Activitati Outdoor Pentru Grupul Scolar

Colecție de exemple de activități outdoor pentru clasa ta
____________________________
1.MERSUL ÎNCREDERII
____________________________
Scopul activității: acest joc este este o Tipul de resurse necesare: minime (M),
modalitate foarte potrivită de a provoca grupul elaborate (E), specializate(S): M
de elevi să iasă din zona de confort, creând
spațiu de construire a încrederii în cel de lângă Resurse/infrastuctură necesară:
și în echipă. Participarea la aceste experiențe
va ajuta grupul să fie pregătit pentru provocări ● Un spațiu afară suficient de
și mai mari: activități sau proiecte comune. mare prin care să se realizeze
traseele
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, ● Bandane pentru a lega la ochi
atitudini/valori): toți participanții
Participanții vor: ● Alte materiale pentru
delimitarea traseelor: sfoară,
● (V) Demonstra încredere unii în ceilalți mingi, crengi, bănci, hârtie,
(A) Lucra mai ușor unii cu ceilalți bețe,marcaje rutiere mici, etc
● (C) Enumera calitățile colegilor lor
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
Arii/Discipline: Educație civică ridicat): Mare
Nivelul: A, B Durata activității: 40-50 de minute
Mărime grupului: 6-25 participanți
_________________________________________________________________________________
Activitatea pas cu pas:
Din grupul de participanţi se va forma un şir unul în spatele celuilalt cu mâinile pe umerii celui de
dinainte. Toţi participanţii vor fi legaţi la ochi (sau primul poate vedea - la alegerea facilitatorilor). Şirul
astfel format, va trebui să urmeze un traseu ales de către facilitatorii grupului. Scopul este ca întreg
grupul să ajungă până la finalul traseului cu ochii închiși și ținându-se unul de celălalt. Chiar dacă este
o activitate destul de simplă, această activitate poate provoca emoţii intense membrilor grupului mai
ales dacă traseul prezintă și câteva peripeții: trecerea pe sub copaci, coborârea de trepte, mirosirea
de diverse plante, stropire cu apă, un minut de liniște programată, atingerea a diferite materiale sau
elemente din natură, sunete realizate de facilitatori, etc. Rămâne la creativitatea facilitatorilor cum
realizează traseul, dar este important să fie suficient de provocator și să provoace participanții să simtă
alfel natura din jurul lor în timp ce fac activitatea.
Procesarea învățării:
● Care a fost sarcina?
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți taseul?
● Cum a fost pentru voi să fiți cu ochii închiși și să parcurgeți traseul?
● Cum vă simțeați în timpul activității? Ce simțeați în timp ce mergeați cu ochii închiși?
● Ce sunete din natură ați auzit?Ce mirosuri ați simțit?
● Ce provocări ați întâmpinat pe traseu? Ce vă amintiți?
● Care au fost ingredientele care v-au ajutat sau v-au blocat să finalizați sarcina?
● Ce asemănări ar putea să existe între această activitate și viața de zi cu zi?
● Ce concluzii am putea extrage din această activitate legată de încredere și lucru în echipă?
● Ce lecții învățate am putea desprinde din această activitate?
● Cum ați simțit spațiul fiind legați la ochi?
● În ce măsură a fost nevoie de încredere în partenerul sau partenerii din fața șirului?
● De ce este importantă încredere? Unde aveți nevoie de încredere?
● Cum am putea folosi pe viitor cele învățate atunci când vom lucra într-o echipă?
● Ce ați putea învăța despre natura și mediu înconjurător din această activitate?
● Ce ai dori să păstrezi din cele învățate pe viitor?
● Ce ai dori să schimbi într-o experiență similară atunci când lucrezi în echipă?
● În cine îți propui să ai mai multă încredere pe viitor și cum îți propui să faci asta?
Sugestii de acțiune:
● Asigurați-vă că traseul este palpitant, dar și sigur- astfel încât participanții să nu se

accidenteze;
● Punctați importanța faptului că participanții trebuie să stea cu mâinile pe umerii
persoanei din față pentru a fi în sigurață;
● Puteți crea o poveste frumoasă în jurul acestui traseu: sunteți cercetători care pleacă
într-o călătorie, sau sunteți hobiți pierduți pe o insulă pustie, etc
Bibliografie/ sursa:
● Marioara Neagu.(2008), Curiculum Cetățenie activă- Modul Diversitate, Fundația Noi
Orizonturi
___________________________________
2. COLECTARE DE COMORI DIN NATURĂ

___________________________________
Scopul activității: jocul vizează descoperirea ● (V) Responsabilitate față de

relațiilor dintre fenomenele mediului natură/obiectele colectate
înconjurător, responsabilitatea față de natură ● (V)Demonstra autonomie
și cunoașterea de sine prin identificarea cu Arii/Discipline:
elemente naturale - printr-o activitatea ● Limbă și comunicare – comunicare în
integrată de învățare, ușor de aplicat indiferent limba română
de anotimp. ● Matematică și științele naturii –
Matematică și explorarea mediului
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, ● Arte și tehnologii – arte vizuale și
atitudini/valori): lucru manual
Participanții vor: ● Consiliere și orientare – dezvoltare
personală
● (C)Identifica unele resurse date din
afara sălii de clasă Nivelul: A
● (C)Identifica unele caracteristici ale
corpurilor din mediul fizic Mărime grupului: 6-25 participanți
● (C )Descrie unele caracteristici ale
corpurilor date din mediul fizic. Tipul de resurse necesare: minime (M),
● (A)Identifica căi prin care pot elaborate (E), specializate(S): M
contribui la menținerea unei vieți
sănătoase a plantelor și a animalelor, Resurse/infrastuctură necesară: sac de
● (A)Descrie obiectului care îl hârtie, creion, fișă, cameră foto
reprezintă, din cele colecționate, prin
motivarea alegerii, Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (A)Sorta obiectelor conform ridicat): Mare
criteriilor: natural/artificial.
● (V) Implicare în activitate Durata activității: 40-50 de minute
_________________________________________________________________________________
Fiecare elev va primi un săculeț de hârtie, care va avea atașată o listă. Pe lista respectivă se vor găsi
enumerate 15 elemente din natură sau propoziții care descriu elemente din natură, pe care
participanții la activitatea de educație outdoor le pot găsi cu ușurință în mediul exterior apropiat.
Cadrul didactic le cere să caute fiecare element care apare pe listă și să le colecteze în săculețul de
hârtie primit (sau orice alt recipient disponibil/la îndemână). Elementele găsite vor fi bifate pe lista
atașată. După completarea întregii liste de elemente, participanții se întorc la cadrul didactic într-un
loc bine stabilit, și discută cuvintele neînțelese , frazele descriptive dificile, elementele pe care nu au
reușit să le găsească, și motivul acestui fapt, dificultățile întâmpinate pe parcursul vânătorii de comori
și pot cere ajutor suplimentar. De asemenea, elevii vor alege un obiect despre care vor discuta în
detaliu, identificând unele caracteristici ale corpului respectiv.
Fiecare elev în parte, va alege un obiect care îl reprezintă dintre cele colecționate, și va explica motivul.
La finalul activității, elevii sortează obiectele găsite conform unor criterii date: materialele naturale
sau artificiale. Activitatea integrată aferentă educației outdoor se finalizează prin discuții comune cu
întreaga clasă, în care elevii vor identifica căi practice prin care pot contribui la menținerea unei vieți
sănătoase a plantelor și animalelor din mediu apropiat.
Lista obiectelor de colecționat în cadrul activității integrate Colectarea de comori din natură- vezi
ANEXA 1 de mai jos.
● Care sunt conceptele/cuvintele care v-au pus în dificultate?
● Care sunt elementele pe care nu ați reușit să le găsiți? De ce?
● Care au fost provocările/dificultățile întâmpinate pe parcursul vânătorii de comori?
● Ce ai învățat despre natură? Dar despre tine?
● Ce ți-a plăcut cel mai mult la mediul natural în care ai avut experiența de învățare?
● De ce este important să avem grijă de natură?
● Cum îți propui să ai grijă mai mult de natură în viitor?
Rezulate așteptate și impact: activitatea de învățare experiențială implică elevii într-un exercițiu
reflexiv care le dezvoltă:
● grija față de natură (identifică măsuri concrete de a îngriji elementele naturale);

● autonomie în învățare (elevii fac corelări între natură, lume și propria persoană, dar reușesc și
să asocieze elementele naturale de pe fișa de lucru cu cele din mediul real/înconjurător);
● gândire critică (elevii se raportează critic la fenomenele din jurul lor și dezvoltă abilități de
analiză).
Colaborare cu comunitatea locală: activitatea poate fi realizată și în echipă cu părinții în școala

altfel/săptămâna verde și/sau transformate în competiții cu alte clase, în parc, pădure și/sau rezervații
naturale - în parteneriat/cu aprobarea autorităților locale.
Adaptări pentru copii cu cerințe speciale: activitatea se adresează și elevilor cu cerințe educaționale
speciale, aceștia pot fi observatori/raportori în cadrul jocului sau pot fi asistenții/ajutoarele
profesorului pentru distribuirea materialelor.
Bibliografie/ sursa: Torkos Henrietta. (2021). Dezvoltarea competențelor transversale prin educația
outdoor în ciclul achizițiilor fundamentale. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană;
______________________________________
ANEXA 1- Colectare de comori din natură

______________________________________
Nr. Elementul din mediul apropiat/natură
1. Câte o frunză din trei copaci diferiți

2. Un obiect parfumat
3. O creangă în forma literei „Y”
4. O fotografie a unui animal din zonă
5. Un obiect rotund
6. O piatră mică
7. Un obiect strălucitor
8. Un obiect lipsit de viață
9. Un obiect ce poate fi legat
10. Un obiect moale
11. Un obiect în formă de pătrat
12. Un obiect care mi-a atras atenția
13. Un obiect colorat
14. Un obiect a cărui denumire începe cu litera „p”
15. Un obiect care arată frumusețea locului
____________________________
3. ANIMALE AGĂȚATE
____________________________
Scopul activității: acest joc implică copiii într-o Arii/Discipline:

activitate de învățare care îi ajută să identifice
caracteristicile și habitatele animalelor ● Limbă și comunicare – comunicare în
(folosind și coordonate geografice), îi limba română
încurajează să formuleze întrebări folosind ● Om și societate - Geografie
gândirea critică pentru clasificarea animalelor, ● Sănătate și motricitate – Educație
dar în același timp promovează mișcarea și fizică și sport
lucru în echipă.
Nivelul: A, B
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități,
atitudini/valori): Mărime grupului: 6-25 participanți
Participanții vor:
● (C ) Dezvoltă și adresează întrebări Tipul de resurse necesare: minime (M),
deschise, elaborate (E), specializate(S): S
● (C ) Identifică animale și păsări din
zone geografice diferite Resurse/infrastuctură necesară: cârlige de
● (C ) Recunoaște/clasifică speciile rufe sau scotch de hârtie, hârtii tipărite
● (A )Manifestă apreciere față de
natură Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (A)Comunicare pozitivă cu colegii ridicat): Ridicat
● (V ) Să vor implica în realizarea sarcinii
● (V ) Demonstra autonomie Durata activității: 30-40 de minute
● (V)Sunt curioși în raport cu conținutul

activității
_________________________________________________________________________________
Acest joc poate fi jucat cu nume de animale scrise pe cartonașe, dar este mai amuzant dacă se folosesc
imagini. Imaginile sau vederile de la organizațiile de mediu au de obicei și o descriere a animalului pe
verso, ajutându-i pe jucători să verifice în final numele și caracteristicile animalului. Pentru început,
folosiți cârlige de rufe ca să prindeți animalul pe spatele fiecărui elev. Spuneți copiilor că întrebările ar
trebui să menționeze caracteristicile animalului, nu și numele sau grupul din care face parte. Încurajați
fiecare participant să pună una sau mai multe întrebări altui jucător și invers, ambii pot apoi să
continue activitatea cu alți participanți. Jucătorii pot răspunde la întrebări cu “Da”, “Nu” sau “Nu știu”.
Încurajați jucătorii să răspundă cu “Nu știu” dacă nu sunt siguri de răspuns; informațiile greșite îi pot
deruta pe cei care încearcă să identifice animalul. Elevii care au ghicit corect animalul pot muta
cartonașul cu imaginea animalului din spate în față. Pentru că scopul activității este ca fiecare copil să
aibă succes în demersul său, răspunsul corect pentru copiii mici poate fi doar “pasăre”, în timp ce
pentru cei mai experimentați ar putea fi specia sau chiar subspecia din care face parte acea pasăre.
În timp ce ceilalți colegi încă sunt implicați în procesul de identificare, elevii care au ghicit pot contura
o poveste despre animalul pe care îl reprezintă. De asemenea, o provocare suplimentară care ar putea
fi introdusă în joc vizează împărțirea în echipe care să reprezinte animalele identificate (ex. fiecare
grup va primi un animal și membrii echipei au misiunea de a forma capul, corpul și membrele
animalului respectiv - vor exersa mișcările și comportamentul, astfel încât ceilalți colegi să ghicească
despre ce animal este vorba).
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți identificarea
animalelor?
● Cu v-ați simțit în ipostaza de a reprezenta un animal?
● Ce putem învăța de la animalul pe care l-am reprezentat?
● Ce v-a atras atenția la această activitate?
● Ce ne învață această activitate? Ce putem transpune în viața de zi cu zi?
● Ce concluzii/lecții putem trage din această activitate?
● Când copiii încearcă pentru prima dată să ghicească animalul, ei nu știu cum să lanseze
întrebările pentru a ajunge la o soluție. Acest jos îi învață să pună întrebări pentru a reduce
numărul de opțiuni și a clasifica animalul. Dacă primesc răspunsul afirmativ la întrebarea “Am
sânge cald?”, ei știu că animalul este mamifer sau pasăre. Dacă descoperă apoi că nu zboară,
vor ști acum că sunt un mamifer, ori poate o pasăre care nu zboară, de exemplu struțul. Vor
putea întreba apoi dacă au patru picioare. În acest mod simplu și amuzant, copiii devin tot mai
buni la clasificarea animalelor;
● Cum să reprezinți părțile unui animal? Unii membri ai echipei pot reprezenta picioarele sau
aripile - câte unul pentru fiecare parte. Altcineva poate fi coada. Cangurul poate avea un pui
în marsupiu. O persoană poate să-și folosească mâinile sau niște bețe pentru a reprezenta
coarnele cerbului. Un pulover roșu poate fi pus pe cap pentru a reprezenta ciocănitoarea cu
cap roșu.
Rezulate așteptate și impact: activitatea nonformală propusă îi ajută pe copii să:
● formuleze întrebări și să-și dezvolte vocabularul;

