MALADII METABOLICE UMANE

Maladiile metabolice sunt consecinţe ale mutaţiilor genice şi determină

tulburări ale metabolismului celular.
Aceste tulburări sunt determinate de o deficienţă enzimatică apărută în urma
unei mutaţii.
În funcţie de plasarea genelor afectate de mutaţie, maladiile metabolice
ereditare sunt de două tipuri:
- autozomale;
- heterozomale.
I. Maladiile metabolice autozomale sunt determinate de gene mutante plasate
pe autozomi şi prezintă o frecvenţă egală la ambele sexe.
Cele mai frecvente maladii metabolice autozomale ereditare sunt:
- enzimopatiile;
- hemoglobinopatiile;
- maladiile metabolismului glucidelor;
- maladiile metabolismului lipidelor;
- maladiile metabolismului bazelor azotate purinice şi pirimidinice.
a. Enzimopatiile sunt determinate de mutaţii ale genelor implicate în sinteza
unor enzime.
Primele erori înnăscute de metabolism semnalate au fost cele care se referă la
metabolismul fenilalaninei. În procesul de transformare metabolică a
fenilalaninei, ingerată odată cu alimentele, intervin mai multe enzime, prin a
căror blocare congenitală pot apărea mai multe maladii metabolice cum sunt:
- fenilcetonuria;
- alcaptonuria;
- tirozinoza;
- albinismul;
- cretinismul sporadic cu guşă

1. Fenilcetonuria sau oligofrenia fenilpiruvică apare ca urmare a blocării

transformării fenilalaninei în tirozină, datorită deficienţei enzimei hepatice
fenilalanin hidroxilaza. Din acesată cauză în organism se acumulează acidul
fenil piruvic care este toxic în special pentru sistemul nervos.
Boala este uşor detectată datorită prezenţei acidului fenil piruvic în urina
bolnavilor.
2. Tirozinoza este determinată de deficienţa enzimei care catalizează
transformarea tirozinei în acid homogentisic
3. Alcaptonuria este o maladie metabolică ereditară provocată de o mutaţie a
genei implicate în transformarea acidului homogentisic.
Din această cauză acidul homogentisic nu este dehgradat, se acumulează în
organism şi este eliminat direct în urină determinând o culoareînchisă a urinei.
4. Albinismul este determinat de blocarea enzimei tirozinaza care va
blocaformarea pigmentului melanină. Se caracterizează prin păr, ochi
tegumente depigmentate, asociate cu defecte de vedere, hipersensibilitate la
lumină şi la expuneri solare.
5. Cretinismul sporadic cu guşă este o maladie metabolică ereditară provocată
de absenţa unei enzime ce catalizează transformarea tirozinei în tiroxină. Are ca
efect blocarea sintezei de hormoni tiroidieni.
b. Hemoglobinopatiile - sunt maladii metabolice ereditare provocate de mutaţii
ale genelor ce intervin în sinteza hemoglobinei, fapt pentru care
apar hemoglobine modificate-sub forma de secera.
Până în prezent au fost identificate peste 300 de hemoglobine anormale, numărul
lor fiind în continuă creştere.
Manifestările hemoglobinopatiilor îmbracă şi ele forme variate, de la
producţie redusă de hemoglobină, la hemoglobină slab funcţională şi până la
hematii alterate şi instabile.
Toate aceste manifestări sunt reunite sub numele de anemii, dintre care cele
mai cunoscute sunt anemia falciformă şi talasemiile.
- Anemia falciformă este o maladie răspândită în Africa, Asia, Oceania şi
regiunea mediteraneană şi se caracterizează prin aceea că globulele roşii nu
au formă rotundă normală, ci o formă de seceră. Maladia este letală în stare
homozigotă.
Este răspândită în zonele unde riscul îmbolnăvirilor de malarie este
crescut. Faţă de această boală, anemia falciformă aduce indivizilor afectaţi
un avantaj deoarece agentul patogen al malariei (Plasmodium falciparum)
se dezvoltă în hematii, dar nu în cele în formă de seceră, adică cele cu
hemoglobină mutantă.
- Talasemia majoră .Se caracterizează prin transportul insuficient de
oxigen, anemie hemolitică, deformări scheletice, facies mongoloid.

II. Maladiile metabolice heterozomale sunt determinate de mutaţii ale genelor

plasate în heterozomi. Toate aceste maladii sunt sex-linkate şi, în consecinţă, nu
au frecvenţă asemănătoare la cele două sexe.
Cele mai cunoscute sunt: hemofilia, daltonismul şi miopatia Duchenne.
- Hemofilia este produsă în urma deleţiei unui fragment din cromozomul x
şi este caracterizată prin deficienţe ale procesului de coagulare.(incapacitatea de
coagulare a sangelui)

Gena pentru hemofilie se noteaza X h

Boala are 2 forme, cea mai frecventa si cea mai grava fiind hemofilia A.

1. In cazul sexului feminin –notam

XX = femei normale, sanatoase

XXh= femei purtatoare a genei pentru hemofilie ,nu manifesta boala dar o
transmite in descendenta

XhXh= femei hemofilice care manifesta boala

2. In cazul sexului masculin :

XY = barbati sanatosi

XhY = barbati hemofilici

Toate tipurile de hemofilie sunt maladii sex-linkate şi nu se manifestă

fenotipic decât la bărbaţi deoarece gena afectată este situată pe cromozomul x.
Una dintre cele mai celebre familii purtătoare de hemofilie este familia
regală britanică(regina Victoria purtătoare de hemofilie).
- Daltonismul constă în incapacitatea de a deosebi culorile roşu de verde,
negru de maro şi galben de maro. Transmiterea este identică cu cea a hemofiliei,
maladia având o frecvenţă de 8% la bărbaţi şi de numai 0,48% la femei.
- Miopatia Duchenne (Distrofia musculară Duchenne) afectează în
special băieţii şi este cauzată de o mutaţie a uneia dintre cele mai mari gene
cunoscută până în prezent, genă plasată în regiunea mediană a braţului scurt al
cromozomului x.
Se manifestă prin anomalii ale mersului până la 20 de ani, după această
vârstă tinerii nemaiputând să meargă de loc ca urmare a atrofierii ireversibile a
musculaturii. Până la vârsta de 20 de ani boala poate fi letală, deoarece poate
afecta şi muşchiul cardiac.