unde ºi diversitatea limbilor. Pentru a face mai
evidentã legãtura dintre formã ºi conþinut/sens, daþi exemplu o structurã de tipul procl, formã
cãreia nu i se asociazã nici un sens în limba românã.
– Prezentaþi cuvintele ºi limbajul ca pe „o magazie“ a culturii umanitãþii, valorificând dictonul lui
Platon: Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor. Astfel puteþi introduce cele patru

noþiuni abstracte: foneticã,
lexic, morfologie, sintaxã. Se
presupune cã elevii nu cunosc
în totalitate sensul acestor
cuvinte, deci este un bun prilej
pentru a demonstra importanþa
dicþionarului. Oferiþi elevilor
copii ale explicaþiei celor patru
cuvinte din dicþionar, sau
aduceþi patru dicþionare ºi
cereþi fiecãrei grupe sã caute
sensul cuvintelor. Dacã aveþi
convingerea cã elevii cunosc
sensul cuvintelor puteþi sã le
înlocuiþi cu altele ºi sã insistaþi
asupra necesitãþii utilizãrii
dicþionarului. Astfel transferaþi
cuvintele care denumesc cele
patru niveluri ale limbii pentru
exerciþiul 3, referitor la copacul
limbii. Folosiþi în prelegerea
dumneavoastrã referiri la
Turnul Babel, la diversitatea
limbilor ºi a dicþionarelor. Nu
uitaþi sã le vorbiþi despre noua
apariþie: DOOM ºi importanþa
acestui dicþionar pentru limba
românã ºi pentru vorbitorii ei.
– Execiþiile de foneticã ar trebui sã
porneascã de la verificarea
alfabetului, a recunoaºterii
consoanelor ºi a vocalelor, ºi
abia apoi sã introduceþi noþiunea
de semivocalã ºi situaþiile în
care aceasta apare: diftongul ºi
triftongul. Puteþi sã le vorbiþi ºi
de i semivocalic de la sfârºitul
substantivelor, la plural,
nearticulat: ex. bãieþi. Important
este sã insistaþi asupra ortoepiei
diftongului ºi a triftongului.
Exerciþiile de despãrþire în silabe le puteþi face prin aplicarea celor 7 reguli, dintre care R 1-4 se
referã la despãrþirea consoanelor, iar R 5 –7, la despãrþirea grupurilor de vocale ºi semivocale.
Accentuarea diferitã a cuvintelor poate fi completatã ºi cu alte exemple.
– Încheiaþi într-o atmosferã destinsã prin lectura integralã sau parþialã a poeziei Alfabetul de Tudor
Arghezi.
Din acest text, indicaþi ortogramele pentru explicarea ºi construirea de enunþuri.
– Tema de cercetare pentru portofoliu poate fi realizatã la bibliotecã sau în laboratorul de
informaticã, pentru a putea gãsi informaþii legate de apariþia alfabetului ºi a scrisului.
– Dacã aveþi posibilitatea, puteþi organiza ºi o vizitã la bibliotecã pentru a prezenta elevilor
exemplare de carte veche.
Opinii asupra tematicii din portofoliul elevului Jurnalul didactic

Cuvânt ºi rostire (II) 6

1.2. Utilizarea categoriilor
semantice învãþate în vederea
eficientizãrii comunicãrii orale
ºi scrise
morfosintactic
ascultãtor)
vocabularul fundamental, masa
vocabularului, arhaisme,
regionalisme, neologisme,
sinonime, antonime, omonime;
dialogul formal ºi informal;
Conþinuturi activate: cuvântul

(forma ºi conþinutul);
Materiale necesare: I.L.Caragiale,

Un pedagog de ºcoalã nouã,
dicþionare explicative, de sinonime,
de antonime, de omonime;

activitate în trei grupe;
– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul, prelegerea, lectura, activitate în perechi;
– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Organizarea clasei în trei grupe este un bun prilej de a chestiona elevii asupra vocabularului lor
activ ºi de a observa care sunt cuvintele folosite fãrã a fi înþelese. Insistaþi asupra celei de-a doua
sarcini de lucru ºi cereþi elevilor sã caute explicaþia sensului cuvintelor în dicþionar. De aceea, va
trebui sã aveþi la îndemânã cel puþin trei dicþionare explicative.
Achiziþii
– Lectura fragmentului din textul Cinci pâini poate fi folosit pentru a discuta diferenþa dintre
vocabularul fundamental ºi masa vocabularului. Completaþi prin prelegere informaþiile de la Aflã
mai mult cu referiri la componenþa vocabularului fundamental:
• nume de obiecte, de fiinþe, de rudenie: sat, drum, masã, om, fiu, nepot etc;
• nume de stãri ºi acþiuni: a trãi, a merge, a munci, a fi, a face, a vorbi etc;

• nume de arbori, flori, pã-
sãri, animale, fructe: ste-
jar, trandafir, cal, lup etc;
• nume de alimente ºi
bãuturi: pâine, lapte;
• nume de pãrþi ale
corpului omenesc: frunte,
mânã, picior, umãr etc;
• nume de zile, luni, ano-
timpuri: marþi, februarie;
• nume ale fenomenelor
meteorologice ºi ale
corpurilor cereºti: frig;
• cuvinte de legãturã,
numerale pânã la zece,
pronume.
– Etapa lecþiei referitoare la
arhaisme, regionalisme ºi
neologisme, intitulatã Oameni
ºi cuvinte, poate fi introdusã ºi
prin notarea unor regionalisme
din zonele de provenienþã a
bunicilor, pãrinþilor. Scrierea
celor trei dialoguri poate fi fãcutã
ºi în perechi, dar pentru
economia de timp puteþi sã cereþi
scrierea fiecãrui tip de dialog de
cãtre o grupã ºi sã acordaþi mai
mult timp discuþiilor. Asiguraþi-
vã cã noþiunile nou introduse
sunt înþelese prin rezolvarea ex.
3 de la Oameni ºi cuvinte.
– Accentul cade asupra
dialogului formal ºi informal.
Folosiþi prilejul pentru a
sublinia faptul cã
regionalismele ºi arhaismele
trebuie evitate într-un dialog
formal. Insistaþi asupra
aspectelor limbii populare, care
presupune folosirea limbii în contexte familiare, spre deosebire de contextele formale care impun
folosirea limbii literare.
– Citiþi fragmentul din textul Un pedagog de ºcoalã nouã, insistând asupra aspectelor de ortoepie
specifice vorbirii pedagogului ºi a nepotrivirii acestora în contextul formal: conferinþa.
– Sinonimele, antonimele ºi omonimele pot fi definite pornind de la exemple concrete preluate din
textul citit. Puteþi continua apoi cu explicarea definiþiilor date în tabel prin raportare la forma ºi
sensul acestora. Puteþi completa cu alte exemple ºi alte tipuri de exerciþii în funcþie de timpul avut
la dispoziþie ºi de nivelul grupului.
– Este recomandabil ca elevii sã rezolve individual exerciþiile de la Poþi rezolva singur, iar pentru
tema de portofoliu puteþi cere dumeavoastrã anumite cuvinte al cãror sens aþi observat cã nu este
cunoscut. Ar fi bine sã facilitaþi consultarea dicþionarelor dacã elevii nu dispun de surse de
informare.
Observaþii asupra feed-back-ului elevilor Jurnalul didactic

Cuvânt ºi rostire (III) 7

1.2. Utilizarea categoriilor semantice
învãþate în vederea eficientizãrii
comunicãrii orale ºi scrise
morfosintactic
acestora
vocabularul,familia de cuvinte,
câmpul lexical, pãrþile de vorbire
ºi de propoziþie;
articolul de lege;
Conþinuturi activate: cuvântul

(forma ºi conþinutul), textul
nonliterar;
Materiale necesare: Constituþia

României;

– Orientare: conversaþia, lectura,
activitate individualã;
– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul,
prelegerea, lectura, activitate în
patru grupe, activitate în
perechi, posterul;
patru grupe, brainstormingul, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Elementul de legãturã dintre intrarea în lecþie ºi achiziþiile propriu-zise este ideea de
corespondenþã dintre familia umanã ºi cea a cuvintelor. Pentru a face mai transparentã aceastã
abordare, începeþi prin discutarea legãturilor de familie, referindu-vã la realitatea concretã a vieþii
elevilor. Folosiþi lectura articolului de lege pentru a introduce ºi ideea de text nonliterar ºi
modalitãþile specifice de structurare, specifice stilului oficial (juridic – administrativ).
Achiziþii
– Stabiliþi legãtura cu familia de cuvinte, subliniind cã elementul comun al unei familii de cuvinte
este cuvântul de bazã, care asigurã înrudirea de sens. Scrieþi pe tablã cuvintele derivate de la
cuvântul familie ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele, delimitând astfel cuvântul de bazã.
– Formaþi cele patru grupe ºi continuaþi rezolvarea exerciþiilor aplicative, dar ºi introducerea
noþiunii de câmp lexical al gradelor de rudenie tot prin raportare la cuvântul familie, pretextul

fiind o nuntã care reuneºte
membrii unei familii.
– Pentru a face evidentã diferenþa
dintre pãrþile de vorbire
flexibile ºi neflexibile,
valorificaþi lista de cuvinte
datã. Exerciþiul poate fi rezolvat
oral, fiind important sã se
observe diferenþa dintre cele
douã tipuri de pãrþi de vorbire.
E bine sã îi mobilizaþi pe elevi
pentru a oferi ei înºiºi exemple
pentru fiecare parte de vorbire,
dupã ce dumneavoastrã
prezentaþi definiþia fiecãreia
într-o formã accesibilã. De
exemplu, pentru prepoziþie,
puteþi cere gãsirea unor
elemente de legãturã între
urmãtoarele cuvinte: ceas
…mânã (de); a avea … mânã
(la); a lua ceva …mânã (pe sub).
Realizaþi un poster în care sã
desenaþi „copacul morfologic ºi
sintactic“ pentru a fi în
consonanþã cu perspectiva
mitologicã asupra cuvântului,
fãcând analogie cu pomul
edenic al cunoaºterii.
– Folosiþi cunoºtinþele elevilor
despre pãrþile de propoziþie ºi
de vorbire pentru a observa
faptul cã nu toate cuvintele au
rol sintactic în propoziþie.
O modalitate eficientã este
compararea prin numãrare a
pãrþilor de vorbire ºi de
propoziþie dintr-o propoziþie în
care existã articole, prepoziþii ºi
conjuncþii, care nu îndeplinesc
funcþie sintacticã. De asemenea
puteþi valorifica un exerciþiu în care sã realizaþi o schemã a unei propoziþii sub formã de fracþie:
deasupra liniei sã se scrie partea de propoziþie iar sub linie pãrþile de vorbire prin care aceasta este
exprimatã.
– Exerciþiile 1 ºi 2 pot fi rezovate în cadrul grupelor constituite pentru a oferi ocazia celor care mai
întâmpinã dificultãþi sã îºi clarifice aspectele neînþelese.
– Realizarea piesei de portofoliu despre rolul familiei în viaþa oamenilor ºi a cuvintelor se poate baza
perealizarea unui brainstorming pentru a oferi idei pe care sã le valorifice în eseu.
Opinii asupra densitãþii de informaþie ºi a

Jurnalul didactic
legãturii dintre momentele lecþiei

Cuvânt ºi rostire (IV) 8

morfosintactic
ºi scrise
acestora
propoziþia, fraza, textul;
articolul de ziar din presa
electronicã;
Conþinuturi activate: pãrþile de

vorbire ºi de propoziþie;
Materiale necesare: articol de ziar,

foarfecã, recipient, fiºe cu exemple
de propoziþii simple ºi dezvoltate;

activitate în patru grupe,
explicaþia;
– Achiziþii: conversaþia,
exerciþiul, prelegerea, lectura,
activitate individualã, activitate
în perechi;
– Transfer ºi aplicare: activitate în douã grupe, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Decuparea cuvintelor dintr-un ziar ºi „asamblarea” lor întâmplãtoare au ca scop observarea faptului
cã mesajul exprimat printr-o propoziþie presupune o logicã a legãturii între cuvinte. Exersaþi
propoziþia principalã ºi cea secundarã, insistând asupra acordului dintre subiect ºi predicat ºi
asupra termenilor regenþi ai atributului ºi ai complementului. Oferiþi exemple suplimentare de
propoziþii simple, inclusiv propoziþii formate doar din predicat cu subiect inexistent (Plouã. Tunã.)
Achiziþii
– Lectura articolului se doreºte a fi o punte de legãturã între ideea de familie, de comunitate ºi de
limbaj. Limbajul este tot…o comunitate de cuvinte care nu pot trãi separat. De asemenea, insistaþi
asupra rolului social al limbajului, folosind exemplele din articol. Discutaþi despre importanþa
cunoaºterii limbilor strãine ºi a traducerilor în societatea contemporanã, în care predominã ideea
de globalizare.