● identifice animale/păsări și să clasifice speciile în funcție de zona geografică;
● exerseze încurajare, aprecierea față de colegi și lucrul în echipă;
● să exerseze un stil de viață sănătos prin mișcare;
Colaborare cu comunitatea locală: se pot organiza activități în colaborare cu autoritățile locale acolo
unde pot fi accesate rezervații naturale, dar și cu specialiști locali (inclusiv bătrânii satului) pentru
identificarea corectă a animalelor din joc sau doar pentru povești autentice despre bogățiile geografice
locale;
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: activitatea se adresează și elevilor cu cerințe educaționale
speciale, aceștia pot fi observatori/raportori în cadrul jocului sau pot fi asistenții/ajutoarele
profesorului pentru distribuirea materialelor.
Bibliografie/ sursa: Joseph Cornell. (2015). Să împărtășim bucuria naturii: activități de conștientizare
a naturii, pentru toate vârstele. Constanța: Asociația Mioritics;
____________________________
4. DETECTIVII NATURII
____________________________ ● Educație socială;

● Biologie;
Scopul activității: Detectivii naturii ilustrează ● Geografie;
concepte ecologice într-un mod dinamic și ● Consiliere și dezvoltare personală;
empiric, dar și consolidarea competențelor de
lucru în echipă și conștientizarea asupra Nivelul: A, B
propriilor strategii de protejare a mediului.
atitudini/valori): Tipul de resurse necesare: minime (M),
Participanții vor: elaborate (E), specializate(S): M
● (C)descrie efectul poluării asupra
naturii (consecințe/impact); Resurse/infrastuctură necesară: saci pentru
● (A)identifica soluții pentru problemele colectarea gunoiului, mănuși, fotografii cu
cu care se confruntă comunitatea/ natura deteriorată și animale afectate din
mediul înconjurător; cauza poluării, video impactul poluării/bune
● (A)manifestă empatie față de mediu și practici.
față de cei din jurul lor;
● (V)manifesta spirit cetățenesc; Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (V)fi creativi și inovativi în raport cu ridicat): Mare
sarcinile propuse;
Durata activității: 120 de minute
Arii/Discipline:
_________________________________________________________________________________
Acest joc începe prin a planifica o mini excursie în cel mai apropiat loc din natură care poate fi
ecologizat (parc, pădure, lac etc). Profesorul împreună cu elevii identifică zona cu cea mai mare nevoie
de ecologizare din comunitatea locală și stabilesc un plan de acțiune. Acțiunea necesită o discuție
preliminară pe baza unor imagini/video despre efectele poluării asupra naturii. Aventura începe la fața
locului, moment în care elevii primesc saci și mănuși pentru a strânge gunoaiele din mediul natural.
Pasul următor vizează realizarea unor elemente estetice din gunoaie care să aibă o poveste (elevii
realizează din gunoaie diferite personaje/eroi ai naturii/elemente creative care spun o poveste despre
grija față de natură și mai apoi fac sortarea deseurilor). În final elevii lucrează în echipă pentru a stabili
un plan de acțiune pentru reducerea poluării și îl comunică ulterior cu întreaga
clasă/școală/comunitate.
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți activitatea de
ecologizare?
● Cum v-ați simțit în natură într-un loc plin de gunoaie?
● Care a fost cea mai mare provocare din această activitate?
● Ce putem învăța din această experiență?
● Cum putem reduce/combate poluarea?
● Ce le putem transmite prietenilor/părinților după această acțiune de ecologizare?
● Care sunt lecțiile pe care le vom aplica în viața de zi cu zi?
● elevii pot lucra în perechi (ex. un elev ține sacul, iar un alt elev strânge gunoaiele - rolurile pot
fi inversate la un anumit interval de timp stabilit inițial);
● profesorul poate pregăti o fișă de lucru cu informații despre sortarea deșeurilor/acțiuni de
bună practică privind ecologizarea pe care elevii o folosesc la activitate;
Rezulate așteptate și impact: activitatea propusă îi ajută pe copii să experimenteze/exploreze:
● efectele poluării asupra mediului înconjurător;

● potențialele soluții pentru combaterea/reducerea acestui fenomen în comunitatea
locală/globală;
● inovația și creativitatea;
● spiritul cetățenesc;
Colaborare cu comunitatea locală: acțiunea de ecologizare poate fi una comună cu părinții și persoane
din comunitatea locală (ex. vecini, funcționari publici etc) și, de asemenea, poate fi un exercițiu util
pentru copii în ceea ce privește comunicarea cu autoritățile publice (ex. solicitare furnizare materiale
necesare, solicitare ridicare saci de gunoi în urma ecologizării etc).
speciale, aceștia pot fi observatori/raportori/membri juriu în cadrul jocului sau pot fi
asistenții/ajutoarele profesorului pentru distribuirea materialelor și monitorizarea activității.
Bibliografie/ sursa: Violeta Ciuboraru, Răduț Alexandra, Barbu Andreea, Lungeanu Paul, Arata Yuri,
Popuha Anna. (2018). Handbook Sketches about nature and kids. Danemarca: VIA University College
Campus Holstebro - document elaborat de către studenții internaționali în cadrul cursului de Nature
and Outdoor Life.
____________________________
5. CÂT DE ÎNALT ESTE UN COPAC ?
____________________________
Scopul activității: elevii trebuie să găsească o

metodă de a determina înălțimea unui copac,
folosind triunghiuri asemenea. Elevii trebuie să Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități,
facă o legătură între noțiunile de matematică, atitudini/valori):
Participanții vor:
fizică și biologie învățate la clasă și aplicațiile
practice din viața de zi cu zi și/sau viitoarea
carieră.
● (C) Explora proprietățile și fenomenele ● (C) Utiliza asemănările triunghiurilor în
fizice în cadrul unor investigații simple configurații geometrice date pentru
● (C) Utiliza unele metode simple de determinarea de lungimi
înregistrare, de organizare și ● (C) Exprima în limbaj matematic a
prelucrare a datelor experimentale și proprietăţilor unor figuri geometrice
teoretice folosind asemănarea
● (C) Identifica triunghiurile asemenea în ● (C) Utiliza unele mărimi, principii,
configurații geometrice date teoreme, legi, modele fizice pentru a
● (C) Recunoaște elementele unui răspunde la întrebări/probleme de
triunghi dreptunghic într-o aplicareI
configuraţie geometrică dată ● (C) Interpreta asemănările
● (C) Aplica regulile de calcul pentru triunghiurilor în configurații
estimarea şi aproximarea numerelor geometrice
reale ● (A)Modela mathematic unele situații
● (C) Prelucra unele date sub formă de practice care implică operații cu
tabele, grafice sau diagrame în numere reale
vederea înregistrării, reprezentării și ● (A)Formula unele concluzii
prezentării acestora argumentate pe baza dovezilor
● (C) Stabili relaţie de asemănare între obținute în investigația științifică
triunghiuri ● (A)Implementa uneele strategii pentru
● (C) Aplica relaţiilor metrice într-un rezolvarea unor situaţii date, utilizând
triunghi dreptunghic pentru asemănarea triunghiurilor
determinarea unor elemente ale ● (V) Se vor implica în activitate
acestuia ● (V) Vor demonstra lucru în echipă
● (V) Vora arăta responsabilitate față de
natură
Tipul de resurse necesare: minime (M),
elaborate (E), specializate(S): M
Arii/Discipline: Matematică, Fizică, Biologie,
Consiliere și orientare – dezvoltare personală Resurse/infrastuctură necesară: Activitatea se
poate desfășura în parc, în pădure sau în curtea
Nivelul: B școlii, în apropierea unui copac. Măsurătorile
necesare se pot face cu metrul, ruleta și bandă
Mărime grupului: 6-25 participanți adezivă, dar se pot folosi și pasul, crenguțe,
bețe. Pentru calcule este nevoie de creion,
caiet.
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare, Durata activității: 40-50 de minute
ridicat): Mediu
_________________________________________________________________________________
Elevii sunt împărțiți în echipe. În cadrul fiecărui grup, elevii își împart responsabilitățile așa cum
doresc. Ei trebuie să găsească o metodă de a determina înălțimea unui copac, folosind triunghiurile
asemenea. Fiecare echipă își poate alege alt copac. La final ei trebuie să explice cu atenție metoda
folosită și să prezinte toate măsurătorile și toate calculele efectuate.
Întrebări pentru discuții:
1. Cât de aproape credeți că sunt determinările voastre de înălțimea reală a copacului?
2. Care credeți că sunt sursele de eroare în măsurătorile voastre? Fiți cât mai preciși!
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți măsurătorile?
● Cât de aproape credeți că sunt determinările voastre de înălțimea reală a copacului?
● Care credeți că sunt sursele de eroare în măsurătorile voastre? Fiți cât mai preciși!
● Ce asemănări ar putea să existe între această activitate și viața de zi cu zi sau o viitoare carieră?
● Ce concluzii am putea extrage din această activitate legată de lucru în echipă?
● Ce lecții învățate am putea desprinde din această activitate?
● Ce ați putea învăța despre natură și mediu înconjurător din această activitate?
Rezulate așteptate și impact:
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:

✔ să facă investigații simple în natură;
✔ să măsoare distanțe în aer liber;
✔ să aplice asemănarea triunghiurilor;
✔ să înțeleagă importanța lucrului în echipă;
✔ să comunice rezultatele muncii lor
✔ să înțeleagă conexiunea dintre noțiunile de matematică, fizică și biologie
învățate la clasă și aplicațiile practice din viața de zi cu zi și/sau viitoarea
carieră.
Colaborare cu comunitatea locală:
În cazul în care activitatea se va desfășura în parcul orașului sau în pădure, se poate colabora cu
reprezentanții autorităților locale/ai ocolului silvic prin încheierea de parteneriate. De asemenea, un
reprezentant al acestora poate participa, la începutul activității, pentru a explica elevilor regulile de
protecție a parcului/pădurii, precum și măsurile de siguranță.
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: copiii cu cerințe educative speciale, care au deficiențe
ușoare pot fi implicați la măsurarea unor distanțe și efectuarea de desene ale problemei, în echipă cu
ceilalți elevi.
Bibliografie/ sursa: Vlădescu Elena
__________________________________________
6. CELE TREI TABERE- VULPILE, VIPERELE ȘI GĂINILE
___________________________________________
Scopul activității: Activitatea propusă este un Resurse/infrastructură necesară: un teren cu

joc de rol, care presupune confruntarea de tip laturile de 60-80 metri, delimitat ca în
triunghiular între trei echipe denumite generic imaginea de mai jos; poate fi terenul de sport,
vulpile, viperele și găinile. Scopul activității curtea școlii, parc, stadion. Pentru delimitarea
este analizarea atitudinilor posibile într-o spațiului fiecărei echipe avem nevoie de cretă
situație de conflict și confruntare. sau bandă adezivă sau utilizăm materiale
naturale: crenguțe, frunze, pietricele, mușchi;
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, fulare sau alte însemne pentru distingerea
atitudini/valori): apartenenței elevilor la un grup
Participanții vor:
● (C) Examina modului de funcționare a
unui grup
● (A) Rezolva problemele sociale
● (C) Familiariza cu negocierea și
compromisul
● (V) Vor fi mai conștienți de modul
relaționare în conflict
Arii/Discipline: Consiliere și dezvoltare

personală, Educație socială
Nivelul: B

Tipul de resurse necesare: minime (M), ridicat): Mediu
Durata activității: 40-50 de minute
_________________________________________________________________________________
Este un joc paradoxal pentru că adversarul este de fapt cel care te protejează, iar în momentul în care
îl faci prizonier, rămâi fără apărare, iar dacă nu îl capturezi nu vei câștiga niciodată. Terenul este
aranjat, ca în imaginea de mai jos, fiecare echipă având o tabără cu rol de refugiu, dar și de aducere a
prizonierilor. Fiecare echipă are drept de capturare a membrilor altei echipe (vulpile vor prinde găinile,
dar vor fi prinse de vipere, viperele vor captura vulpile și vor fi prinse de găini, iar găinile vor prinse de
vulpi și vor captura vipere). Membrii fiecărei echipe se pot refugia în propria casă, unde sunt
invulnerabili. Capturarea se face prin simplă atingere, acesta fiind însoțit de cel care l-a capturat la
tabăra sa. Cel care l-a capturat nu poate fi prins în această perioadă, dar nici nu mai poate prinde un
alt adversar (nu se poate captura decât un singur adversar o dată). Un jucător poate să elibereze dintr-
o dată un întreg lanț de prizonieri, prin simpla atingere a jucătorului de la extremă, cu riscul de a putea
fi atins. La semnalul profesorului, membrii grupurilor încep să se aventureze în afara taberelor
personale și vor încerca să captureze prizonieri, având grijă, în același timp să nu devină ei captivi. Vom
observa interacțiuni verbale de tipul negocierilor, amenințărilor. Un moment de oprire naturală a
jocului apare atunci când toți membrii unui grup sunt capturați, dar constată că nu mai pot ieși din
tabără, fiind direct amenințați de adversari. Învingătorii au devenit ei înșiși învinși. În momentul în care
învingătorii vor conștientiza faptul că nu trebuie să își captureze toți adversarii, deoarece devin
vulnerabili, jocul capătă altă miză.
Pașii activității:
. împărțirea elevilor în trei echipe, prin extragerea unor bilețele colorate; în funcție de culoarea
extrasă fiecare elev va fi distribuit în una dintre cele trei echipe: vulpile, viperele și găinile; fiecare elev
va primi un fular de o anumită culoare sau un semn care să îi arate apartenența la o anumită tabără;
a. se explică regulile și se verifică dacă toți elevii au înțeles sarcina;
b. elevii se vor posta fiecare în tabăra sa, vor discuta cinci minute, iar la semnalul profesorului se
vor aventura în afara taberei, încercând, în același timp să nu fie capturați și să captureze membrii
echipei adverse;
c. jocul se încheie în momentul în care elevii conștientizează că trebuie să colaboreze cu membrii
unei echipe pentru a se proteja pe sine (de exemplu, găina protejează vulpea, prinzând vipera, dar
vulpea încearcă să facă prizonieră găina)
● Care au fost sarcinile?
● Ce sentimete ați experimentat pe timpul activității?
● Ați stabilit o strategie înainte de a începe, în echipă?
● Care a fost aceasta?
● Cum ați ajuns la această strategie?
● Cum a fost pe parcursul exercițiului? Ce ați observat?
● V-a fost greu/ușor să vă decideți să părăsiți tabăra?
● A avut cineva inițiative?
● A fost delegat de către grup sau a decis singur să își asume responsabilitatea?
● Ce calități a avut?
● Cum l-a susținut grupul?
● Ați lucrat ca un grup?
● Ce ați constat când ați prins toți adversarii și i-ați dus în tabără?
● Ce soluții ați găsit pentru rezolvarea problemei?
● Poate fi comunicarea, negocierea o soluție pentru evitarea conflictelor?
● Este greu/ușor să luăm decizia de a comunica, negocia într-un conflict?
● Ce ați învățat din acest exercițiu?
● De ce anume veți ține cont pe viitor când veți mai fi într-o situație conflictuală?