– Pentru a face trecerea de la
propoziþie la frazã, readuceþi în
discuþie prepoziþia ºi
conjuncþia, dar ºi predicatul,
care este nucleul unei
propoziþii. Exersaþi
transformarea propoziþiei în
frazã.
– Reveniþi la textul citit ºi cereþi-le
sã identifice paragrafele ºi sã
precizeze tema pentru a
evidenþia tãsãturile unui text.
Este un bun prilej pentru a
trece în revistã ºi tipurile de
texte abordate pânã în acest
moment, având în vedere cã vã
aflaþi ºi la final de unitate
tematicã.
– Discutaþi despre modul în care
se scrie un text. Folosiþi-vã de
experienþa de scriere a elevilor
ºi realizaþi un ciorchine de idei
pe baza ideilor notate în cadrul
grupelor, abia apoi cereþi-le sã
formuleze regulile de scriere a
unui text.
– Pentru tema de portfoliu, e bine
sã realizaþi prin brainstorming
un ciorchine de idei cu temele
ilustrate în textele studiate.
– Aplicaþi autoevaluarea într-o
orã separatã ºi valorificaþi
rezultatele pentru întocmirea
testului de evaluare.
Observaþii asupra
Jurnalul didactic
autoevaluãrii elevilor

Test de evaluare II
Citeºte textul:
De la târg la Vadul-Mare Calcã rar ºi cu zãbavã Lung îi sunã în ureche,

Taie drumul prin poieni, Lunecuºuri de pripor. Pe când el cu grijã scoate
Legãnându-se cãlare, ªi-n tãcerea care creºte, Pântecoasã ploscã veche
Popa Florea din Rudeni. Adâncit ca-ntr-o visare, Din desaga de la spate.
ªi-n priveliºtea bogatã Popa când ºi când ºopteºte ªi cu plosca ridicatã,
Sus pe culme, jos pe drum, Legãnându-se cãlare... Zugrãvit pe cerul gol,
Iarna palidã-ºi aratã Scuturã din treacãt salbe, Popa capãtã deodatã
Plãzmuirile de fum. Reci podoabe care mint, Mãreþie de simbol.
Somnul revãrsat în fire, Surpã bolþi de ramuri albe
Gerul sfânt al Bobotezii Cu portaluri de argint. Colo-n vale, unde drumul
A-nchegat argint subþire Lângã drum bãtut de sãnii Taie luminiºuri rare,
Peste faldurii zãpezii Unde malul stã sã cadã, Printre plopi se vede fumul
ªi, legând în gheaþã stropii, Vede urme de dihãnii Hanului din Vadul-Mare.
Bura care-n aer joacã Înstelate pe zãpadã. Calul, vesel, simte locul
A þesut pe barba popii Iar pe culmea unei creste, ªi s-abate scurt din cale, –
Fire lungi de promoroacã. Ameþit de zare multã, C-a-nvãþat ºi dobitocul
Bolta surã ca cenuºa, Strânge frâul fãrã veste Patima sfinþiei-sale...
Codrii vineþi – dorm adânc. ªi-mpietrit pe cal ascultã. Iar hangiþa iese-n uºã,
Sunã numai cãldãruºa Nici o ºoaptã... nici un ropot... Bucuroasã de câºtig.
Atârnatã de oblânc. Numai din adâncuri sure Ochii-i râd spre cãldãruºã:
Bate Surul din potcoavã Vine vuiet lung de clopot – Frig, pãrinte?
Drum de iarnã, fãrã spor, Peste-ntinderi de pãdure... – Straºnic frig!
Balada popii din Rudeni

de George Topârceanu
Rãspunde la urmãtoarele cerinþe:

1. [1p] Transcrie numele personajului principal: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. [1p] Transcrie câte douã cuvinte care indicã:
a. spaþiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. timpul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte care se încadreazã în câmpul semantic al iernii:
.................................................................................
4. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte derivate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. [1p] Subliniazã antonimele din versul Sus pe culme, jos pe drum.
6. [1p] Indicã prin subliniere diferitã pãrþile principale ºi secundare din propoziþia Iarna palidã-ºi
aratã/Plãzmuirile de fum.
7. [1p] Explicã ce anume constituie „patima“ preotului.
.....................................................................................
8. [2p] Rezumã, în 10 rânduri, conþinutul textului Balada popii din Rudeni:
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
Timpul efectiv de lucru este de 30 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

FEÞELE REALITÃÞII
Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (I) 1
acestora
nonliterare
sau ascultate
1.5. Identificarea diferenþelor
dintre textele literare ºi
nonliterare
Conþinuturi vizate: textul epic în

prozã, autorul, ideea principalã ºi
secundarã;
Conþinuturi activate: naraþiunea,

etapele acþiunii;
Materiale necesare: Emil

Gârleanu, Cãprioara;

– Orientare: termeni cheie, eseul
de cinci minute, conversaþia,
activitate în perechi;
exerciþiul, prelegerea, activitate
individualã, activitate în cinci
grupe;
– Transfer ºi aplicare: dezbaterea,
povestirea unei întâmplãri, fiºa
de lecturã cu idei principale.
Parcursul didactic
Orientare
– Începeþi prin discutarea paginii introductive a unitãþii Feþele realitãþii din Ghidul elevului, care are
rostul sã sensibilizeze elevii asupra temelor reflectate în literaturã. Solicitaþi-le sã exemplifice
temele identificate cu titluri de opere literare/filme/piese de teatru. Realizaþi un ciorchine de idei
cu principalele teme reflectate în literaturã, pe baza exemplelor date de elevi.
– Termenii-cheie ºi eseul de cinci minute au rolul de a realiza introducerea în temã iar prin discuþia
în perechi elevii ar trebui sã sesizeze modul personal în care imaginaþia transfigureazã datele
realitãþii. Reþineþi scenariile epice imaginate de elevi ºi cereþi-le ca pe parcursul lecturii textului sã
observe dacã autorul a imaginat un scenariu asemãnãtor sau unul total diferit.
Achiziþii
– Lectura textului poate fi realizatã ºi sub forma predicþiilor, folosind fragmentarea evidenþiatã pe
text. În acest caz, elevii doar vor asculta textul ºi vor þine ghidul închis. Dupã fiecare fragment citit,
cereþi elevilor sã facã predicþii asupra derulãrii evenimentelor, rãspunzãnd la întrebãrile: Ce crezi cã

se va întâmpla? Ce dovezi ai?
Ce s-a întâmplat?
– Pentru a nu distruge „vraja”
lecturii, transferaþi extragerea
ideilor principale dupã lectura
textului.
– Acordaþi timp elevilor sã aleagã
un sentiment din „bazinul”
desenat, sã î-l comunice colegu-
lui de bancã ºi sã îl motiveze.
– Prin rezolvarea întrebãrilor de
la Discutarea textului, aveþi
ocazia sã introduceþi noþiunea
de autor, prin diferenþiere de
cea de narator. Faceþi apel la
experienþa lor de „autori” de
texte, de la începutul lecþiei.
De asemenea, subliniaþi faptul
cã naratorul povesteºte fie la
persoana a III-a, fiind exterior
evenimentelor ºi neimplicat, fie
la persoana I, fiind implicat,
participant la evenimente.
– Dacã aþi optat pentru extragerea
ideilor principale în acest
moment al lecþiei, atunci
realizaþi simultan atât
formularea ideii principale, cât
ºi a celor secundare din fiecare
fragment. Dacã aþi formulat
ideile principale dupã lectura
predictivã, cereþi recitirea
fragmentelor pentru
completarea ideilor secundare.
– Piesa de portofoliu ar fi bine sã
cuprindã nu numai povestirea
unor întâmplãri, ci ºi inserarea
unor reflecþii asupra
sacrificiului ca semn al
dragostei pe care le puteþi obþine în urma unei scurte dezbateri asupra afirmaþiei: este sacrificiul
un semn al dragostei?
– Lectura suplimentarã poate fi valorificatã sub forma unor fiºe de lecturã cu idei principale din
textele citite. Dacã timpul vã permite puteþi realiza un minicerc de lecturã (aproximativ 30 de
minute), timp în care elevii pot citi cel puþin o schiþã sau povestire, fie de pe internet la adresa
autorilor menþionaþi: www.agonia.ro, fie la biblioteca ºcolii sau în clasã, dacã aduceþi volume
suficiente sau copii ale textelor pentru fiecare elev.
Observaþii asupra sugestiilor

Jurnalul didactic

Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (II) 2
acestora
nonliterare
sau ascultate
Conþinuturi vizate: rezumatul,

verbul (actualizare);
Conþinuturi activate: naraþiunea,

etapele acþiunii; ideea principalã ºi
secundarã;
Materiale necesare: Emil

Gârleanu, Cãprioara;

– Orientare:lectura, grila de
evaluare a lecturii, activitate în
perechi;
exerciþiul, activitate individualã
sau în perechi, ºtiu/ce ar trebui
sã ºtiu;
– Transfer ºi aplicare: rezumarea
unui eveniment din realitatea
înconjurãtoare.
Parcursul didactic
Orientare
– Este un moment oportun sã evaluaþi calitatea lecturii elevilor. Folosiþi prilejul pentru a utiliza grila
subiectivã de evaluare stimulând participarea elevilor.
Adaptarea Nota
Corectitudine Fluenþã Intonaþie
volumului vocii obþinutã
☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L
2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p
Elev 1
Elev 2
– Paralel, dumneavoastrã puteþi transforma în note evaluãrile elevilor, acordând „chipurilor“

punctaj: de exemplu: ☺ = 2 p; K = 1, 50 p; L = 1 p. Acordaþi douã puncte din oficiu, încât cei care
obþin 4 calificative ☺ pot obþine nota zece, cei care obþin patru calificative K pot obþine nota 8 iar
cei care obþin patru calificative L pot obþine maximum nota 6. Evident, vor exista situaþii
combinate: de exemplu: 2 calificative ☺,1 calificativ K ºi 1 calificativ L, ceea ce presupune: 4 +
1,50 + 1 + 2 = 8,50.