✔ este un joc de mișcare, care activează elevii;
✔ elevii vor deduce faptul că atunci când ne confruntăm cu o problemă socială (de exemplu,
conflicte), există aspecte ascunse, care nu sunt vizibile imediat;
✔ elevii vor evaluarea comunicarea în cadrul grupului;
✔ relații mai armonioase și reducerea conflictelor.
Colaborare cu comunitatea locală: dacă se utilizează parcul orașului sau un teren al unei instituții
(muzeu, casă memorială, complex sportiv, stadion) este necesară o discuție în prealabil și o aprobare
pentru folosirea spațiului.
Adapare pentru copii cu cerințe speciale: fiind un joc de mișcare, copiii cu cerințe educative speciale,
care au deficiențe ușoare pot participa la activitate; dacă prezintă dificultăți psihomotrice vor avea
rolul de păzitor al casei/spațiului echipei din care face parte
De Peretti, Andre, 2001, Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași
____________________________
7. CURSA PROVOCĂRILOR
____________________________
Scopul activității: este dezvoltarea încrederii Nivelul: A

în sine. Activitatea se desfășoară sub forma
unui joc cu reguli, în care fiecare participant va Mărime grupului: 6-25 participanți
fi câștigător, deoarece provocările propuse
sunt distractive și ușor de îndeplinit. Tipul de resurse necesare: minime (M),
atitudini/valori): Resurse/infrastuctură necesară: Parcul
Participanții vor: orașului, pădure sau curtea școlii. Stegulețe,
(A) Exersa autonomia coli de hârtie colorată, baloane, sfoară,
(A) Manageria timpul într-un mod eficient bol/coșuleț cu bilețele pe care sunt scrise
(B) Exersa abilități de îndemânare numere, bilețele cu mesaj, lupă, telefon, boxă
(V) Exersa încrederea în sine (optional)

Arii/Discipline: Dezvoltare personală, Muzică ridicat): Mediu
și mișcare, Comunicare în limba română,
Matematică și explorarea mediului Durata activității: 40-50 de minute
_________________________________________________________________________________
Am optat pentru această variantă de joc deoarece este important ca fiecare copil să simtă satisfacția
câștigului. Jocul se poate desfășura într-un parc sau în orice locație în care se află spațiu verde, inclusiv
în curtea școlii. Anterior desfășurării activității, animatorul amenajează zona de joc astfel: așază într-
un șir, pe o distanță de aproximativ 10-12 m, atâtea stegulețe câți participanți sunt. Stegulețele pot fi
confecționate din hârtie colorată și bețe de bambus. Pe fiecare steguleț este scris câte un număr. În
locul stegulețelor pot fi folosite baloane cu heliu. În partea dreaptă a fiecărui steguleț va fi așezată
câte o coală de hârtie colorată de aceeași culoare cu stegulețul, pe care se află scrise diverse provocări
care fac trimitere la conținuturi din discipline din planul cadru de învățământ specific claselor
pregătitoare, I și a II-a. La o distanță de aproximativ 5 metri de ultimul steguleț, 2 persoane (animatori
sau voluntari) vor ține o coardă pe sub care copilul va trebui să treacă fără a o atinge. La capătul
traseului se va afla o sfoară pe care se află baloane umflate, fiecare participant trebuind să spargă
balonul cu bățul de bambus pentru a descoperi mesajul scris pe bilețelul care se află în interiorul
acestuia.
Profesorul anunță titlul activității și scopul pe care acesta îl are, apoi îi va invita pe copii să aleagă dintr-
un bol câte un bilețel pe care este scris un număr. În funcție de acest număr, copilul va trebui să se
așeze în șir, să ia stegulețul și foaia corespunzătoare.
Așezați în șir, copiii vor trebui să parcurgă un traseu aplicativ, care are la bază trei sarcini de joc, astfel:
Copilul va lua foaia din dreptul stegulețului care are același număr cu cel de pe bilețelul său.
Va citi sarcina scrisă și o va îndeplini.
Provocări posibile:
● Relatează în 20 de secunde o întâmplare hazlie.
● Dansează timp de 20 de secunde pe melodia ta preferată.
● Descrie un film/carte/desen animat în care este vorba despre emoții.
● Caută cu lupa o insectă în iarbă. Descrie-o.
● Dacă ai putea avea 4 animale de companie, pe care le-ai alege? De ce?
● Compară doi copaci pe care îi vezi în depărtare, după criteriile: înălțime, formă, culoare frunzelor,
grosimea trunchiului etc.
● Ce activitate nouă ai vrea să încerci? De ce?
● La ce ai vrea să devii mai bun? De ce?
● Descrie un joc de mișcare și roagă-i pe partenerii tăi să ghicească denumirea sa.
● Dă cu zarul. Sari ca broasca de 5 ori mai mult decât își arată fața de sus a acestuia.
● Măsoară cu pasul distanța dintre două bănci/doi copaci etc.
● Prefă-te că ești o pasăre și zbori lin printre copacii din parc.
● Gândește-te la eroul tău preferat. Descrie-l pentru ca ceilalți să îl ghicească.
● Mișcă-ți picioarele cât poți tu de repede timp de 15 secunde.
● Prefă-te că ești o pasăre. Deschide-ți aripile și zboară timp de 60 de secunde.
● Privește cerul. Ce vezi? Ce auzi? Ce simți?
● Descoperă în jurul tău câte un obiect de culoare: verde, galben, albastru și roșu.
● Adună 3 pietricele. Ce poți face din ele?
Fiecare participant va trece pe sub sfoara ținută la o distanță de 50 de centimetri de sol.

De la această sfoară, copilul va sări într-un picior până la sfoara pe care se află agățate baloanele. Cu
vârful bățului de bambus de la steguleț va sparge balonul în interiorul căruia va fi un bilețel pe care
este scris Felicitări, ai reușit!
La finalul jocului, li se va cere copiilor să spună un cuvânt care să descrie cum s-au simțit pe parcursul
desfășurării acestuia și faceți procesarea învățării.
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți traseul?
● Cum v-ați simțit atunci când ați reușit să finalizați provocarea?
● Care dintre provocări vi s-a părut mai dificilă? De ce?
● Care dintre provocări vi s-a părut mai ușor de îndeplinit? De ce?
● Ce calități ați demonstrat ca urmare a realizării sarcinilor?
● În ce moment a trebuit să aveți încredere în voi?
Rezultate așteptate și impact:
✔ Implicarea elevilor în joc;

✔ Crearea stării de bine;
✔ Depășirea temerii de a vorbi sau acționa în public.
✔ Creșterea încrederii în sine
✔ Dezvoltarea vitezei de reacție, etc
Colaborare cu comunitatea locală
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: Datorită faptului că o parte a provocărilor sunt statice,
copiii cu nevoi speciale le pot realiza.
Bibliografie/ sursa: Cristina Catalano
________________________
8. JUNGLA
____________________________
Scopul activității: stimularea spiritului de

cooperare şi găsirea unei identități comune. Arii/Discipline: Dezvoltare personală
Acest joc se desfășoară sub formă de parcurs
cu obstacole, pe baza unei istorioare create de Nivelul: B
animator, în care apar exploratori din două ţări
diferite care se află în căutarea unei specii de Mărime grupului: 6-25 participanți
păsări pe cale de dispariţie.
elaborate (E), specializate(S): S
atitudini/valori):
Resurse/infrastuctură necesară: un parc de
Participanții vor:
aventură, o pădure, un parc. Materiale din
● (A)Antrena gândirea creativă şi
natură, corzi, sfoară.
imaginaţia
● (A)Acționa fair play Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (A)Dezvoltaa coordonarea, viteza, ridicat): Ridicat
îndemânarea
● (A) Dezvolta atenția și coordonarea Durata activității: 40-50 de minute
_________________________________________________________________________________
Acest joc este numit Jungla deoarece se desfășoară sub formă de parcurs cu obstacole, pe baza unei
istorioare create de profesor, în care apar exploratori din două ţări diferite care se află în căutarea
unei specii de păsări pe cale de dispariţie. În acest sens, participanţii trebuie să înfrunte tot felul de
pericole, de capcane şi să depăşească un anumit număr de obstacole, pentru a ajunge cât mai repede
posibil să descopere ceea ce caută.
Această activitate presupune un parcurs psihomotor pentru copii, adaptabil la toate vârstele. Sunt
sugestii pentru nouă poziţii/elemente, precum şi o istorioară de povestit/citit. Este de dorit ca
profesorull să creeze propria poveste, în funcție de nivelul de vârstă al copiilor, interesele pe care le
au aceștia, dar și de creativitate. De asemenea, poate fi redus numărul de elemente, pentru a scurta
şi a simplifica parcursul, în funcţie de vârsta copiilor. Pot fi folosite elementele naturale ca obstacol
(trunchiuri de copaci căzuți, slalom printre arbori, corzi agăţate între doi arbori pentru a se suspenda
etc.). Versiunea propusă se poate desfăşura și cu material sportiv sau de altă natură.
Prima parte a parcursului prin care trece grupul, ce merge în spatele cadrului didactic, are în vedere
descoperirea elementele şi animalele întâlnite în cale (maimuţe, locuitori ai junglei, şerpi etc.).
Participanții sunt organizați în două echipe cu un nume inventat de exploratori ai ţării sau ai regiunii X
şi Y. Jocul se desfăşoară în mai multe etape progresive.
1. Prima etapă pune accentul pe locomoţie şi manipulare. După prima demonstraţie a profesorului
care povesteşte istorioara, copiii, aşezaţi unii în spatele altora, vor face parcursul lent şi cu precizie,
fiind corectaţi de acesta. Pentru a evita o aşteptare prea lungă, o jumătate a grupului porneşte de la
începutul parcursului, iar cealaltă jumătate, de la finalul acestuia.
2. A doua etapă pune accentul pe cursa-ştafetă comună (fără competiţie). Cele două echipe fac
parcursul în acelaşi timp, cât mai repede posibil, plecând fiecare dintr-o latură şi întâlnindu-se pe
parcurs. Grupul X porneşte din poziţia 1, iar grupul Y - din poziţia 9. Când un alergător soseşte din
cealaltă latură, bate palma cu primul jucător din cealaltă echipă, care poate, apoi, să pornească. Este
posibil să se instaleze de două ori poziţiile 5 şi 7, pentru a evita eventualele blocaje în timpul
încrucişărilor în mijlocul parcursului.
3. În continuare, se poate alege între două tipuri de etape:
a. O etapă care pune accentul pe cursa-ştafetă de competiţie.
Echipa X face parcursul (care poate fi adaptat, în funcție de nevoi). De îndată ce primul alergător a
sosit la poziţia 7, al doilea poate pleca. Cel din grupul Y se așază în cerc alături sau în mijlocul terenului
cu o minge. Ei reprezintă cronometrul care calculează timpul utilizat de echipa a doua, pentru a face
tot parcursul o singură dată. Aceştia transmit mingea pe cât de repede posibil următorului jucător şi
socotesc numărul de ture pe care le face mingea, în timp ce echipa X a trecut o dată parcursul. Precizia
paselor este importantă, iar o distanță mică îi va ajuta pe copii să paseze mingea, fără ca ea să cadă.
Dacă mingea cade, numărătoarea începe de la zero. Jocul se opreşte când toată echipa X a făcut o
dată parcursul. Se calculează numărul turelor pe care le-a făcut mingea şi se schimbă rolurile, pentru
a vedea dacă cealaltă echipă face parcursul mai repede, adică în mai puţine tururi de minge.
b. Cealaltă etapă, care este mai bine adaptată unor copii mai mari (de la 8 ani în sus), pune accentul
pe cooperare. Principiul de desfăşurare este acelaşi ca pentru etapa a., dar echipa care face parcursul
aleargă în perechi, ținându-se de mână. Pentru cronometru se poate face un cerc mai mare, în vederea
sporirii dificultății de aruncare a mingii, în jurul terenului, de exemplu.
3 4
Varianta I
Poziţia 1: Se aleargă cu spatele. Participanții se asigură că nu

sunt urmăriți de niciun animal (simulare).
Poziţia 2 presupune trecerea peste primul obstacol (masă,