– Pentru stabilirea etapelor acþiu-
nii, puteþi organiza o activitate în
perechi în care elevii pot comple-
ta tabelul dat în Ghidul elevului.
Este un moment bun pentru a
reveni asupra subiectului operei
epice ºi a modului de gradare ºi
de înlãnþuire a etapelor acþiunii.
Achiziþii
– Una dintre cele mai importante
achiziþii pe care trebuie sã o
aibã elevii este capacitatea de a
rezuma diferite texte. Deºi pare
simplu, în general, rezumarea
se realizeazã cu dificultate,
existând abateri precum:
• folosirea perfectului
simplu;
• amestecul prezentului ºi
trecutului ca timpuri ale
rezumãrii.
– O metodã eficientã de învãþare
a rezumãrii este activitatea de
scriere a rezumatului, urmatã
însã de citirea rezumatelor
obþinute ºi de discutarea lor. În
acest sens, puteþi alege douã cãi
de urmat:
a. cereþi rezumarea textului
înainte de a discuta orice
regulã; extrageþi greºelile
identificate în câteva
rezumate realizate de elevi
ºi prezentaþi regulile
rezumãrii;
b. folosiþi modelul de
rezumare cu greºeli oferit
în ghid; discutaþi
„regulile” rezumãrii ºi
abia apoi cereþi rezumarea
textului. Puteþi solicita rezumarea oricãrui text epic abordat pânã în acest moment, pentru cã
apelând la textul rezumat „ca model cu greºeli” nu puteþi observa dacã elevii aplicã în mod
conºtient ceea ce au învãþat.
– Trecerea la studiul verbului nu ar trebui sã constituie o rupturã în coerenþa lecþiei, ci ar fi bine sã
insistaþi asupra rolului pe care îl are verbul în comunicare: de nucleu al comunicãrii (în jurul
cãruia se construieºte sensul unei comunicãri), dar ºi de parte de vorbire care exprimã acþiuni,
acþiunea fiind semnul caracteristic al textului narativ/epic.
– Reactualizaþi cunoºtinþele despre verb prin ce ºtiu/ce am învãþat, fie ca activitate individualã, fie
în perechi.
– Aplicaþi folosirea rezumãrii la timpul prezent la orice eveniment legat de mediul elevilor.
Observaþii asupra exerciþiilor

Jurnalul didactic
oferite de Ghidul elevului

Acþiune ºi atitudine 3
morfosintactic
Conþinuturi vizate: verbul,

modurile personale ºi nepersonale;

vorbire flexibile, timpurile
verbului;
Materiale necesare: fiºe/culegeri

de exerciþii;

– Orientare:activitate în patru
grupe;
ºi în perechi;
cinci grupe, activitate
individualã sau în perechi.
Parcursul didactic
Orientare
– E recomandabil sã realizaþi legãtura cu lecþia anterioarã subliniind faptul cã verbul este necesar în
rezumare, dar ºi în descrierea unei acþiuni, insistând asupra faptului cã verbul este nucleul
comunicãrii în jurul cãruia se organizeazã mesajul într-o propoziþie. Organizaþi elevii în patru
grupe. Introducerea modurilor personale se poate realiza intuitiv prin completarea tabelului cu
verbe care exprimã acþiuni:
posibile, asociate cu
dorite/a cãror realizare voinþa vorbitorului de a
sigure/reale posibile/realizabile
depinde de o condiþie le vedea realizate
[indicativ] [conjunctiv]
[condiþional-optativ] (ordine, îndemnuri)
[imperativ]

Achiziþii
– Pentru etapa de achiziþii cereþi
elevilor sã lucreze în perechi
pentru a spori gradul de
implicare ºi de
responzabilizare. Scrierea
textului în care trebuie sã
foloseascã cele patru moduri
are rolul de a exersa utilizarea
combinatã a celor patru moduri
în actul comunicãrii.
– Pentru a sesiza formele
verbului, precum ºi problemele
de scriere, solicitaþi conjugarea
în scris a verbelor de la
exerciþiul 3/moduri personale.
Oferiþi explicaþii despre
structura fiecãrui mod, fãrã a
insista asupra noþiunii de verb
auxiliar (pentru modul
condiþional-optativ), ci doar
asupra „semnelor“ specifice
fiecãrui mod. Este însã
important ca elevii sã observe
cã modul imperativ are doar
persoana a II-a. Explicaþi cã
aceasta este o trãsãturã „logicã“
deoarece imperativul este
modul adresãrii directe, deci
interlocutorul nu poate fi decât
persoana a II-a.
– Modurile nepersonale pot fi
prezentate prin valorificarea
exerciþiului 1/moduri
nepersonale ºi exersat prin
exerciþiul 2. Pentru
recunoaºterea celor 8 moduri
verbale insistaþi asupra
exerciþiului 3.
– Activitatea în cinci grupe are rolul de a sesiza rolul imperativului în comunicare, dar ºi de a
reactualiza importanþa elementelor paraverbale, în special intonaþia, în comunicarea oralã ºi
semnul exclamãrii pentru redarea ei în scris. Insistaþi asupra scrierii ºi rostirii propoziþiilor
imperative. Exerciþiile de la Poþi rezolva singur pot fi efectuate ºi în perechi pentru acei elevi care
nu au un nivel de independenþã satisfãcãtor în muncã. Pentru cei care rezolvã individual, puteþi
evalua activitatea lor prin note. Discutaþi exerciþiul 3, pentru cã are rolul de a spori gradul de
conºtientizare a dorinþelor ºi a responsabilitãþilor, dar ºi de sesizare a eventualelor probleme ºi
deficienþe.
– Nu uitaþi sã aplicaþi ºi un chestionar de autoevaluare/feed-back.
Observaþii asupra
Jurnalul didactic
feed-back-urilor

Feþele timpului (I) 4

morfosintactic
nonliterare
Conþinuturi vizate: timpurile

modului indicativ: formele
timpului trecut, scenariu epic,
scrierea imaginativã;

verbului, modurile personale,
etapele acþiunii;
Materiale necesare: fiºe/culegeri

de exerciþii;

– Orientare:activitate individualã;
ºi în perechi;
cinci grupe, activitate
individualã sau în perechi.
Parcursul didactic
Orientare
– Aºa cum puteþi observa, am optat pentru prezentarea timpurilor verbului la cele patru moduri în
lecþii separate tocmai pentru a face mai evident faptul cã nu toate modurile verbale au aceleaºi
timpuri. În aceastã lecþie, veþi avea în vedere timpurile modului indicativ. Evident, formele
timpului trecut vor necesita o atenþie sporitã. Pentru cã elevii ºtiu deja de timpul prezent, trecut ºi
viitor, vã recomandãm sã începeþi cu valorificarea acestor cunoºtinþe.
Achiziþii
– Modul de predare a formelor trecutului urmãreºte nu numai sesizarea formelor specifice, ci ºi
utilizarea acestora în comunicare:
- imperfect: expoziþiune, în descrierea cadrului acþiunii;
- perfect simplu: în introducerea intrigii;
- perfect compus: în rezumarea unor evenimente.
În acest sens, am oferit exerciþii introductive care constituie etape ale unui scenariu epic. Pentru a
face diferenþa între perfectul simplu ºi mai mult ca perfectul folosiþi ºi reprezentarea temporalã,
dar ºi faptul cã la mai mult ca perfectul apare dublarea lui „se“. Nu uitaþi sã exersaþi accentuarea

verbelor la perfectul simplu,
persoana a III-a pentru a se
diferenþia de forma de prezent:
ex. Bãiatul intrã acum pe uºã./
Bãiatul tocmai intrã pe uºã.
– Este un moment potrivit sã
reveniþi asupra regulilor
rezumãrii ºi sã insistaþi asupra
faptului cã perfectul simplu este
timpul ficþiunii/naraþiunii, iar
perfectul compus este timpul
rezumãrii. Într-o operã literarã,
ele se îmbinã, pe când într-un
rezumat, perfectul simplu ºi mai
mult ca perfectul pot apãrea în
propoziþii subordonate pentru
realizarea succesiunii temporale
a evenimentelor.
– Nu neglijaþi greºelile de
utilizare a formelor, în special
la perfectul simplu, în
comunicare. Oferiþi exemple de
greºeli cotidiene precum „tu
vãzusei”, în care se combinã în
mod nepermis formele verbului
de la perfect simplu ºi mai mult
ca perfect: „vãzuºi” +
„vãzuseºi” => „vãzusei”.
– Completarea tabelui cu elemente
ale scenariului epic are rolul atât
de a aplica formele verbului la
timpul trecut, cât ºi de a
imagina ºi de a scrie texte
ficþionale. Insistaþi ca elevii sã
completeze tabelul pentru
scenariul epic cu elemente cât
mai inedite, tocmai pentru ca
povestirile sã iasã din banalitate
ºi locuri comune. Dupã
completarea tabelului, întrebaþi elevii dacã doresc ca scrierea povestirii sã se facã în grup, în perechi
sau individual. Puteþi lãsa la alegerea lor modul de a scrie povestirea.
Opinii asupra tematicii

Jurnalul didactic
din portofoliul elevului

Feþele timpului (II) 5

morfosintactic

modului indicativ: timpul prezent
ºi viitor, proiectul;

verbului, modurile personale;
Materiale necesare: calendar,

zodiac/horoscop, un model de
proiect al unei activitãþi, poezia
Glossã de Mihai Eminescu,
fiºe/culegeri de exerciþii;

– Orientare: lectura, activitate în
douã grupe;
ºi în perechi;
douã grupe, posterul.
Parcursul didactic
Orientare
– Rolul lecturii versurilor din poezia Glossã este de a sensibiliza elevii asupra trecerii timpului ºi a
faptului cã omul este o fiinþã care „îºi mãsoarã destrãmarea“ prin timp. Vorbiþi-le despre prezentul
etern în sens filosofic, despre modul în care cunoaºterea asigurã fiinþei umane o existenþã plenarã,
despre cum se poate înþelege sensul trecutului, al prezentului ºi al viitorului prin cunoaºtere ºi
experienþã. Valorificaþi imaginea calendarului pentru a introduce în mod concret ideea de trecut,
prezent, viitor. Deoarece formele verbului la timpul prezent ºi viitor, în general, nu ridicã
probleme, apelaþi la experienþa ºi cunoºtinþele elevilor pentru a sesiza valorile acestora, printr-o
activitate în douã grupe.
Achiziþii
– Realizaþi legãtura dintre prezent ºi viitor prin imaginea horoscopului, a dorinþei oamenilor de a
cunoaºte viitorul. Continuaþi cu rezolvarea exerciþiilor 1–7, alternând activitatea în perechi cu cea
individualã.
– Considerãm cã introducerea la aceastã lecþie a proiectului ilustreazã, subliminal, ideea cã nu
putem trãi haotic ºi cã e necesar sã ne organizãm viaþa ºi activitãþile. De aceea, este indicat sã

iniþiaþi o discuþie pe aceastã
temã. Puteþi oferi ca exemplu
modul în care un profesor îºi
proiecteazã activitãþile pe întreg
anul, pe semestru, pe unitate
tematicã, pe lecþie. Vorbiþi-le
despre proiect ca formã de
activitate ºi evaluare în ºcoalã
care are ca scop tocmai
exersarea deprinderilor de a
planifica, organiza, monitoriza
ºi evalua activitatea proprie sau
a unui grup. Puteþi aduce un
model de proiect al unei
activitãþi, pe baza cãruia sã
discutaþi elementele
componente sau sã parcurgeþi
modelul din Ghidul elevului.
Oferiþi exemple despre modul
de formulare a argumentului, a
scopului ºi a obiectivelor.
Puteþi alege orice altã temã
pentru proiectul ºcolar. Dacã
optaþi pentru cea datã în Ghidul
elevului, puteþi sã alegeþi încã
una pentru a doua grupã. Nu
uitaþi sã pregãtiþi o grilã de
evaluare a proiectului de grup
sau sã construiþi una împreunã
cu elevii (dacã timpul vã
permite).
– Este extrem de important ca
elevii sã stabileascã, prin
discuþii în grup, regulile
activitãþii în echipã. Puteþi sã
aduceþi ºi dumneavoastrã câteva
exemple. Afiºaþi posterul
realizat la un loc vizibil în clasã.
– Lucrarea pentru portofoliul individual vizeazã o autoanalizã a vieþii prin raportare la trecut, la
prezent, la viitor în scopul scrierii reflexive cu scop de autocunoaºtere ºi exprimare a sinelui.
Puteþi extinde cerinþa prin scrierea unei eseu despre sine în care elevii sã prezinte evoluþia unei
pasiuni sau a unei preocupãri din trecut, în prezent ºi în viitor.
Opinii asupra modului în care

Jurnalul didactic
sunt integrate conþinuturile în Ghidul elevului

Dorinþe ºi confesiuni 6
morfosintactic

modului conjunctiv ºi condiþional-
optativ, timpul prezent ºi perfect,
jurnalul, luarea unei decizii;
Conþinuturi activate: modul

conjunctiv ºi condiþional-optativ;
Materiale necesare: jurnalul unui

scriitor/unei personalitãþi;
fiºe/culegeri de exerciþii;

– Orientare: exerciþiul, activitate
în douã grupe;
ºi în perechi, activitate în patru
grupe;
douã grupe, dezbaterea, jurnalul
confesiv, lectura selectivã
din jurnalele unor
scriitori/personalitãþi.
Parcursul didactic
Orientare
– Activitatea în douã grupe poate valorifica exerciþiile de la Pentru început cu scopul de a reactualiza
cunoºtinþele despre modul conjunctiv ºi condiþional-optativ. E recomandabil sã insistaþi din nou
asupra structurii formelor verbului la cele douã moduri prin completarea tabelului.
Achiziþii
– Aduceþi-le aminte elevilor despre cei trei prieteni – Elena, Paul ºi Maria – prezenþi în textul Istoria
unei conversaþii (I, II), puneþi câteva întrebãri asupra celor douã texte ºi treceþi la lectura
fragmentului de jurnal.
– Formele verbale subliniate au rolul de a introduce formele verbului la timpul perfect, la cele douã
moduri verbale. Continuaþi cu exerciþiile de la Discutarea textului ºi introduceþi noþiunea de jurnal
personal, insistând asupra nevoii umane de a se confesa ºi de a se autoanaliza. Puteþi sã le vorbiþi
ºi despre funcþia catharticã/terapeuticã a scrisului, citindu-le un fragment din jurnalul unui

scriitor/personalitãþi din lumea
contemporanã. Nu pierdeþi
ocazia sã reveniþi la tipologia
textelor: ficþional/nonficþional.
– Reveniþi la formele verbale
subliniate ºi aprofundaþi-le prin
exerciþiile 6 ºi 7. Este
recomandabil sã aveþi pregãtite
ºi alte exemple ºi sã le folosiþi,
dacã situaþia concretã din clasã
o impune.
– Legãtura dintre timpurile
modului conjunctiv ºi
condiþional-optativ ºi luarea
unei decizii poate fi realizatã
prin referire la textul din
jurnalul personajului ºi la
faptul cã oamenii sunt mereu
puºi în situaþia de a lua decizii.
Sensibilizarea elevilor asupra
modului în care se ia o decizie
este importantã pentru a evita
regretele ºi alegerile greºite.
– Pentru a introduce activitatea
despre luarea deciziei reveniþi
la contextul jurnalului citat ºi
realizaþi legãtura cu viaþa
personalã. Pentru a sesiza
procesul luãrii unei decizii,
solicitaþi-le elevilor sã gãseascã
soluþii pe care sã le analizeze în
termeni de consecinþe pozitive
ºi negative. Luarea deciziei
trebuie transferatã în
responsabilitatea personalã, de
aceea ar fi indicat sã cereþi ca
elevii sã opteze pentru decizii
diferite ºi sã-ºi argumenteze
opþiunea.
– Discutarea maximelor are rolul de a-i determina pe elevi sã reflecteze asupra firescului, necesitãþii,
importanþei ºi responsabilitãþii de a lua o decizie. E indicat sã folosiþi un ton optimist ºi nu unul
grav care sã insufle teamã.
– Încurajaþi elevii sã îºi deschidã un jurnal ºi, dacã timpul vã permite, solicitaþi-le sã scrie prima
consemnare pentru jurnal chiar în clasã.
– Puteþi aduce jurnale ale unor scriitori, din care sã citiþi, în 10-15 minute, fragmente reprezentative,
selectate în prealabil. Aþi putea selecta fragmente din jurnalele scriitorilor Mircea Eliade, Titu
Maiorescu etc.
Opinii asupra modului în care sunt îmbinate

Jurnalul didactic
activitãþile individuale cu cele în perechi ºi în grup

Întâmplare ºi destin 7
acestora
nonliterare
sau ascultate
Conþinuturi vizate: textul epic în

prozã, schiþa, indici
spaþio-temporali,
personaje, acþiune, narator;
Conþinuturi activate: etapele

acþiunii, ideile principale;
Materiale necesare: I.L. Caragiale,

Cum devine cineva revoluþionar ºi
om politic;

– Orientare: eseul de cinci
minute, discuþia în perechi;
– Achiziþii: lectura, lectura
predictivã, jurnalul dublu de
lecturã, conversaþia, exerciþiul,
activitate în patru grupe;
individualã (opþional,
concurs de reclame),
documentare/informare, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Chiar titlul lecþiei poate constitui un bun prilej pentru eseul de cinci minute prin care elevii sunt
solicitaþi sã povesteascã o întâmplare care le-a marcat viaþa. Este recomandabil sã le amintiþi
elevilor cã trebuie sã scrie neîntrerupt, fãrã a acorda atenþie exprimãrii. Discuþia în perechi este o
formã prin care se contribuie la cunoaºterea interpersonalã.
– Discutarea proverbului Nu aduce anul ce aduce ceasul se poate face prin brainstorming frontal,
realizând un câmp lexical al hazardului: (ex.: noroc, ºansã, ghinion, oportunitate, coincidenþã,
transformare/schimbare, destin). Puteþi încheia prin a le cere elevilor sã construiascã un enunþ cu
douã - trei dintre aceste cuvinte: (ex.: Concursul a fost o oportunitate care mi-a oferit ºansa
transformãrii destinului).

Achiziþii
– Pentru lectura textului este
absolut necesar ca
dumneavoastrã sã aveþi textul
integral al schiþei. Datoritã
lungimii ei, nu a putut fi
reprodusã decât fragmentar. Am
eliminat un episod cvasi-
independent, relatarea lui Niþã
despre modul în care a ajuns în
vâltoarea revoluþiei. Astfel,
puteþi sã folosiþi lectura
predictivã, lãsând elevii sã-ºi
imagineze posibile scenarii
epice ºi sã oferiþi relatarea lui
Niþã ca pe o verificare a
predicþiilor. Jurnalul dublu de
lecturã este o modalitate de
relaþionare a textului cu
experienþa de viaþã a elevilor.
Comprehensiunea textului o
puteþi realiza prin organizarea
clasei de elevi în patru sau
cinci grupe, care sã rezolve
sarcinile din tabel de la III.1. În
cazul în care optaþi pentru
patru grupe, grupaþi coloana 1
ºi 2 la o singurã grupã, celelalte
trei grupe având doar o singurã
cerinþã.
– Nu ar trebui sã neglijaþi
succesiunea etapelor acþiunii,
deoarece deznodãmântul este
plasat la început, chiar sugerat
de titlu, ºi, în ciuda acestui
fapt, curiozitatea cititorului nu
este diminuatã.
– Temele alese, meseria proprie ºi Revoluþia din 1989, constituie forme de relaþionare cu interesele
proprii ale elevilor, dar ºi cu dimensiunea socialã. Puteþi transforma ex.1 ºi 2 de la Poþi rezolva
singur într-un concurs de reclame pentru meseriile alese.
Opinii asupra utilitãþii informaþiilor

Jurnalul didactic

Povestea unui destin 8

acestora
nonliterare
sau ascultate
Conþinuturi vizate: oferte de

serviciu, biografia, autobiografia,
numeralul (feluri);
Conþinuturi activate: reclama,

pãrþile de vorbire flexibile;
Materiale necesare: oferte de

serviciu, biografia unei
personalitãþi culturale,
L. Blaga, Biografie;

– Orientare: lectura, rãspunsul la
oferta de serviciu, reclama unei
meserii, activitate în patru
grupe;
individualã, autobiografia,
textul în versuri.
Parcursul didactic
Orientare
– Scopul lecturii ofertei de colaborare este de a sensibiliza elevii asupra nevoii de a-ºi cunoaºte bine
datele personale necesare pentru un rãspuns la o ofertã de locuri de muncã. De asemenea, este
recomandabil ca meseriile pentru care au optat elevii sã fie bine cunoscute, cu avantajele ºi
dezavantajele lor. Realizarea reclamei unei meserii trebuie fãcutã cu scopul de a dovedi opþiunea
personalã ºi puterea de convingere.
Achiziþii
– Lectura biografiei fondatorului radiofoniei este un bun prilej pentru a afla informaþii despre
personalitãþi al cãror nume este legat de aspecte importante din realitatea cotidianã. Puteþi alege ºi
altã personalitate a cãrei biografie o consideraþi semnificativã pentru profilul grupului de elevi.
Dacã aveþi la dispoziþie computere cu acces la internet, puteþi solicita elevilor sã citeascã ºi sã
noteze date semnificative din biografiile scriitorilor la adresa www.agonia.ro
– Insistaþi asupra diferenþei dintre termenii biografie ºi bibliografie.