bancă, trunchi) şi pe sub al doilea obstacol cu scopul de a evita
un muşuroi de furnici carnivore şi a evita săgeţile otrăvite care
vin din partea unui trib de autohtoni.
Poziţia 3: Copiii trec peste scaune, dar pe sub coardă, fără a o atinge pentru a evita şarpele suspendat
în copac.
Poziţia 4 presupune un slalom în patru labe în jurul conurilor, cu scopul de se ascunde de turma de lei
care apare în depărtare.
Poziţia 5. Participanții aruncă cele două mingi mici în coş sau în găleată (distanţa poate fi mai mare
sau mai mică în funcţie de grup). Se simulează aruncarea mâncării în botul hipopotamilor, pentru a le
înşela foamea, a le sustrage atenţia pentru a-i evita pe copii .
Poziţia 6: Din nou se va face slalom alergând printre conuri, în vederea strecurării printre copacii
pădurii, pentru a scăpa de ceata de gorile care îi urmăresc. Cu cât conurile vor fi mai apropiate, cu atât
parcursul va fi mai dificil.
Poziţia 7: Participanții vor trece prin două cercuri așezate unul după celălalt pentru a traversa un pasaj
de mărăcini.
Poziţia 8: Se merge în echilibru între două corzi, fără ca picioarele să depăşească corzile pentru a merge
pe un pod din frânghie, care traversează un râu.
Poziţia 9: Copiii aleargă sărind dintr-un cerc în altul (cercurile sunt mai mult sau mai puţin îndepărtate
unele de altele, în funcţie de capacităţile grupului). Se imită săriturile pe buştenii din apă, pentru a
evita crocodilii.
Varianta II
După feedback-ul primei variante, dacă rămâne timp, copiii pot fi întrebați ce ar putea fi schimbat la
poziţii şi în modul de deplasare. Ideile pe care elevii le emit, pot fi luate în considerare pentru realizarea
unui traseu viitor. Luaţi în considerare unele sugestii şi adăugaţi-le pe ale voastre, având grijă să sporiţi
(sau să diminuaţi) dificultatea şi provocările, ţinând cont de capacităţile grupului (de exemplu, a sări
cu picioarele alăturate în cercuri, a merge înapoi pe coardă etc.).
● Care dintre activități vi s-a părut mai dificilă? De ce?
● Când a fost nevoie să vă folosiți imaginația? Dar creativitatea?
● Ați identificat vreo problemă pe traseu? Cum ați rezolvat-o?
● Ce abilități ați demonstrat în parcurgerea traseului?
● Ați avut nevoie de ajutor? Când? De ce?
● Ați fi avut nevoie de alte materiale de sprijin? De ce anume?
● Ați simțit vreodată frica? În ce moment/e?
● Cum v-ați simțit la finalul traseului? Cum ați manifestat bucuria reușitei?
● Ați vrut să renunțați? De ce? Ce ați făcut pentru a merge mai departe?
● Ce ați învățat din aceste experiențe?
● Cum v-ar putea ajuta situațiile experimentate în viață?
✔ Creșterea coeziunii grupului;

✔ Creșterea încrederii în sine a participanților;
✔ Formarea atitudinilor pozitive față de ceilalți, bazate pe: toleranță, compasiune, sprijin
reciproc, competiție pozitivă;
✔ Dezvoltarea abilităților sociale;Crearea stării de bine.
Colaborare cu comunitatea locală: dacă este un parc de aventură e necesar un acord prealabil.
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: În cazul copiilor cu nevoi speciale, traseul poate cuprinde
mișcări simple sau realizarea unor sarcini care presupun verbalizarea unor acțiuni.
Bibliografie/ sursa: Cristina Catalano- Jungla adaptare după Lucrul cu copiii și mediul lor (curs de
formare de animatori socio-educativi, Fundația Terre des hommes)
____________________________
9.MICII GEOGRAFI
____________________________
Arii/Discipline: Geografie, Științe ale naturii
Scopul activității: Dezvoltarea abilităţilor
socio-personale: îmbunătăţirea spiritului de Nivelul: B
echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale.
Activitatea se desfășoară ca urmare a Mărime grupului: 6-25 participanți
parcurgerii conținutului Orizontul. Linia
orizontului. Punctele cardinale în cadrul Tipul de resurse necesare: minime (M),
disciplinei Geografie, clasa a IV-a. elaborate (E), specializate(S): M
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, Resurse/infrastuctură necesară: Un spațiu

atitudini/valori): situat în apropierea unei părduri sau un parc.
Participanții vor: Busolă, bilețele cu sarcini, plicuri, sigle
● (V)Participa activ la rezolvarea autocolante pentru membrii echipei, coli albe,
sarcinilor creioane colorate, planșe, săculeți.
● (A)Colabora cu colegii de echipă
● (A)Exersa abilitatea de orientare
ridicat): Mediu
corectă în spațiul dat, folosindu-se de
diverse mijloace de orientare
● (A) Manageria corect timpul pentru
parcurgerea traseului
_________________________________________________________________________________
Activitatea propusă se desfășoară ca urmare a parcurgerii conținutului Orizontul. Linia orizontului.

Punctele cardinale în cadrul disciplinei Geografie, clasa a IV-a.
Activitatea are loc în apropierea unei păduri sau a unui parc. Elevii vor avea de rezolvat diferite sarcini
privitoare la conținuturile asimilate anterior, care îmbină învățarea prin descoperire, învățarea
experiențială și învățarea contextuală cu activitățile ludice.
Înainte de desfășurarea activității, se fixează traseele fiecărui echipaj (fixarea benzilor pe copaci şi
arbuşti, plasarea plicurilor şi a obiectelor necesare pentru rezolvarea sarcinilor date etc.).
Prima etapă a activității constă în stabilirea membrilor juriului care vor evalua activitățile
participanților la activitate. Aceștia pot fi elevi care doresc să jurizeze, cadre didactice sau voluntari.
Apoi, se formează echipe eterogene, cu acelaşi număr de participanţi, se stabilesc criteriile de evaluare
şi a recompensele pe care le primesc odată cu finalizarea activității.
Se prezintă fiecare echipă (membrii, denumirea echipei, culorile benzilor traseelor stabilite), se
stabileşte liderul grupui, apoi se împart siglele pentru fiecare echipaj. Siglele sunt confecționate din
hârtie autocolantă.
Echipa I -,,Floare de colț’’ va fi simbolizată printr-o bandă albă cu o linie maro cu o floare de colț de
dimensiuni mici (sigla de mărime mai mare şi este purtată de lider, iar sigle mai mici de către membrii
echipajului);
Echipa a II-a ,,Roza vânturilor’’-banda albă cu linie albastră şi rozeta vânturilor;
Echipa a III-a- ,,Prietenii pădurii’’-banda albă cu linie verde şi simbolul frunzei de stejar;
Echipa a IV-a-,,Temerarii’’-banda albă cu linie roşie şi simbolul vulturului;
Fiecare echipă va primi materiale de lucru: coli albe, creioane colorate și săculeţi.
Se explică sarcinile de lucru: citirea bileţelelor, găsirea plicurilor, rezolvarea sarcinilor stabilite,
aşezarea obiectelor în funcție de indicațiile date, colectarea unor materiale găsite pe traseu, folosirea
busolei, recunoaşterea anumitor elemente.
Se prezintă şi criteriile de evaluare a activităţii fiecărui echipaj: parcurgerea cu fidelitate a traseului,

descoperirea tuturor punctelor de control, rezolvarea corectă şi integrală a sarcinilor stabilite,
prezentarea materialelor colectate, analiza desenelor şi a dictărilor geografice, manifestarea spiritului
de echipă, cronometrarea timpului folosit pentru parcurgerea traseului.
După prezentarea sarcinilor de lucru şi a criteriilor de evaluare se dă startul.
Fiecare echipă rezolvă simultan sarcinile, dar pe trasee diferite. Acestea sunt stabilite într-un
perimetru delimitat, ferit de pericole. Juriul va urmări și va însoți elevii pe traseul dat.
Elevii descoperă bileţelele şi plicurile, rezolvă în grup sarcinile stabilite.
Pe traseu vor avea cinci puncte de control, primele patru având sarcini de rezolvat. Al cincilea este
punctul ,,surpriză’’ care conţine coli mari de hârtie și creioane colorate pentru fiecare echipă. După
descoperirea acestui punct, fiecare echipă aleargă spre punctul de plecare parcurgând acelaşi traseu.
Când toate echipele ajung de unde au plecat, se analizează rezultatele şi se fac aprecieri.
Se prezintă timpul fiecărei echipe. Se verifică punctele de control pentru fiecare echipă, se apreciază
rezolvarea fiecărei sarcini, se corectează sau se completează răspunsurile, desenele şi dictările
geografice. Se strâng obiectele de pe traseu şi benzile, se depozitează în locuri speciale materialele
care reprezintă surse de poluare.
Se apreciază activitatea fiecărei echipe și se fac recomandări.
Exemplificarea conţinutului aplicaţiilor pentru o grupă
Primul punct de control are un bilet plasat lângă punctul de pornire Start!.
Stabiliţi vestul cu ajutorul poziţiei Soarelui şi deplasaţi-vă în această direcţie. Notaţi pe fişa 1
obiectele din nordul direcţiei de deplasare (de ex.: copaci, tufişuri).
Al doilea punct de control are un pliculeţ fixat pe scoarţa unui copac.
Aşezaţi la sud de copac 10 conuri de brad, la vest aşezaţi mingea din săculeţul vostru.
Continuaţi drumul urmărind banda traseului.
Punctul al treilea de control are un pliculeţ aşezat lângă un tufiş.
Luaţi busola din săculeţ şi găsiţi nordul. Aşezaţi mingea din săculeţul vostru la est de tufiş.
Rezolvaţi pe planşă compunerea geografică urmărind desenul dat şi fixând corect punctele cardinale
pe planşă.
Punctul al patrulea de control are un pliculeţ fixat pe scoarţa unui copac.
Rezolvaţi pe planşa 2 dictarea geografică.:
,,Un iepuraş a luat-o spre sud, apoi spre vest, spre nord, spre sud-est, spre est şi a ajuns într-
un tufiş’’.
Reconfigurați traseul iepurașului.
Fixaţi cu ajutorul busolei nordul. Recunoaşteţi şi notaţi pe fişa 2 trei obiecte din sudul vostru
(v-aţi aşezat cu faţa spre nord).
De aici nu mai aveţi bandă de traseu. Deplasaţi-vă spre nord cu ajutorul busolei şi la 50 m veţi
descoperi SURPRIZA).
Până acolo, adunaţi în pungi toate obiectele de pe traseu ce pot fi surse de poluare (hărţi,
sticle, pungi, cutii).
Punctul al cincilea – SURPRIZA: coli de flipchart și creioane colorate pentru fiecare echipă.
Pe parcursul parcurgerii traseului, fiecare echipă va fi monitorizată de către un membru al
juriului, care va evalua modul de realizare a sarcinilor propuse, prin completarea unei grile de
observare, raportată la sarcina de rezolvat.
După finalizarea traseului, vor fi analizate rezultatele obținute de către fiecare echipă, ca
urmare a prezentării acestora de către membrul juriului desemnat să urmărească și să evalueze modul
de îndeplinire a sarcinilor, apoi vor fi ierarhizate echipele.
După finalizarea activității outdoor, elevii se vor întoarce la școală, vor realiza harta traseului
parcurs de ei pe colile de flipchart primite, apoi fiecare echipă prezintă grupului harta realizată. Se va
discuta despre experiențele fiecăruia.
● Cum v-ați simțit pe parcursul traseului?
● Cum vi s-au părut provocările?
● Ce ați învățat din aceste experiențe?
● Credeți că veți orienta mai bine în natură în situații reale de viață?
● Cum ați colaborat în cadrul grupului?
● Cum v-ați ajutat?
● De ce a fost important sp vă ajutați reciproc?
● Ați întâmpinat probleme? Cum le-ați rezolvat?
Sugestii de acțiune: Sarcinile pot fi modificate în funcție de nivelul de vârstă al participanților și de

materialele avute la dispoziție.
✔ Dezvoltarea orientării spațiale;

✔ Formarea unui comportament ecologic;
✔ Conștientizarea importanței cooperării în găsirea unei soluții.
Colaborare cu comunitatea locală: În cadrul juriului pot fi invitați ca membri reprezentanți ai

comunității locale.
Adaptări pentru copii cu cerințe speciale: Copiii cu nevoi speciale pot fi parte a juriului, sau pot fi
integrați în activitate în funcție de categoria de nevoi în care sunt implicați.
Bibliografie/ sursa: Cristina Catalano

____________________________
10. 3 R/ 5R
____________________________
Scopul activității: identificarea soluțiilor de Mărime grupului: 6-25 participanți

protecție a mediului înconjurător
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, elaborate (E), specializate(S): M
atitudini/valori):
Participanții vor: Resurse/infrastuctură necesară: 3/5 jaloane,
3/5 foi de hârtie cu însemnele Reduceți,
● (A)Ordona elemente după anumite
criterii Reutilizați , Reciclați Refuzați, Reintegrați,
Banda adezivă (pentru a le lipi la locul
● explica abrevierea 3R/5R
respectiv), teren în aer liber
● înțelegerea importanței protecției
mediului înconjurător Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
ridicat): Mic
Arii/Discipline: Geografie, Educație Fizică, Joc
și mișcare Durata activității: 60 de minute
Nivelul: A, B
_________________________________________________________________________________
1 .Împărțiți clasa în grupuri de 5 elevi

2. Stabiliți 5 baze marcate vizual - Reduceți, Reutilizați, Reciclați, Refuzați, Reintegrați ( pentru
nivelul A puteți opta doar pentru primele 3) spre care, cate un elev din fiecare echipa trebuie să
alerge
3. Citește cu voce tare o acțiune de pe listă și prima persoană din fiecare echipă trebuie să
alerge spre zona etichetată în scopul de a identifica ce tip de acțiune este
4. Discutați alegerea făcută
5. Citiți acțiunea pentru cea de-a doua echipă, și prima persoană din a doua echipă trebuie să
alerge spre locul corespunzător
Activitatea poate fi folosită și pentru consolidarea cunoștințelor care pot fi grupate în categorii ( ex -
tipuri de roci, evenimente din diferite perioade istorice, țări și continente etc)
Exemple de acțiuni
Reduceți
- Cumpără lucruri fără ambalaj
- Folosește resturi de mancare ( nu le arunca la gunoi)
- Stinge lumina cand ieși din cameră/clasă
- Oprește robinetul de apă în timp ce te speli pe dinți
- Nu cumpăra produse pe care nu le folosești doar pentru că sunt la promoție
Reutilizați
- Donează hainele sau orice obiect în stare bună pe care nu îl mai folosești
- Folosește sacoșe de pânză
- Evită schimbarea gadgetului preferat doar pentru că a apărut un model cu performanțe puțin
mai bune. Dacă se strică, încearcă să-l repari
- Folosește apa în care ai spălat legumele pentru a uda plantele
- Cumpără articole second hand
- Împrumută cărți de la bibliotecă
- Repară înainte de a arunca
Reciclați
- Du sticla la centrele de colectare speciale
- Pune bateriile folosite într-un container specializat
- Cumpără textile din materiale sustenabile care pot fi reciclate
- După ce ai terminat de băut apă dintr-o sticlă îmbuteliată, pune sticla în containerul special
Refuzați
- Nu folosi sacoșe de unică folosință
- Nu utiliza taxiul pentru a ajunge la scoală
- Nu cumpăra produse care nu sunt prietenoase cu mediul înconjurător
- Chiar dacă un produs este gratuit, dacă nu ai nevoie de el, nu îl lua
- Nu folosi produse non reciclabile
Reintegrați
- Fă dintr-o cutie de carton una de depozitare pentru diverse chestii
- Fă dintr-un cauciuc uzat un suport pentru flori
- Fă din paleți de lemn un produs de utilitate casnică
● Cum a fost activitatea?