– Exerciþiile dedicate numeralului
îºi gãsesc justificarea în mãsura
în care aceastã parte de vorbire
este folositã în exprimarea
datelor referitoare la
(auto)biografie. În acest sens,
importante sunt numeralul
cardinal ºi ordinal. Tabelul de la
punctul IV poate fi completat ºi
cu numeralul fracþionar.
Asiguraþi-vã cã elevii scriu corect
numeralele cardinale compuse,
dar ºi numerale ordinale cu cifre
romane. Dupã rezolvarea
exerciþiilor 1,2,3, puteþi oferi, în
funcþie de timpul disponibil, ºi
alte tipuri de exerciþii.
– Textul poetic Biografie trebuie
exploatat pentru sensibilizarea
asupra sensului existenþei ºi a
destinului personal, dar ºi
asupra diferenþei dintre textul
nonliterar ºi cel nonliterar.
– Puteþi folosi întrebarea din
lecþia introductivã din Ghidul
elevului: cine sunt eu?,
autobiografia fiind un posibil
rãspuns. Pentru a exersa sensul
figurat al cuvintelor, puteþi cere
crearea unei poezii tip cvintet
despre destin. Structura
cvintetului pote fi:
– Versul întâi: un substantiv
– Versul al doilea; douã
adjective
– Versul al treilea: trei verbe
– Versul al patrulea: o
comparaþie
– Versul al cincilea: o
expresie sinteticã
Opinii asupra integrãrii conþinuturilor

Jurnalul didactic
din Ghidul elevului

Test de evaluare III

Citeºte urmãtorul text:
[…] Nu poþi fi fericit ani întregi sau zile-ntregi. nu prea creativã, obiecte (recomandate la
Nici mãcar câteva ore-n ºir. […] televizor) cu care-þi umpli orice spaþiu liber...
Într-un fel, viaþa ta a avut sens dacã, în ºirul Oamenii au uitat cu totul cã li s-a fãcut un dar
nesfârºit de momente banale, cenuºii, triste, copleºitor: cel de a exista în minunea lumii, de a
ruºinoase, ticãloase, mizerabile, plicticoase din fi vii, de a fi conºtienþi de sine. Ei nu-ºi mai pun
care orice viaþã este compusã, s-a aprins, totuºi, întrebãri ca: de fapt, cine sunt eu? Ce rost am pe
de câteva ori sau doar o singurã datã, scânteia lumea asta? Oare mi s-a dat minunea cã pot
cutremurãtoare a fericirii. [...] Fericirea pe care vedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sau
oamenii o cautã îndeobºte n-are nimic de-a face sã fac reclame? Oare n-am sã mor fãrã sã fi fãcut
cu experienþele extatice. Dimpotrivã, e vorba de nimic pe lumea asta?
faimoasa „aurea mediocritas” a antichitãþii, de Condamnarea acestui gen de fericire este totuºi
cultivarea grãdinii proprii, de tihna ºi pacea unei în bunã parte nedreaptã, dupã pãrerea mea, ca
vieþi înþelepte, potrivite omului, lipsite de întreaga condamnare a modului de viaþã
zbucium ºi de excese. În acest sens filozofii occidental, cãci înseamnã, de fapt, o reacþie
invidiau viaþa simplã ºi mulþumitã a pãstorilor, „elitistã” în faþa unei fericiri „populare”. Eu cred
împlinirea celor ce n-au ambiþii mari, ci se cã avem nevoie de ambele feluri de fericire, cã
mulþumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacã fiecare-n parte este sãracã ºi extremã în lipsa
fericirea orgasmicã despre care am vorbit celeilalte. Cred, de altfel, cã sunt foarte rari atât
la-nceput ar putea fi numitã transcendentã, avem poeþii puri ºi extatici cât ºi consumiºtii complet
în schimb de-a face aici cu o fericire terestrã, imbecilizaþi de bere ºi televiziune. Suntem cu
imanentã. În lumea consumistã ºi globalizatã toþii, de fapt, o combinaþie între cele douã cazuri,
actualã, pare cã nu mai cunoaºtem alt sens al ºi idealul uman ar putea sã fie, în consecinþã, o
fericirii decât acesta din urmã: mediocru, utilitar, viaþã împlinitã ºi decentã material strãbãtutã din
lipsit de orice speranþã care depãºeºte când în când de fulguraþiile nebuneºti ale marii
standardele materialiste: o casã confortabilã, un ºi adevãratei fericiri.
loc de muncã bãnos, o vacanþã în Caraibe (sau
mãcar la Sinaia...), o familie asiguratã financiar. (Mircea Cãrtãrescu, Douã feluri de fericire,
O dragoste cãlduþã (nu te mai osteneºti sã-þi dai din volumul De ce iubim femeile).
seama mãcar dacã-þi iubeºti partenerul), o muncã
Scrie rãspunsuri la urmãtoarele cerinþe:

1. [1p] Transcrie douã grupuri de cuvinte/sintagme prin care sunt numite cele „douã feluri de
fericire“.
2. [1p] Cum este descris sensul fericirii într-o lume consumistã ºi globalizatã?
3. [1p] Enumerã întrebãrile pe care omul uitã sã ºi le punã, dominat fiind de „fericirea popularã“?
4. [2p] Alege una dintre întrebãrile enumerate de autor ºi scrie un rãspuns, în 15-20 rânduri.
5. [2p] Rezumã un film/povestea vieþii unui personaj/a unei persoane cunoscute, ilustrând modul în
care este trãitã fericirea.
6. [1p] Precizeazã modul ºi timpul verbelor din fragmentul: Ce rost am pe lumea asta? Oare mi s-a
dat minunea cã pot vedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sau sã fac reclame? Oare n-am
sã mor fãrã sã fi fãcut nimic pe lumea asta?
7. [1p] Scrie un text, de 5-6 enunþuri în care sã prezinþi idealul tãu de fericire folosind verbe la
modul condiþional-optativ ºi conjunctiv.

CÂNTECUL SENTIMENTELOR
Poezia ºi muzica 1
acestora
nonliterare
sau ascultate
Conþinuturi vizate: textul liric,

strofã, vers, ritm, rimã, mãsurã;
Conþinuturi activate: elemente de

foneticã: silaba, despãrþirea în
silabe;
Materiale necesare: poezia Lacul

de Mihai Eminescu, caseta audio
cu formaþia Holograf, melodia
Inima mea nu e întreagã dacã nu
eºti tu, volume de poezii/fiºe cu
citate care sã ilustreze tipuri de
strofe, rimã; câteva volume din
poeziile lui Mihai Eminescu,
casetofon/CD player;

– Orientare: eseul de cinci
minute, scrierea imaginativã în
versuri, brainstormingul,
activitate individualã ºi în douã
grupe;
– Achiziþii: lectura, audiþia, exerciþiul, activitate individualã/în perechi;
– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, lectura suplimentarã, textul în versuri, casetã sau CD cu
muzicã instrumentalã.
Parcursul didactic
Orientare
– Deoarece este prima lecþie din aceastã unitate, secvenþa introductivã trebuie sã valorifice ºi pagina
introductivã din Ghidul elevului. Întrebãrile notate pe aceastã paginã vizeazã, aºa cum aþi observat,
latura personalã ºi de autocunoaºtere, care se constituie într-un fir roºu al întregului ghid.
Accentul cade pe sentimente ºi pe exprimarea acestora, subliniind deosebirea dintre textul epic ºi
cel liric care presupun moduri diferite de exprimare a sinelui, a gândurilor ºi a sentimentelor.
Întrebãrile de reflecþie vizeazã tocmai stabilirea intuitivã a unei legãturi între sentiment/stare
sufleteascã ºi muzicã pentru a pregãti receptarea poeziei ca o muzicã „a sentimentelor“.
– Dupã parcurgerea paginii de introducere în unitatea tematicã, folosiþi, pentru intrarea propriu-zisã în
lecþie, imaginea cu o mascã râde, o mascã plânge, pentru a crea un moment de evocare a
sentimentului de fericire sau de tristeþe. Nu uitaþi cã testul de evaluare de la unitatea III are ca temã

tocmai problema fericirii, de
aceea le puteþi cere elevilor sã
scrie un scurt text în care sã
descrie fericirea/tristeþea. Lãsaþi
elevilor libertatea sã reprezinte
prin desen aceste stãri. Este
recomandabil ca aceºtia sã
citescã ºi sã discutaþi produsele
lor. Organizarea celor patru
grupe o puteþi face chiar de la
începutul orei sau imediat dupã
momentul de scriere individualã
ºi puteþi da ca sarcinã de lucru
exerciþiile 2,3,4. Afiºaþi textele
create de cele douã grupe.
Asocierea versurilor create de ei
cu versuri preluate din diferite
melodii ºi comentarea maximei
lui V. Hugo ar trebui sã
sensibilizeze elevii asupra
perspectivelor diferite asupra
iubirii: fericire, suferinþã,
nostalgie, ideal, pasiune, tristeþe.
Achiziþii
– Am optat pentru prezentarea în
paralel a unui text poetic si a
unor versuri ale unui cântec cu
scopul de a evidenþia legãtura
dintre muzicã ºi poezie. Puteþi
opta pentru audiþia melodiei ºi
sã treceþi la lectura poeziei abia
dupã aceea. Dupã audiþia sau
doar citirea versurilor
cântecului Inima mea nu e
întreaga daca nu eºti tu ºi
citirea poeziei Lacul de
Mihai Eminescu, completaþi
tabelul prin notarea elementelor
comune muzicii ºi poeziei:
ritmul, rima, versul.
– Vã sugerãm sã parcurgeþi comprehensiunea textului liric utilizând metoda paºilor în lecturã ºi în
activitate pe text. Astfel, în aceastã orã, concentraþi-vã asupra elementelor de prozodie care conferã
textului muzicalitate, apropiind-o de muzicã (valorificaþi sensul etimologic al cuvântului liric.
– Este recomndabil sã oferiþi elevilor ºi alte exemple de strofe/poezii în care sã exemplificaþi ritmul,
rima, mãsura, tipul de strofã.
– Lectura altor poezii de Mihai Eminescu poate fi fãcutã în clasã, oferind elevilor câteva volume de
poezii, lãsându-le libertatea de a alege textul pe care doresc sã îl citeascã. Este important ca lectura
poeziei sã fie o „lecturã de plãcere“, fãrã a insista asupra altor elemente de comprehensiune a
textului decât emoþia lecturii inocente, libere. Atmosfera este însã un factor care poate contribui la
apropierea de poezie, de aceea puteþi pune ºi un fond muzical adecvat.
– Încurajaþi elevii sã-ºi exprime sentimentele în versuri ºi sã valorifice textele muzicale cunoscute.
Opinii asupra utilitãþii paginii introductive

Jurnalul didactic
din Ghidul elevului

Farmecul poeziei 2
acestora
nonliterare
ºi scrise
Conþinuturi vizate: textul liric,

figuri de stil, imagini artistice,
sensul figurat, eul poetic, planurile
de structurare a discursului liric,
adjectivul, adverbul;
Conþinuturi activate:
personificarea, pãrþile de vorbire
flexibile ºi neflexibile;
Materiale necesare: poezia Lacul

de Mihai Eminescu, fiºe cu
exemple de figuri de stil ºi imagini
artistice;

– Orientare: activitate în perechi,
exerciþiul, conversaþia;
individualã/în perechi,
declaraþia de dragoste, scrierea
despre textul liric.
Parcursul didactic
Orientare
– Deschiderea lecþiei o puteþi face prin rezolvarea ex. 1, 2, 3 de la secvenþa Orientare, urmãrind
evidenþierea sensului figurat al cuvintelor ºi a modului în care se construiesc epitetul, comparaþia
ºi personificarea. Nu uitaþi cã elevii cunosc personificarea de la lecþia despre fabulã, dar acum
accentul cade pe atribuirea de însuºiri umane aspectelelor naturii.
– Completarea tabelului de la exerciþiul 4 este importantã deoarece cuprinde atât definirea, cât ºi
aplicarea figurilor de stil. E recomandabil sã aveþi pregãtite ºi alte exemple de figuri de stil pe care
sã le folosiþi pentru recunoaºtere sau sã le cereþi elevilor sã creeze figuri de stil, dupã modelul:
Soarele --------------------(personificare)……..pãmântul ca ------------------(comparaþie)…………… (epitet);

Soarele îmbrãþiºeazã pãmântul ca un clopot de foc.

Achiziþii
– Intitulatã Laborator de creaþie
poeticã, aceastã secvenþã a
lecþiei continuã paºii necesari
în comprehensiunea ºi în
interpretarea textului liric.
Organizarea elevilor în patru
grupe asigurã o economie de
timp importantã pentru cã se
parcurg în paralel toþi paºii pe
care îi regãsiþi sub formã de
întrebãri. Activitatea elevilor
din fiecare grupã este orientatã
la rubrica ce caut în text?,
urmatã de aplicare ºi ilustrare
pe textul poeziei Lacul. Rolul
dumneavoastrã constã în
monitorizarea activitãþii
elevilor (aprox. 10 minute),
urmatã de raportarea fiecãrei
grupe ºi de sintetizarea ideilor
pentru fiecare dintre cei patru
paºi. Asiguraþi-vã cã elevii au
înþeles semnificaþiile
elementelor extrase din textul
poeziei prin întrebãrile de la
ex.3. Puteþi sã le cereþi sã scrie
un scurt text în care sã
valorifice ideile notate ºi
discutate referitoare la un
anumit aspect: sentimentele ºi
ipostazele eului liric/imagini
vizuale, auditive/planuri de
organizare a discursului liric.
– Abordarea adjectivului ºi
adverbului are rolul de a
evidenþia rolul acestor pãrþi de
vorbire în realizarea epitetului,
dar ºi comportamentul
morfologic. Pentru diferenþierea
lor, este foarte important sã
insistaþi asupra termenului regent (substantiv, respectiv verb). În general, recunoaºterea lor nu
ridicã probleme, de aceea insistaþi mai mult asupra greºelilor frecvente în utilizarea acestor pãrþi
de vorbire. Puteþi oferi ºi alte exemple, mai cu seamã legate de scrierea adjectivelor la plural, în
funcþie de locul faþã de substantiv: ex. aceºti ochi negri/negrii ochi; pantofi argintii/argintiii
pantofi.
– Dacã observaþi cã elevii folosesc mai greu sensul figurat al cuvintelor puteþi transfera exerciþiul 2
de la Poþi rezolva singur în activitate în perechi sau grupe. Pentru exerciþiul 3, oferiþi un plan (cei
cinci paºi) pe care sã-l urmeze în scrierea textului despre poezie. Solicitaþi citirea în faþa clasei în
ora urmãtoare a una-douã compuneri ºi realizaþi o evaluare transparentã a acestora. Aplicaþi un
chestionar de autoevaluare.
Sinteza feed-back-ului elevilor Jurnalul didactic

Cântecul ºi poezia 3
acestora
nonliterare
morfosintactic
Conþinuturi vizate: doina

popularã, pronumele personal;
Conþinuturi activate: textul liric,

figuri de stil, imagini artistice,
sensul figurat, eul poetic, planurile
de structurare a discursului liric,
adjectivul, adverbul;
Materiale necesare: CD-uri sau

casete cu doine/cântece popu-
lare/muzicã etno, poezia Doina
(varianta culeasã de V. Alecsandri),
Lucian Blaga, Spaþiul mioritic
(Trilogia culturii), fiºe cu exerciþii
pentru pronumele personal;

– Orientare: activitate în perechi,
prelegerea, activitate în perechi;
– Transfer ºi aplicare: activitate individualã/în perechi, brainstormingul, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Aþi putea începe prin audiþia unor cântece/doine populare; reluarea legãturii dintre muzicã ºi
poezie ar face mai evidente trãsãturile doinei ca specie a literaturii populare. Puteþi, de asemenea,
sã notaþi prin brainstorming trãsãturile literaturii populare, mai ales cã elevii au studiat deja
balada popularã. Puteþi extinde acest moment introductiv printr-o discuþie asupra emisiunilor de
folclor, a muzicii populare ºi etno (o valorificare contemporanã a cântecului popular).
Achiziþii
– Dupã lectura textului, ar fi indicat ca exerciþiile 1–5 de la Discutarea textului sã fie rezolvate prin
discuþie cu întreaga clasã ºi sã orientaþi procesul de relecturã.
– Puteþi opta pentru activitatea în perechi pentru exerciþiile de comprehensiune ºi interpretare a
textului, dar nu înainte de a prezenta într-o scurtã prelegere definiþia doinei ºi citatul extras din

opera filosoficã a lui Lucian
Blaga despre doinã ºi dor.
Exerciþiul 3 poate fi rezolvat în
clasã sau transferat ca lucrare
de portofoliu.
– Aºa cum aþi observat, pãrþile de
vorbire au fost introduse în
lecþiile în care rolul lor era
evident pentru modul de
organizarea a discursului. Am
optat pentru pronume la
aceastã lecþie, cu scopul de a
sublinia prezenþa ºi subiectivi-
tatea eului liric. De aceea,
începeþi prin identificarea
formelor pronumelui personal
în textul poetic ºi abia apoi
treceþi la formele accentuate în
cele cinci cazuri. Nu am dat
denumirile cazurilor, ci am
insistat pe întrebãrile prin care
se obþin formele specifice. În
funcþie de nivelul grupului,
puteþi opta pentru precizarea
denumirii cazurilor. Observaþi
însã tabelul de la punctul IV,
exerciþiul 2, unde nu apare
vocativul. Introduceþi-l prin
substituirea substantivelor în
vocativ (cunoscut de elevi încã
de la prima lecþie).
– Exerciþiul de la Poþi rezolva
singur are rolul tocmai de a
aprofunda scrierea corectã a
formelor neaccentuate ale
pronumelui personal, în
acuzativ ºi dativ.
– Pentru redactarea eseului
despre importanþa cântecului în
viaþa oamenilor puteþi sã realizaþi un brainstorming de grup pe aceastã temã ºi sã oferiþi câteva
repere, precum:
• ipostaze ale existenþei umane asociate cântecului: somnul (cântecul de leagãn), jocul (cântece care
însoþesc unele jocuri: ex. Podul de piatrã), dansul, cãsãtoria, munca (seceriº), tradiþii ºi obiceiuri
(de Anul Nou, Crãciun), sãrbãtori naþionale (Unirea, ziua naþionalã), artã, divertisment (varietatea
de genuri muzicale), moarte (bocete) etc.
• importanþa cântecului în viaþa socialã contemporanã (ilustrarea cu exemple de manifestãri sociale
care sunt însoþite de cântec: zile festive ale unor companii comerciale, campanii electorale,
petrecerea timpului liber în cluburi, discoteci, campanii publicitare la radio ºi TV.
• instituþii care promoveazã educaþia muzicalã: ºcoala publicã, ºcoli de muzicã, academii, etc.
• forme ale manifestãrii vocaþiei/talentului muzical: concerte, festivaluri, spectacole, casete audio,
CD, emisiuni de radio ºi de televiziune etc.
Opinii asupra tipurilor de exerciþii prezente

Jurnalul didactic
în Ghidul elevului

Poezia naturii 4
acestora
nonliterare
morfosintactic
Conþinuturi vizate: pastelul,

articolul de ziar, descrierea
obiectivã ºi subiectivã;
Conþinuturi activate: textul liric,

textul nonliterar, figuri de stil,
imagini artistice, sensul figurat, eul
poetic, planurile de structurare a
discursului liric;
Materiale necesare: Vasile

Alecsandri, Pasteluri (Malul
Siretului), imagini cu peisaje,
articole pe teme ecologice,
descrierea geograficã a unui râu;

– Orientare: activitate
individualã, eseul de cinci minute, conversaþia;
– Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate individualã/în perechi;
– Transfer ºi aplicare: lectura, masa rotundã, activitate în douã grupe, reclama, descrierea subiectivã
ºi obiectivã.
Parcursul didactic
Orientare
– Dacã optaþi pentru varianta prezentatã în Ghidul elevului, provocaþi activarea imaginii locului
preferat printr-un exerciþiu în care elevii sunt „transportaþi“ în locul respectiv prin intermediul
imaginaþiei: cereþi-le sã închidã ochii ºi sã cãlãtoreascã imaginar spre locul preferat ºi sã-ºi
imagineze ceea ce dumneavoastrã le sugeraþi prin întrebãri: unde vã aflaþi?, în ce moment al zilei?,
ce vedeþi în faþã, în dreapta, stânga, în depãrtare?, ce este în spate?, ce auziþi?, ce mirosuri simþiþi?,
ce culori vedeþi?, ce se miºcã?, ce este static?, ce senzaþii aveþi?, cum vã simþiþi? etc. Dupã
încheierea acestui exerciþiu, elevii vor descrie, în 5 minute, peisajul „vãzut” în imaginaþie. Citiþi
câteve descrieri ºi notaþi pe tablã elementele descrise, tipuri de imagini, figuri de stil,
sentimente/stãri, pregãtind astfel lectura pastelului Malul Siretului.

Achiziþii
– Exerciþiul 1 de la Discutarea
textului poate fi transformat în
jurnal dublu de lecturã. Dupã
ce prezentaþi trãsãturile
pastelului, în funcþie de nivelul
grupului, puteþi organiza elevii
pentru rezolvarea cerinþelor de
la III. 1-9, fie individual, fie în
perechi, în funcþie de
independenþa acestora în lucrul
cu textul. În cazul în care
observaþi cã elevii nu au
suficientã autonomie în
comprehensiunea textului,
puteþi aplica strategia în cinci
paºi, explicatã la lecþiile 1 ºi 2.
– Pentru relaþionarea temei
naturii cu probleme din
realitatea concretã am ales un
articol despre poluare cu scopul
de a sensibiliza elevii asupra
responsabilitãþii oamenilor
pentru protecþia naturii.
Organizaþi masa rotundã asupra
unor aspecte concrete din
mediul/zona localã. Reclama ºi
scrisoarea pot fi realizate paralel
prin organizarea elevilor în
douã grupe.
– Pentru realizarea descrierii
obiective ºi subiective despre
râu, scrieþi pe tablã reperele pe
care trebuie sã le aibã în
vedere:
• elementele descrise: mal,
adâncime, lungime, zona
geograficã strãbãtutã,
faunã, vegetaþie;
• unghiul din care sunt descrise elementele componente: imagine panoramicã, focalizatã;
• scopul descrierii: informativ, comunicarea unei impresii;
• folosirea limbajului adecvat tipului de descriere: monosemantic, figurat.
– Pentru a sesiza diferenþa dintre stilul literar specific descrierii subiective ºi cel ºtiinþific, specific
descrierii obiective, puteþi oferi un exemplu de descriere a unui element component al imaginii
râului, de exemplu malul:
descriere obiectivã descriere subiectivã

Malurile sunt înalte, consolidate prin ziduri Malurile sunt ca niºte uriaºi ce stãvilesc cu greu
construite din piatra tãiatã din stîncile abrupte. furia apelor furioase ce clocotesc printre
stâncile semeþe ºi îndârjite.

Jurnalul didactic
din ghidul profesorului

Test de evaluare IV
Test de evaluare unitatea IV
Citeºte urmãtorul text:

Tresãrind scânteie lacul
ªi se leagãnã sub soare;
Eu, privindu-l din pãdure,
Las aleanul sã mã fure
ªi ascult de la rãcoare
Pitpalacul.
Din izvoare ºi din gârle
Apa sune somnoroasã;
Unde soarele pãtrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea în valuri sperioase
Se azvârle.
Cucul cântã, mierle, presuri –
Cine ºtie sã le-asculte?
Ale pãsãrilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
ªi vorbesc cu-atât de multe
Înþelesuri…
(Mihai Eminescu, Freamãt de codru)
Redacteazã rãspunsuri la fiecare dintre urmãtoarele cerinþe:

1. [1p] Selecteazã o structurã care conþine un epitet: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. [1p] Transcrie versurile care evidenþiazã prezenþa eului liric:
.................................................................................
.................................................................................
3. [1p] Selecteazã cuvântul care exprimã în mod explicit sentimentul sugerat de aceste versuri:
.................................................................................
4. [1p] Transcrie un vers care conþine referire la locul unde se aflã eul liric: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. [1p] Numeºte douã caracteristici care pot argumenta încadrarea textului în specia pastel.
.................................................................................
.................................................................................
6. [1p] Construieºte un enunþ în care cuvântul unde sã aibã altã valoare decât cea prezentã în text:
.....................................................................................
7. [1p] Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã:
.................................................................................
8. [1p] Realizeazã, în 2 rânduri, o descriere obiectivã a unui copac:
.................................................................................
.................................................................................
9. [1p] Scrie un text de 5 rânduri în care sã îþi exprimi pãrerea asupra modului în care s-ar putea
îmbunãtãþi protecþia pãdurilor:
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................