● Ce ați avut de făcut?
● Ce ati descoperit ca stiati deja?
● Ce ati invatat nou?
● Cine dintre voi are deja aceste comportamente?
● Ce lucruri credeți că pot fi reutilizate/reciclate?
● Ce comportamente ați dori să preluați în viața voastră?
● Ce credeți că ați putea face voi legat de această temă? (la școală și acasă)
● Cum ajuta asta natura?
● De ce sa contribui eu la protejarea naturii?
Sugestii de acțiune: Activitatea poate fi folosită și pentru consolidarea cunoștințelor care pot fi
grupate în categorii ( ex - tipuri de roci, evenimente din diferite perioade istorice, țări și continente
etc)
● lucru în echipă
● formarea atitudinilor pozitive/responsabilitate față de mediul înconjurător
● descoperirea modalităților prin care ei înșiși pot contribui la protecția mediului
● poate fi invitat un expert pe probleme de mediu care să completeze cunoștințele în funcție de

nivelul clasei
Adaptări pentru copii cu cerințe speciale:
● În cazul copiilor cu nevoi speciale, aceștia pot doar să răspundă la întrebări și să ajute grupul
în identificarea categoriei corecte
https://hartareciclarii.ro/noutati/inainte-de-reciclare-si-reutilizare-reducerea-consumului-este-
esentiala-pentru-mediu/
https://ltl.org.uk/free-resources
____________________________
11.CINE ȘI DE UNDE SUNT
____________________________
Scopul activității: corelarea unor personaje Mărime grupului: 6-25 participanți

cunoscute cu zona biogeografică de care
aparțin (aplicație pentru zonele biogeografice Tipul de resurse necesare: minime (M),
de pe glob) elaborate (E), specializate(S): M
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, Resurse/infrastructură necesară: cartonașe cu

atitudini/valori): diferite personaje cunoscute de desene
Participanții vor: animate – Regele Leu, Kung Fu Panda, diverse
personaje din Cartea Junglei, Madagascar,
● (C ) Exemplifica caracteristicile zonelor maimuța Abu din Aladin etc, bandă adezivă
biogeografice din zona caldă
● (C )Corela unele animale și plante cu Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
zona biogeografică de care aparțin ridicat): Mic
Arii/Discipline: Geografie Durata activității: 60 de minute
Nivelul: B
_________________________________________________________________________________
Toată lumea primește un cartonaș cu un personaj lipit pe spate cu o bucata de scotch. Jucătorii circulă
și pun întrebări (al căror răspuns poate fi da sau nu) până când toată lumea a identificat numele de pe
cartonas, apoi încearcă să se grupeze în funcție de zona biogeografică de unde provine animalul
respectiv.
Jocul nu trebuie să dureze mai mult de douăzeci de minute – zece pentru pregătire și explicație și zece
pentru joc, pentru a avea timp de prezentarea zonelor și concluzii.
Elevii trebuie încurajați să se miște afară, prin spațiul ales (curtea școlii, natura) amestecându-se și
punându-și întrebări. O dată ce un jucător ghicește corect identitatea personajului său, poate continua
să joace, răspunzând la întrebările pe care le pun alți jucători sau puteți decide că trebuie să aștepte
într-o zonă departe de ceilalți jucători, în zona biogeografică caracteristică.
Întrebările pot viza și elemente de climă, vegetatie, localizare, pentru a putea identifica dacă provine
din pădurile ecuatoriale, savane, deșert sau păduri musonice.
La final, personajele care provin din aceeași zonă, trebuie să o prezinte într-un mod cat mai creativ
posibil și folosind cat mai multe elemente din natură.
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți activitatea?
● Ați stabilit o strategie, de la început?
● Care a fost aceasta?
● Cum a fost pe parcursul exercițiului? Ce ați observat?
● A avut cineva inițiativă?
● Ați lucrat ca un grup?
● Ce ați învățat din acest exercițiu?
Sugestii de acțiune: Puteți crea și o poveste în jurul acestei activități - urmează să dați o petrecere a
personajelor celebre și trebuie să vă găsiți prietenii de drum din aceeași zonă. Se pot da și cateva exemple de
întrebări care să-i ajute pe copii
De asemenea, activitatea poate fi folosită și pe alte teme - personaje dintr-un roman, personalități, țări etc
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să înțeleagă conexiunile dintre anumite elemente ale mediului
înconjurător, să formeze atitudini pozitive față de ceilalți, să dezvolte abilități sociale - crearea stării
de bine
Dacă se utilizează parcul orașului sau un teren al unei instituții este necesară o discuție în prealabil
și o aprobare pentru folosirea spațiului
Adaptării pentru copii cu cerințe speciale: Copiii cu cerințe educative speciale pot participa la această
activitate, intrucat mișcările sunt simple și sarcina principală presupune verbalizare
____________________________
12.FANTEZIE
____________________________
Scopul activității: stimularea simțurilor Mărime grupului: 6-25 participanți

copiilor prin ceea ce văd, aud, simt și ating
atunci cand sunt afară/ corelarea cu amintiri Tipul de resurse necesare: minime (M),
atitudini/valori): Resurse/infrastuctură necesară: izoprene/
ceva de stat pe jos , harta lumii/a țării/ a
Participanții vor: conștientiza importanța
simțurilor și a naturii în viața lor comunității locale
Arii/Discipline: Dezvoltare personală,

Geografie, Limba romană, Arte vizuale ridicat): mic

Nivelul: A, B
_________________________________________________________________________________
Roagă-i pe elevi să își caute un loc în curtea școlii sau în natură ( în funcție de locul în care desfășurați
activitatea) în care sa se poată întinde pe spate pe izoprene și să închidă ochii. Îi anunțăm că ne vom
concentra pe cele 5 simțuri și întrebările trebuie să aibă legătură cu acestea –
● Ce auzi?
● A ce miroase?
● Cum se simte pămantul sub tine?
● Dacă acum ai fi un balon și ți-ai lua zborul sus, sus, tot mai sus unde ai călători?
● Spune-ne povestea ta!
● Desenează ceea ce ai văzut!
● Marchează pe o hartă, toate locurile în care ai fost! ( din țară/din lume/ din comunitate)
● Cum a fost?
● Ce ai auzit?
● Ce ai simțit?
● Ce va aduceți aminte de cand erati mai mici?
● Care e povestea?
● Ce sentimente ai avut?
● De ce e important sa fim atenți la mediul înconjurător?
● Ce legătură au amintirile cu natura?
Se poate combina și cu exercițiul 5-4-3-2-1 - 5 lucruri pe care le vezi, 4 lucruri pe care poți să le atingi
din jurul tău, 3 lucruri pe care le auzi, 2 lucruri pe care poți să le miroși, 1 lucru pe care poți să îl guști
reducerea nivelului de anxietate prin încurajarea focusării asupra momentului prezent
ridicarea nivelului de încredere în cadrul grupului prin împărtășirea de amintiri personale
Colaborare cu comunitatea locală nu este cazul
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: copii cu cerințe educative speciale pot participa la această
activitate
https://www.mondaycampaigns.org/destress-monday/unwind-monday-5-4-3-2-1-grounding-
technique
13. PAȘI SPRE TOLERANȚĂ. STUDIU DE CAZ - Pogromul de la Iaşi
Scopul activității: Dezvoltarea toleranței interetnice prin prezentarea Pogromului de la Iaşi.
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, atitudini/valori):
Participanții vor:
(C1: Prezentarea principalelor evenimente desfășurate în cadrul Pogromului de la Iaşi;
C2: Precizarea rolului comunităţii israelite în istoria oraşului Iaşi;
C3: Identificarea circumstanţelor care au făcut posibile acţiunile antisemite de la Iaşi;
C4: Integrarea în timp şi spaţiu a principalele monumente istorice reprezentative pentru spiritualitatea
şi istoria comunităţii evreieşti din Iaşi;
● Arii/Discipline: Om și societate/Istorie
Nivelul: B
Mărime grupului: 30 participanți
Tipul de resurse necesare: minime (M), elaborate (E), specializate(S): M
Resurse/infrastuctură necesară: Traseul evreiesc existent în orașul Iași. Traseul evreiesc începe de la
Gara Iași, apoi la Fostul Teatru Pomul Verde, Sinagoga Cismarilor (Clinica Dr. Leon Ghelerter), Spitalul
”Elena Doamna”, Centrul Comunitar Evreiesc, Sinagoga Merarilor, Sinagoga Mare, Cartierul Târgu
Cucului, Strada „Cuza Vodă”, Fosta Chestură a Poliției
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare, ridicat): Mediu
_________________________________________________________________________________
Planul activității este prezentat detaliat pentru a putea fi aplicat și de alte cadre didactice interesate
de valoarea formativă a unei activități de învățare în afara clasei ce ar urma „Traseul evreiesc” cu
plecare din Piața Unirii, fosta Chestură, str. Cuza Vodă, Teatrul Național și retur (traseul poate să
continue până la Sinagoga Mare, dar necesită mai mult de 100 de minute). Recomand și vizitarea
expoziției dedicată prezentării Pogromului de la Iaşi amenajată de curând la parterul și subsolul fostei
Chesturi care vine cu imagini și informații detaliate despre evenimentele petrecute la Iaşi acum 80 de
ani.
Activitatea se este una extracurriculară, ce urmărește formarea și consolidarea unor competențe din
cadrul disciplinelor Istorie, Geografie.
Pregătirea activității:
a. Anunțarea elevilor: elevilor li se prezintă evenimentele tragice desfășurate în cadrul
Pogromului de la Iaşi şi sunt anunțați cu privire la evenimentul Comemorării Holocaustului
în data de 9 octombrie 2019, ocazie cu care vor parcurge, împreună cu toată clasa, în cadrul
orei de istorie, „Traseul evreiesc” (Piața Unirii, Chestura, str. Cuza Vodă, monumentul dedicat
primului teatru evreiesc aflat în fața Teatrului Național „V. Alecsandri”).
b. Pregătirea elevilor:
- ne folosim de materialele de pe http://www.pogromuldelaiasi.ro/ pentru a trezi curiozitatea

elevilor;
- le prezentăm o serie de informații despre Holocaust şi despre importanța comunității israelite din
Iași pentru cultura, economia şi spiritualitatea orașului;
- le prezentăm scopul activității, sarcinile pe care le au de îndeplinit;
- le precizăm materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea desfășurată (caietele de notițe,
creioane, pixuri), precum şi vestimentația adecvată acestei activități extraşcolare;
- le facem instructajul și se prezintă regulile de deplasare în oraș;
- se solicită acordul părinților şi se întocmește dosarul necesar aprobării deplasării de către

conducerea şcolii (conform procedurii I.S.J. Iaşi).
Pașii de derulare a activității:
a. Prezentarea în Piața Unirii a importanței comunității evreiești pentru spiritualitatea şi

economia orașului Iași.
b. Prezentarea Pogromului de la Iași (27-29 iunie 1941) în curtea fostei Chesturii, ilustrat cu
imagini de epocă, vizitarea muzeului.
c. Parcurgerea Străzii Cuza Vodă, analizarea arhitecturii specifice comunității evreiești, membri
acesteia având magazine și ateliere meșteșugărești la parterul locuințelor.
d. Prezentarea monumentului dedicat primului teatru profesionist în limba idiș înființat la Iaşi
(„Pomul Verde”), aflat în fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri”.
● Care au fost monumentele/obiectivele vizitate?
● Ce sentimente ați experimentat pe timpul activității?
● Cum a fost pe parcursul traseul? Ce ați observat?
● V-a fost greu/ușor să identificați rolul comunității evreiești?
● Ce ați reținut despre evenimentele din 27-30 iunie 1941?
● Ce soluții pentru promovarea toleranței puteți propune?
● Ce ați învățat din această vizită de studiu?
● De ce anume veți ține cont pe viitor când veți mai fi într-o situație conflictuală?
· Solicitați elevilor să vină îmbracați și încălțați adecvat pentru o vizita de 2h;
· Pregatiții elevii prin oferirea unor informații istorice privind contextul politic, economic și
social al Pogromului de la Iași;
● Educarea interculturală;
● Sprijinirea toleranței interetnice;
● Cunoașterea și valorificarea trecutului orașului Iași;
● Relații mai armonioase și reducerea conflictelor la nivelul colectivului de elevi.
Colaborare cu comunitatea locală: Contactați anterior membrii comunitații evreiești pentru a

verifica dacă sinagoga este deschisă și reprezentanții Casei Muzeelor (fosta Chestură) pentru a
solicita ghidaj;
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: fiind un traseu urban, copiii cu cerințe educative speciale,
care au deficiențe ușoare pot participa la activitate; dacă prezintă dificultăți psihomotrice vor fi
informați părinții și va fi solicitat sprijinul unui însoțitor;
Bibliografie/ sursa: Mihaela Georgeta Țurcanașu
- materialele furnizate de formator în cadrul cursului „EDUCATION OUTSIDE THE