LUMI FANTASTICE
Între realitate ºi fantezie 1

acestora
ºi procedeele de expresivitat
nonliterare
morfosintactic
legenda;
Conþinuturi activate: textul epic în

versuri, câmpul lexical, structura
textului epic, rezumatul,
descrierea obiectivã;
Materiale necesare: Gheorghe

Tomozei, Legenda daliei, imagini
cu personalitãþi contemporane
considerate legende vii (Madonna,
Hagi, P .Coelho);

– Orientare: activitate în patru
grupe, descrierea obiectivã,
cvintetul, conversaþia;
– Achiziþii: lectura, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate individualã/în perechi;
– Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, documentarea, activitate individualã/perechi.
Parcursul didactic
Orientare
– Valorificaþi pagina introductivã a unitãþii Lumi fantastice cu scopul de a configura semnificaþia
noþiunilor de real ºi fantastic. Asiguraþi-vã cã sunt identificate principalele trãsãturi ale
fantasticului: mister, inexplicabil, depãºirea limitelor spaþio-temporale, încãlcarea ordinii
cunoscute.
– Pentru a face legãtura cu aceastã lecþie puteþi începe printr-o discuþie în care sã valorificaþi
cunoºtinþele elevilor referitoare la explicaþiile imaginare/fantastice date unor aspecte din lumea
realã: munþi, astre, locuri, plante etc.
– Aduceþi o imagine cu o dalie (floarea) ºi exersaþi crearea cvintetului. Folosit atât în etapa de
orientare, cât ºi în cea de transfer ºi aplicare, cvintetul este o poezie didacticã, realizatã dupã
urmãtoarea structurã:

• Versul 1: un substantiv
• Versul al doilea:
douã adjective
• Versul al treilea: trei
verbe
• Versul al patrulea:
o comparaþie
• Versul al cincilea:
o expresie sinteticã
Achiziþii
– Lectura textului trebuie sã fie
urmatã de o discuþie pe baza
întrebãrilor 1- 4 de la
Discutarea textului pentru a
introduce informaþiile
referitoare la legendã. Este
important sã insistaþi asupra
faptului cã prin aceastã legendã
se oferã o explicaþie fantasticã
aspectului florii (cu multe
petale, umflatã, ca o rochie de
mireasã), dar ºi faptului cã e o
floare târzie, de toamnã, ca o
fatã nemãritatã, tristã cã nu îºi
gãseºte mirele.
– Deoarece elevii au exersat pe
baza mai multor texte procesul
de comprehensiune, ar fi
indicat ca exerciþiile de la
punctele III, IV ºi V sã fie
rezolvate individual. Asiguraþi
însã (auto)evaluarea elevilor
prin discutarea rãspunsurilor la
fiecare punct.
– Valorificaþi cunoºtinþele elevilor
pentru a da ºi alte exemple de
legende, sau oferiþi dumneavoastã alte exemple. Este indicat sã valorificaþi legendele locului, dacã
ele existã.
– Faceþi trecerea înspre legendele contemporane ºi rolul mass-media în configurarea acestor legende.
Le puteþi lãsa libertate elevilor sã aleagã ºi alte „legende vii”. Încurajaþi documentarea din surse
diverse pentru a demonstra modul în care se nasc aceste legende.
– Puteþi indica titlurile unor legende populare sau culte care sã fie citite ca lecturã suplimentarã.
Pentru fiºa de lecturã, puteþi solicita formularea ideilor principale sau redactarea rezumatului.
Opinii asupra structurãrii tematice

Jurnalul didactic
din aceastã unitate

LUMI FANTASTICE
De la realitate la fantastic 2
acestora
ºi procedeele de expresivitat
nonliterare
morfosintactic
basmul popular;

prozã, structura textului epic,
rezumatul;
Materiale necesare: Prâslea cel

voinic ºi merele de aur;

– Orientare: activitate în patru
grupe, exerciþiul, conversaþia;
conversaþia, prelegerea,
activitate în perechi;
– Transfer ºi aplicare: lectura
suplimentarã, activitate
individualã, dezbaterea.
Parcursul didactic
Orientare
– Cele trei întrebãri de la Pentru început pot constitui sarcini de lucru pentru cele patru grupe având
rolul de a reactualiza cunoºtinþele elevilor despre fantastic (discutate ºi la introducerea paginii de
prezentare a unitãþii tematice) ºi despre basm. Valorificaþi sarcinile diferite pentru fiecare grupã de
la exerciþiul 3 pentru a obþine trãsãturile basmului în ceea ce priveºte formulele iniþiale ºi finale,
personaje pozitive ºi negative, motivul probelor, deznodãmântul caracterizat prin triumful binelui
asupra rãului.
– Vorbiþi-le elevilor despre geneza ºi evoluþia basmului, explicând modul în care basmele populare
au ajuns sã fie transmise pe cale scrisã (rolul culegãtorilor de folclor), constituind sursã de
inspiraþie pentru autorii de basme culte.
– Datoritã dimensiunii mai ample a textului, am ales varianta prezentãrii secvenþiale a acestuia ºi
formularea de întrebãri care sã valorifice textul citat. Este recomandabil sã solicitaþi elevilor citirea
integralã a textului. Fragmentele reproduse pot fi exploatate pentru ilustrarea trãsãturilor specifice

basmului ºi pentru scrieri
imaginative: descrierea celuilat
tãrâm.
– Pentru rezolvarea exerciþiului 3
de la Foloseºte-þi cunoºtinþele,
activitate derulatã în perechi,
trebuie sã le oferiþi elevilor
exemplare multiplicate din
textul basmului pentru a fi
citite de unul dintre cei care
lucreazã în perechi, în timp ce
al doilea elev din cadrul
perechii scrie, pe bazã de
predicþie, planul simplu de idei
referitor la aventurile eroului
pe tãrâmul celãlat. Rolul celui
care citeºte este sã îi prezinte
colegului planul simplu de idei
pe baza textului citit. Cei doi
elevi vor confrunta planurile de
idei obþinute. Sintetizaþi
rezultatele activitãþii în perechi
cu scopul de a ilustra faptul cã
basmul este construit pe baza
unui schematism epic, prin
existenþa numãrului de probe ºi
a motivelor tipice.
– Pentru exerciþiul 5, oferiþi
explicaþia cã basmul continuã
cu încercãrile/probele la care
este supus eroul tocmai pentru
a demonstra cã rãul este specific
ºi lumii terestre ºi cã echilibrul
dreptãþii trebuie refãcut.
– Lectura integralã a basmului
poate fi transferatã ca sarcinã
de portofoliu concretizatã în
rezumatul întregului basm.
– Asemãnarea dintre schematismul basmelor ºi al telenovelelor poate fi valorificatã într-o dezbatere

pe aceastã temã, utilizând informaþiile elevilor despre basm ºi telenovelele vizionate la televizor.
Formulaþi premisa telenovelele „sunt niºte basme moderne“ ºi împãrþiþi clasa în douã grupe. O
grupã va gãsi argumente „pro” iar cealaltã argumente „contra”. Argumentele pot fi valorificate
pentru tema de portofoliu.

Jurnalul didactic

LUMI FANTASTICE
Între realitate ºi vis 3

acestora
ºi scrise
morfosintactic
Conþinuturi vizate: povestirea,

visul;

prozã, structura textului epic,
rezumatul;
Materiale necesare: Vasile

Voiculescu, Lupta cu îngerul, coli,
markere, carte despre semnificaþia
viselor;

– Orientare: activitate în
perechi/individualã, lectura,
articolul de dicþionar,
– Achiziþii: lectura SINELG, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate în perechi;
– Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, activitate individualã, dezbaterea, linia valoricã.
Parcursul didactic
Orientare
– Este recomandabil ca secvenþa introductivã sã sensibilizeze elevii asupra visului ca o stare ce
plaseazã somnul într-o dimensiunie care scapã logicii realului. Valorificaþi, în acest sens, chiar
titlul lecþiei. Oferiþi cât mai multe informaþii despre vis ºi despre credinþele referitoare la
descifrarea semnificaþiei visului pentru ca elevii sã aibã suficiente informaþii la care sã se raporteze
în lectura textului pentru aplicarea lecturii SINELG. Puteþi folosi ca sursã de informare Dicþionarul
de simboluri. Nu uitaþi sã diferenþiaþi sensurile la plural ale substantivului „vis“, conform DOOM
(2005). Deºi în DEX nu existã aceastã diferenþã, am inclus forma de plural (vise) conform normelor
actuale ºi am adãgat o precizare dupã explicarea sensului pentru forma „visuri“.

Achiziþii
– Lectura SINELG a textului
presupune o implicare activã a
cititorului prin raportare la
propriile informaþii referitoare
la tema respectivã. De aceea ar
fi recomandabil ca dupã citirea
titlului sã realizaþi un
brainstorming de grup ºi sã
notaþi ideile, opiniile elevilor
despre îngeri. Lãsaþi apoi timp
suficient pentru citirea textului,
solicitând notarea ideilor legate
de cele patru semne care
orienteazã lectura:
ü Confirmã ceea ce ºtiai
deja
– Contrazice sau diferã de
ceea ce ºtiai
+ Informaþia este nouã
? Informaþia este confuzã
sau ai vrea sã ºtii mai
multe despre un anumit
aspect
– Pentru aprofundare, solicitaþi
completarea jurnalului dublu de
lecturã ºi rãspunsul oral la
întrebãrile 2–7 de la Discutarea
textului. Pentru exerciþiul 8,
organizaþi elevii în grupe.
Delegaþi câte un elev din fiecare
grupã pentru „a culege idei“ de
la celelate grupe legate de ideile
notate cu cele 4 semne. Întors în
propria grupã, acesta va
împãrtãºi ideile colectate cu
scopul de a înþelege cât mai bine
mesajul textului. Fiecare grupã
va realiza un poster în care sã
sintetizeze/sã simbolizeze prin
imagini mesajul textului citit.
– Organizaþi elevii în douã grupe pentru a identifica argumente pro ºi contra afirmaþiei „visele nu au
nici o legãturã cu realitatea“.
– Dispuneþi cele douã grupe faþã în faþã ºi cereþi raportorului fiecãrei grupe sã prezinte argumentele;
elevii se vor miºca înspre partea opusã în funcþie de modul în care ºi-au modificat poziþia faþã de
argumentele ascultate. Este interesant de observat câþi dintre elevi ºi-au schimbat punctul de
vedere iniþial.
Opinii asupra metodelor ºi tipurilor de activitãþi

Jurnalul didactic
sugerate în Ghidul profesorului

LUMI FANTASTICE
Cine sunt eu?