CLASSROOM – Learning from sites, museums, monuments & nature” din Limassol,
oferit de EDUCULTURE în perioada 22-28 iulie 2019.
- Călineci, M. (coord.), 2006, Consiliere educațională, Editura RAABE, București.
- OMEN nr. 3637 din 12.04.2016
14. Treasure hunt - Descoperă Iașul vechilor zidiri
Scopul activității: vânătoarea de comori își propune informarea tinerilor asupra unor monumente
istorice valoroase ale Iașului, în prezent neglijate, dar și promovarea acestora la nivelul comunității
și al autorităților locale
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, atitudini/valori):
Competenţe generale:
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu;
2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice;

3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-
culturale;
4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare educaţiei permanente.
Competenţe specifice:
1.1 Orientarea în spaţiu prin identificarea unor monumente istorice din zona Copou a Iaşului;
2.1. Identificarea informaţiilor oferite de surse cu privire la un fapt istoric utilizând gândirea critică;
3.1..Realizarea unor sarcini de lucru în echipă (documentare, redactare, identificare) în timpul

participării la treasure hunt prin valorificarea experienţei istorice pozitive;
3.2.Identificarea rolului unor personalităţi istorice, analizând surse diferite;
3.3. Cunoaşterea şi aprecierea istoriei locale, a monumentelor oraşului Iaşi;
4.1. Identificarea unor mesaje dintr-o sursă de informare pe

teme istorice.
Valori şi atitudini: Aprecierea importanţei monumentelor

istorice locale, valorizarea trecutului, a lucrului în echipă şi a
orientării în spaţiu.
Arii/Discipline: Dezvoltare personală, spirit civic/ Istorie
Nivelul: A
Mărime grupului: 30-60 de participanți
Tipul de resurse necesare: minime (M), elaborate (E),

specializate(S): E
Resurse/infrastuctură necesară: Parcul orașului, pădure sau

curtea școlii. Stegulețe, coli de hârtie colorată, baloane, sfoară, bol/coșuleț cu bilețele pe care sunt
scrise numere, bilețele cu mesaj, lupă, telefon, boxă (optional)
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare, ridicat): Mare
Durata activității: 2-3 ore
_________________________________________________________________________________
· Activitatea propune un traseu bine definit, care include 9 monumente valoroase ale Iașului,
pornind de la Colegiul Național Iași și terminându-se în Parcul Copou. Participanții au primit
informații despre fiecare monument înscris în traseu, pentru a putea răspunde ulterior la o
serie de întrebări și ghicitori, fiecare răspuns corect oferindu-le indicii în legătură cu punctul
următor. Astfel, participanților li s-a testat curiozitatea despre istoria și cultura propriului
oraș și au aflat mai multe informații despre monumentele și personalitățile de prestigiu ale
Iașului.
· Toţi participanţii au completat o fişă de înscriere şi acordul părinților, conform OMENCȘ nr.
3637/12.04.2016 privind organizarea taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități
de timp liber
Pregătirea activității:
Ø Recrutarea echipei de voluntari- Echipa de voluntari a fost formată exclusiv din elevi ai
liceului, din clasele IX-XI. Înscriși prin intermediul unui formular Google forms și mai apoi
selectați și adăugați într-un grup de comunicare, acestora le-a fost repartizat unul dintre
monumente, astfel încât la fiecare punct de pe traseu să se afle 2-3 voluntari. Atribuțiile
voluntarilor au constat în distribuirea ghicitorilor către participanții ajunși la destinația și
asigurarea unei bune desfășurări a concursului, dar și promovarea proiectului în mediul online,
conceperea unui regulament al concursului și a diplomelor. (anexa 7- Formular înscriere
voluntari Treasure Hunt "Discovering the lost history of Iași" (google.com) )
Ø Formarea echipelor participante -echipe de maxim 4 persoane, înscrisă în prealabil printr-un

formular de tip google forms, în scopul unei desfășurări optime a organizării.
Ø Conceperea ghicitorilor - Asociația cultural-educativă Kre@tivIS a conceput ghicitorile pe baza

fişelor cu informaţii istorice transmise de echipa de voluntari despre cele 9 monumente.
Ø Organizarea listei monumentelor - Selecţia a avut în vedere în special monumente istorice

care au nevoie să revină în atenţia ieşenilor pentru a fi restaurate: Casa Ghika, Institutul de
Igienă “M. Ciucă”, Casa “Nicolae Gane”, Casa “Mihail Kogălniceanu”, Casa Vălescu, Casa
Racoviță (Micul Trianon) azi Centrul Cultural Francez, Statuia Cavaleristului în atac, Bustul lui
Ferdinand I, Casa Mihail Sadoveanu.
Ø Organizarea traseului- Treasure hunt-ul a avut ca punct de start Colegiul Național Iași, unde
echipele au primit un număr de identificare și li s-a comunicate ordinea plecării. Au primit primul
indiciu. Finalul, respectiv premierea, a avut loc în Parcul Copou.
Ø Premierea- Cu ajutorul sponsorilor identificaţi de voluntari, au fost oferite la încheierea

activităţii pemii tuturor participanţilor (cărţi, rechizite, dulciuri) şi diplome.
Desfășurarea activităţii
Ø Echipele participante au pornit în concurs de la Colegiul Național Iași. La fiecare monument

voluntarii le ofereau o nouă ghicitoare a cărui răspuns indica următorul monument de pe traseu.
și, la 6 din cele 9 monumente, o piesă dintr-un puzzle finalizat la ultimul edificiu, care anunța
locul premierii. Aşadar participanţilor li s-a cerut să lucreze în echipă, să facă mişcare, să
recunoască monumentele ieşene după o serie de informaţii istorice şi să se orineteze în spaţiul
citadin.
Ø Impactul proiectului: Cunoaşterea şi promovarea monumentelor ieşene, a istoriei locale.

Consolidarea unor deprinderi de gândire critică, de lucru în echipă şi orientare în spaţiu.
Ø -Atragerea atenţiei unui grup larg de cetăţeni ai Iaşului asupra degradării unor monumente
istorice şi necesitatea restaurării acestora. A fost creat un eveniment pe facebook pentru
promovarea monumentelor istorice, fiind publicate şi în presa locală articole despre activitate (
GALERIE FOTO - Tresure Hunt, o cursă printre monumentele istorice din Dealul Copoului
(ziarulevenimentul.ro) )
Ø Evaluarea - Proiectul “Treasure hunt -Descoperă Iaşul vechile zidiri ” s-a încheiat cu premii,
diplome, zâmbete, cunoștințe dobândite, dar și îndemnul plin de hotărâre de a fi organizată și
o a doua ediția a acestuia.
● Câte din informațiile aflate astăzi despre monumentele ieșene le cunoșteați anterior?
● Cum vi s-au părut ghicitorile?
● A fost greu traseul din punct de vedere fizic?
● Ați reușit să colaborați eficient cu membrii echipei?
● Mai cunoașteți și alte monumente istorice ale Iașului care ar avea nevoie de renovare?
● Ce putem noi face pentru a promova și aduce în atenția comunității și a autorităților locale
necesitatea renovării monumentelor istorice?
Sugestii de acțiune: Puteți desfășura acest tip de activitate adaptând-o la realitățile localității
dumneavoastră. În cazul în care activitatea se desfășoară înafara localității, puteți utiliza ca destinație
a traseului un reper din natură (stancă, pom, apă) pe care elevii să îl descopere soluționând
ghicitoarea/puzzel-ul.
● Implicarea elevilor în joc;

● Crearea stării de bine;
● Îmbunătățirea abilităților de orientare în spațiul urban.
● Creșterea încrederii în sine și a spiritului de echipă
● Dezvoltarea rezistenței fizice;
● Îmbunătățirea cunoștințelor de istorie locală;
Colaborare cu comunitatea locală: A fost încheiat un acord de parteneriat cu Asociația cultural-

educativă Kre@tivIS. În vederea premierii participanților, a fost încheiate protocoale de
sponsorizare cu diferiți agenți economici locali și asociații. Echipa de coordonare formată din elevi
de la clasa a IX-a E specializarea filologie a Colegiului Național Iași, sub coordonarea prof. de istorie
Mihaela Țurcanașu au redactat referate științifice plecând de la două dintre monumentele incluse
în traseu (casa Ghika și Casa Sadoveanu) pentru a căror renovare au fost transmise sesizări oficiale
către autoritățile locale (Primăria Iași și Consiliul Județean Iași).
Adăptări pentru copii cu cerințe speciale: Datorită faptului că o parte a provocărilor necesită
deplsarea pe distanțe mari și în viteză, prezență copiii cu nevoi speciale se poate realiza doar cu
sprijin din partea unui însoțitor. Sugerăm acordarea de timp suplimentar pentru îndeplinirea
sarcinilor în cazul echipelor ce cuprind și elevi cu nevoi speciale.
Bibliografie/ sursa: Mihaela Țurcanașu
GALERIE FOTO - Tresure Hunt, o cursă printre monumentele istorice din Dealul Copoului
(ziarulevenimentul.ro)
La începutul concursului participanţii au primit fişa codurilor care îi ajută să descifreze

ghicitorile.
____________________________
15. NE CUNOAȘTEM PATRIMONIUL LOCAL ?
____________________________
Scopul activității: Activitatea are ca scop Participanții vor:

descoperirea unor elemente de patrimoniu
regional. ● (C) cunoașterea potențialului
istoric, geografic, economic și
cultural al regiunii;
atitudini/valori):
● (A) relaționarea cunoștințelor Nivelul: A, B
dobîndite în clasă la diferite
discipline cu realitatea
înconjurätoare; Tipul de resurse necesare: minime (M),
elaborate (E), specializate(S): E
● (V) exersarea capacităților de Resurse/infrastuctură necesară: hărți, fișe de

educație ecologică, culturală, lucru, aparate de fotografiat, camere digitale
civică, morală și patriotică;
ridicat): Mediu
● (A) dezvoltarea abilităților de
comunicare, interrelaționale, Durata activității: 8h
tehnice.
Arii/Discipline: Geografie, Istorie, Educație

civică
_________________________________________________________________________________
Activitatea are loc sub formă de excursie tematică pe un traseu dinainte stabilit din județ.
. Mai întâi are loc o pregătire pentru excursie : obținerea aprobărilor și completarea
documentelor necesare, pezentarea amănunțită, pe hartă, a itinerariului, cu fixarea
locurilor de popas și a obiectivelor de vizitat, constituirea portofoliului elevului, pe baza
surselor de informare, a completărilor făcute de cätre profesori și indicarea surselor
bibliografice necesare pentru documentare.
In ziua și la ora fixată, elevii și profesorii coordonatori se întâlnesc la locul stabilit. Se verifică
echipamentul și materialele necesare efectuării observațiilor. Urmează apoi deplasarea cu
autocarul pe traseul fixat, cu opriri în punctele de oprire pentru desfäșurarea activităților
propuse.
● Ce sentimente ați experimentat pe timpul activității?

● Ce ati descoperit ca stiati deja?
● Ce ati invatat nou?
● Ce unități majore de relief ați observat?
● Ce zone hidrografice ați vazut?
● Care au fost monumentele/obiectivele vizitate?
● ce e lemente ale mediului înconjurător afectate de poluare ați întâlnit?
● Ce ați învățat din această vizită de studiu?
- Solicitați elevilor să vină îmbrăcați și încălțați adecvat pentru o excursie de o zi;
- Pregatiti
elevii prin constituirea portofoliului elevului, pe baza surselor de informare, a completărilor
făcute de cätre profesori și indicarea surselor bibliografice necesare pentru documentare.
- Toți elevii au de completat o fişă de înscriere şi acordul părinților, conform OMENCȘ nr.
3637/12.04.2016 privind organizarea taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber
✔ dezvoltarea spiritului de observație;

✔ dezvoltarea capacității de înțelegere a realității înconjurătoare;
✔ descoperirea patrimoniului local ;
✔ dezvoltarea unor trăsături de conduită pozitivă, de participare la
activităţile de protejare a mediului
Colaborare cu comunitatea locală : pot fi contactați ghizi locali pentru obiectivele stabilite pentru a fi
vizitate.
Adaptări pentru copii cu cerințe speciale: copiii cu cerințe educative speciale, care au deficiențe
ușoare pot participa la activitate; dacă au deficiențe locomotorii, au nevoie de însoțitori.
· Mohan, Gheorghe, Ardelean, A., – ,,Ecologie şi protecţia mediului’’, Bucureşti, Ed. „Scaiul”,
1993.
· Cuciinic, Constanţa – ,,Natura – prietena mea’’, Ed. Aramis, 2003.
· Opris, Tudor – Mica Enciclopedie pentru Tineret’’, Bucureşti, Ed. Forum, 1998.
____________________________
16. RETENȚIA APEI – MODUL ÎN CARE ZONELE UMEDE STOCHEAZĂ APA
____________________________
Scopul activității: Să aflăm cum acționează

zonele umede ca zone de reținere a apei și ● (V) lucra în echipe
astfel contribuie la minimizarea pagubelor
● (A) experimenta cu obiecte din
provocate de inundații
natură
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, ● (C) Înțelege cum este stocată apa
atitudini/valori): în zonele umede
Participanții vor: Arii/Discipline: Fizică, biologie

Nivelul: A, B format dintr-un grilaj
metalic cu lățimea
Mărime grupului: 20 - 25 participanți maximă de 1 cm;
Tipul de resurse necesare: minime (M), ● 5 boluri mari din plastic;

elaborate (E), specializate(S): E
● 6 scaune;
● sol și materiale cum ar fi

pământ de grădină, nisip,
pietriș, plante;
● materiale precum iarba,

frunzele, paie, mușchi;
● găleată;
Resurse/infrastructură necesară:
● ceas cu secundar.
● Un parc sau o grădină cu
frunze uscate pe jos;
ridicat): mediu
● 5 cutii din lemn 50 x 50 cm
Durata activității: 40 min
și înălțime 20 cm, fund
_________________________________________________________________________________
Copiii sunt împărțiți în grupe de 4–5, fiecare echipă primind câte o cutie. Ei au sarcina să caute
materiale cu capacitate maximă de retenție a apei pentru a umple cutia. Fiecare grup va construi o
„zonă umedă” care reține cât mai multă apă. După o perioadă limitată de timp, cutiile sunt așezate
fiecare pe marginile a câte două scaune. Un bol de plastic este aranjat sub fiecare cutie, astfel încât
apa să poată picura în bol. Toate cutiilele cu scaunele pe laterale sunt aranjate într-o linie. La apelul
profesorului, se toarnă o anumită cantitate de apă în fiecare „zonă umedă”. După ceva timp, se
compară cantitățile de apă care au trecut prin diferitele „soluri”. Echipa cu bolul cel mai gol, câștigă.
După concurs sunt discutate capacitățile de reținere a apei a diferitelor materiale și interacțiunile
acestora.
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți experimentul?
● Cum vă simțeați în timpul activității?
● Vă place să învățați prin descoperire/experiment?
● Ce provocări ați întâmpinat?
● Care au fost lucrurile care v-au ajutat sau v-au blocat să finalizați sarcina?
● Care sunt etapele unui experiment?
● Ce ați putea învăța despre natura și mediu înconjurător din această activitate?
● Asigurați-vă că lucrați într-un parc sau o grădină;

● Asigurați condițiile de siguranță pentru copii;
● Puteți crea o poveste frumoasă în jurul acestui experiment: sunteți cercetători
care pleacă pe teren, sau sunteți pierduți pe o insulă pustie și trebuie să găsiți apă,
etc
La sfârșitul activității, copiii vor fi capabili:

✔ să facă investigații simple în natură;
✔ să înțeleagă importanța lucrului în echipă;
✔ să comunice rezultatele muncii lor;
✔ să înțeleagă conexiunea dintre noțiunile de fizică și biologie învățate la
clasă și aplicațiile practice din viața de zi cu zi și/sau viitoarea carieră.
Dacă elevii participanți sunt de vârste mici, pot participa și părinți/bunici la această activitate.
În cazul în care experimentul se va desfășura în parcul orașului, se poate colabora cu reprezentanții

autorităților locale prin încheierea unui parteneriat. În plus, un reprezentant al acestora poate
participa, la începutul activității, pentru a explica elevilor regulile de protecție a parcului și măsurile
de siguranță.
Adaptări pentru copii cu cerințe speciale: copiii cu cerințe educative speciale, care au deficiențe
ușoare pot fi implicați în colectarea de diverse materiale, în echipă cu ceilalți elevi.
● https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/02/manual_esfalp.pdf
● https://wwf.ro/despre-wwf/wwf-romania/resurse-
educationale/?fbclid=IwAR0a35vOR_qwOXkwp_l2OxWgGUZ7XeCLxK_MtiPrGxh8XcMNG
N2MRz-9juY
___________________________
17. ROMÂNUL S-A NĂSCUT POET
____________________________
Scopul activității: concurs de catrene despre ● (A) învăța să observe atent

natură mediul natural

atitudini/valori): Arii/Discipline: limba și literatura română
Participanții vor: Nivelul: A, B
● (V) conștientiza rolul naturii ca Mărime grupului: 20 - 25 participanți

inspirație pentru creații
lirice/literatură Tipul de resurse necesare: minime (M),
● (C) învăța diferența între diferitele
tipuri de rime
_________________________________________________________________________________
Copiii sunt adunați în cerc. Mai întâi, li se cere să se gândească la o temă legată de natură pentru
catrenul lor. Pasul următor este să observe cu atenție mediul înconjurător și să își noteze cuvinte pe
caiet/carnet. În continuare, vor încerca să grupeze cuvintele respective astfel încât să rimeze și apoi
să creeze catrene cu rimă împerecheată/încrucișată/îmbrățișată. Un juriu alege catrenul câștigător.
După concurs, se pot citi poezii celebre despre natură din literatura română.
De asemenea, sunt discutate diferențele dintre tipurile de rime și capacitatea noastră de a ne conecta
cu natura, pentru a deveni creativi.
● Care a fost tema de azi?
● Care au fost primele rime care v-au trecut prin minte?
● Cum vă simțeați în timpul activității?
● Vă place să creați în mediu natural?
● Ce dificultăți ați întâmpinat?
● Care au fost lucrurile care v-au ajutat sau v-au blocat să finalizați tema?
● Ce asemănări ar putea să existe între această activitate și cariera de poet?
● Cum am putea folosi pe viitor cele învățate aici?
● Ce ați putea învăța despre natură și mediu înconjurător din această activitate?
● Ce ai dori să schimbi într-o experiență similară atunci când vei avea o oportunitate
asemănătoare?
● Dacă activitatea se derulează într-o tabără/excursie, poate avea loc în jurul unui
foc de tabără;
● Asigurați condițiile de siguranță pentru copii;
● Puteți crea o poveste frumoasă în jurul acestei activități: sunteți niște poeți care
caută inspirație în natură sau sunteți plecați în altă țară și vă este dor de cei dragi,
etc.
La sfârșitul activității, copiii vor fi capabili:

✔ să observe cu atenție detalii din natură;
✔ să înțeleagă importanța naturii ca sursă de inspirație în literatura română;
✔ să creeze rime pe teme din natură;
✔ să își prezinte creațiile în fața unei audiențe.
Dacă activitatea se derulează într-o tabără/excursie, puteți colabora cu ghizi locali.
În cazul în care activitatea se va desfășura în parcul orașului, se poate colabora cu reprezentanții

autorităților locale prin încheierea unui parteneriat.
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: copiii cu cerințe educative speciale, care au deficiențe
ușoare pot fi implicați în găsirea de rime, în colaborare cu alți elevi.
Bibliografie/ sursa: Vlădescu Elena
Resurse/infrastuctură necesară:
● parc/grădină/pădure/zonă montană;
● pământ de grădină, nisip, pietriș, plante;
● materiale precum iarba, frunzele, paie, mușchi;
● caiete/carnețele de notițe;
● instrumente de scris.
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare, ridicat): mediu
Durata activității: 40 min

__________________________________________
18. Drumeția senzorială - mindfulness în natură
___________________________________________
Scopul activității: Activitatea propusă este o Arii/Discipline: Geografie, Biologie, Consiliere

drumeție în natură, menită să asigure și dezvoltare personală
conexiunea cu aceasta. Scopul activității este
stimularea stării de bine prin conexiunea cu Nivelul: A
natura (formă de mindfulness).
Mărimea grupului: până la 25/30 participanți
atitudini/valori):
elaborate (E), specializate(S): M și E
Participanții vor:
Resurse/infrastuctură necesară: o zonă
● (C) înțelege elementele de geografie
naturală din apropiere (parc, grădină botanică,
și cunoaștere a naturii
deal, pădure, etc.); elevii au nevoie de un caiet,
● (A) exersa percepțiile senzoriale
pix, creioane colorate pentru a-și nota
● (A) experimenta interacțiunea cu
impresiile și a face hărți mentale
elementele naturii
● (A) exersa capacitatea de concentrare Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (V) practica starea de mindfulness, ridicat): Mediu
fiind mai calmi și relaxați
Durata activității: 2 ore
_________________________________________________________________________________
Activitatea se va realiza sub forma unei drumeții în natură. Primul pas vizează pregătirea activității:
informarea elevilor și a părinților despre scopul drumeției – cunoașterea elementelor naturii și
conectarea cu aceasta, colectarea acordurilor semnate de către părinți, identificarea mijloacelor de
transport, echipamentul necesar, reguli care vor fi respectate, etc. Pasul al doilea îl reprezintă
drumeția propriu-zisă, care va avea atât elemente comune pentru toți elevii (de exemplu, plimbarea
pe cărările pădurii, până într-o poiană), cât și individuale. Elevii sunt informați despre aria în care își
pot realiza sarcinile individuale - cadrele didactice vor delimita această zonă fie cu sfoară, fie prin
lipirea de hârtie colorată pe copaci și arbuști și vor avea grijă, ca aceștia să nu se depărteze de zona
marcată. Elevii își vor nota toate impresiile în jurnalul drumeției, vor face hărți mentale, conform
sarcinilor primite (vezi Anexa). După ce toți elevii și-au realizat sarcinile, se vor așeza în cerc,
prezentându-și impresiile notate, cum s-au simțit, ce au învățat, etc.
● Ce elemente de geografie și natură ați identificat?
● Ce ați aflat nou despre natură?
● Ați reușit să vă conectați cu elementele naturii?
● De ce a fost ușor/greu?
● Ce v-a atras atenția?
● Ce emoții ați experimentat?
● Au fost unele mai intense? De ce?
● Cum vă simțiți acum?
● De ce unii colegi au simțit/gândit diferit?
● Ce v-a plăcut cel mai mult la această experiență?
● Care este impactul pe care îl are natura asupra noastră?
● Ce ați constatat/concluzionat/învățat din aceste experiențe?
● Data viitoare, cum altfel ați trăi acest gen de experiență?
● Pe viitor, când veți dori să vă relaxați ce ați utiliza din experiențele de azi?
- elevii vor fi anunțați să aibă echipament adecvat drumeției și apă, sandviciuri;
- elevii vor avea asupra lor un caiet – jurnalul drumeției, creioane colorate.

● cunoașterea elementelor de geografie și ale naturii;
● realizarea unei conexiuni cu elementele naturii;
● cultivarea păcii interioare și a detensionării;
● atingerea stării de mindfulness.
Colaborare cu comunitatea locală: dacă se utilizează parcul orașului sau grădina botanică sau parcul
unui muzeu, case memoriale este necesară o discuție în prealabil și o aprobare pentru folosirea
spațiului; de asemenea, dacă este vorba de un parc național este necesar să informăm rangerii despre
prezența noastră.
Adapare pentru copii cu cerințe speciale: drumeția presupune mișcare, iar copiii cu cerințe educative
speciale, care au deficiențe ușoare pot participa la activitate; dacă prezintă dificultăți psihomotrice se
va alege o zonă care să le fie și lor accesibilă.
- Sound mapping,
https://www.facebook.com/groups/boxpeopleunboxed/posts/1441798546321170/
- Engage the senses on a Sensory hike!, https://www.facebook.com/groups/748978625583379
Anexa
a. Notează în jurnal impresiile tale după ce:
● ai îmbrățișat timp de 3 minute un copac

● ai mirosit o floare
● ai urmărit cum adie vântul prin frunzele copacilor
● ai ascultat sunetele pădurii
● ai mângâiat iarba
● ai mirosit pământul
● ai urmărit razele soarelui printre crengile copacilor
● ai atins scoarța a trei copaci diferiți
● ai examinat cu atenție o frunză
● ai mirosit aerul
b. Stai cinci minute în liniște. Realizează la final o hartă cu toate sunetele pe care le-ai auzit, plasându-
te pe tine în centru.
____________________________
19. FESTIVALUL MINORITĂȚILOR
____________________________
Scopul activității: cunoaşterea, dezvoltarea şi

perpetuarea culturii specifice minorităţilor Arii/Discipline: Educație socială, Consiliere și
naţionale. Activitatea se desfășoară sub forma dezvoltare personală
unui festival în care minoritățile naționale vor
Nivelul: A
prezenta aspecte legate de patrimoniul
imaterial. Mărime grupului: 50 participanți
Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, Tipul de resurse necesare: minime (M),

atitudini/valori): elaborate (E), specializate(S): S
Participanții vor: Resurse/infrastructură necesară: Curtea școlii

sau curtea unui muzeu, case memoriale,
(C) examina patrimoniului cultural al
biserici/sinagogă; mese, scaune, elemente
minorităților etnice din zonă;
care țin de cultura fiecărei etnii (obiecte,
(V) manifesta atitudini pozitive față de ceilalți mâncăruri tradiționale, port popular, alte
aparținând unor culturi diferite; elemente reprezentative, vor fi aduse și
prezentate de către invitați – reprezentanți ai
(A) exersa abilitățile de ascultare și observare acestor etnii).
Nivelul de provocare (mic, mediu, mare, Durata activității: 2 ore 30 minute participare
ridicat): Mare la festival+ 1 oră procesare
_________________________________________________________________________________
Activitatea va îmbrăca forma metodei nonformale cafeneaua publică. Cele 8 minorități vor avea
atribuit un spațiu, cu mese și scaune, pe care îl vor amenaja pentru a putea prezenta tradiții și obiceiuri
specifice. Elevi vor fi împărțiți în echipe de 6-7 coechipieri și vor avea posibilitatea să poarte timp de
20 minute un dialog activ cu reprezentanții celor 8 minorități conlocuitoare (gazde) din zonă (armeni,
evrei, ruși lipoveni, tătari, rromi, greci, ucraineni, turci), invitați să participe la festival. Gazdele vor
introduce elevii în conversaţie şi vor avea grijă ca dialogul să se desfăşoare în mod logic şi constructiv.
Într-o atmosferă relaxantă și nonformală, gazdele le vor prezenta echipelor de elevi aspecte relevante
ale culturii pe care o reprezintă. Elevii vor completa individual, în fișele primite răspunsuri la întrebări
orientative, pentru a cunoaște aspecte relevante despre minoritățile invitate și reflecțiile lor
personale, despre aceste experiențe (Anexa). După runde de 20 de minute, grupurile de elevi se muta,
în sensul acelor de ceasornic, la alte mese/gazde – la care vor lua contact cu alte etnii și vor completa
alte fișe, în timp ce gazdele rămân la mesele iniţiale pe toată durata cafenelei.
Partea de procesare va avea loc în prima oră de Educație socială. Elevii vor solicitați să își prezinte
fișele pe care le-au completat la festival și reflecțiile personale. La final, se va concluziona cu privire la
cunoașterea și acceptarea celorlalți-diferiți.
● A fost ușor/a fost greu să adunați informații despre minorități?

● Ce elemente culturale specifice celor 8 etnii ați identificat?
● Ce v-a atras atenția?
● Cum v-ați simțit cunoscând persoane de alte etnii?
● Ce ați învățat participând la acest festival?
● Cum vă simțiți acum?
● Ce întrebări ați fi vrut să puneți și nu ați reușit?
● Au apărut schimbări în modul vostru de a privi alte etnii?
● Ce v-a plăcut cel mai mult la această experiență?
● Ce ați constatat/concluzionat/învățat din aceste experiențe?
● Cum puteți folosi aceste informații pe care le-ați aflat despre alte etnii?
● Data viitoare, cum altfel ați trăi acest gen de experiență?
● Pe viitor, când veți întâlni o persoană de altă etnie, cum veți proceda?
- elevii își vor nota răspunsurile la întrebările orientative și observațiile personale pe fișele
primite.

● cunoașterea elementelor patrimoniului cultural al etniilor conlocuitoare;
● manifestarea unor atitudini pozitive față de altul diferit;
● flexibilitate și adaptabilitate.
Colaborare cu comunitatea locală: profesorul va trebui să contacteze și să încheie acorduri de

parteneriat cu Asociațiile minorităților; dacă se utilizează parcul unui muzeu, case memoriale este
necesară o discuție în prealabil cu reprezentanții acestora și o aprobare pentru folosirea spațiului.
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: copiii cu nevoi speciale pot participa cu succes alături de
colegi la această activitate.
Cafeneaua publică, https://www.nonformalsepoate.ro/index.php/educatia-nonformala/care-sunt-

metodele-si-activitatile-specifice-educatiei-nonformale/86-metode-educatie-nonformala/94-3-
cafeneaua-publica
Anexa
a. Completează fișa cu aspecte relevante despre minoritățile invitate
Nr. Minoritatea
crt.
Elemente Obiceiuri Mâncăruri Proverbe Muzică Dansuri Personalități

de port politice și
popular Tradiții tradiționale Zicători populare culturale
Rețete
1. Armeni
2. Evrei
3. Ruși
lipoveni
4. Tătari
5. Rromi
6. Greci
7. Ucraineni
8. Turci
b. Notează impresiile tale, după observațiile și discuțiile cu reprezentanții fiecărei

minorități
____________________________
20. PAUZA DE BĂTUT LA TOBE
____________________________
Scopul activității: auto-exprimarea și

eliberarea emoțiilor negative, fie prin (A) exprima metaforic și elibera obstacolele,
ascultarea sunetelor, fie prin cântatul la tobă. dificultățile, conflictele, tensiunile personale.
Activitatea se desfășoară sub forma unui
moment de muzicoterapie - bătut la
tobe/drumming și alte instrumente de Arii/Discipline: Educație muzicală, Consiliere
percuție, în pauze, în curtea școlii, cu rol de și dezvoltare personală
detensionare. Cercetări recente indică faptul
că tobele/instrumentele de percuție Nivelul: A
accelerează vindecarea fizică, stimulează
sistemul imunitar și ajută la eliberarea Mărime grupului: 15-20 participanți
traumelor emoționale. Au un efect pozitiv
asupra anxietății, durerii, oboselii, depresiei și
problemelor de comportament
Resurse/infrastructură necesară: Curtea
școlii, unde pot fi amplasate instrumente de
atitudini/valori):
percuție – tobe, tamburine, maracas și orice
Participanții vor: alte obiecte de rezonanță (deoarece aceste
instrumente profesioniste sunt foarte
(A) reproduce elemente de muzică și ritm; costisitoare, le putem înlocui cu obiecte mai
ieftine - coșuri de gunoi/tomberoane, pet-uri
(A) exersa abilități de ascultare și observare; umplute cu semințe, cutii de metal, etc. – pe
Internet veți găsi tutoriale care vă ajută să
(A) exersa abilități de lucru în grup;
realizați astfel de instrumente).
(A) experimenta o modalitate atractivă de
dezvoltare a inteligenței emoționale și sociale;
ridicat): Mediu
Durata activității: 10-15 minute
_________________________________________________________________________________
Activitatea va îmbrăca forma unui mini-activități de muzicoterapie, derulată în pauză. Elevii vor ieși în
curtea școlii își vor alege un instrument de percuție și vor cânta fie individual, fie în grup sau vor
asculta. Este de dorit ca un profesor sau un elev să coordoneze activitatea. Sunt multe tutoriale pe
youtube, care pot folosi drept exemplu.
Dat fiind timpul scurt, aproximativ 8 minute din pauză, procesarea fiecărei mini-activități este
imposibilă. Dar, la ora de Muzică sau de Consiliere și dezvoltare personală elevii pot fi familiarizați și
introduși în tainele muzicoterapiei, prezentându-le avantajele acestui demers terapeutic.
● Ce ați observat că s-a întâmplat?

● A fost ușor/ afost greu să cântați împreună?
● Ați reușit să vă sincronizați?
● Ce ai simțit cântând împreună?
● Care a fost momentul cu cea mai mare încărcătură emoțională? De ce?
● Este ceva ce v-a atras atenția?
● Ce ai descoperit despre tine în urma acestei experiențe?
● Cum te-a ajutat această experiență?
● Ce ai face diferit data viitoare?
● Cum poți aplica ceea ce ai învățat/descoperit astăzi în viața de zi cu zi?
Elevii vor fi încurajați, prin crearea unui cadru de siguranță să își exprime emoțiile și gândurile.
● flexibilitate și adaptabilitate;
● lucru eficient în grup;
● reducerea comportamentelor dezadaptative;
● eliberarea tensiunilor și emoțiilor negative;
● realizarea unor conexiuni cu alți colegi.
Colaborare cu comunitatea locală: se pot căuta sponsori pentru cumpărarea unor instrumente de
percuție profesioniste sau pot fi contactate ONG-uri care pot ajuta în crearea unor astfel de
instrumente prin reciclarea unor deșeuri.
Adaptare pentru copii cu cerințe speciale: aceste mini-activități valorifică potențialul copiilor cu nevoi
speciale; pot participa cu succes alături de colegii lor, se pot manifesta liber și demonstra abilități
nebănuite.
- Cum să îți construiești propriile instrumente de percuție,

https://www.youtube.com/watch?v=fuCEb5XOjNQ;
- Astăzi construim o tobă, https://www.youtube.com/watch?v=tbeNH1dBVgE;
- Drums used in music therapy, https://www.normans.co.uk/blogs/blog/drums-used-music-

therapy;
Music as therapy for drumers, https://www.drumeo.com/beat/music-therapy-for-drummers/
___________________________________
21. REDUCEȚI, REUTILIZAȚI, RECICLAȚI APA

___________________________________
Scopul activității: jocul vizează conștientizarea ● Educație civică

copiilor privind conservarea apei - o resursă ● Arte vizuale și abilități practice
limitată care trebuie folosită cu înțelepciune, ● Consiliere și orientare – dezvoltare
prin evitarea irosirii acesteia. personală
● Geografie
atitudini/valori): Nivelul: A
Participanții vor:
● (C)identifică modalități de conservare
a mediului Tipul de resurse necesare: minime (M),
● (C)identifică principiile care stau la elaborate (E), specializate(S): M
baza reducerii, reutilizării și reciclării
articolelor Resurse/infrastuctură necesară: cutii goale
● (C)antrenează gândirea critică de lapte/suc, foarfecă și/sau cutiț,
● (A)manifestă grijă față de mediu, față culori/carioci, pământ, semințe de plante,
de ceilalți și față de sine arpagic etc
● (V) creativitate
● (V) responsabilitate față de natură Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,
● (V)demonstra autonomie ridicat): Mediu
Arii/Discipline: Durata activității: 50-60 de minute

● Matematică și științele naturii –
Matematică și explorarea mediului
_________________________________________________________________________________
Fiecare elev este invitat să recicleze o cutie de lapte/suc (sau orice recipient ce poate fi reutilizat) și să
o prezinte la activitatea planificată. De asemenea, pot fi reciclate alte obiecte chiar în curtea școlii (ex.
cauciucuri de mașină). Aceste obiecte vor fi pictate/colorate și personalizate de către elevii și în
interiorul acestora se pune pământ (identificat de elevi într-o altă activitate, poate chiar într-o vizită
la pădure, important ca acesta să fie identificat în timpul unei aventuri în natură). În aceste recipiente
reciclate, sunt sădite diverse plante (ex. salată, ceapă etc). Plantele sunt îngrijite și crescute până când
pot fi mâncate - în loc să arunce apa, elevii vor fi încurajați să ude semințele plantate pentru
reutilizarea apei.
Sugestii de acțiune: activitatea în imagini:
● Care au fost primele gânduri care v-au trecut prin minte înainte să începeți activitatea?
● Care sunt conceptele/cuvintele care v-au pus în dificultate?
● Care sunt elementele pe care le-ați reciclat? De ce?
● Care au fost provocările/dificultățile întâmpinate pe parcursul amenajării recipientelor?
● Ce ai învățat despre natură? Dar despre tine?
● Ce ți-a plăcut cel mai mult la mediul natural în care ai avut experiența de învățare?
● De ce este important să reducem/reutilizăm și să reciclăm apa?
● Care sunt țările cu deficit de apă potabilă?
● Cum îți propui să ai grijă mai mult de natură în viitor?
Rezulate așteptate și impact: activitatea nonformală ne ajută să conștientizăm:
● importanța utilizării apei cu înțelepciune și fără irosire;

● modalități concrete de utilizare responsabilă a apei (ex. nu aruncăm apa în vasul de scurgere
ci o folosim pentru plante, nu lăsăm apa rece să curgă la robinet - în așteptarea apei calde -
fără o întrebuințare, putem colecta apa nefolositoare pentru a obține cuburi de gheață pentru
răcoritoare, dușuri mai scurte, oprim apa în timp ce ne săpunim, oprim apa în timp ce ne
spălăm pe dinți etc;
● perspectivele creative de care sunt capabili și întrebuințarea pe care o putem da obiectelor
aparent nefolositoare (prin reciclare);
Colaborare cu comunitatea locală: activitatea poate fi realizată și în parteneriat cu organizațiile

neguvernamentale care activează pentru mediu și reciclare;
speciale, aceștia pot fi martorii propriului proces de învățare prin reciclare și reutilizare a apei;
Bibliografie/ sursa: activitate realizată cu copiii de Paul Lungeanu în cadrul programului de practică
profesională la VIA University College Danemarca, 2018 (fotografii din arhiva personală) -
https://www.wasa.gov.tt/WASA_home.html

Activitati Outdoor Pentru Grupul Scolar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Activitati Outdoor Pentru Grupul Scolar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colecție de exemple de activități outdoor pentru clasa ta

Nivelul: A, B Durata activității: 40-50 de minute

Mărime grupului: 6-25 participanți

Activitatea pas cu pas:

● Asigurați-vă că traseul este palpitant, dar și sigur- astfel încât participanții să nu se

2. COLECTARE DE COMORI DIN NATURĂ

Scopul activității: jocul vizează descoperirea ● (V) Responsabilitate față de

Activitatea pas cu pas:

● grija față de natură (identifică măsuri concrete de a îngriji elementele naturale);

Colaborare cu comunitatea locală: activitatea poate fi realizată și în echipă cu părinții în școala

ANEXA 1- Colectare de comori din natură

Nr. Elementul din mediul apropiat/natură

1. Câte o frunză din trei copaci diferiți

Scopul activității: acest joc implică copiii într-o Arii/Discipline:

● (V)Sunt curioși în raport cu conținutul

Activitatea pas cu pas:

Rezulate așteptate și impact: activitatea nonformală propusă îi ajută pe copii să:

● formuleze întrebări și să-și dezvolte vocabularul;

____________________________ ● Educație socială;

Activitatea pas cu pas:

Rezulate așteptate și impact: activitatea propusă îi ajută pe copii să experimenteze/exploreze:

● efectele poluării asupra mediului înconjurător;

5. CÂT DE ÎNALT ESTE UN COPAC ?

Scopul activității: elevii trebuie să găsească o

Activitatea pas cu pas:

Întrebări pentru discuții:

1. Cât de aproape credeți că sunt determinările voastre de înălțimea reală a copacului?

Rezulate așteptate și impact:

La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:

Bibliografie/ sursa: Vlădescu Elena

6. CELE TREI TABERE- VULPILE, VIPERELE ȘI GĂINILE

Scopul activității: Activitatea propusă este un Resurse/infrastructură necesară: un teren cu

Arii/Discipline: Consiliere și dezvoltare

Mărime grupului: 6-25 participanți

Activitatea pas cu pas:

Rezulate așteptate și impact:

De Peretti, Andre, 2001, Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași

Scopul activității: este dezvoltarea încrederii Nivelul: A

Nivelul de provocare (mic, mediu, mare,

Activitatea pas cu pas:

Fiecare participant va trece pe sub sfoara ținută la o distanță de 50 de centimetri de sol.

Rezultate așteptate și impact:

✔ Implicarea elevilor în joc;

Colaborare cu comunitatea locală

Bibliografie/ sursa: Cristina Catalano

Scopul activității: stimularea spiritului de

Activitatea pas cu pas:

3. În continuare, se poate alege între două tipuri de etape:

a. O etapă care pune accentul pe cursa-ştafetă de competiţie.

Poziţia 1: Se aleargă cu spatele. Participanții se asigură că nu

Poziţia 2 presupune trecerea peste primul obstacol (masă,

Rezultate așteptate și impact:

✔ Creșterea coeziunii grupului;

Obiectivele de învățare (cunoștințe, abilități, Resurse/infrastuctură necesară: Un spațiu

Activitatea pas cu pas:

Activitatea propusă se desfășoară ca urmare a parcurgerii conținutului Orizontul. Linia orizontului.

Se prezintă şi criteriile de evaluare a activităţii fiecărui echipaj: parcurgerea cu fidelitate a traseului,

După prezentarea sarcinilor de lucru şi a criteriilor de evaluare se dă startul.

Elevii descoperă bileţelele şi plicurile, rezolvă în grup sarcinile stabilite.

Sugestii de acțiune: Sarcinile pot fi modificate în funcție de nivelul de vârstă al participanților și de

Rezulate așteptate și impact:

✔ Dezvoltarea orientării spațiale;

Colaborare cu comunitatea locală: În cadrul juriului pot fi invitați ca membri reprezentanți ai