Cine suntem noi? 4
acestora
ºi scrise
morfosintactic
Conþinuturi vizate: sacrul ºi

profanul, pãrþile de propoziþie;

prozã, pãrþile de propoziþie,
„copacul sintactic“;
Materiale necesare: Mircea Eliade,

Sacrul ºi profanul, coli, markere;

– Orientare: activitate
individualã, exerciþiul,
conversaþia;
– Achiziþii: lectura, diagrama
Venn, conversaþia, prelegerea,
activitate în douã grupe;
– Transfer ºi aplicare: activitate în patru grupe, dezbaterea, linia valoricã, eseul.
Parcursul didactic
Orientare
– Actualizarea ºi aprofundarea pãrþilor de propoziþie urmãreºte revenirea asupra elementului care
conferã fundament abc-ului comunicãrii, adicã a comunica despre sine; astfel elevul este
considerat „subiectul“ propriei comunicãri ºi pãrþile de propoziþie conduc spre o privire
retrospectivã asupra sinelui prin întrebãrile specifice. Solicitaþi completarea tabelelor de la
exerciþiile 2, 3, 4, 5, adãugând informaþii referitoare la pãrþile de propoziþie.
Achiziþii
– Scrierea reflexivã despre sine presupune nu numai utilizarea în text a pãrþilor de propoziþie, ci ºi o
revenire, aproape obsesivã, la întrebarea iniþialã din ghidul elevului: cine sunt eu?
– Lectura textului Sacrul ºi profanul poate pãrea la prima vedere dificilã, dar problema pe care o
dezbate este de actualitate ºi extrem de importantã pentru fiinþa umanã care încearcã sã-ºi
defineascã statutul ontologic. Insistaþi asupra unor cuvinte precum transcendenþã, laicizare, sacru

ºi profan. Elevii trebuie sã fie
obiºnuiþi sã citescã ºi texte care
dezbat anumite idei, precum
cel al lui Mircea Cãrtãrescu
despre fericire, scopul fiind
acela de a cunoaºte ºi puncte
de vedere originale, mai
profunde, asupra unor teme de
larg interes. Dacã nivelul
grupului o impune, reluaþi
lectura fragmentului ºi
accesibilizaþi ideile cuprinse în
fiecare paragraf. Treceþi apoi la
rezolvarea exerciþiilor 1–6 de la
Discutarea textului pentru a
realiza conexiunea cu
dimensiunea personalã.
– Activitatea în douã grupe
vizeazã sintetizarea ideilor ºi
informaþiilor despre fantastic ºi
real. Sintetizaþi ideile într-o
diagramã Venn: adicã douã
cercuri care se întrepãtrund; în
partea comunã a celor douã
cercuri poate fi notat: visul,
religia care sunt forme prin care
necunoscutul pãtrunde realul.
– Elevii pot fi grupaþi fie în douã,
fie în patru grupe. Dacã optaþi
pentru patru grupe, atunci e
posibil ca argumentele sã fie
mai diverse, dar depinde de
structura grupului de elevi.
Cele douã afirmaþii omul
secolului XXI este religios/omul
secolului XXI este areligios pot
fi ilustrate cu exemple din
realitatea concretã, mediul
social al elevilor. Este extrem
de important sã nu se dogmatizeze discuþia ºi sã nu permiteþi atitudini sectare. Puteþi încheia prin
raportarea grupelor ºi dispunerea elevilor pentru realizarea unei linii valorice. Eseul Cine sunt eu?
se doreºte a fi o revenire la prima piesã de portofoliu ºi pebtru completarea ei cu alte idei notate
pe parcursul anului pe aceastã temã.
– Aplicaþi un chestionar pentru a obþine un feed-back cu privire la activitatea din acest an la orele de
limba ºi literatura românã.
Opinii asupra utilitãþii Ghidului profesorului

Jurnalul didactic
în ÿactivitatea didacticã

LUMI FANTASTICE
Test de evaluare V
Citeºte cu atenþie textul:
În rai nici o minune plãcutã nu lipsea. Iar sufletele toate îi ies lui înainte,
Vãzduhul lin, rãcoare, a crini amirosea, Primindu-l cu zâmbire, cu gingaºe cuvinte,
Cãci albele potire în veci tot înflorite ªi-i zic: „În raiul nostru bine-ai sosit, copile!
Scoteau din a lor sânuri arome nesfârºite. Curând plecaºi din viaþã! Nu plângi a tale zile?”
Lumina era moale ºi-ndemnãtoare ºopþii. „Nu, cãci am dat o clipã de viaþã trecãtoare
Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopþii. Pe alta mai ferice ºi-n veci nepieritoare.”
Prin arbori cântau pãsãri, prin aer zburau îngeri, „ªi nu þi-e dor acuma de lumea pãmânteascã?”
ªi nu gãseau rãsunet în el a lumii plângeri; „Nu, cãci mai mult îmi place întinderea cereascã.”
Cãci scris era pe ceruri, pe frunze ºi pe unde: „Cum? Nu laºi nici o jale pe urma ta duioasã?”
„Nici umbra de durere aice nu pãtrunde”. „Ah! las o mamã scumpã, o mamã drãgãstoasã
Pe maluri verzi, frumoase, de râuri limpezite, ªi vecinic dupã dânsa voi plânge cu durere!”
Stau sufletele blânde, iubinde, fericite, Zicând, copilul plânge, lipsit de mângâiere,
Gustând în liniºtire cereascã veselie ªi lacrimile-i calde se schimbã-n lãcrimioare.
Ce-n fiecare clipã cuprinde-o vecinicie. De-atunci nu mai e lipsã în rai de nici o floare!
Dulce-adãpost de pace, grãdinã-ncântãtoare...
Avea orice minune, dar îi lipsea o floare. Legenda lãcrimioarei
ªi iatã cã soseºte un oaspe de pe lume, de Vasile Alecsandri
Un suflet alb ºi tânãr pe-un nor de dulci parfume;
Rãspunde la urmãtoarele cerinþe:

1. [1p] Transcrie câte un cuvânt care indicã spaþiul din lumea realã ºi lumea fantasticã:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; .......................................
2. [1p] Transcrie douã sintagme care descriu frumuseþea din „grãdina-ncântãtoare“:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; .......................................
3. [1p] Enumerã douã trãsãturi prin care raiul se deosebeºte de lumea pãmânteascã:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; .......................................
4. [1p] Selecteazã douã adjective care numesc douã trãsãturi ale copilului care vine în rai:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; .......................................
5. [1p] Subliniazã versul în care se dã explicaþia fantasticã a apariþiei lãcrimioarei:
6. [1p] În enunþul prin aer zburau îngeri, pãrþile de propoziþie sunt, în ordine:
a. Complement circumstanþial de loc, predicat verbal, subiect;
b. complement circumstanþial de loc, predicat nominal, subiect;
c. complement circumstanþial de loc, predicat verbal, complement direct.
7. [1p] Rezumã textul în 5 rânduri:
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
8. [2p] Scrie un text de 10 rânduri în care sã-þi exprimi pãrerea despre asemãnarea dintre lacrimi ºi
floarea numitã lãcrimioarã.
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................

Cuvânt de încheiere a
Pregãtirea evaluãrii finale
Lecþiile de recapitulare se constituie într-un prilej de sistematizare
a cunoºtinþelor ºi a deprinderilor dobândite pe parcursul acestui
an ºcolar în scopul aplicãrii lor în contexte noi. În acest sens este
recomandabil sã revedeþi însemnãrile dumneavoastrã din jurnalul
didactic în care aþi consemnat de-a lungul anului aspecte pozitive
ºi negative ale desfãºurãrii activitãþii la clasã ºi sã stabiliþi un plan
de acþiune. Vã recomandãm ca în stabilirea acestui plan sã aveþi în
vedere urmãtoarele:
– consultarea indexului de termeni din Ghidul elevului pentru a
vã asigura cã toate conþinuturile au fost predate ºi chestionarea
elevilor asupra acelor noþiuni care au fost insuficient
aprofundate;
– verificarea portofoliilor elevilor, cu scopul de a monitoriza
principalele deficienþe ºi recomandarea unui plan de
recuperare în orele de consiliere ºi prin studiul individual;
– alcãtuirea unor miniteste cu ortogramele puse în chenar în
Ghidul elevului;
– desfãºurarea unor lecþii de recapitulare, dacã este posibil,
în laboratorul de informaticã, pentru a avea acces la internet.
În acest sens puteþi accesa biblioteca virtualã de la urmãtoarele
adrese: http://ro.wikipedia.org; http://agonia.ro;
http://scriitori.liternet.ro pentru a selecta texte pe baza cãrora sã
formulaþi cerinþe utilizând tipuri de itemi care se regãsesc în
testele de autoevaluare ºi de evaluare; astfel puteþi economisi
timp ºi resurse materiale pentru multiplicarea materialelor;
– pentru evaluarea competenþei specifice 1.1. vã recomandãm sã
organizaþi o microsesiune de susþinere oralã a unor monologuri
pe baza temelor din portofoliu sau a altor teme propuse de
cãtre elevi sau alese de dumneavoastrã; puteþi acorda note pe
baza grilei de evaluare a unei comunicãri orale;
– încurajaþi elevii sã participe la testul final, sporindu-le
încrederea în propria reuºitã ºi dorinþa de a-ºi continua traseul
ºcolar în cadrul Programului „A doua ºansã”.
Ne exprimãm speranþa cã atât dumneavoastã, cât ºi elevii

consideraþi Programul „A doua ºansã” util ºi necesar. Sperãm, de
asemenea, ca materialele educaþionale oferite ca suport în
derularea optimã a activitãþilor instructiv-educative sã îºi
dovedeascã eficienþa în obþinerea performanþelor dorite.
Dorina Kudor

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Profesor - 1M1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Profesor - 1M1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

4 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

Primele impresii Întrebãri/nelãmuriri

6 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Încheiaþi prin sublinierea importanþei comunicãrii cu ceilalþi, dar ºi a comunicãrii cu sine, a

Dupã prima lecþie

Impresii asupra Ghidului profesorului Impresii asupra elevilor

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Materiale necesare: fiºe cu

Metode ºi tipuri de activitãþi:

8 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Observaþii asupra modului de structurare

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Conþinuturi vizate: elemente

Metode ºi tipuri de activitãþi:

10 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

Conþinuturi vizate: elementele

Materiale necesare: markere, foi

Metode ºi tipuri de activitãþi:

12 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Interpretarea chestionarelor aplicate elevilor Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

Metode ºi tipuri de activitãþi:

14 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Opinii asupra selecþiei textelor

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

Conþinuturi activate: textul literar

Materiale necesare: casetã video

Metode ºi tipuri de activitãþi:

16 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Vorbiþi-le despre prietenia dintre M. Eminescu ºi I. Creangã ºi cereþi-le sã completeze localitatea ºi

Opinii asupra tematicii portofoliului elevului Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

Conþinuturi activate: textul literar

Metode ºi tipuri de activitãþi:

18 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Observaþii asupra coerenþei unitãþii tematice

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

Barem de corectare ºi notare

20 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Conþinuturi vizate: identitate,

Materiale necesare: fotografii

Metode ºi tipuri de activitãþi:

22 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Asocierea exerciþiilor referitoare la substantiv au rolul de a sublinia scrierea cu majuscule a

Opinii asupra structurii unitãþii tematice Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

Conþinuturi vizate: fabula, textul

Conþinuturi activate: logica

Materiale necesare: Grigore

Metode ºi tipuri de activitãþi:

24 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Opinii asupra structurii lecþiei Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

Metode ºi tipuri de activitãþi: