Revista de Terapii Creativ Expresive I

REVISTA DE TERAPII CREATIV-EXPRESIVE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ UNIFICATOARE
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Artterapia, creatorul umanășiăsentimentulădeăm iestrie
Artterapeut drd., artist plastic Naiana Vatavu1

UniversitateaădinăBucure ti
Ceăesteăterapiaăprinăart ?
Artterapiaă presupuneă utilizareaă arteiă plasticeă (desen,ă pictur ,ă
modelaj,ăsculptur )ăînăscopăterapeutic sau reeducativ. În sens larg, artterapia
presupuneă reunireaă maiă multoră activit ți creative sub același obiectiv.
Expresiaă generic ă „art-terapie”ă includeă toateă formeleă deă art :ă dansterapie,ă
meloterapie, dramaterapie, arte plastice, unele forme de ergo-terapie. În
ambele accepțiuni,ă artterapiaă seă desf șoar ă într-un cadru terapeutic
derulându-seă fieă întreă dou ă persoane,ă fieă înă cadrulă unuiă grup.ă Înă prezent,ă
exist ă multeă grupuriă sauă cluburiă ceă auă laă baz ă tehniciă artterapeutice,ă înă
specialădatorit ăcaracterului lor extrem de ofertant.
În sens restrâns, luând în calcul doar artele plastice, artterapia a luat
naștereă caă urmareă aă dezvolt riiă unuiă setă deă tehniciă folositeă laă începută înă
spitalele de psihiatrie, unii medici acordând o atențieă deosebit ă produselor
creativit ții pacienților. Acest interes pentru arta patologiilor a crescut
culminând cu elaborarea diagnosticelor pentru pacienți pe baza produselor
expresive ale acestora. În ceea ce priveșteă copiii,ă datorit ă vârsteiă și
posibilit ților de exprimare prină art ,ă seă recomand ă folosireaă tehniciloră
expresiv-creative.ăAcesteăactivit ți sunt privilegiate în lucrul cu adolescenții
sauăcopiiiădatorit ăbarierelorăînăcomunicareaăverbal ăexistenteădeămulteăoriă
fieă datorit ă posibilit ților limitate de exprimare, fieă datorit ă vârsteiă foarteă
mici,ă limbajulă verbală nefiindă accesibilă deocamdat .ă Ceeaă ceă separ ă
artterapia de terapia tradițional ă esteă scopulă s uă ultimă terapeutic,ă deă
reeducare: produsul artistic nu constituie un scop în sine, ci este considerat
un mijloc (cale, pretext terapeutic) de schimbare și progres. Analiza
ulterioar ă aă lucr riiă deă art ,ă fieă c ă vorbimă despreă analizaă deă conținut, fie
despreă analizaă formal ,ă depindeă înă mareă m sur ă deă formareaă terapeutic ă aă
psihologului.ă Practicileă artterapeuticeă urm resc decriptarea relațiilor sau
comunicarea: raportarea la un altul, raportarea la grup, la expoziție, relația
dintre vizibil și invizibil, ceea ce este revelat, observabil sau explicit și ceea
1
E-mail: naiana_vatavu@yahoo.com
1
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ce este ascuns, implicit, relațiaă cuă materialit țile diverse ale obiectelor
(consistenț ,ă urm ,ă maleabilitate).ă Datorit ă acestoră multipleă modalit ți de
expresie, conceptul de artterapie sfârșeșteă prină aă acoperiă oă gam ă vast ă deă
aplicațiiă înc ă neelucidateă științific/temeinic. Prin urmare, mulțiă prefer ă s ă
foloseasc ăsintagmeăprecumă„art ășiăterapie”ăsauă„art ăînăterapie”ăsau,ămaiă
general,ă „pretexte/mijloaceă terapeutice”.ăCuătoateăacestea,ăexist ăpuncteădeă
vedere tributare beneficiilor multiple derivate din valențele multifațetate ale
artterapiei: procesul creator, lucrul cu relația interior/exterior sau cu corpul
șiă sensibilitatea,ădimensiuneaăcultural ă(spațiul tranzițional).ăDou ăproceseă
majoreă determin ă accesareaă șiă experimentareaă deplin ă aă procesuluiă deă
creație: prima este sentimentul ,,nașterii”ă sauă ală creației propriu-zise.
Instanțaă deă „creator”ă aă ființei umane are puternice valențe curative având
totodat ăputereaădeăaă(re)transformaăconținuturi și resurse pentru obținerea
unui obiect/conținut finit cu sens. Al doilea proces este experimentarea
sentimentuluiă deă m iestrie. Acest sentiment, în special atunci când îl
secondeaz ăpeăprimul,ăareăoăimportanț ămajor ăînăreechilibrareaăproblemelor
dină sferaă imaginiiă deă sineă distorsionate.ă Sentimentulă m iestrieiă îiă red ă
persoaneiă„puterea”,ărestructureaz ășiăneăofer ăoăoglind ăc tre noi înșine.
Instanța de creator a ființeiă umaneă aă fostă magistrală descris ă deă
Proust:ă „(...)ă Pentruă aă teă plimbaă prină v zduh,ă nuă esteă nevoieă s ă aiă
automobilul cel mai puternic, ci un automobil care, nemaialergând pe
p mântă șiă t indă printr-oă vertical ă liniaă peă careă oă urma,ă s ă fieă capabilă s -și
converteasc ă înă forț ă ascensional ă vitezaă orizontal .ă Totă astfel,ă ceiă careă
producăopereăgenialeănuăsuntăceiăcareătr iescăînămediulălorăcelămaiădelicat,ă
cei care au conversațiaăceaă maiă str lucit ,ăculturaă ceaă maiă întinsa, ci aceia
care au avut puterea, încetând dintr-oădat ăs ătr iasc ăpentruăeiăînșiși,ăs ăfac ă
dină personalitateaă loră ună felă deă oglind ,ă astfelă încâtă viața lor, oricât de
mediocr ,ădeăaltfel,ăarăfiăfostădinăpunctădeăvedereămonden,ăși chiar, într-un
anume sens,ăintelectual,ăs ăseăreflectezeăaici,ăgeniulăconstândăînăputereaădeăaă
reflecta șiănuăînăcalitateaăintrinsec ăaăspectacoluluiăreflectat”ă(Proust,ă2012).
Autorul surprinde chintesența travaliului creator, capacitatea de a te
ar taă lumiiă prină cevaă autentic, ceva neatins de influențe exterioare,
mondene,ă sociale,ă cevaă ceă esteă doară ală t u,ă ună dară personalizat,ă peă careă îlă
traduci în simboluri și îl transformi cu modestie într-oăm rturieăaăaceleiăp rți
dină tineă c reiaă îiă oferiă libertateaă absolut ă deă aă fiă peste tot șiă nic ieriă înă
același timp.
Ceă anumeă faceă caă oă persoan ă înzestrat ă sauă creativ ă s ă înceap ă s ă
scrie,ăs ăpicteze,ăs ăcânte?ăCeăanumeăoăădetermin ăs ăîși ia zborul când toți
2
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ceilalțiă r mână lipițiă deă p mânt?ă Poateă c ă aceastaă esteă oă caleă deă aă luptaă
împotriva morțiiă sauă oă modalitateă prină careă artistulă seă transform ă peă sineă
creândăcevaănou,ăl sândăastfelăoămoștenire.ăÎns ăluptaăîmpotrivaădispariției
nuăpoateăs ăexpliceăînătotalitateătravaliulăcreator.ăAăcreaănuăpresupuneădoarăaă
munci,ăaă„ăexpulza”,ăciăși aăteăl saămuncit.ăPerspectivaăpsihanalistuluiăDidieră
Anzieuămiăseăpareărevelatoare:ă„Aăcreaăînseamn ăaăteăl saămuncit,ălucratăînă
gândirea ta conștient ,ă preconștient ă și inconștient ,ă dară și în corp sau cel
pu ină înă Eulă t uă corporal,ă caă și la îmbinarea, disocierea și reunificarea lor
întotdeauna problematice. Corpurile artistului: corpul lui real, corpul lui
fantasmaticăsuntăprezenteăpeăparcursulăîntreguluiăs uătravaliuă țesând urme,
locuri,ă figuriă înă tramaă opereiă sale”ă (Anzieu,ă 2004,ă pg.ă 53).ă ă Leg turaă
inconștientului cu procesele creatoare i-aăpreocupatăînăegal ăm sur ăatâtăpeă
psihanaliști, cât și pe artiști.ă Astfel,ă oă dat ă cuă popularizareaă psihanalizei,ă
numeroși artiști au admis nu doar intuitiv, ci și în cunoștinț ă deă cauz ,ă
importanța rolului straturilor profunde ale psihicului în procesul creator.
Influența psihanalizei în operele suprarealiștiloră careă foloseauă caă surs ă deă
inspirațieăvisulă(Dali,ăChagall,ăMiro,ăKlimt)ăreprezint ,ăînăviziuneaăautoareiă
Janine Chasseguet-Smirgel, o cale de a opune rezistenț ă înă fața invaziei
spontaneă aă proceseloră primare.ă Îns ă înă afar ă deă suprarealiști,ă ună num ră
destul de mare de artiștiăneălas ăinformații cu privire la opere în jurnalele lor
de creație. Kandinsky - „Spiritualulăînăart ”,ăPaulăKleeăsauăBazaineă- „Noteă
asupra picturiiă actuale”.ă Ultimulă nuă ezitaă s ă spun :ă „Avemă sentimentulă c ă
recunoaștemăîncetulăcuăîncetulăoăpânz ăcareăseăface,ăf r ăaăștiăvreodat ăcareă
vaăfiăexactăadev ratulăeiăchipă(...)ăcâți pictori, șiădintreăceiămari,ănuăseălas ă
duși astfel, în mod obscur, deălaăunăcap tălaăaltul,ădeăoăsenzațieăviolent ,ădară
neformulat ă șiă deă câtevaă peteă dezordonate,ă pân ă laă împlinireaă operei,ă f r ă
niciună dubiuă prefigurat ă exactă înă inconștient, pe care inteligențaă lucid ă oă
controleaz ,ă dară înă prevederea,ă cuă atâtă maiă multă înă suscitarea,ă c reiaă aă
întâmpinatămulteădificult ți?”ă(BazaineăapudăChasseguet-Smirgel, 2002, pg.
30). Concomitent cu traversarea procesului de creație, persoana
experimenteaz ă șiă sentimentulă m iestriei.ă Sentimentulă m iestrieiă nuă esteă
îns ă singurulă efectă benefic al artterapiei. Conform lui Fabini (2006),
principalele efecte ale artterapiei sunt:
1.ăstimulareaăcreativit iiăşiăaăunuiămodădeăvia ăcreativ
2.ăleăred ăclien ilorăîncredereaăc ăsuntăcapabiliăs ăcreezeăceva
3.ă orienteaz ă proceseleă inconştienteă prină ac iuneaă creativ ă pentruă aă
ob ineăameliorareaăst riiăemo ionale.ă
Exist ăfoarteămulteătehniciăartterapeuticeăcareăpermitărealizareaăunoră
3
Vol. 1, Nr. 1, 2014
obiecteăfrumoase,ăcareăîiăpotăfaceăpeăcreatoriiăacestoraăs ăseăsimt ămândriăşiă

s ă trezeasc ă sentimentulă m iestriei,ă sentiment extrem de gratificant care
poateăaveaăunăimpactămajorăînăsferaăimaginiiădeăsineăatâtălaăpersoaneleăf r ă
deficien e,ă câtă şiă laă persoaneleă cuă dizabilit i.ă În special persoanele cu
dizabilit țiă suntă celeă pentruă careă sentimentulă m iestrieiă areă puternice
valențe (re)transformative, mai ales în contextul în care acestea
experimenteaz ă frecventă sentimenteă opuse,ă cumă suntă celă deă neputinț ă
sau cel al lipsei valorii personale. Cel mai mare beneficiu pe care îl aduce
terapiaă prină art ă acestoră persoaneă esteă experimentareaă st riiă deă bineă înă
timpulă activit iiă şiă tr ireaă sentimentuluiă deă mândrieă sauă satisfac ieă atunciă
cândălucr rileălorăsuntăapreciateădeăsemeni.ăCompensareaăprinăart ăesteăoă
resurs ă important ă înă terapiaă persoaneloră cuă dizabilit ţiă (Kranowitz,
2012). Copiii cu TSA (Sindrom Asperger și Autism înalt funcțional) de
exempluă r spundă pozitivă activit ților creative, atitudinii încurajatoare și
flexibileăaăterapeutuluiăfiindăcapabiliăs ăofereăr spunsuriăadaptateăcerințelor
ce vin dinspre mediu. Adaptarea acestor cerințe la nevoile lor bazale
(organizare, eliminarea distractorilor, oferirea gradului potrivit de stimulare
senzorial )ă șiă gestionareaă activit ților în mod creativ sunt principalele
repere metodologice potrivite în asistarea unor astfel de cazuri. Al turiă deă
respectareaă unicit ții și a preferințeloră fiec ruiă copil,ă strategiileă maiă susă
enumerate pot fi implementate cu succes în orice tip de intervenție din
domeniulă Tulbur riloră deă Spectruă Autist.ă Prină intermediulă terapiiloră
creative,ăcopiiiăpotăs ăîşi acceseze resursele într-oămanier ănon-formal ;ăpotă
s ă îşiă maximizezeă creativitatea,ă spontaneitateaă şiă abilit ileă deă aă dezvoltaă
jocul simbolic (Mitrofan, Vasile, 2007).
Terapiaă prină art ă seă bazeaz ă peă proprietateaă arteiă deă aă operaă caă
mediatoră şiă areă caă fundamentă oă interac iuneă tripartit :ă creatoră - lucrare -
receptorăîndeplinindătreiăfunc iiămajore:
 ofer ă posibilitateaă diagnostic riiă şiă comunic riiăprinăart ,ă terapeutulă
putândăs ăidentificeăşiăs ăinterpretezeădateleăpsihologice
 experien eleă şiă tr irileă potă fiă remodelateă înă spa iulă estetic,ă cuă
amplificareaăperspectivelorăasupraăistorieiăpersonaleădeăvia
 activareaă resurseloră creativeă înă şiă prină art ă şiă aleă structuriloră
compensatoriiăcareăpotăoferiăşanseămaiămariădeăintegrareăsocial
În cadrul unui articol despre centralizarea studiilor de artterapie
publicate între anii 1987 șiă2004ăînăcadrulărevisteiă„Artătherapy:ăJournalăofă
AATA”,ă Metzlă (2008)ă faceă câtevaă observații interesante: în primul rând,
atest ă trendulă ascendentă înă ceeaă ceă priveșteă num rulă articoleloră ap ruteă înă
4
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ultimiiă ani.ă Dezvoltareaă cercet riloră dină câmpulă artterapieiă esteă totuși
dominat ă deă tendințeă opuseă careă „mișc ”ă studiileă dintr-o direcție în alta,
f cândăimposibil ătrasareaăunuiănumitorăcomun:ăpeădeăoăparte,ăexist ăstudiiă
tributare științeloră socialeă careă seă dezvolt ă conformă paradigmeiă moderneă
centrate pe generalizare șiă standardizare;ă îns ă și studiile clinice care
presupun folosirea tehnicilor artterapeutice cu pacienții clinici sunt într-o
continu ă creștere.ă Încerc rileă cercet toriloră din domeniu au fost orientate
c treăg sireaămetodologiilorăcareăs ăfieăatâtăflexibileăcâtăși structurate pentru
„aă reprezentaă conceptulă deă artterapieă careă esteă atâtă profundă câtă șiă amplu”ă
(Vick apud Metzl, 2008). Tensiunile create în lumea științific ă întreă
paradigmaă modern ă (ală c reiă corespondentă înă cercetareaă socio-uman ă esteă
cercetareaă cantitativ )ă și cea post-modern ă (cercetareaă calitativ )ă auă avută
ecou șiăînădomeniulăatâtădeănouăînc ăalăartterapiei.ăArtterapeuțiiăauăr spunsă
în moduri foarte diferite acestorătensiuni:ăpentruăuniiădintreăei,ăg sireaăuneiă
metodologii de cercetare proprie artterapiei este o necesitate (Wadeson apud
Metzl, 2008), iar pentru alții, ralierea la investigarea de tip socio-uman prin
adaptareaămetodologieiăesteăcaleaăceaămaiăsimpl ;ăpentruăoăultim ăcategorie,ă
specificul artterapiei, prin extenso șiă ală cercet riiă dină acestă domeniu,ă esteă
îns și centrarea pe client, pe proces și pe sine, un astfel de demers fiind prin
excelenț ăindividual,ăcaăatareăputândăfiăsondatădoarăcuăajutorulămetodologiei
calitative:ă studiiă deăcaz,ă eseuri.ă Metzlă constat ă faptulă c ă reacțiaă majorit ții
artterapeuților nu este nici una dintre cele descrise mai sus, ci este evitarea -
cuătoateăc ăfoarteămulți specialiștiăprofeseaz ăînăacestădomeniu,ăfoarteăpuțini
sunt dispușiă s ă seă angajezeă înă cercetareă poateă datorit ă incertitudiniiă
epistemiceăcareăplaneaz ăasupraăcercet riiăartterapeutice.ă
Bibliografie
Alavinezhad, R., Mousavi, M., Sohrabi, N. (2014). Effects of Art Therapy

on Anger and Self-Esteem in Aggressive Children, Social and
Behavioral Sciences 113, 111-117.
Anzieu, D. (2004). Psihanaliza travaliului creator.ăBucureşti:ăEdituraăTrei.ă
Donohue, K.T. (2011). Expressive Arts Therapy, http://www.ieata.org/ -
International Arts Therapy Association.
Dubois A.M., Samuel-Lajeunesse,ă B.ă (1998).ă L’artă enă Therapieă enă 1997.ă
Synapse, 149, 27-30.
5
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Koplewicz, S., Goodman, R.F. (ed.). (1999). Childhood revealed: art

expressing pain, discovery and hope/foreword by Katie Couric. New
York, USA: Abrahams Inc.
Kranowitz, C. (2012). Copilul desincronizat senzorial. București: Editura
Frontiera.
Lu L., Petersen, F., Lacroix, L., Rousseau, C. (2010). Stimulating Creative
Play in Children with Autism through Sandplay. The Arts in
Psychotherapy, 37(1), 56-64. Doi: 10.1016/j.aip.2009.09.003
Metzl, E.S. (2008). Systematic Analysis of Art Therapy Research Published
in Art Therapy. Journal of AATA between 1987 and 2004. The Arts
in Psychotherapy, 35, 60-73.
Mitrofan, I., Vasile, D. (2007). Terapii de familie. București: Ed. SPER.
Proust, M. (2012). În căutarea timpului pierdut - La umbra fetelor în floare.
București: Editura ART.
6
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Cinematerapia.ăFilmulăcaăecranădeăproiecțieășiăstimulăpentruă
„re-construcția”ăuman
Asist. univ. drd. Sorina Daniela Dumitrache2

UniversitateaădinăBucure ti,ăInstitutulăSPER
Asemenea interpretării viselor,

analiza reacțiilor emoționale
provocate de filme deschide o fereastră către
propriul suflet. (Birgit Wolz)
Filmulăaădevenit,ăînăprezent,ăceaămaiăpopular ăform ădeăart ăși este

utilizată caă form ă deă relaxareă șiă divertismentă deă c treă oameniă deă toateă
categoriileădeăvârst .ăÎns ăfilmeleăîndeplinescămultămaiămulteăfuncții, printre
care cea educațional ,ăfuncțiaăcathartic ,ăestetic ăș.a. Folosit adecvat, filmul
este mai mult decât un simplu instrument de divertisment, el poate fi o
bogat ă surs ă deă informații, dar și un bun catalizator pentru propria
dezvoltare. Tuturor ni s-aăîntâmplatăs ăp r simăoăsal ădeăcinemaăînc rcați de
emoții pozitive sau reflectând la anumite aspecte importante ale propriei
viețiă oriă poateă dorniciă s ă explor mă anumiteă subiecteă sensibile.ă Acestă
puternicăliantăîntreăpersonaje,ălumeaăimaginar ășiălumeaănoastr ăreal ,ăpoateă
constituiăoăbaz ,ăunăfundamentăînăprocesulăautocunoașterii, intercunoașterii
umane șiă dezvolt riiă personale.ă Afirm mă astfelă c ă filmulă areă ună puternică
efect educativ, dar șiă unulă transformativ,ă deă schimbareă l untric ă pozitiv ,ă
careăgenereaz ăînălanț transform riăpozitiveăpeămaiămulteăplanuriăși nivele.
Despre cinematerapie s-a vorbităînc ădeălaăînceputulăaniloră1990ăși s-
au scris o mulțimeădeămaterialeădespreăefecteleăutiliz riiăfilmuluiăînădiferiteă
scopuri.ă Exist ă numeroaseă c rți motivaționaleă ceă recomand ă filmeă pentruă
diferite probleme unor palete foarte largi de consumatori. Totodat ,ăanumiți
autoriă recomand ă filmeă unoră profesioniști din domenii variate în scopul
sprijinirii acestora în procesul de perfecționare la nivel profesional.
2
E-mail: sorina_dumitrache@yahoo.com
7
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Esteă cunoscută faptulă c ă artaă aă avută întotdeaunaă oă putereă magic ,ă

curativ ă asupraă st riiă deă spirit a individului. Folosind efectul puternic
evocator, simbolic șiăimaginiăalegoriceădeăfilm,ăcinematerapiaălucreaz ă
cu emoțiileăcareăemergădinăvizionareaăfilmului.ăIarăaceast ăimersieăîntr-
un ocean de emoțiiă autentice,ă dincoloă deă logicaă aparent ă aă c iloră
convenționale,ăceăoăpresupuneălucrulăcuăfilmul,ăstimuleaz ăproceseleădeă
schimbare șiădeădezvoltareăpersonal .
Cinematerapia constituie astfel oă incursiuneă inedit ă înă lumeaă
filmuluiă caă spaţiuă ală interconexiuniloră întreă artaă cinematografic ,ă
lumea ficțional ăși viațaănoastr ăcotidian ,ăreal . Acest spațiu este unul
al reflexiei propriilor noastre credințe,ă gânduri,ă tr iri,ă emoții, experiențe,
nevoi, șiăsprijin ăproceseleădeăc utare,ăcunoaştere,ăîntâlnireăcuănoiăînșine (în
fa aăecranuluiăşiădincoloădeăel),ădeădescoperireăaăunorăresurseăneb nuite,ădeă
creștere și evoluțieăpersonal .
Terapiaă cuă ajutorulă filmuluiă aă fostă privit ,ă înțeleas ,ă abordat ă și
definit ăînămodăvariatădeăc treăpracticieniășiăcercet tori,ăfiecareăsubliniind-i
modalit țile de utilizare, beneficiile șiă limitele.ăDeă pild ,ă Angelaă Zheă Wu,
psihoterapeut la Mental Research Institute de la Palo Alto, descrie
cinematerapia ca fiind „o metodă creativă de intervenție terapeutică, în
care terapeutul folosește filmul ca instrument-metaforă pentru a susține și
încuraja procesul de auto-explorare, vindecare și transformare personală”
a clientului (Zhe Wu, A., 2008, p. 6).
În accepțiuneaă noastr ,ă cinematerapiaă esteă oă tehnic ă modern ă ceă
implic ăutilizareaăfilmuluiăcaăsuportăînăprocesulădezvolt rii,ămaturiz riiă
personale și interpersonale a individului, consilierii și psihoterapiei
individuale, familiale și de grup, într-un cadru terapeutic bine definit,
cuă oă atmosfer ă relaxant ă șiă destins ,ă înă careă participantulă sauă
participanții,ă dup ă caz,ă suntă invitați și ghidațiă s ă urm reasc ă filmulă
într-o stare de conștienț ăsporit ,ăfiindăancorați și conectați continuu la
tr irileășiăst rileălor,ăgenerateădeăvizionareaăfilmului,ăsubăghidajulăunuiă
specialist, respectiv un consilier psihologic sau psihoterapeut cu
competențe în aceast ătehnic .
Filmele, alese întotdeauna în funcție de specificul grupului de
participanți, sau, în funcțieă deă problematicaă cuă careă seă confrunt ă
clientul, și folosite într-ună cadruă terapeutică adecvat,ă auă oă incontestabil ă
putere „(re)creatoare”ădeănoiăînșine. În cadru cinematerapeutic, experiența
cineatic ăesteăunaăspecial ,ăfilmul funcționeaz ăcaăunăecranădeăproiecție și
stimul pentru participanți șiăcontribuieălaă„reconstrucția”ăuman .ă
8
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Efectul puternic al filmului este datorat influenței mai multor factori:

imaginile,ădecorul,ăcoloanaăsonor ,ădialogulăpersonajelorăsauămonologurileă
lor (interioare), luminile, diferitele unghiuri ale camerei de filmat,
complexitatea personajelor și șarmul actorilor. Toate acestea constituie un
melanj regizoral care face ca barierele pe care ni le impunem și care ne
împiedic ă s ă acces mă diferiteă conținuturi intrapsihice sau intrapersonale,
intrafamilialeă s ă dispar .ă Înă lucrulă cuă filmul,ă cenzuraă și mecanismele de
defens ă seă disipeaz ,ă beneficiariiă acesteiă metodeă înregistrând câștiguri
semnificativeăînătotăceeaăceăînseamn ăunămaiăbunăcontactăcuăceeaăceăsuntăeiă
în realitate, cu nevoile și aștept rileă loră reale,ă cuă grijile,ă preocup rile,ă
aspirațiile și visele lor, cu resursele șiăposibilit țile lor reale.
Beneficiarul are astfel șansaă s ă descopereă secvențe și cadre din
propriulă „filmă interior”,ă s ă ă leă imortalizeze,ă s ă leă îmbog țeasc ă șiă s ă leă
„editeze”ăsauătransformeăînăvedereaăuneiăcreșteri pozitive și durabile a lui și
a celorlalți. Astfel, participantul este nu doar spectator , ci el devine, pe
lâng ăactor,ăregizorăși scenarist al filmului său interior. Practic, clientul
vaă fiă ghidată deă c treă terapeută s ă seă descopereă peă elă însușiă înă filmă sauă s ă
g seasc ă similarit ți cu viațaă luiă personal ,ă înă vedereaă uneiă maiă buneă
înțelegeri a experiențeloră peă careă leă traverseaz ,ă aă problemeloră cuă careă seă
confrunt ,ă descopeririiă unoră noiă perspectiveă șiă posibileă c iă deă dep șire a
obstacolelorăcareăîiăîngr descăputereaădeăschimbare,ăregenerareăși fericire.
În absența ghidajului trainerului, efecteleă vizion riiă filmului,ă celeă
care aduc în mod real foloase individului, sunt cu mult minimizate și mai
alesă exist ă risculă caă beneficiarulă s ă seă cufundeă perpetuuă înă lumeaă
fantasmatic ăaăfilmului,ăs ăfug ădeăproblemeleăcurente,ăs ărefuzeăcontactulă
direct și autenticăcuărealitateaăsaăcotidian .ăChiarăînăcondițiile în care se va
afirmaă c ă suntă persoaneă careă potă vizionaă filmulă într-o stare de conștiinț ă
sporit ,ă neă simțim obligațiă s ă reafirm mă faptulă c ,ă f r ă suportulă
trainerului și în absența cadrului terapeutic, nu putem vorbi de
cinematerapie,ă ci,ă maiă degrab ,ă deă oă form ă deă pseudo-terapie auto-
administrată. Deșiă potă existaă efecteă pozitiveă caă urmareă aă vizion riiă unuiă
anumit film șiă chiarăpotăap reaăinsight-uri, totușiă nuătrebuieăs ăconfund mă
acest lucru cu un demers cinematerapeutic care presupune un proces mult
mai laborios, un travaliu restructurativ și regenerator mult mai amplu.
Diferența esențial ă întreă cinematerapiaă utilizat ă înă manier ă
experiențial-unificatoare (CT.E.U) șiăceaăutilizat ăînăalteăparadigme (de
ex. cea cognitiv-comportamental ),ăesteăaceeaăc ,ăînăCT.E.U.,ăfilmulăesteăună
pretextădeăanaliz ,ăacestaănuăseăutilizeaz ăcaăprescripție, ci terapeutul face
9
Vol. 1, Nr. 1, 2014
uz de dimensiuneaăprovocativ a materialului cinematic (vezi și figura de

mai jos).
Figura 1. Funcțiaăterapeutic ăaăfilmuluiă (utilizat în cadrul CT.E.U.3)
Cinematerapiaă utilizat ă înă manier ă experiențial-unificatoare se

centreaz ăpeăanalizaăpersonajelorădinăfilm,ăaărelațiilor dintre acestea și alte
personaje din film și maniera în care toate acestea sunt percepute de client.
Esențial ă înă cinematerapieă esteă analizaă reacției celui care a vizionat
filmul, prezența și ghidajul trainerului fiind fundamentale pentru reușita
acestui proces.
Astfel, într-un demers cinematerapeutic, trainerul va exercita
simultan mai multe roluri, și anume de participant-spectator, de
observator, de scenarist al ședinței și al ghidajului meditativ
(instrumentă definitoriuă pentruă cinematerapiaă înă manier ă experiențial-
unificatoare) și de terapeut.
Într-un alt plan, tot în cadrul aceluiași proces, participanții au
rol de spectatori activi, de actori, ulterior putând exersa cu mai mare
abilitate și rolurile de scenariști și regizori ai propriei vieți.
3
CinematerapiaăÎnăManier ăExperienţial-Unificatoare
10
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Avantajulă celă maiă importantă ală integr riiă filmeloră înă procesul de
consiliere șiă dezvoltareă personal ă esteă acelaă c ă produseleă cinematograficeă
servesc ca metafore și alegorii, în același fel ca miturile, poveștile, fabulele,
care au fost și sunt utilizate în mod curent în scopuri terapeutice.
Figurile 2, 3. Imagini de la un workshop de cinematerapie cu un

grupădeăstuden i.
11
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Grupurile șiăindiviziiăsuntăextremădeăreceptiviălaăaceast ămodalitateă

de lucru cu ajutorul filmului, participanții explorându-și universul interior
prin identificarea cu unele personaje sau pornind de la temele centrale
oferite de film, resemnificându-și astfel universul personal, restructurându-
și și transformându-și propriul scenariu de viaț .
Figurile 4, 5. Imagini de la un workshop de cinematerapie cu un

grupămixt,ăstuden iă iăspeciali ti.
12
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Foarte multe filme conțin mesaje legate de sensul vieții, arta unei
deveniri armonioase ca individ șiămembruăînăsocietate,ăceeaăceăneăfaceăs ăneă
gândim la propriile noastre valori și limite, la ceea ce suntem, dorim și
putemădeveni,ălaăintegrareaănoastr ăcuăsensăînămareleăpuzzleăexistențial.
Prin identificarea cu anumite personaje de film, participantul poate
s -și acceseze acele resurse interioare blocate șiăs ădevin ămaiăconștient de
forțaăsaăinterioar ășiădeăceeaăceăesteăcuăadev rat,ăs ăseădescopereăpeăsine,ăs ă
dea un alt sens experiențelor sale de viaț ășiăs ăînvețeănoiămodalit ți de a-și
utiliza resursele în cotidian.
Figura 6. Experien ăcinematerapeutic ăînăgrupădeăstuden i.
Prin analizarea reacțiiloră laă diferiteă personajeă sauă sceneă displ cuteă
din film, participanțiiăpotăluaăcontactăcuăp rțileădeăumbr ,ăiarăprinăghidajăși
travaliu terapeutic, îșiă potă integraă şiă unificaă polarit țile. Prin intermediul
cinematerapiei,ă tineriiă intr ă înă contactă cuă straturileă profundeă aleă psihiculuiă
lor și,ă ulterior,ă prină proceseleă deă analiz ă și resemnificare, pot dobândi noi
perspective asupra lucrurilor, noi comportamente șiăc iădeăabordareăaăvieții,
în general. Utilizat în cadru specializat și în condițiiă optime,ă surs ă deă
inspirație și insight, filmul este un catalizator pentru autocunoaștere,
acceptare, vindecare, creștere șiădezvoltareăpersonal .
13
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Astfel,ăputemăconchideăfaptulăc ăînăciudaăinterpret rilorăsuperficiale

laă careă aă fostă supus ă de-a lungul timpului șiă înă ciudaă aparenteiă simplit ți,
cinematerapia este oă metod ă aplicativ ă complex ,ă validat ă științific.
Aceasta nuă esteă oă tehnic ă facil ,ă accesibil ă oricui,ă ciă un instrument
valid în modelarea aspectelor de tip emoțional, valoric și
comportamentală aleă personalit țiiă umane,ă oă tehnic ă valoroas ă și
atractiv ă careă poateă fiă utilizat ă cuă succesă înă procesulă dezvolt riiă
personale, în consiliere și în psihoterapie.
Bibliografie selectiv
Cosmovici,ă I.ă (2007).ă Laă coalaă filmelor:ă ora ulă poligon.ă Ună bilan ă ală
utiliz riiă filmeloră înă educa iaă pentruă carier ă iă înă alteă formeă deă
dezvoltareă personal ă aă studen iloră înă Universitateaă Bucure ti. În
Mitrofan L. (coord.), Dezvoltarea personală - competen ă
universitară transversală (o nouă paradigmă educa ională), 253-
296.ăBucureşti:ăEdituraăUniversit iiădinăBucureşti.ă
Cosmovici, I. (2010). Movie, My movie… Filmoterapie de seară pentru
oameni ocupa i. Accesat la: http://ioncosmovici.ro/
Dumitrache, S.D. (2011b). New Directions in Cinema-education and
Cinematherapy. Experiential and Unifying Cinematherapy. Cinema
Centered Group of Personal Development. Journal of Experiential
Psychotherapy, 15(3), 32-36.
Dumitrache, S.D. (2013). Cinematerapia - secven eleă unuiă grupă deă
dezvoltare personal ă centrat ă peă film.ă Înă Din culisele psihoterapiei
experiențiale unificatoare - studii de caz și cercetări aplicative,
Dumitrache, S.D., Mitrofan, I. (coord.), 71-83.ăBucure ti:ăSPER.ă
Dumitrache, S.D. (2014). Către tine. 13 exerciții de autocunoaștere și
dezvoltare personală unificatoare și well-being.ăBucure ti:ăSPER.ă
Dumitrache, S.D. (2014b). The Effects of a Cinema-therapy Group on
Diminishing Anxiety in Young People. Procedia - Social and
Behavioral Sciences, 127, 717-721. The International Conference
Psychology And The Realities Of The Contemporary World - 4th
Edition - Psiworld 2013.
Lynch, J.M. (2011). The therapeutic potential of using film as an
intervention in counseling and psychotherapy: a narrative inquiry.
Doctoral thesis: University of New England, Australia. Accesat la:
14
Vol. 1, Nr. 1, 2014
https://e-
publications.une.edu.au/vital/access/manager/Repository/une:8926
Mitrofan, I. (2004). Terapia unificării. Abordare holistică a dezvoltării şi a
transformării umane.ăBucureşti:ăSPER.
Niemiec, D., Wedding, R. (2008). Positive psychology at the movies. Using
films to build virtues and character strengths. Cambridge: Hogrefe
and Hubers Publishers.
Stoica,ă D.ă (2007).ă Filmulă caă spa iuă identitară tranzi ională - Trandafirulă ro uă
din Cairo. În Mitrofan L. (coord.), Dezvoltarea personală -
competen ă universitară transversală (o nouă paradigmă
educa ională), 297-312.ă Bucureşti:ă Edituraă Universit iiă dină
Bucureşti.
Wolz, B. Cinema Therapy - Using the Power of Imagery in Films for the
Therapeutic Process. Online course. Accesat la:
http://www.zurinstitute.com/cinematherapycourse.html.
15
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Improvizaţiaăcreatoareăprinăliteratur
(sauădespreăPoveştiăTerapeuticeăExperienţial-Unificatoare)
Psihoterapeut drd. Vasile Constantin4

Ceăseăîntâmpl ăcuătineăatunciăcândăciteştiăoăpoveste?ăCeătr iriăai,ăceă

gânduri,ă ceă emo ii?ă Careă suntă imaginileă careă î iă vină înă minte,ă corelateă cuă
ceeaăceăautorulărelateaz ăînăaceaăpoveste?ăCuăsiguran ăteăreg seştiăînăceeaă
ceă ună scriitoră relateaz ă într-ună basm,ă nuvel ă sauă roman.ă Sauă poateă afliă şiă
cevaă despreă tine.ă Certă eă c ă aă asculta,ă aă citiă sauă aă relataă oă povesteă uneoriă
poateă func ionaă caă oă sclipireă careă neă deschideă spreă anumiteă c i,ă uneoriă
neaccesate. Altfelăspus,ăşiăpoveştileăauăvaloareăterapeutic ,ăfavorizându-ne,
într-oăanumit ăm sur ,ăprocesulădeăautocunoaştereăşiădep şireăaăunorăbariereă
emo ionaleăcare,ădeămulteăori,ănuăneădauăpace.ă
Dar ce-ară fiă dac ă tuă însu iă aiă fiă ună scriitor?ă i-aiă aşterneă peă hârtie
ceeaăteăfr mânt ,ăceeaăceăteăbucur ,ăceeaăceăiubeştiălaătineăsauălaăal ii.ăSauă
ur şti.ăExperien aăpersonal ămi-aădemonstratăcaăscrisulăfunc ioneaz ăuneoriă
caă ună catharsisă destulă deă puternic.ă Aă crea,ă aă scrieă şiă re-scrie, a imagina, a
povesti, a re-povesti...ă toateă acesteaă potă func ionaă caă mecanismeă deă
desc rcare,ădeăcunoaştereăşiădep şireăaăblocajeloră(peăcare,ăvremănuăvrem,ăleă
avem fiecare dintre noi).
Pornindă deă laă aceast ă idee,ă deă laă experien eleă personale,ă deă laă
experien eleăcelorlal i,ăamăalesăs ăstudiezămodulăînăcareăscrisulăpoateăde ineă
valen eăterapeuticeăşiădeădezvoltareăpersonal .ă
Dintotdeaunaă amă fostă pasionată deă literatur ,ă transformându-m ,ă peă
parcursul anilor, nu doar într-unămareăcititor,ăciăşiăîntr-un mic scriitor, care,
cu fiecare ocazie, îşiăaşterneăgândurileăşiăemo iileăpeăhârtie,ăsubăformaăunoră
miciăeseuriăsauăpovestioare.ăÎnăanumiteămomenteăaleăvie iiămele,ăpotăspuneă
c ăactivitateaădeăaăscrieăastfelădeăpoveştiăm-a ajutat enorm în a trece peste
anumite blocaje sau a-mi clarifica anumite lucruri,ă avândă astfelă şiă rolă
terapeutic. Au fost momente în care scrisul – creareaă deă poveştiă m-a
determinată s ă m ă elibereză deă poveri,ă poateă preaă greleă şiă careă nu-mi
apar ineauă întruă totul.ă Esteă unulă dină motiveleă pentruă careă îmiă dorescă s ă
4
E-mail: valush_constantin@yahoo.com
16
Vol. 1, Nr. 1, 2014
studieză şiă s ă dezvoltă ună programă terapeutică bazată peă improviza ieă literar .ă
Prin rolul pe care eu l-amăoferităaşterneriiăcuvintelor,ăm-am auto-ajutat în a
dep şiămomenteăpoateăcevaămaiădificileădinăvia aămea.ăIarăînăcalitateaămeaă
deă psiholog,ă îmiă dorescă s ă transmită aceast ă ideeă şiă altoraă şiă s ă leă oferă
participan iloră laă grupurileă deă dezvoltareă personal ă bazateă peă improviza ieă
literar ăocaziaădeăaădep şiăobstacoleleădinăvia aălor,ăaşaăcumăşiăeuăamăreuşit.ă
Programulădeădezvoltareăpersonal ăprinăimproviza ieăcreativ-literar ă
peă careă îlă desf şoră înă momentulă deă fa ă al turiă deă colegeleă mele,ă Flaviaă
CardaşăşiăIrinaăPetreanu,ăareădreptăscopăvalorificareaătehniciiăimproviza ieiă
literareă înă Dezvoltareaă Personal ă Unificatoare.ă Cuă fiecareă întâlnire,ă
participan iiă laă grupurileă deă dezvoltareă personal ă seă transform ă înă scriitoriă
care,ăpornindădeălaădiverseătemeăsauăsitua iiăprovocative,ăîşiăaşternăpeăhârtieă
poveştile,ădescrierile,ăgândurile.ă
Ceeaă ceă esteă interesantă esteă aspectulă înaltă proiectiv,ă astfelă c ă
rândurileă aşternuteă spună cevaă despre ei, despre modul lor de a fi, despre
rela iileă lor,ă despreă greut ileă peă careă leă întâmpin .ă Îns ă lucrurileă nuă seă
oprescăaici:ăîntrucâtălucrulăcuătehnicaăimproviza ieiăcreatoareăăprinăliteratur ă
este una de tip unificator, acest lucru conduce la o abordareă holist ă şiă
profund ă aă moduluiă deă lucru.ă Astfel,ă participan iiă laă grupă nuă suntă doară
autoriiă poveştiloră lor.ă Eiă seă transform ă peă rândă înă scriitori,ă personajeă
principale, personaje secundare, meta-analiştiăaiăpoveştilor,ăiarămaiăapoi,ăpotă
reveni la rolul de personaje sau de autori. În acest fel, dezlegarea ghemului
experien ialăseărealizeaz ăfluid,ăînăaşaămanier ăîncâtăintegrareaăexperien eloră
produseă s ă fieă beneficeă pentruă participan iă înă cadrulă grupului,ă dară şiă peă
termen lung.
Înă celeă ceă urmeaz ,ă înă loc deă concluzii,ă vomă aşterneă frânturiă dină
poveştileă câtorvaă dintreă participan iiă laă grup.ă Peă m suraă treceriiă timpului,ă
acesteaă voră deveniă totă maiă multe,ă motivă pentruă careă nuă spunemă „Sfârşit”,ă
aşaăcumăseăîntâmpl ălaăfinalulăuneiăpoveşti,ăciă„Vaăurma”,ăc ciăfinalul…ăesteă
înc ădeparte:ă
„«Anonimul» a apărut brusc. La prima vedere, era un om ca to i

ceilal i. Dar privind ceva mai în profunzime, ne şi aducem aminte că fiecare
dintre noi e unic în felul lui. Uneori, este nevoie de o privire în urma căreia
să realizezi că fiecare persoană are ceva special. Cât durează să descoperi
acel «ceva»?
O privire caldă, o privire care inspiră răbdare şi în elegere; este
posibil ca o simplă privire să inspire? Se întâmpla demult această poveste,
17
Vol. 1, Nr. 1, 2014
atunci când oamenii nu ascundeau în ei atâta răutate… atunci când timpul

avea altă valoare; atunci când nu eram bombarda i de informa ii… din care
multe inutile. Anonimul îmi era alături în aceste momente. Cu toate că nu
vorbea, aducea un lucru magic din urmă. Apoi, într-o călătorie sper un peisaj
frumos de munte, a dispărut. Acum privesc peisajul şi îmi amintesc toate acele
moment frumoase. Momente care m-au inspirat. Şi caut să îmi întâlnesc
privirea cu ceea ce este frumos… cu ce se află în spatele aparen elor.”
„Este vorba despre căutare. O explorare a corpului, a min ii, a
celuilalt. O căutare a sufletelor. Ca într-un balans natural, fiecare mişcare
are rol de descoperire. A Sinelui, a unui întreg Univers. Sunt paşi timizi,
realiza i cu grija de a nu pierde niciun centimetru neexplorat. Mâinile se
caută, paşii se îndreaptă către cineva. Distan a se vrea a fi apropiere, dar
călătoria e lungă iar drumul e incert. Ca într-o încăpere întunecată, unde
fiecare mişcare realizată aduce nelinişte, curiozitate...
Balans continuu, mişcare continuă. Un dans ce nu se termină. Un
dans al aşteptării în neştire, un ritm al căutării neîncetate, al prezen ei
neîmplinite: al celuilalt în noi. O căutare a inimilor rătăcite una de alta.
Pierdute în timp, uitate departe. În acest fel, fiecare pas a devenit nesigur
iar strigătul tot mai mare, tot mai intens. Dar totul este departe, iar direc ia
celor doi, una greşită. Ei nu se vor mai întâlni... în timp ce unul reuşeşte
apropierea, celălalt o striveşte.”
„Părea o zi normală, ca şi cele care trecuseră şi, probabil, ca şi
cele ce vor urma. Încerca să îşi dea seama în ce moment se împrăştiase şi
pierduse păr i din ea. Îşi dădea seama ca ajunsese să fie mai multe
persoane. Folosea măşti pentru fiecare moment şi acum realizase ca se
rupsese, ca şi cum fiecare bucată era o parte distinctă şi nu un întreg.
Ar fi dorit să unească aceste persoane şi să fie ea, completă. Dar
încă nu găsise elementul potrivit pentru a le uni. Probabil avea nevoie de
timp să în eleagă, să accepte şi să creeze din acele figurine pe care le
folosea zilnic, pe ea, cea completă. E greu să lipeşti ceva ce s-a spart dar,
cum nimic nu e imposibil, va veni o zi când toate acele bucă i lipsă se vor
uni şi va deveni o singură persoană... Un întreg. Se va regăsi.”
18
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Înşir'teăm rg rite
Confecţionareaădeăpodoabe,ăîntreăartizanatăşiăart-terapie
Psihoterapeutăexperien ialistăJeaninaăCîrstoiu
Totă ceeaă ceă purt m,ă conştientă sauă nu,ă areă semnifica ie.ă Cuă
semnifica ieă universal ă sauă personal ,ă cuă ancorareă înă arhetipuriă sauă înă
amintiri, obiectele cu ,,valoareăsentimental ”,ăstaticeăsauămişc toare,ăhaineleă
şiă podoabeleă noastreă povestesc.ă Eleă povestescă celorlal iă despreă cumă neă
sim imă(sauăcumăamăvreaăs ăneăsim im)ăînăclipaăaceea.ăDespreăvia aănoastr ,ă
peă careă oă împodobimă maiă discretă sauă maiă evidentă şiă peă care ne-o dorim
v zut ă şiă acceptat .ă Podoabeleă peă careă leă purt mă neă ajut ă înă acestă sens,ă
trimi ândăochilorăcelorădinăjurăsemnale,ăsimboluriăsiămetafore.
Astfel, putem purta coliere care ne fac surori cu Cleopatra sau mici
ineluşeă dină piatr ă sauă scoic ,ă discrete,ă ceă p streaz ă înă eleă oă clip ă anumeă
dintr-oăvar ăanume;ăineleăcareăproclam ăregalitateaăşiăimpunăs rutulămâiniiă
sauăsimpleăcercule eăcareăînconjoar ăinelarulăşiăsugereaz ăparteneriatulăsauă
sclavajulă conjugal;ă amuleteă şiă talismaneă despreă careă sper mă s ne poarte
noroc,ăs ă neăapereădeăr uăşiă s ă neăprotejezeăgândireaă magic .ăŞiăs ă atrag .ă
Da,ă s ă atrag ă privirile,ă s ă chemeă ună anumită gestă ală mâiniiă careă s ă ating ă
podoaba,ăs ăîntrebe,ăs ădoreasc ăs ăştieămaiămultăşiămaiădeăaproape.
Dac ă purtareaă uneiă podoabe areă oă înc rc tur ă emo ional ă atâtă deă
puternic ,ă confec ionareaă conştient ă aă uneiă podoabeă poateă deveniă ună actă
terapeutic.ă Eă transpunereaă uneiă întregiă poveştiă într-ună obiectă careă s ă
condensezeăexperien e,ăinvita i,ăinten ii,ădeclara ii...ăşiăfrumuse e.ă
Atunciă cândă oă persoan ă (deă obiceiă oă femeie)ă îşiă f ureşteă propriileă
podoabe,ăesteăcaăşiăcumăîşiă ineăînămâiniăaspecteădinăpropriaăvia .ăÎnăceeaăceă
m ă priveşte,ă amă începută lucrulă cuă m rgeleleă dup ă primulă ană deă dezvoltareă
personal .ă Maiă lucrasemă şiă pân ă atunci, ocazional,ă f r ă s ă atribuiă înă modă
conştientăsemnifica iiăpodoabelorăcreate.ăDoarăc ăexperien aăanuluiădeălucruă
cuă mineă îns miă aă începută s -şiă pun ă amprentaă peă toateă ac iunileă mele,ă iară
metaforeleă auă începută s ă cauteă puncteă materialeă deă sprijină şiă concretizare.
Amă experimentată diverseă tehniciă deă lucru,ă amă luată leg turaă cuă persoaneă şiă
grupuriă deă lucruă ,,handmade”,ă amă participată laă ateliereă şiă târguri,ă apoiă amă
organizatăşiăeuă,,şez tori”,ăîntâlniriădeălucruăînăcareăexperimentamătehniciăşiă
19
Vol. 1, Nr. 1, 2014
c utamă s ă g sescă posibilit iă prină careă acesteaă ară puteaă fiă folositeă înă scopă
terapeutic.ăŞi,ăpornindădinăambeleăp r i,ădinălucrulăcuămineăîns miăşiălucrulă
cuă m rgelele,ă fireleă s-auă r sucită strâns,ă redândă înă formeă vizibileă maiă întâiă
propriileămeleăeforturiădeăconştientizare,ăapoi pe ale altor persoane pe care
le-amăînso ităînărealizareaăpropriilorălorăpodoabe.
Spreădeosebireădeăalteăproduc iiăcuăcaracterămaiămultăsauămaiăpu ină
artistic,ă desene,ă picturi,ă figurineă dină plastilin ,ă colaje,ă care,ă realizateă înă
spa iulăşiăcadrulăterapeutic,ăr mânălaăterapeut,ăpodoabeleălucrateăcaăsuportăală
procesuluiădeăconştientizareăsuntăpurtateădeăpersoanaăcareăle-aălucratăşiăpotă
reprezentaă pentruă oă vremeă maiă îndelungat ă fieă oă ancor ă pentruă rezultateleă
ob inuteă prină lucrulă terapeutic,ă fieă oă provocare pentru un nou val de
conştientiz ri.ă Deă asemenea,ă uneleă suntă proiectateă astfelă încâtă s ă poat ă fiă
modificateă înă timp,ă sprijinindă înă acestă modă proceseleă deă resemnificareă şiă
restructurare.ăIat ăcâtevaăexemple:ă
O recapitulare a istoriei personale, cu trecut,ăprezentăşiăviitorăaşezateă
laăunăloc.ăElementeleăprinseăpeălan ăînăpuncteăprecisăaleseăsuntăreprezent riă
simboliceă pentruă evenimentele,ă situa iile,ă persoanele,ă rela iile,ă dorin eleă şiă
speran eleă persoaneiă careă aă realizată podoaba.ă Oă hart ă spa io-temporal a
vie ii,ă pentruă construc iaă c reiaă seă leag ă şiă seă dezleag ă înă modă conştientă
amintiri, vise, obiective.
Figurile 1, 2. Recapitularea istoriei personale
Lucrulă începeă cuă momentulă prezent,ă includeă trecutulă şi viitorul, iar

dup ă realizareaă produsului,ă acestaă poateă fiă modificat,ă completat,ă ref cută
oricândă şiă poateă fiă folosită ulterioră înă lucrulă terapeutic.ă Procesulă esteă ghidată
cuăajutorulăuneiămedita iiăcreative.ă
20
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Înă acestă tipă deă interven ieă terapeutic ,ă suntă prinseă înă ,,colierul”ă
construită dină accesoriiă cuă rolă proiectivă trecutul,ă prezentulă şiă viitorulă şiă seă
aducăînăprezent.ăSeăadun ălaăunălocămomenteăsemnificative,ăfrânturiădeătimpă
- clipe, zile, ani - şiăseărev dăînămodăclarificatorăîntr-un climat securizant. Se
,,îmblânzeşte”ătrecutulăîmbog indăprezentulăcuăăresurseăpsihologiceăblocateă
şiăuitate,ărecuperateăacumăşiăaici.ăAstfel,ăEulăseăînt reşteăc p tândăfor aădeăaă
ancora viitorul conform nevoilor noastre reale, autentice. Purtând podoaba
rezultat ,ă persoanaă care a realizat-oă îşiă arat ă simbolică povesteaă vie iiă cuă
satisfac iaădeăaăoăfiătrecutăînc ăoădat ăprinăpropriileămini.
Imaginile de mai jos sunt dintr-oă,,şez toare”ăînăcareăcâtevaăfemeiăauă
lucratăal turiădeămineăpentruărealizareaăunorăcoliereăînăcareăşi-au reprezentat
evenimenteă şiă situa iiă dină vie ileă lor.ă Dup ă şez toare,ă oă parteă dină eleă auă
continuatăacas ălucrulălaăcoliere.
Figurile 3, 4. Imagini dintr-oă,,şez toare”
21
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Înăimagineaădeămaiăjos,ădinănouăoăreprezentareăaăpercep ieiătimpului,
deădataăaceastaăcorelat ăcuăunăsingurăaspectăalăistorieiăpersonale,ăcuăoătem ă
deălucruăterapeutic.ăColierulăilustreaz ăevolu iaăînătimpăaăaspectuluiăfizicăală
uneiăpersoane,ăm rimeaăm rgelelorăfiindăcorelat ăcuădimensiunileăcorporale,ă
iară diferen ele deă culoareă indicândă perioadeleă înă careă laă r spunsulă laă
provoc rileăvie iiăaăfostătradusăînăoscila iiădeăgreutate.ăMomentulăprezentăeă
marcată prină mandalaă central ,ă înă careă seă reprezint ă simbolic,ă totă cuă
ajutorulă m rgelelor,ă experien aă lucruluiă într-un grup de sprijin pentru
persoane supraponderale.
Figura 5. Reprezentareăaăpercep ieiătimpuluiăcorelat ăcuăunăsingurăaspectăală

istoriei personale
Înăimaginileădeămaiăjosăseăpoateăobservaăoăpodoab ă- suport al unei

genograme, în care membrii familieiă auă chipuriă modelateă dină past ă
polimeric ă şiă auă fostă înşira iă peă ună suportă deă sârm ă r sucit ă formândă ună
colier.ăAdunat ălaăunălocăşiăatârnat ădeăgât,ăfamiliaăpoateăfiăperceput ăîntr-un
mod mult mai acut decât într-oă reprezentareă desenat .ă Rela iileă au o
reprezentareă palpabil ,ă potă siă aşezate,ă potrivite,ă r sucite,ă leă putemă sim iă
rezisten a,ăgreutatea.
Pornindădeălaăacesteăexperien e,ăconsiderăc ăseăpoateăfaceăoăapropiereă
între lucrul handmade (individual sau în grup) facilitat de un psihoterapeut
şiă artterapia:ă gândurileă şiă emo iileă suntă aduseă înă conştientă cuă ajutorulă
22
Vol. 1, Nr. 1, 2014
mijloaceloră simboliceă deă exprimareă iară apoi,ă treptat,ă verbalizate;ă crea iaă
artistic ă contribuieă laă îmbun t ireaă st riiă emo ionale,ă aă stimul riiă şiă
exprim riiă creativit ii,ă laă insight-uriă şiă debloc riă cuă efecteă ceă seă voră
transpuneăînădiferiteăaspecteăaleăvie ii.
Figurile 6, 7. Podoaba - suport al unei genograme
23
Vol. 1, Nr. 1, 2014
C l torieăc treăfericireaăinterioar
Psih. drd. Iuliana E. Molnar5

Universitatea din București, Institutul SPER
Aşaz -te într-oăpozi ieăcâtămaiăconfortabil ăşiăîncearc ăs ăteărelaxezi,ă

s ăîşiădetensioneziăcorpul.ăOriceăgânduriă i-ar trece acum prin minte, nu te
opriăasupraălorăşiănuăteăag aădeăele.ăLas -leăs ăcurg ăprecumăunărâu.ăRespir ă
uşoră şiă profund,ă trageă cuă putereă aeră înă piept,ă las ă aerulă înă interioră pentruă
dou ăsecundeăşiăapoiăelibereaz -l treptat.
R mâiă conştientă deă propriaă respira ieă şiă încearc ă s ă î iă imagineziă
via aătaăcaăpeăoăc l torie.ăGândeşte-teăc ăvia aăarăputeaăfiăoăc l torieăa c reiă
destina ieăsauăscopăultimăesteăfericirea,ăstareaădeăbineăinterior.ăTotăceeaăceă
facemăînăvia ,ăfieăc ăsuntemăsauănuăconştien iădeăasta,ăfacemăpentruăaăatingeă
aceast ă stareă deă fericireă şi,ă înă modă eronat,ă c ut mă deă celeă maiă multeă oriă
fericirea în exterior,ăînăcase,ămaşini,ăhaineăsauăparfumuri,ămânc ruri,ăportofele,ă
înălucrurileăpeăcareăleăputemăcump ra…ăUit măc ăfericireaănuăareăpre ,ăpentruă
c ăeaăvineădinăinteriorăspreăexterior,ăşiănuădinăexteriorăspreăinterior.
Deămulteăori,ăsuntemăcaănişteăc l tori careămergăprinăvia ăf r ăaăfiă
conştien iă deă adev rataă loră destina ie.ă Atunciă cândă niă seă întâmpl ă s ă
c l torimăhaoticăprinăvie ileănoastre,ăf r ăs ăştimăundeămergemădeăfapt,ăneă
„trezim”ăînămijloculăunorăpattern-uriădisfunc ionale,ăame itoare,ăşiăniăseăpare
c ăaceast ăc l torieăaăvie iiănoastreăesteăoăpovar .ăCareăesteădestina iaăvie iiă
tale?ă Fiiă conştientă chiară acumă deă scopulă c l torieiă taleă şiă vizualizeaz ă
destina iaăta.ăMomentan,ădoarăpriveşte-oăcaăşiăcumăarăfiăoăfotografieăsauăună
tablou.ă Dac ă nuă oă po iă vizualizaă clar,ă eă înă regul ,ă observ ă doară ceă felă deă
destina ieăeste,ădinăceăeăcompus ,ăatâtăcâtăpo iăvedeaăînăacestămoment…
Neăvomăpreg tiăs ăc l torimăconştientăşiăneăvomăocupaăchiarăacumă
deăplanificareaăc l torieiătaleăşiădeăselectareaă„proviziilor”ădeăcare vei avea
nevoie.ăAiămareăgrij ăaici!ăNuăteăîmpov raăcuălucruriădeăcareănuăaiănevoie!ă
Ia doar ceea ce- iă foloseşteă şiă teă ajut ă cuă adev rată înă c l toriaă vie iiă tale!ă
Asigur -teăc ădinătrusaătaădeăc l torănuălipsescăiubirea,ăsperan a,ăîncrederea,ă
5
E-mail: iulya.molnar@gmail.com
24
Vol. 1, Nr. 1, 2014
şiăvizualizeaz -leăunaăcâteăuna...ăCumăarat ăpentruătineăiubirea?ăCumăoăvezi,ă

chiară acum,ă cuă ochiiă min iiă tale?ă Ceă form ă are?ă Ceă culoare?ă Ceă textur ?ă
Apropie-teădeăeaăşiăsimte-iăaroma...ăCumămiroaseăiubirea?ăAşaz-oăcuăgrij ăînă
„trusa”ă deă c l torieă şiă iaă acumă înă mân ă speran a...ă simte-o...ă priveşte-o...
Cumă eă ea,ă speran aă dină mânaă ta?ă Dară încrederea?ă R mâiă pu ină aiciă şiă
contempl ăconştientălaăresurseleădeăcareăaiănevoieăînăc l toriaăta.
Pentruăaăfiăunăbunăc l tor,ăeăimportantăs ăştiiăs ăciteştiăoăhart ,ănu-i
aşa?ăHartaăesteăreperulăoric ruiăc l tor.ăPoateăaiăobservatăşiătuăc ,ăînăcaleaă
destina ieiătale,ăsunt,ăpeăalocuri,ăatâteaălucruriăneimportanteăcareăî iădistragă
aten iaă şiă teă „deraiaz ”ă dină c l toriaă ta,ă teă facă s ă ui iă pură şiă simpluă undeă
trebuieă s ă ajungiă cuă adev rat.ă Priveşte-tiă chiară acumă hartaă interioar !ă Eă oă
hart ă complicat ă sauă simpl ?ă Eă uşoră deă citită sauă trebuieă s ă fiiă ună expertă
pentruăaăîn elegeăundeăduceăaceast ăhart ?ăSuntăcapcaneăpeătraseeleădinăhartaă
ta?ăDacaăda,ăceăfelădeăcapcaneăvezi?ăŞiăcuăceăscopăexist ăoareăeleăpeăhart ?ă
Dac ă ară fiă s ă teă gândeştiă c ă destina iaă final ă esteă fericireaă interioar ,ă undeă
anumeăteăsitueziăchiarăacumăpeăhart ?ăFiiăconştientădeăpunctulăînăcareăteăafliă
înăacestămomentăpeăhartaăvie iiătale.ăCâtămaiăaiăpân ăs ăajungiălaădestina ie?
Te-aiă prinsă înă vreoă capcan ă peă parcurs?ă Sauă poate,ă uneori,ă aiă uitată s ă
înainteziăşiăte-ai oprit într-unăpunctăstaticădeăpeăhart ?ăSauăcumvaă„bagajele”ă
dinătrecut,ăpeăcareăleăcariădup ătine,ăte-auăîmpiedicatăs ăînaintezi?ăAiăobosit?ă
Aiărenun at,ăpoate,ăpe parcurs?
Vizualizeaz ă plenară hartaă careă î iă arat ă destina iaă c l torieiă taleă -
fericireaă interioar .ă Observ ă deă undeă aiă plecat,ă peă undeă aiă trecut,ă laă ceă aiă
renun at,ăceăaiăpierdut,ăceăaiăcâştigatăşiăceăaiăînv atăpân ăacumăînădrumulăt uă
prinăvia ăpana acum.ăPriveşte- iăconştientăharta!ăEădiferitădrumulăpeăcareăl-
aiă parcursă pân ă acumă deă celă peă careă îlă maiă aiă deă parcurs?ă Dac ă teă sim iă
preg tit,ă împacheteaz ă hartaă şiă aiă grij ă deă ea,ă pentruă c ă esteă oă hart ă
„pre ioas ”.ăPune-oăundevaălaăîndemân ăşiăs ănuăî iăfieăteam ăsauăruşineăs ăoă
deschiziăatunciăcândăsim iăc ăte-aiăr t cităsauăaiădeviatădeălaătraseulăt u.ă
Ia- iă trusaă deă c l torieă şiă imagineaz - iă c ă ieşiă acumă peă uş ă şiă c ă
ajungiă directă peă ună drum.ă Nuă teă întrebaă cumă aiă ajunsă acolo,ă doară observ ă
acest drumăpeăcareăînaintezi…ăEştiădoarătu,ăc l torule,ăcuăhartaăşiătrusaătaădeă
c l torie,ăînăcareăaiăpusăatâtăcâtăî iătrebuie?ăEăunădrumăpietruit?ăSauăpoateăoă
c rare?ăEăunădrumăîngustăsauălarg?ăEăanevoiosăsauăpoateăfiăstr b tutălaăpasă
uşor,ăf r ăefort?ăÎnăstângaăşiăînădreaptaăacestuiădrumămaiăeăceva?ăPriveşteăcuă
aten ieăşiăînăjurulăt u…ăContinu ăs ămergi,ănuăteăopriădinădrumulăt u…ăTuă
cumă eşti?ă Eştiă gr bit?ă Poateă chiară alergiă c treă destina iaă fericirii?ă Sau,ă dină
contr ,ămergiăliniştităc treăceeaăceăteăfaceăcuăadev ratăfericit?ăCumăteăsim iă
25
Vol. 1, Nr. 1, 2014
chiarăacum,ăcândămergiăpeădrumulăvie iiătale,ăc treăfericireaătaăinterioar ?ă

Observ ăcum,ăînădep rtare,ădrumulăacestaăpareăc ăseătermin …ăcuăoă
porti ,ădincoloădeăcareăseăafl ăfericirea,ăaceeaăpeăcareădoarăfoarteăpu iniăauă
ocaziaă s ă oă cunoasc …ă Continu ă s ă mergiă c treă porti ,ă nuă teă opri…ă Înc ă
pu in…ăEştiăfoarteăaproape…ăAiăajunsăacumăînăfa aăacesteiăporti e,ăîntindeă
mâna,ă apas ă peă clan ă şiă intr ...ă Intr ă cuă încredereă peă poartaă careă î iă
„deschide”ăfericireaăinterioar .ăAcestăloc în care ai ajuns acum este un loc
sacru,ă înă careă teă sim iă împ cată cuă tineă însu iă şiă cuă lumea,ă ună locă înă careă
fericireaă dină interiorulă t uă esteă aproapeă palpabil .ă Ceă veziă aici?ă Undeă eşti,ă
maiăexact?ăNuăteăopriăînăuşaăfericirii,ămergi,ăexploreaz ,ăveziătotă ce e aici,
atinge fericirea dintr-un copac sau dintr-unăfirădeăiarb ,ăfericireaădinăsunetulă
vântuluiăsauădinăcânteculăp s rilor.ăAlearg ăprinăfericire,ădac ăsim iănevoiaă
s ă faciă asta!ă Sauă opreşte-teă şiă conecteaz -teă laă totă ceă aiă g sită aici!ă Ceă veziă
aici? Careăeăaromaăfericiriiătale?ăCeăsenza iiătr ieşteăcorpulăt uăînăacestăloc?ă
Ceă eă importantă aici?ă R mâiă pentruă câtevaă clipeă înă loculă sacruă ală fericiriiă
interioareăşiăfiătu,ăcelăautentic,ăcelăcareănuămaiăareănevoieădeăm şti,ăcelăcareă
tr ieşteăpentruăbucuriaăde a fi!
C l toriaă interioar ă seă apropieă deă final,ă dară eaă nuă seă termin ...ăă
pentruăc ăfericireaătaăinterioar ăteăînso eşteăpretutindeni,ăziădeăzi.ăEaăaăfostă
totă timpulă acoloă şiă vaă continuaă s ă fie.ă Importantă eă s ă oă recunoşti,ă s ă fiiă
conştientă deă eaă şiă s ă verificiă dină cândă înă cândă cuă „pre ioasa”ă taă hart ă
eventualeleădevieriă deă laă traseuă sauă capcane...ăOriceă c l toră seă desparteă cuă
greuădeăoădestina ieădeăsuflet,ăîns ătuănuăpleciănic ieri,ăpentruăc ăceeaăceăseă
afl ăînăinteriorăteăînso eşteăpretutindeni.ăIa- iăacumăunăr mas-bun temporar
deălaăacestălocăşiăimagineaz - iăcumăieşiăpeăporti ,ădarăfiiăatent,ădeădataăastaă
nu o mai închide, las-oăîntredeschis ăşiărevinoăpeădrumulăcareăte-a adus aici.
Mergiădinănouăpeăacestădrumăşiăobserv ăceăstareătr ieştiăacum,ălaăîntoarcere.
Continu ă s ă mergiă peă drum,ă deă dataă astaă înaintândă c treă „aici”.ă Eştiă peă
drumulăcareăteăaduceăînăprezent,ăchiarăaici,ăînăspa iulăînăcareăteăafliăacum.ăFiiă
conştientădeărespira iaăta,ăobserv ăsenza iileădinăcorpulăt uăşi,ăpentruăcâtevaă
clipe,ăr mâiăaici, cu tine, atât cât ai nevoie.
26
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ToţiăPENTRUăunulăsauătoţiăCAăunul?
Consilier psihopedagogic FlaviaăCardaş6

Şcoalaă„EmilăRacovi ”,ăGr dini aă„Stropădeărou ”,ăBucureşti
Aă fiă diferit.ă Aă tr iă diferit.ă Aă muriă diferit.ă Ună om,ă doiă oameni,ă ună
grup, o comunitate. O minoritate, o majoritate. În care dintre categorii te
reg seşti?ă Eă vreunaă careă teă caracterizeaz ?ă Haiă s ă neă oprimă într-o
minoritate.ăS ăneăimagin măc ătuăşiăcuămineăfacemăparteădintr-o minoritate
maiăpu inăagreat .ăSauăeăpleonasm?ăPoateătotuşiăexist ăşiăminorit iăagreate.ă
Dară s ă urm mă exerci iul.ă Tr indă înă comunitate,ă obiceiurileă peă careă leă
respect mă cuă maiă mult ă uşurin ă suntă celeă urmateă deă oameniiă apropia iă
nou ,ăadic ăoameniăcare,ălaărândulălor,ăfacăparteădinăminoritate.ăComparativă
cu majoritatea,ă suntemă diferi i,ă nu?ă C ciă altfelă nuă amă maiă fiă înă minoritate.ă
Îns ăpentruăaăneăintegraăcâtădeăcâtăînăsocietate,ăeănecesarăs ăneă„dedublam”ăşiă
s ăînv măs ătr imăşiăcaăună„majoritar”.ăDeciăefortulăcreşte,ălaăfel,ăpoate,ăşiă
tensiunea.ăAstfelăc ăe posibilăca,ălaăunămomentădat,ăs ăfacemăcumva,ăceva,ă
s ăneăeliber mădeăaceast ătensiune.ă
Acumăs ăneăimagin măunăcopil.ăCeăfaceăunăcopilătareănervosăsauătareă
plictisităs ăseătotăsupun ăunorăstandardeăpeăcareăpoateăniciănuăleăîn elegeăsauă
care sunt total diferiteădeăceeaăceăîlăatrageăpeăel?ăProbabilăîncepeăs ădevin ă
agitat,ă poateă furios,ă poateă chiară agresiv.ă Sauă seă închideă înă el,ă îşiă reprim ă
sentimenteleă pentruă ună timp,ă urmândă ca,ă devenindă adult,ă s ă g seasc ,ă
probabil, o modalitate de a-şiăexprimaătensiunile în diferite variante: poate
devenind agresiv, violent, irascibil, dur, etc. sau, în cel mai bun caz,
sublimândă tensiuneaă prină activit iă deă art ,ă activit iă socialeă sauă altele.ă
Realiştiă fiind,ă s ă lu mă caă exempluă primaă variant .ă Îşiă vaă creşteă copiiiă înă
acest mod, se va comporta în societate în acest mod, va milita pentru ideile
luiă şiă vaă fiă reticentă înă aă abordaă alteă perspective.ă Camă aşaă st ă treabaă şiă cuă
uneleăminorit i.ăMajoritateaădejaăle-aăpusăetichetaăşiăle-aăîngr ditălibertateaă
de gândire, exprimare, schimbare.ă „Balaurulă majorit ii”ă arunc ă asupraă loră
fl c rileăsupunerii.ăŞi,ăbineîn eles,ăminorit ileăseă„topesc”,ătransformându-
se,ă laă rândulă lor,ă înă „puiă deă balaur”ă careă seă întorcă împotrivaă p rinteluiă
autoritar,ăc ruiaănuăi-aăp satădeăfericireaăpruncilor, ci de transformarea lor în
cloneăsociale.ăRezultatul?ăÎlăvedemăcuăto ii,ăziădeăzi,ăînămetrou,ăînătramvai,ă
6
E-mail: fla12via@gmail.com;
27
Vol. 1, Nr. 1, 2014
înă autobuz,ă laă semafor,ă laă gar ,ă înă şcoal ,ă înă parc,ă înă spital,ă pesteă tot.ă Sauă
poateă niciă nuă observ mă „tentaculele”ă indiferen eiă şi,ă înă acelaşiă timp, ale
preten ieiă pentruă uniformizareaă societ ii.ă Trecemă maiă departe,ă teleghida iă
deă griji,ă planuri,ă calcule,ă înă timpă ceă pulsulă minorit iiă seă intensific ă sauă seă
diminueaz ,ăînăfunc ieădeădestinulăfiec reia.ă
Î iăpropunăunăexerci iu:ăazi,ămâine,ăîncearc ăs ăobserviăcareăarăputeaă
fiă acesteă minorit iă despreă careă totă vorbescă euă aici.ă Dac ă dejaă aiă înă minteă
vreuna,ăimagineaz - i,ădinănou,ăc ăfaciăparteădintr-una dintre ele. Ce ai face?
Careă ară fiă atitudineaă taă fa ă deă ceilal i?ă Fiiă sinceră cuă tine!ă Oareă aiă adopta
acelaşiăcomportamentăcaăalăcelorăcareădejaătr iescăaceast ărealitate?ăSau...?ă
R spunsulă t uă contribuieă laă poten ialaă schimbareă aă moduluiă deă raportareă aă
majorit iiă fa ă deă minorit i,ă adic ă laă valorificareaă diversit ii,ă şiă nuă aă
uniformiz riiăsociale.
28
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Fulgul de nea
(Exerciţiuădeămeditaţieăcreativ ăcentratăpeăcontactulăcuă
sinele,ăconştiinţaăfaţ ădeăsineăşiădeăceilalţi)
Psihoterapeut drd. Vasile Constantin7

Atunci când frigul nu- iăd ăpace,ăcândăsoareleăseăstingeăiarăluminileă

seăaprindăunaăcâteăuna,ăcândănuămaiăeălocăpeăstrad ,ădatorit ăcopiilorăcareăseă
bucur ă deă iarn ,ă dară cândă înă tineă eă ună golă imens,ă e,ă poate,ă momentulă s ă
priveştiăunăpicăînăsufletulăt u.ăă
Teăinvităs ăteăaşeziăconfortabil,ăîn untru,ălaăc ldur ,ăşiăs ăteărelaxeziă
pu in.ăÎ iăpo iăluaăşiăoăcan ăcuăceaiăsauăcafeaăşiădaădrumulălaăoămelodieăcareă
s ăteărelaxezeăşiămaiămult.ăIarăînămomentulăînăcareăsim iăc ăeştiăînăcontactăc ă
tr irileătale,ăcuăc ldura,ăcuăarom ăceaiului,ăcuăsuneteleămelodiei…ăcândăîncepiă
s ăfiiăînăcontactăcuătine…ăteăinvităca,ăînăacelămoment,ăs ăpriveştiăpeăfereastr !
Priveşteă fulgiiă deă nea,ă cumă cad,ă uşor,ă uşor,ă peă p mântulă receă (ştiu,ă
poateănuăninge,ădarăastaănuăteăîmpiedic ăs ăfaciăunăexerci iuădeăimagina ieăşiă
s ăveziăcuăochiiămin iiăfulgiiădeăz pad ăcareăzburd ăliberiăprinăaer).ăTeăinvită
s ă îiă priveştiă deă sus,ă atâtă deă susă câtă po iă ajungeă cuă privirea.ă Oă mul imeă deă
fulgiădeănea…ămilioaneăsauă poateă chiarămiliardeădeăparticuleă careăcoboar ă
încet, într-oă c l torieă perfect …ă des vârşit .ă Intr ă înă contactă cuă eiă acum.ă
Cumăarat ăfulgiiăpeăcareăîiăvezi?ăSuntăeiămariăsauămici?ăSeăgr bescăs ăajung ă
peă p mântă sauă seă bucur ă aşaă deă multă deă c l toriaă lor,ă încâtămaiă stauă pu ină
suspenda iăînăaerăşi îşiăinvit ăfra iiălaăunădansăcosmic?ă
Suntă veseli?ă Suntă convinsă c ă uniiă dintreă eiă da,ă l sândă astfelă liberă
copilulălorăinterior.ăIarăal ii,ămaiăserioşi,ămaiăsobri,ăîncercândăs ănuăîiălaseăpeă
ceilal iă s ă seă apropieă preaă multă deă ei…teă invită s ă îiă reperezi…ă care dintre
fulgiiă deă z pad ă peă careă îiă veziă suntă maiă juc uşiă şiă careă suntă maiă serioşi?ă
Suntăeiădiferi iăuniiăfa ădeăceilal i?ăŞiădac ăda,ăprinăce?ă
Prinşiăînălibertateaăacestuiăjoc,ăfulgiiădeăneaăpeăcareătocmaiăîiăpriveştiă
alegă s ă seă bucureă deă aceast ă c l torieă fantastic ,ă careă aă începută undeva,ă înă
v zduh,ăundeăauăfostăelibera iădeănorul-mam ,ădarăcareăseăvaăsfârşiăcândăvoră
7
E-mail: valush_constantin@yahoo.com
29
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ajungeă peă p mânt…ă poateă unii,ă maiă puternici,ă voră rezistaă câtevaă zile,ă îns ă
al ii,ămaiă slabi,ă seăvorătopiă imediat,ăr mânândă doarăcuăamintireaăc l toriei,ă
careă vaă urcaă dină nou,ă înă v zduh.ă Priveşteă totă acestă spectacolă fascinantă ală
naturii,ăcareăîntotdeaunaăîncearc ăs ăneăînve eăceva,ăpeănoi,ăoamenii.ăAcum,ă
dintre fulgii de nea pe care îi vezi pe geam, pe care l-ai alege? Care dintre
aceştiăfulgi ai fi tu? Unul mai mare sau unul mai mic? Unul serios sau unul
juc uş?ă Unulă gr bită sauă unulă maiă lent?ă Eştiă ună fulgă deă neaă prinsă într-o
c l torieăcuătotulăspecial ăşiăaiăoportunitateaădeăaăteă„modela”ăexactăaşaăcumă
sim iănevoia.ăAşaăc ăd - iăoăform ,ăpriveşteăînăinteriorulăt u,ăFulguleădeănea,ă
şiăd - iăvoieăs ăteăpercepiăexactăaşaăcumăeştiăşi,ămaiăales,ăs ăfaciăexactăceăî iă
vine chiar în acest moment.
Eştiăunăfulgădeăneaăprintreămiliardeădeăal iăfulgi.ăEştiăunăOMăprintreă
miliarde de oameni. Ce alegi s ăfaciăcuăvia aăta?ăS ăalergiădeăsusăpân ăjos,ă
peăp mânt,ăunde,ămaiămultăcaăsigur,ăteăveiătopiăînăscurtătimp?ăSauăalegiăs ăteă
bucuriădeăc l torie,ădeădans,ădeăceilal iăfulgi,ădeătotăceeaăceăvia aătaădeăfulgă
deăz pad ăî iăofer ?ă
Uit -teăînăjur…ăteăsim iăoare pierdut? E atât de mare debandada din
acestăspa iu,ăîncâtăteăsim iăbulversat,ădisperat…ăşiănuămaiăştiiăceăs ăfaci.ă
Eiăbine,ănuătrebuieăs ăfaciăabsolutănimic!ăCiădoarăs ăsim i!ăS ăsim iă
frigul,ăaerul,ăc ldura,ădansul,ăiubirea…ănuătrebuieăs ăfaciănimic,ăciădoarăS ă
FII!...ăPentruăca,ăatunciăcândăajungiăpeăp mântăşiăvineăvremeaăs ăteătopeştiăşiă
s ăreintriăastfelăînăcircuitulăîntortocheatăalănaturii,ăs ăpo iăspune:ăamăfostăună
fulg care s-aăbucuratădeăc l torie,ăcareăaătr ităfiecareăclip ăaăei,ăcareăşi-a dat
voieăs ăsimt .ăCareăaăoferit,ădarăaăştiutăşiăs ăprimeasc .ăCareăaăfostăcopil,ădară
şiăadult,ăcareăaăplâns,ădarăaăşiărâs.ă
Amăfostăunăadev ratăfulgădeănea,ăiarăastaăm ăface,ăacum,ălaăcontactulă
cuăp mântul,ăfoarte,ăfoarteăfericit!
30
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Gr dinaă– reprezentareaăgrafic ăaăamintiriiăParadisului
Artterapeut Johanna Schacht8

SocietateaăInterna ional ăpentruăMedicin ă iăPsihologieăPre- iă
perinatal ,ăGermania
(Trad. Psih. Bianca Barbu)
Acestă articolă furnizeaz ă analizaă şiă interpretareaă simboluluiă clasică ală

gr diniiă prină prismaă psihologieiă prenataleă cuă privireă laă aspecteă psihologiceă
culturale.ă Gr dinaă apareă caă simbolă colectivă profundă şiă fenomenă culturală
concretă înc ă dină vremeaă Neoliticuluiă – înă contexteleă înă careă condi iileă deă
clim ăaleăaşez mântuluiăauăpermisă gr din ritul.ăÎnăplus,ăcresc toriiănomaziă
deă viteă nuă auă oă rela ieă strâns ă cuă gr dinaă – cuă excep iaă nomaziloră dină
deşertulăarabăcareăc l toreauădeălaăoaz ălaăoaz .ăAcesteăinsuleăverzi,ăfertile,ă
cultivateă înă mijloculă uneiă naturiă s lbatice,ă arideă şiă deseoriă ostileă reprezint ă
arhetipulăgr dinii.
Figura 1. Covor persan, decorat cu cele patru râuri ale Paradisului,

unăpavilionăcentralăşiăoăgrani ădinăchiparosăşiăpomiăfructiferi.ăBazină
1990, p. 40.
8
E-mail: joh_schacht@web.de
31
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Pe covoarele persane, se poate vedea clar reprezentareaă grafic ă aă

gr dinii.ă Form ă p trat ă sauă dreptunghiular ă esteăîmp r it ă înă patruă p r iă deă
c treăoăax ăînăform ădeăcruce.
Aceast ă structur ă tradi ional ă aă arhitecturiiă gr diniiă seă reg seşteă înă
toateăepocile.ăÎnă centru,ăseă aflaăunălocăsacru,ăcuăoăfântân sau un bazin cu
ap .ăLaăfelădeădesăseăîntâlneşteăşiăarborele.
ÎnăBibliaăebraic ,ăParadisulăseăsupuneăacestuiăprincipiuădeămodelareă
conformăunuiăsimbolăremarcabil:ă„Unăfluviuăizvor şteădinăEdenăpentruăaăudaă
gr dinaăşiădeăacoloăseădesparteăînăpatruărâuriăprincipale”ă(Genă2:10-14). În
centrulă Gr diniiă Edenuluiă seă afl ă – aşaă cumă ştimă to iă foarteă bineă – pomul
vie iiăşiăpomulăcunoaşteriiăbineluiăşiăr ului.
Aşăvreaăs ăprezintăşiăs ăanalizezăurm toareleăelementeăsimboliceăaleă
gr dinii:
 „Gr dina-Cruce”ă/ăMandala
 Graniţa
 Arborele
Voiă discutaă despreă celelalteă elementeă arhetipaleă principaleă cuă alt ă
ocazie.
 Fântâna/Apa
 Grota
 Labirintul
Gr dina-Cruce
„Gr dina-Cruce”ă esteă puternică înc rcat ă dină punctă deă vedereă
simbolic,ăpentruăc ăaceastaăreprezint ălumeaăcaăîntreg;ăîmparte lumea în cele
patruădirec iiăcardinale.ăAstfel,ăoăorientareăfundamental ăseăcreeaz ăînăspa iu.
MirceaăEliadeăaăidentificatăurm torulăcomplexămitic-ritualic în multe
societ iă tribaleă tradi ionaleă dină toateă timpurileă şiă toateă regiunileă lumii:ă
lumea a fostă fondat ă înă haosă prină stabilireaă unuiă principiuă deă ordineă şiă
orientare – o cruce într-unăcercăsauăunăp trat.ăCentrulăesteămarcatăprintr-un
stâlpăsauăunăarboreăpeăcareăEliadeăîlănumeaă„axaăcosmis”ăsauă„axisămundi”ă
(lat.ă pentruă „axaă lumii”).ă Înă multeă tradi iiă şamaniceă dină Asia,ă Australiaă şiă
America,ă oameniiăcredăc ă „[…]ăşamanulă seă urc ăînă ceruriăcuăajutorulăunuiă
copacăsauăunuiăstâlp,ăceăreprezint ăaxaăcosmic ”ă(Eliadeă1991ăp.ă17,ăcitândă
oă edi ieă înă limbaă german ).ă Acestaă reprezint ă loculă careă uneşteă spa iulă
ordonată orizontală cuă dimensiuneaă vertical ă aă cosmosului,ă avândă cerulă
deasupraă şiă lumeaă subteran ă dedesubt.ă Centrulă simbolizeaz ă loculă deă
origine al lumii.
32
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Ac iuneaă deă transformareă aă teritoriuluiă necunoscută înă cosmosă

(Greac :ăcosmosţordine),ăprinărepeti iaăsimbolic ăaămituluiăcrea iei,ăesteăună
fenomen universal uman.
ÎnăBibliaăebraic ,ăParadisulăseăsupuneăacestuiăprincipiuădeămodelareă
conformăunuiăsimbolăremarcabil.ăCitezădinăGenez :ă„Un fluviu izvorăşte din
Eden pentru a uda grădina şi de acolo se desparte în patru râuri
principale” (Gen 2:10-14).
Figura 2. Pictur ăuscat ăNavajo,ăWillisă(Hg.):ăBertelsmannnăHandbuchă

Mythologie, p. 228
33
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Figura 3. Construindămandalaătibetan ădinănisipă

www.tibet.ee/lhodakgaden2009/mandalae.html
Sistemeleă deă credin ă animisteă timpuriiă s-au cristalizat în jurul

acesteiă formeă deă baz .ă Simbolurileă sacre,ă precumă mandaleleă indieneă şiă
tibetane,ăauăacelaşiăprincipiuădeăreprezentareăgrafic ,ăcareăseăreg seşteăşiăînă
ro ileămedicineiădeălaăamerindieni.
ŞamaniiăNavajoăconstruiescăpicturiădinănisipăfolositeălaăceremoniileă
deăvindecare.ăPrintreăaltele,ăpudraăcolorat ădinăc rbuneăşiăpolenăseăaplic ăpeă
nisip curat, din care se face mai apoi pictura.ăNisipulăcoloratăseăaplic ăşiăpeă
pacient,ă persoanaă asupraă c reiaă seă cânt ă înă timpulă ceremoniei.ă Laă sfârşitulă
ritualului,ăimagineaăseăşterge.ăReg simăoăceremonieăsimilar ăcuămandalaădină
nisipăşiălaăBudismulăTibetan.
C.G.ă Jungă aă numită mandalaă „arhetipulă arhetipurilor”,ă ună simbolă ală
„sinelui”.ă Înă noti eleă peă careă le-aă scrisă înă timpulă uneiă crizeă existen iale,ă elă
descrieă ună visă careă aă marcată sfârşitulă aceleiă crize:ă „Eraă înă Liverpoolă
(însemnândă literalmenteă «eleşteulă vie ii»)ă aleă c ruiă ă sectoareă suntă aranjateă
34
Vol. 1, Nr. 1, 2014
radialăînăjurulăunuiăloc.ăÎnăcentrulăs uăseăaflaăunăeleşteuăcircularăcuăoămic ă
insul ăînămijloc.ăInsulaăstr luceaăînăluminaăsoarelui,ăînătimpăceătotulădinăjură
eraăînv luităînăploaie,ăcea ,ăfumăşiăîntunericăslabăluminat.ăPeăinsul ăeraăună
singur arbore, o magnolie crescuse acolo într-oăploaieădeăfloriăroşiatice.ăDeşiă
arboreleă st teaă înă luminaă soarelui,ă luiă Jungă iă s-aă p rută c ,ă deă fapt,ă chiară
acestaă eraă sursaă luminii”ă (citândă dină Stevens,ă pp.ă 34,ă edi ieă înă limbaă
german ).ă Aiciă întâlnimă maiă multeă elementeă adunate legate de simbolul
gr dinii.ăAcesteaăemergăcaăunăansambluăceăareăsens.ăIntuitiv,ăreproducereaă
fantastic ăaăluiăJungăpareăciudatădeăfamiliar .
Graniţa
Conceptulă gr diniiă esteă definită prină diferen iereaă saă deă teritoriulă
obişnuit.ăEtimologic,ăfaceătrimitere laăcuvântulăindoeuropeană„ghordo”,ăcareă
înseamn ăgardădeănuiele,ăîmprejmuire,ăbarier ăsauăgardăviuăprotector.
Înăgr din ,ăomulăseăplaseaz ăînăafaraăs lb ticieiăînfricoş toare,ăcareăeă
haotic ăşiăf r ălimit .ăAstfel,ăcreeaz ăunărefugiuăpl cutădeăsecuritate, care îi
permiteă existen aă şiă dezvoltarea.ă Esteă uimitoră faptulă c ă gardul,ă zidulă sauă
împrejmuireaăsuntăesen ialeăpentruăoăgr din .
Oăgr din ăcareănuăesteăcapabil ăs ăneăofereăsentimentulădeăsecuritateă
nuăesteăoăgr din ăbun .ăNoiăapreciemăauraăunuiălocămagic, sacru, misterios,
protejat,ălaăcareăs ăavemăaccesănumaiănoi.ă
Termenulănostruădeă„Paradis”ăprovineădeălaăanticeleăgr diniăpersaneă
împrejmuiteă aleă conduc torului.ă Gr dinaă califuluiă eraă numit ă „Pairidaeze”ăă
(pairi: de jur împrejur; daeza: zid).
Figura 4. Hortus conclusus, Château de la Motte, France, www.chateau-de-
la-motte.net/nous-vous-offrons/les-exterieurs.html
35
Vol. 1, Nr. 1, 2014
M rimeaă imens ă aă unoră gr diniă conduceaă laă dificultateaă ob ineriiă

intimit iiă şiă izol rii.ă Înă astfelă deă cazuriă – înă gr dinileă culturiloră dină toat ă
lumea – auă fostă createă refugiiă separate:ă pavilioaneă şiă pagode,ă bolteă dină
plante,ăcaseădeăvar ,ăcaseăînăcopaci,ăpeşteri,ăcaverne,ăunălabirintădinăgardăviuă
sauăoă„hortusăconclusus”ă(gr dinaăînchis )ăseparat ăînăinteriorulăparcului.ă
Înătradi iaămedieval ăcreştin ,ă„hortusăconclusus”ăesteăsimbolulăsacruă
ală Fecioareiă Mariaă (veziă Hobhouseă 2002,ă p.ă 104).ă Gr dinaă închis ă
simbolizeaz ăad postireaăvirginit iiăMaiciiăDomnului.ăÎnăconcluzie,ăgr dinaă
reprezint ăcorpulămamei.ă
Arborele
Arborele are un rol special printreă celelalteă planteă înă Gr dinaă
simbolic ă aă universului.ă Acestaă aveaă ună rolă centrală şiă înă viziunileă arhaiceă
asupraă lumii.ă Arboreleă poateă fiă identificată cuă „axaă cosmic ”ă aă luiă Eliade.ă
Motivulăarboreluiălumiiăseăreg seşteăînămiturileămultorătriburiăamerindiene.
„Înămitologiaănordic ,ăYggdrasilăesteăunăarboreăimensăcentralăînăcosmologiaă
nordic ,ă iară celeă nou ă lumiă exist ă înă conexiuneă cuă acestă arbore”ă
(http://en.wikipedia.org.wiki.Yggdrasil).
Figura 5. Viziuneaăsiberian ,ăKnaursăLexikonăderăMythologie,ăp.ă439
36
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Figura 6. Zei aăegiptean ăaăarborelui,ăSchmeeră1990,ăp.ă28
Înă şamanismulă siberian,ă exist ă oă perspectiv ă conformă c reiaă lumeaă

areă form ă deă ouă cosmic,ă ceă con ineă ună arboreă ală lumii.ă Şiă înă civiliza iaă
egiptean ăantic ,ăarboreleăeraăveneratăcaăsimbolăsacru.ăSicomorulăsfântăcareă
elimin ăunălichidăl ptos,ăcaăceiămaiămul iăsmochini,ăeraălegatădeătoateămarileă
zei e-mam ă(veziăDowling,ăînărevistaăGermanăMidwivesă12/2001,ăp. 17). În
multeă piramideă egiptene,ă exist ă reprezent riă peă mormânturiă aleă zei eloră
arborelui,ăcareăleăfurnizeaz ăcelorămor iămâncareăşiăb utur ă(veziăSchmeer,ă
1990, p. 27 f.)
ÎnăcentrulăGr diniiăEdenuluiădinăBiblie,ăseăaflaăpomulăvie ii,ăpomulă
cunoaşteriiăbineluiăşiăr ului.ăPomulăareăoăsemnifica ieăambivalent ă– pe de-o
parte,ă esteă hr nitor,ă dar,ă înă acelaşiă timp,ă esteă cauzaă expulzieiă dină paradis,ă
dup ăceăi-au fost savurate fructele.
Înă Islamă exist ă ună arboreă întors,ă cuă r d ciniă careă crescă c treă ceră şiă
crengiăcareăcrescăspreăp mânt.ăAcestăarboreăTubaăcreşteăînăgr dinaăluiăAllahă
şiăseăaprindeăsingură(veziăStrassmannă1994,ăp.ă13).
Copaciiă suntă prezen iă şiă înă motivulă populară Cockaigne.ă Aceast ă
legend ă vorbeşteă despreă ună inută ală lapteluiă şiă ală mierii,ă cuă delicatese
atârnândăînăcopaci;ăînăprincipal,ăpâineăşiăproduseădeăpatiserieăstauăînăcopaciă
gataăpentruăaăfiăculese.ăLocuitoriiădinăCockaigneăstauăîntinşiărelaxa iăsubăună
copacă şiă nuă trebuieă decâtă s ă deschid ă guraă pentruă caă porumbeiiă frip iă s ă
zboareăsinguriăîn untru.
37
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Arboreleăcareăîmplineşteădorin eăesteăunăaltămotivăcareăapareăînămaiă
multe basme. De exemplu, în Cenuşăreasa, exista un alun pe mormântul
mameiă eroine.ă Haineă pre ioaseă cadă dină acestă copacă magică şiă datorit ă loră
Cenuş reasaăpoateămergeălaăbalăşiăseăpoate m ritaăcuăprin ul,ăpentruăaădeveniă
prin es .ă GiselaăSchmeer,ăunăartterapeută german,ăîntreab :ă „Cumăamăputeaă
interpretaăacestălucru?”ăCopaculăhr neşteăînăloculămamei?ăMamaăofer ?ăÎnă
form ădeăcopac?”ă(Schmeeră1990,ăp.ă26).
Înăculturaăeuropean ăs-aăp stratăpân ăînăzileleănoastreătradi iaălegat ă
deăarminden.ăLaăorigini,ăerauăobiceiuriăp gâneădeăprim var ,ăcare,ămaiăapoi,ă
auă fostă reinterpretateă înă tradi iaă creştin .ă Popula iaă dină sată dansaă înă jurulă
armindenului,ă careă eraă venerată dreptă „Pomulă Vie ii”ă şiă „alter-ego-ul
comunit ii”.ăTineriiăarăfiătrebuităs ăseădovedeasc ădemniădeăoămireas ,ăfixândă
armindenulăpentruăeaăşiăurcându-seăpân ăînăvârfă(cf.ăStrassmannă1994,ăp.ă18).
Figura 7. Detaliiăpeăunăcovorăpersanăcuăchiparosăşiămigdal,ă
Hobhouse 2002, p. 61
38
Vol. 1, Nr. 1, 2014
C.G. Jung i-a dedicat mai mult de 130 de pagini din cartea sa
„Despreă R d cinileă Conştiin ei.ă Studiiă despreă Arhetip”,ă pân ă laă „Arboreleă
filozofic”.ă Elă aă rezumată aspecteleă ă esen ialeă aleă copaculuiă arhetipală dup ă
cumăurmeaz :ă„[…]ăcreştere,ăvia ,ădesf şurându-seăînăform ăfizic ăşiăsensă
spiritual,ă dezvoltare,ă […]ă aspectulă maternă (protec ie,ă ad post,ă acoperiş,ă
roadeă deă mâncat,ă sursaă vie ii,ă putere,ă durat ,ă înr d cinareă [deă asemenea,ă
incapacitateaă deă aă evada],ă vârst ,ă personalitateă şiă înă finală moarteă şiă
renaştere”ă(JungăGW,ăVol.ăIX,ăp.ă379,ăcitatădintr-oăedi ieăînălimbaăgerman ).ă
Arboreleă reprezint ă via ,ă dară şiă moarte.ă ă „Chiparosul,ă simbolulă mor ii,ă şiă
înfloritorulă migdal,ă simbolulă vie ii,ă suntă foarteă desă ilustra iă înă es tur ă
împreun ă peă covoareleă persaneă cuă gr dini”ă (Bazină 1990,ă p.ă 40).ă Arboreleă
esteăunăsimbolăanticăşiăîncorporeaz ăsentimentulădeăsecuritateăşiăînr d cinareă
(veziă Strassmannă 1994,ă p.ă 15).ă Cuă toateă acestea,ă tradi iileă mitologiceă şiă
religioase, precum Bhagavad-Gita în Epopeea lui Ghilgameş,ă vorbescă
despreănecesitateaădeăaăt iaăarboreleăşiădeăaăteăîndep rtaădeăel.
Figura 8. Placenta, Nilsson 1990, p. 89
39
Vol. 1, Nr. 1, 2014
În acest moment, nu voi mai amâna perspectiva psihologiei

prenatale.ăAşăvreaăs ăîmiădezv luiăipoteza:ăToposulăGr diniiăarhetipaleăesteă
oăexpresieăsimbolic ăaăexperien eiănoastreăprenatale!ăAstaăesteăceeaăceăfaceă
caăarhetipurileăluiăJungăs ăfieăcolective.ăNoiăto iăîmp rt şimăaceleaşiăamintiriă
timpuriiă despreă oă alt ă lumeă dincoloă deă existen aă noastr ă înă aceast ă lumeă –
esteăvia aăsimbiotic ăînăpânteculămamei!
Figura 9. PomulădinăParadis,ăcuătrunchiulăr sucit,ădetaliuădintr-oăpictur ăcuă

gr dinaăparadisului,ăKluckertă2000,ăp.ă21.
Dac ăprivimăimagineaăcopaculuiăprinăprismaăsemnifica iilorăsaleăcaă

simbolă ală experien eiă prenataleă aă placentei,ă toateă aspecteleă individualeă
conflictualeă seă voră combinaă pentruă aă formaă oă unitateă plin ă deă sens.ă Via aă
noastr ă prenatal ă esteă înă totalitateă dependent ă deă placent ă – acest copac al
vie iiă esteă hr nitoră şiă ofer ă pl cere,ă dară poateă s ă neă şiă otr veasc ,ă iară laă
40
Vol. 1, Nr. 1, 2014
naştere,ătrebuieăt iatăşiăomorât.
Trunchiul copacului este echivalentul cordonului ombilical, precum
stâlpiiă sacriă sauă „axaă lumii”ă aă luiă Eliadeă dină diferiteă complexeă mitic-
ritualice.ă Astaă explic ă şiă culoareaă roşieă desă men ionat ă aă axeiă cosmiceă şiă
reprezentareaăgrafic ăaădubleiăspiraleăîncol citeăpeătulpinaăcopaculuiăvie iiăînă
picturiăsauăînătradi iaădeăaădecoraăarmindenulăcuăpanglici.ăAcestălucruăare,ă
în mod evident, un corespondent în structura cordonului ombilical cu
arteraăşiăvena.
Vreauă s ă facă referireă înc ă oă dat ă laă tradi iaă creştin :ă înă povesteaă
biblic ă aă crea iei,ă şarpeleă joac ă unărolă important.ă Şarpeleă tr ieşteă înă pomulă
cunoaşteriiă bineluiă şiă r ului.ă Elă reprezint ă aspectulă malefică ală cordonuluiă
ombilical, celăotr vitor.ăAspectulăvindec torăalăşarpeluiăapareăînăBiblieăcândă
Moiseăridic ăşarpeleăînădeşertăşiăapareăunăizvorăsalvatorăalăvie ii.ăÎnămiturileă
anticeăprepatriarhale,ăşarpeleăeraăveneratăcaăunăanimalăsfântăcareăaăapar inută
MariiăZei e.ăÎnăaproapeăoriceătradi ieăşamanic ,ăşarpeleăcosmicăjoac ăunărolă
cheieăînămitologie,ăpentruăc ,ăînăcalitateădeăanimalădeăputereăalăşamanului,ăîiă
furnizeaz ă acestuiaă cunoaştereă pentruă vindecare.ă Chiară şiă înă zileleă noastre,ă
toiagulă luiă Esculapă simbolizeaz ă Medicin .ă Înă tracaă vecheă „as”ă înseamn ă
„şarpe”,ă iară „klepi”ă ţă „aă seă încol ciă înă jurulă ă ă unuiă lucru”.ă Atunci,ă
„Asklepios”ă(ţEsculap)ăesteăşarpeleăăcareăseăîncol ceşteăînăjurulăunuiălucruă–
unăb ăsauăunăcopacă(veziăhttps://www.thieme.de/viamedici/vor-dem-studium-
infos-zum-medizinstudium-1493/a/was-symbolisiert-aeskulapstab-3690.htm).
ÎnăBiblie,ăşarpeleăcosmicăseătransform ăînăr ulăabsolutăcareăaăprins-o
înă capcan ă peă Eva,ă învinov itaă pentruă expulzareaă oameniloră dină paradis.ă
Darăînămulteămituriăarhaiceăaleăcrea iei,ăşarpele esteăveneratăcaăşiăcumăarăfiă
sacruăşiădivin,ădeşiăareăşiăunăaspectămalefic,ăamenin tor.
Careă esteă esen aă noiiă ereă – aşaă numitaă „Er ă aă V rs torului”?ă Cineă
altcinevaăesteăV rs torul,ădac ănuăcopilulănen scutăcareătr ieşteăînăpânteculă
mamei sale? Ce altceva reprezint ăezotericul,ădac ănuădrumulăc treăinterior,ă
descoperireaăştiin ific ăprinăinsight?
Bibliografie
Andina-Kernen, A. Über das Entstehen von Symbolen. Der Symbol- oder
Gestaltbildungsprozeß aus künstlerischer, psychoanalytischer und
kunsttherapeutischer Sicht. Basel 1996.
Bazin, G. Du Mont’s Geschichte der Gartenbaukunst. Köln 1990
Bauer, W.; Dümotz, I.; Golowin, S. Lexikon der Symbole. Wiesbaden 1980.
41
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Becker, G. Ursymbole in den Religionen. Graz, Wien, Köln 1987

Bellinger, Gerhard J.: Knaurs Lexikon der Mythologie. München 1989.
Betz, O. Der Garten und der Traum vom Paradies oder: die Spuren des nie
ganz verlorenen Paradieses. In: Symbolon Jahrbuch, Bd. 12, 1995
Dowling, Terence/Leinweber, Dirk: Die Plazenta als erster Lebenspartner /
Ein Urbild des Lebensbaumes. In: Deutsche Hebammenzeitschrift
12/2001, S. 13 - 20.
Ders. Prä- und perinatale Erfahrungen von Menschen mit autistischen
Tendenzen. In: Janus, L./Haibach (Hg.) 1997, S. 203 – 284.
Eliade, M. Schamanismus und archaische Ekstasetechnik. Frankfurt am
Main 1994.
Engelhardt, G.: Kann es eine Brücke geben von ursprünglichen
Lebensformen zu den Kreativitätstherapien? Über „Drypaintings“
und die Heilungsrituale der Navahos. In: Zifreund 1996, S. 30 – 43.
Gerlitz, P. (Hg.): Symbolon. Jahrbuch der Gesellschaft für
wissenschaftliche Symbolforschung e.V.,ă Bd.ă 12:ă „Lichtă undă
Paradies“,ăFrankfurtăa.M.,ăBerlin,ăNewăYork,ăParis,ăWienă1995.ă
Hertl, M. Die Welt des ungeborenen Kindes. Unser Leben vor der Geburt.
Entwicklung, Verhalten, Gefühle. München 1994.
Hobhouse, P. Der Garten. Eine Kulturgeschichte. Starnberg 2003.
Jacoby, M. Sehnsucht nach dem Paradies. Tiefenpsychologische
Umkreisung eines Urbilds. Fellbach 1980.
Jaffé, A. C.G. Jung. Bild und Wort. Olten 1977.
Janus, L. The Enduring Effects of Prenatal Experiencing. Echoes from the
Womb. Translated by Terence Dowling. Mattes Verlag 2001
http://www.mattes.de/buecher/praenatale_psychologie/978-3-
930978-52-6.pdf
Janus, L. Der Seelenraum des Ungeborenen. Pränatale Psychologie und
Therapie. Düsseldorf 2000.
Janus/Evertz (Hg.): Kunst als kulturelles Bewusstsein vorgeburtlicher und
geburtlicher Erfahrungen. Heidelberg 2008.
Janus/Haibach (Hg.): Seelisches Erleben vor und während der Geburt. Neu
Isenburg 1997.
Jones, L.: Der inszenierte Garten. Chaumont-sur-Loire – Gartenarchitektur
und -Design der Zukunft. Wien 2003.
Jung, C.G.: Von den Wurzel des Bewusstseins. Zürich 1954. Psychologie
und Alchemie. Zürich 1944.
42
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Kamp-Linfort, V. (Hg.). Mythen von der Erschaffung der Welt. Hamburg

1994.
Kandler, H. Das Symbol des Paradieses im Islam. In: Symbolon Jahrbuch,
Bd. 12, 1995
Karahasan, D. Das Buch der Gärten. Grenzgänge zwischen Islam und
Christentum. Frankfurt a. M./ Leipzig 2002.
Klein, E. / Mit einem Vorwort von Mircea Eliade: Die Schöpfungsmythen:
Ägypter, Hurriter, Hethiter, Kanaaniter und Israeliten Zürich 1991.
Kluckert; Bassler; Toman (Hrsg.). Gartenkunst in Europa. Von der Antike
bis zur Gegenwart. Köln 2000
Linfert, C. Hieronymus Bosch. Köln 1970.
Nilsson, L. Ein Kind entsteht. Bilddokumentation über die Entwicklung des
Lebens im Mutterleib. München 1990, 2003.
Schacht, J. Der Garten – gestaltete Paradieserinnerung. Kunsttherapeutische
Potentiale eines archetypischen Topos. Unveröffentlichte
Diplomarbeit 2005.
Gartenkunsttherapie – Kunsttherapeutische Potenziale eines archetypischen
Topos, in: Janus/Evertz (Hg.): Kunst als kulturelles Bewusstsein
vorgeburtlicher und geburtlicher Erfahrungen, S. 327-354
Wurzeln der Menschheit. Die Wiederentdeckung der mütterlichen
Kulturstufe, in: Hildebrandt/Schacht/Blazy (Hg.): Wurzeln des
Lebens. Die pränatale Psychologie im Kontext von Wissenschaft,
Heilkunde, Geburtshilfe und Seelsorge. Heidelberg 2012
Die Schlange. Zentraler Archetyp im schamanisch-matriarchalen Weltbild,
in: connection Schamanismus Nr. 10, II/12.
Schacht/Uhlmann/Grimm/Schwarz-Schilling/Fuhrmann (Hg.). Europa heißt
Die Weitblickende. Postpatriarchale Perspektiven für die
Kulturanthropologie. Norderstedt 2011.
Schmeer, G. Heilende Bäume. Baumbilder in der psychotherapeutischen
Praxis. München 1990.
Schnack, F. Traum vom Paradies. Eine Kulturgeschichte des Gartens.
München 1962.
Speidel, H. Über den Symbolbegriff in der Psychoanalyse. In: Psyche 32,
1978.
Stevens, A. Jung. Herder / Spektrum Meisterdenker. Freiburg im Breisgau
o.J.
von Schnakenburg, R. Einbildungskraft als Leib-Wissen, Rhythmus und
Physiognomisches Sehen. Frankfurt a.M. 1994.
43
Vol. 1, Nr. 1, 2014
CumăauăajutatădesenulăşiăjoculălaăînţelegereaăCorinei,ăfetiţaăcuă
„fobieăşcolar ”. Studiu de caz.
Conf. univ. dr. Elena Otilia Vladislav

UniversitateaădinăBucureşti,ăInstitutulăSPER
Corina,ă oă feti ă deă 10ă ani,ă aă venită laă cabinetă cuă etichetaă deă „fobieă
şcolar ”,ă diagnostică careă aveaă oă influen ă mareă asupraă moduluiă negativă înă
careă stareaă eiă eraă perceput ă atâtă deă copil ,ă câtă şiă deă p rin ii ei. La prima
întâlnire,ă amă aflată c ă feti aă esteă mezinaă familieiă şiă c ă aă fostă destulă deă
r sf at ăşiădeăhiperprotejat ădeăc treăambiiăp rin i.ăEvolu iaăeiăneuropsihic ă
aă fostă normal .ă Aă fost,ădeă mic ,ă înă colectivitate,ă laă gr dini ,ă iarălaă şcoal ,ă
adaptareaăaăfostăbun .ăÎnăparalel,ăluaălec iiădeăpianăşiădeăcanto.ă
Problemeleă auă începută spreă sfârşitulă claseiă aă doua,ă cândă Corinaă
începută s ă simt ă fricaă deă aă mergeă laă şcoal .ă Aă motivată c ă profesoaraă deă
englez ă seăpurtaăurâtăcuăea,ă ceeaăceăp reaă plauzibil,ădeoareceăşiă al iă colegiă
de-aiă eiă seă plângeauă deă acelaşiă lucru.ă Ini ial,ă mergeaă câtevaă oreă laă şcoal ,ă
dup ă careă oă sunaă peă mamaă eiă s ă vin ă s ă oă ia,ă pân ă cândă aă refuzată s ă maiă
pleceădeăacas ăspreăşcoal .
Pentruă în elegereaă contextuluiă actual,ă eă importantă deă ştiută ce se
întâmplaseă înainteă caă aceast ă fric ă s ă survin .ă Înă vacan aă deă prim var ,ă
p rin iiăauăplecatăîntr-o excursie în Egipt, luându-lăşiăpeăfrateleăei,ămaiămareă
cuă7ăani.ăCorinaăaparentăacceptaseăc ăesteăoăexcursieădificil ăpentruăea,ădară
nuăaăştiutăc ăfrateleăeiăvaămergeăîmpreun ăcuăp rin ii.ăCândăs-auăîntorsăşiăaă
realizatăc ăelăaăfostăînăexcursie,ăle-aăreproşatăp rin ilorăc ăauăl sat-oăsingur ă
timpă deă dou ă s pt mâni.ă Eraă primaă dat ă cândă st teaă departeă deă p rin iă oă
perioad ăatâtădeămareădeătimp,ăiarăurmareaă aăfostădramatizareaăputernic ăaă
experien eiă avute.ă Înă lipsaă p rin ilor,ă Corinaă aă tr ită ună sentimentă deă
respingere: s-aă plânsă atâtă deă profesoaraă deă cantoă pentruă c ă s-ar fi purtat
urât,ăcâtăşiădeăm tuşaălaăcareăaăstat,ăcareăarăfiăcertat-o, luându-iăap rareaă
verişoareiămaiămici.ăDup ăacestăepisod,ătreptat,ăaăînceputăs ănuămaiăvreaă
s ămearg ălaăşcoal .
În clasa a III-a,ăaăfostămutat ălaăoăalt ăşcoal ,ăpentruăaăsc paădeăfricaă
resim it ăfa ădeăprofesoaraădeăenglez .ăIni ial,ătotulăp reaăs ăfieăbine.ăDarălaă
oăs pt mân ădeălaăîntoarcereaădinăexcursiaăf cut ăcuăp rin iiăînăvacan aădeă
44
Vol. 1, Nr. 1, 2014
iarn ,ăsubăpretextulătemeriiăc ăarăfiăr masăcuămateriaăînăurm ,ăaăreînceputăs ă

sus in ă c ă îiă esteă fric ă s ă maiă mearg ă laă şcoal .ă Neştiindă cumă s ă oă ajute,ă
p rin iiă s-au adresat unui spitală deă psihiatrie.ă Corinaă aă fostă internat ă şiă aă
primitădiagnosticulădeă„fobieăşcolar ”.ăNiciămedicamenteleăşiăniciătratamenteleă
alternative - acupunctur ăşiăreflexoterapieănuăauăajutat-o prea mult.
Dup ăceăaălipsităşaseăluniădeălaăşcoal ,ăspreăsfârşitulăanuluiăşcolar,ăaă
revenităînăvecheaăeiăclas ,ăundeăaăavut,ăînăultimeleădou ăs pt mâni,ărezultateă
bune.ăDeşiăle-aăpromisăp rin ilorăc ăînăclasaăaăIV-a nu vor fi probleme, spre
sfârşitulăvacan eiădeăvar ,ăi-aăanun atăfoarteăhot rât ăc ănuăvaămaiămergeălaă
şcoal . Înăacestămoment,ăsim indu-seăneputincioşiăşiăvrândăs ăîn eleag ăceăseă
întâmpl ăcuăcopilulălor,ăp rin iiăauăapelatălaăpsihoterapeut.ă
Corinaăaăînceputăs ă dezvolteămanifest riădeănervozitate,ănegativismă
şiăunăcomportamentăăprovocatorăînărela iaăcuăp rin ii. Le-aăspusăchiarăc ăvaă
fugiădeăacas ădac ăoăaceştiaăoăoblig ăs ămaiămearg ălaăşcoal .ăAăajunsăs ăîiă
acuzeăc ăsuntăr i,ăc ănuăoăiubesc,ăatunciăcândănu-iăf ceauăpeăplac.ăP reaăaăfiă
angajat ă într-ună felă deă lupt ă deă putereă cuă p rin ii,ă adoptândă ună
comportament manipulativ.
Cândă vorbeauă despreă problemeleă lor,ă p rin iiă erauă dispera i.ă P reauă
obosi iădeăjocurileăcopiluluiăşiăîncepuser ăs ărecurg ălaă amenin riădeătipulă
„Nu- iămaiăcump r...ăNuăteămaiăducăla...ădac ănuămergiălaăşcoal !”.ăCorinaă
nuăp reaăimpresionat ,ănu-i lua în serios.
Vrândă s ă descop ră ceă seă ascundeă înă spateleă „fobieiă şcolare”,ă amă
folosită psihodiagnosticulă experien ial.ă Amă începută prină aă oă rugaă peă Corinaă
s -şiădesenezeăfrica,ăpentruăaăm ăajutaăs ăoăcunoscămaiăbine.
Figura 1.
45
Vol. 1, Nr. 1, 2014
A desenatăunăpersonajăurât,ădiform,ăşiăoăfeti ăpeăcareăaănumit-o
Corcoduşa.ă(Amăaflatămaiătârziuăc ăacestaăesteănumeleăeiădeăalintăînăfamilie.)ă
Am întrebat-oăcumăseămanifest ăFricaăfa ădeăCorcoduşa.ăMi-aăspusăc ăoă
jigneşteăadresându-i cuvinte precum: „proasto, fraiero, urâto.” Aăînceputăs ă
povesteasc ăcumăFricaăaăpusăst pânireăpeăCorcoduşa,ăaălegat-oăcuălan uriă
şiăaceastaănuăputeaăs ăfac ănimicădinăcauzaăei.ăAăreprezentatăşiăînădesenă
acest lucru.
Pentruăaăprovocaăoăactivareăaătr irilorăşiăaăopiniilorălegateădeăFric ,ăi-
amă propusă Corineiă ună exerci iuă deă dramatizare,ă acestă mijlocă expresivă
presupunândă oă experimentareă deă sineă maiă complet ă decâtă desenulă şiă
povestirea.ăDincoloădeăplanulăsimbolicăimaginar,ăcopilulăesteăajutatăs ăintreă
înăcontactăcuăemo iileăşiăposibilit ileăluiăac ionale.ăăăăăăă
Amă transpusă împreun ă înă scen ă povesteaă peă careă mi-a spus-o. Eu
jucamă rolulă Friciiă şiă eaă peă celă ală Corcoduşei.ă M-amă aşezată înă spateleă ei,ă
imobilizând-oă cuă mâinileă şiă repetândă replicileă spuseă deă Fric ă înă povestire.ă
Am provocat-o s -şiăexprimeătr irileăşiăs ăaib ăoăreac ie.ăVizibilăderanjat ădeă
ceea ce auzea, Corina s-aăluptatăşiăaăreuşităs ăscapeădinăstrânsoare.ăIni ial,ăaă
p rutăc ăseăbucur ,ăpentruăcaăapoiăs ăspun ăc ăaăfostăădoarăunăjoc.ă„Am fobie
şcolară şi nimeni nu a mai avut înaintea mea. Nu există tratament pentru
asta”,ăaăad ugatăea,ăaparentăresemnat .
Sesizândăc ăopuneărezisten ăînăaăcontinuaăjocul,ăi-am propus un alt
subiectădeădiscu ie:ăcumăîşiăvedeăeaăviitorul.ăAmăaflatăc ăarăvreaăs ăseăfac ă
actri ,ă astfelă c ă i-am spus nuă poateă reuşiă acestă lucruă f r ă şcoal .ă
ComportamentulănonverbalăalăCorineiăexprimaănemul umireăcândăvorbeaădeă
perspectivaănerealiz riiăvisuluiăei,ălucruăcareăm-aădeterminatăs -iăcomunicăc ă
identificădou ătendin eăînăinteriorulăei:ăpeădeăoăparte,ăvreaăs ăscapeădeăFric ă
şiă s ă mearg ă laă şcoal ,ă şi,ă peă deă alt ă parte,ă nuă vrea,ă deşiă esteă nefericit ă înă
aceast ă pozi ie.ă M-aă privită cumvaă mirat ,ă spunându-miă c ă esteă adev rat,ă
chiarăaşaăseăsim ea.ăPentruăaăclarificaămaiăbineăfiecareădintreăacesteătendin eă
aflate în conflict, i-amă propusă oă nou ă dramatizare,ă cuă ajutorulă tehniciiă
scaunuluiăgol.ăAmăaşezatădou ăscauneăunulăînăfa aăceluilaltăşiăamăprovocat-o
s -şiăimaginezeăc ăpeăunulăst ă„Corinaăcareăvreaăs ămearg ălaăşcoal ”ăşiăpeă
altul,ă„Corinaăcareănuăvreaăs ămearg ăla şcoal .”ăApoiăaăavutăcaăsarcin ăs ăseă
aşezeăcândăpeăunăscaun,ăcândăpeăcel lalt,ăpentruăaăleăprezentaăşiăaăini iaăună
dialogăîntreăele,ăfiecareăpersonajăîncercândăs -şiăargumentezeăpozi ia.
Dup ă maiă multeă schimburiă deă repliciă întreă celeă dou ă personajeă
Corina,ăaăreieşităc ănuăvoiaăs ămearg ălaăşcoal ăpentruăc ăacoloătrebuiaăs ăseă
supun ăunorăreguliăşiăeaădoreaăs ăfac ădoarăce-iăplace.ăAăap rutăşiăteamaăc ă
46
Vol. 1, Nr. 1, 2014
nuăvaăfiăînăstareăs ăaib ăsuccesălaăşcoal ,ăaşaăcumănuăaăavutăniciăînăceeaăceă

priveşteăactivit ileăextraşcolare,ăpianăşiăcanto.ăÎiăesteăşiăcamăleneăs ăînve e.ă
Motiva iaă legat ă deă viseleă eiă deă viitoră eă copleşit ă deă acesteă argumente,ă
pentruăcareărefuz ăs ămaiămearg ălaăşcoal .
Unăaltăaspectăimportantăconştientizatăaăfostăfaptulăc ănuăseăpl ceaăpeă
sine. Nu era sigur ă c ă vaă puteaă s ă realizezeă ceeaă ce-şiă propunea.ă Aă ap rută
chiarăşiăideeaăc ăarăfiă„handicapat ”,ălucruăspusădeăcolegiiăei,ădinăcauz ăc ăaă
lipsităşaseăluniădeălaăşcoal ăşiăaăfostăinternat ăînăspital.
Pentruăaăoăajutaăs -şiăintegrezeăexperien aădialoguluiăîntreăceleădou ă
personaje Corina, am rugat-oăs ăseăaşezeăînărolulădeăMartor.ăAălutăoăpozi ieă
echidistant ăfa ădeăceleădou ăscauneăşiăşi-aăimaginatăc ăaăasistatălaădialogulă
ce a avut loc. Am invitat-oă s ă spun ă ceă p rereă are.ă Amă observat-o intrând
iar şi într-oăpozi ieă deă opozi ie.ă Totăceă aă vrută s ă spun ă aă fost:ă „Dar eu nu
mai vreau să mai merg la şcoală. Nimeni nu o să-mi schimbe părerea.”
P reaă c ă diagnosticulă primită şiă ineficien aă tratamenteloră îiă d deauă
Corineiăpeădeăoăparteăsenza iaăc ăesteămaiăspecial ăcaăceilal i,ăob inândămaiă
mult ăaten ieăşiăpoateăşiăafec iuneădinăparteaăanturajului.ăPeădeăalt ăparte,ăoă
nelinişteaă faptulă c ă ară fiă putută fiă bolnav ,ă deciă neputincioas .ă Desenulă şiă
jocurileădinăaceast ăprim ăîntâlnireăm-auăcondusălaăipotezaăc ănuăeste vorba
doară deă teamaă legat ă deă ună profesoră maiă exigentă sauă deă eşec.ă Maiă
important ădecâtănesiguran aămiăs-aăp rutăîndârjireaăcuăcareăCorinaăseăag aă
deă refuzulă eiă deă aă maiă mergeă laă şcoal .ă M ă întrebamă ceă vreaă s ă transmit ă
p rin ilorăcuăacestărefuz.ă
Mai multeă amă aflată înă întâlnireaă urm toare,ă laă careă Corinaă aă venită
înso it ă deă ambiiă p rin i.ă Aceştiaă ă p reauă descuraja iă deă stareaă eiă deă
negativismă înă privin aă mersuluiă laă şcoal .ă I-amă invitată ca,ă înă prezen aă
Corinei,ăs -şiăspun ăopiniaădespreăcumăle-aăinfluen atăFricaăCorineiăvia aădeă
familie. Au vorbit despre stresul pe care-lă tr iescă şiă despreă faptulă c ,ă
neg sindă explica iiă pentruă ceeaă ceă seă întâmpl ,ă seă simtă bloca iă înă ac iune.ă
Totăceăauăf cutăaăfostăs ăr spund ătuturorădorin elorăcopilului,ădeăteam ădeăaă
nu-iăagravaăsuferin a.ăă
Dup ă ceă auă terminată s -şiă spun ă opiniile,ă i-amă rugată s ă mearg ă înă
salaădeăaşteptare.ăApoi,ăi-amăpropusăCorineiăunănouătipădeăjoc.ăS ăjoaceăpeă
rândărolulămamei,ăapoiăcelăalătat lui,ăşiăs ăspun ăceăcredeăc ăgândescăşiăsimtă
ei despre starea fetei lor. S-aă transpusă cuă uşurin ă înă rolurileă loră şi,ă dină
postura mamei, mi-aăcomunicatăc ăseăsimteădescurajat ,ăneputincioas ,ăşiăc ă
nuă poateă controlaă ceeaă ceă seă întâmpl .ă Deă asemenea,ă mamaă seă simteă
respins ă deă Corina.ă Dină rolulă tat lui,ă aă spusă c ă şiă acestaă seă simteă respins.ă
47
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Totuşi,ă tataă areă speran aă c ă situa iaă seă vaă rezolva,ă pentruă c ă elă esteă
încrez torăînămedici.
Laăsfârşitulăjocului,ăamăîntrebat-o cum s-aăsim ităînăloculăp rin ilor.ă
Mi-aăr spunsăc ănuăi-aăfostăbine.ăŞi-aădatăseamaăc ăeiăoăiubesc foarteămultăşiă
au „inima neagră”. Ipoteza pe care mi-am conturat-oăacumăaăfostăaceeaăc ă
feti aăarăfiădorităcaăp rin iiăeiăs ăseăsimt ărespinşiădeăea,ăaşaăcumăşiăeaăaătr ită
sentimentulă deă respingereă şiă deă abandonă cândă auă plecată cuă frateleă eiă înă
excursie. Deşiă îiă p reaă r uă c ă p rin iiă sufer ă dină cauz ă problemeiă ei,ă aă
declarat,ăînc ăoădat ,ăc ănuăvreaăs ămearg ălaăşcoal .
Pentruă aă mergeă maiă departeă cuă în elegereaă motiveloră ceă st teauă înă
spatele acestei decizii, am provocat-o tot printr-unăexerci iuădeăexternalizare
prin desen. I-amăspusăs ădesenezeăPersonajulăcare-iăsugereaz ăs ănuămearg ă
laă şcoal ă şiă s -i dea un nume. A reprezentat doi copaci din care cade o
corcoduş .ăEaăpoart ănumeleădeăD-naăCorcăNuăşiăseăadreseaz ăuneiăfeti eăcuă
replica „Tu nu mai eşti Corina.”
Figura 2.
48
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Am întrebat-oă ceă vreaă s ă spun ă cuă asta.ă Mi-aă r spuns:ă „Am fost
curajoasă, frumoasă, istea ă. Acum, Corco-Nu este mai puternică.”
Transpareăoăanumeănemul umireălegat ădeăpropriaăpersoan ăşiăunăsentimentă
de anulare la nivel identitar. Corcoduşa,ă fructă şiă numeă deă alint,ă cadeă dină
copaci,ăcareăpotăfiăp rin ii,ăînăplanăsimbolic.ăCaăs ăoăcunoaştemămaiăbineăpeă
D-na Corc Nu, am rugat-oăs -iăfac ăunăportret.ăAărezultatădesenăînăcareăCorinaă
aăilustratăsufletulăluiăCorcăNu,ăcareăesteămareăşiăr uăşiăaăsup ratămult ălume.
Figura 3.
Apareăsentimentulădeăvinov ieălegatădeăfaptulăc -iăsup r ăpeăp rin i.ă

Am provocat-oă s ă seă gândeasc ă laă ceă s-ar întâmpla peste un an,
pentruă aă identificaă aştept rileă eiă şiă modulă înă careă seă proiecteaz ă înă viitor.ă
Într-un alt desen, a explicat foarte sugestiv cum D-na Corc-Nuăintr ăînăcapulă
Corinei,ăseăînmul eşteăacoloăşiăajungeăs ăoăanulezeăcaăpersoan .ăPersonajulă
Corinaă ajungeă s ă spun ă cuă lacrimiă înă ochi:ă „Eu sunt Corc Nu. Sunt rea,
foarte rea.”
49
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Figura 4.
Am întrebat-o cine ar putea veni în ajutorul Corinei pentru a nu se

ajungeăaici,ăpentruăaăpuneăînăeviden ăresurseleăei.ăCorina,ărepetândăoăreplic ă
auzit ă deă laă tat lă ei,ă aă r spuns:ă „Nu există ajutor. Doart voin a o poate
salva.” În imaginea de mai jos, a reprezentat acest lucru. A desenat cu
albastruă ună personajă ceă p reaă c ă pluteşteă şiă careă spunea:ă „Eu sunt D-na
Voin ă şi Îngerul tău păzitor.”
50
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Figura 5.
Ultimul desen din serie ilustreaz ă finalulă poveştiiă ă c reiaă înă modă
spontan, i-aădatătitlulă„PovesteaăCorcoduşeiăNuăşiăaăVoin ei.”ăăDesenulăesteă
dominată deă imagineaă ei.ă Culoareaă galbenă apareă dină abunden ,ă ceeaă ceă
sugereaz ă veselieă şiă speran .ă Amă observată c ă peă bluz ăşiă peă pantaloniăeraă
inscrip ionată Egipt,ă iară înă lateraleă aă scrisă „Suntă bine”,ă „Amă fostă înă Egipt.”ă
Dinăcerăoăvegheaz ăD-naăVoin ,ăcare-iăspuneă„Foarteăbine.”
Înăacestămoment,ăaădevenitălimpedeăcareăesteădorin aăei:ăaceeaădeăaă
mergeă înă Egipt,ă adic ă s ă vindeceă ranaă l sat ă deă experien aă excursieiă
p rin ilor,ăresim it ădeăeaăcaăunăabandonăşiăoărespingere.ă
51
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Figura 6.
Peăparcursulăderul riiăserieiădeădeseneăşiăpovestiri,ăamăpututăobservaă
laăCorinaăoăanumit ălabilitate:ăcândăp reaăc ăvreaăs ărenun eălaănegativism,
cândăseăopuneaăschimb rii.ăăăăă
Ipotezele pe care le-am trasat în urma psihodiagnosticului
experien ial,ăînăcareămijloaceleăprovocativeăauăfostădesenulăşiăjocul,ăăauăfostă
urm toarele:
1. Corina s-aă sim ită abandonat ,ă respins ,ă atunciă cândă p rin iiă auă
min it-oăc ănuăiauăniciunăcopilăcuăeiăînăexcursie,ăluându-lătotuşiăpeăfrateleăei.ă
Fricileălegateădeăşcoal ăi-auăpermisăs ăregresezeăşiăs ăprimeasc ămaiămult ă
52
Vol. 1, Nr. 1, 2014
grij ăşiăaten ieădeălaăp rin i.ăEsteăposibilăs ăfiăcrezutăc ăp rin iiăoăiubescămaiă

pu inăca peăfrateleăeiăşăi,sim indu-seărespins ădeăei,ăs-aăgândităc ăesteărea.ăă
2.ăCorinaătr iaăunăconflictăinteriorădurerosăîntreătendin aădeăaărefuzaă
mersulălaăşcoal ,ădinăcareăareăoăserieădeăavantajeăemo ionale,ăşiătendin aădeăaă
mergeălaăşcoal ,ăconştient ăfiindăc ădoarăaşaăîşiăvaărealizaăvisele.ăNeputin aă
deăaărezolvaăsingur ăacestăconflictăîiăd deaăunăsentimentădeănesiguran ăşiădeă
neputin .ăSeădevalorizaăşiătr iaăunăsentimentădurerosădeăpierdereăaăidentit ii.
3.ăDinăcauzaătemerilorălor,ăp rin iiăîiăîntre ineau Corinei sentimentul
deă neputin .ă Deşiă eiă credeauă c ă oă ajut ă adoptândă oă atitudineă
hiperprotectoareă fa ă deă ea,ă nuă f ceauă decâtă s -iă înt reasc ă blocajulă înă
care se afla.
Pe aceste ipoteze mi-am construit apoi demersul terapeutic, care a
urm rit:
1. Clarificarea momentului excursiei în Egipt. A fost important ca
feti aă s ă leă vorbeasc ă p rin iloră despreă temerileă eiă legateă deă respingere,ă iară
aceştiaăs ăoăasculte,ăs -iădeaăexplica ii,ăs -iăspun ăc ăleăpareăr uăc ăauămin it-
oă şiă s ă oă asigureă deă iubirea loră pentruă ea.ă Corinaă priveaă înă aceaă perioad ă
înregistr rileăşiăfotografiileărealizateădeăp rin iăînăEgiptăşiăleăpovesteaăşiăaltoră
persoaneăceăvedea,ăcaăşiăcumăarăfiăfostăşiăeaăacolo.ăAstfel,ălaănivelăimaginar,ă
ref ceaărupturaăresim it ăînătrecut.ă
2. Sprijinireaă p rin iloră înă aă fiă maiă fermiă înă leg tur ă cuă prezentareaă
principiiloră realit iiă Corinei:ă şcoalaă esteă obligatorieă şiă suntă consecin eă
nepl cuteădac ărefuz ăs ăaccepteăacestălucru.ăEiăp reauăc ăîiămen inăiluziaăc ă
totulă esteă posibilă şi,ă printr-o atitudineă hiperprotectoare,ă evitauă s ă oă laseă peă
feti ăs ăseăconfrunteăcuăefecteleădeciziilorăsale.ăEraăunămodădeădevalorizareă
a copilului, care mi-aă dată impresiaă c ă aveaă capacitateaă s ă aib ă oă viziuneă
matur ă asupraă experien eiă prină careă aă trecut.ă Într-una dintre întâlniri, chiar
mi-a spus: „Eu nu vreau să merg la şcoală să mă treacă doamna
învă ătoare de milă. Nu ar fi trebuit să trec clasa după ce am lipsit şase luni
de la şcoală.”
3.ăAbordareaăpsihoterapeutic ăaăangoaseiădeănereuşit .ăAăfostănevoieă
caă feti a s ă fieă ajutat ă înă sensulă creşteriiă stimeiă deă sineă şiă aă ă înarm riiă cuă
strategiiădeăaăfaceăfa ăsitua iilorădeăcareăseătemea.ăăăăăăă
Înăconcluzie,ăpsihodiagnosticulăexperien ialăm-aăajutatăs ăfacălumin ă
înă acestă cază ă şiă s ă construiescă oă strategieă deă interven ieă terapeutic ă careă aă
avut succes. Corina a început la timp clasa a IV-aă şiă aă fostă sus inut ă s -şiă
dep şeasc ă temerile,ă s ă nuă maiă aib ă absen eă şiă maiă alesă s ă seă bucureă deă
53
Vol. 1, Nr. 1, 2014
experien eleă pl cuteă deă laă şcoal .ă Atitudineaă afectuoas ,ă suportiv ,ă dară
ferm ,ăaăp rin ilorăaăfostăfoarteăimportant .ă
Într-una dintre ultimele întâlniri, mi-aă spusă c ă i-aă pl cută faptulă c ă
„părin ii nu m-au lăsat să iau decizia de a nu merge la şcoală, că le-a păsat
de mine, s-au gândit la viitorul meu.”
* *
*
54
Vol. 1, Nr. 1, 2014
RECENZIE
„Spectacolulămin ii:ă
Muzic ,ăvoce,ăterapie”,
autor Ligiana M. Petre
Psihicul:ăsimfoniaăsublim
Psiholog Radu Filip9,

colaborator Institutul SPER
Exist ăpoveştiădeădemultăcareăspunăc ,ăodinioar ,ăcuăfoarteămultătimpă

înăurm ,ăoameniiălocuiauăînăpeşteri.ăŞiămaiăexist ăoăistorie,ănuăchiarăatâtădeă
veche,ăcareăpovesteşteăcumăaăevoluatăomulăînărela ieăcuăfoculă(cunoaşterii)ă
deă laă vedereaă umbreloră deă peă pere iiă peşteriiă şiă pân ă laă în elegereaă roluluiă
centrală ală soareluiă pentruă existen aă luiă (deşi,ă laă ună momentă dat,ă cevaă maiă
târziu,ăaăaflatăc ăniciăm carăsoareleănuăera,ădeăfapt,ăcentrulăuniversului).
Omulăpoateăînchideăochiiăşiăîiăpoateă ineăînchişiăoricâtădeămultăvreaă
s ă seă men in ă înă ne(con)ştiin .ă Dar,ă chiară şiă atunciă cândă eraă înl n uit cu
spateleă c treă cunoaştereă şiă cuă fa aă c treă misterulă întunericuluiă rupestru,ă nuă
puteaăs ăîşiăacopereăşiăurechile,ăaşaăc ăsuneteleăputeauăajungeălaăel.ăAcestaă
esteălucrulăcareăm ăfaceăs ăafirmăc ăevolu iaăomuluiăc treărevela iaădeăsineă
nu a început la vedereaă umbreloră deă peă pereteleă peşterii,ă ciă laă auzireaă
zgomoteloră dină noapteaă peşterii,ă zgomoteă care,ă unindu-seă şiă amestecându-
se,ăauădusălaăcreareaăprimelorăsimfonii,ăsplendideăşiădes vârşite,ălaăcreareaă
muzicii.ăPentruăc ,ănu-iăaşa,ămuzicaănuăesteăaltcevaădecât o „formă specială
de sunet. Ea […] cuprinde, la nivelul matricei sale vibratorii, un sistem de
9
E-mail: radufilip@yahoo.com
55
Vol. 1, Nr. 1, 2014
ritmuri, rela ii, propor ii şi armonii care există pretutindeni în lumea

naturală şi în cea creată de om – de la mişcarea planetelor în jurul soarelui,
până la creşterea celulelor şi a plantelor, la numerele şi propor iile sacre ale
miturilor şi religiilor străvechi, la artă, arhitectură şi matematică”.
Şi,ădatorit ăfaptuluiăc ăvineădinăvremuriăatâtădeădemultăuitate,ămuzicaă
este cea care ne atinge în cele maiă adânciă profunzimiă aleă sufletuluiă şiă neă
poateăfaceăs ăajungemălaăceleămaiăînalteăniveluriădeăîncântare,ăneăpermiteăs ă
neăexprim măşiăneăajut ăs ăneăalin m,ăinduceăşiăaduceăînăprim-planăemo ia,ă
sentimentul, pasiunea.
Suntem,ă fiecareă dintreă noi,ă oă metafor ampl ă şiă complex .ă Suntemă
inclusivă oă capodoper ă muzical ,ă oă minun ieă fizico-chimico-bio-psiho-
social ,ă oă surpriz ă aă firiiă şiă oă f râm ă aă divinit ii.ă Nuă ară trebuiă deciă s ă neă
mireăabordareaăeterogen ădinăcarteaăLigianeiăPetre,ăînăcareăg simănuănumaiă
referin eă dină psihologieă şiă muzic ,ă ciă şiă dină literatur ,ă filozofie,ă anatomie,ă
mitologie,ă fizic ,ă chimieă etc.ă etc.ă Pesteă toateă acesteă lucruriă domneşteă îns ă
muzica,ă eaă fiindă firulă directoră ală întregiiă c r i,ă carteă ceă porneşteă deă laă oă
incitant ă metafor ă careă ofer oă descriereă alternativ ă aă sistemuluiă psihică
umană dină perspectivaă luiă Dumasă şiă aă celoră trei,ă pardon,ă patruă muschetariă
(d’Artagnană– impulsăşiăreactivitate,ăAthosă– ra iuneăşiăîn elepciune,ăPorthosă
– putereăşiăprotec ieă– şiăAramisă– vindec torăşiăalin(t) tor)ăşiăseăîncheieăcuă
un Repertoriu de piese muzicale cu efect terapeutic „sedativ/stimulativ”. Iar
întreăacesteădou ,ăveiădescoperi,ăatâtădinăpunctădeăvedereăteoretică(succint),ă
câtăşiădinăpunctădeăvedereăpractică(şiăexperien ial),ăaspecteăfoarteăimportante
referitoare la rolul pe care-lă joac ă muzicaă înă via aă omului,ă precumă şiă laă
modalit iăterapeuticeădeăfolosireăaăputeriiămuzicii.
Iară dac ă euă nuă amă reuşită s ă teă facă s ă realizeziă fascina ia,ă for aă şiă
însemn tateaă muzicii,ă îlă lasă peă Argheziă s ă oă fac ă înă loculă meuă (veiă g siă
aceast ă descriereă magistral ă şiă înă carteă şiă oă reproducă înă întregime,ă deşiă
esteă cevaă maiă lung ă tocmaiă pentruă c ă speră s ă teă conving ,ă aşaă cumă m-a
convinsăşiăpeămine):
„l-am ascultat vioara două ore...

Vioara vine să ne spuie şi nouă că, dacă munceşte cu două sute de
milioane de bra e, patria lui Oistrah ştie să şi cânte.
Uriaşul e gingaş. Îşi reazimă, seara, de munte ciocanul şi, pe când
crepusculul scade în forja lui din Caucaz, el se odihneşte, ia scripca pe
genunchi, a melodiilor suave. Altădată, din piscurile aceluiaşi inut, pe
piatră s-a înăl at, smucindu-se în sus, până la stele, şi le-a furat o mână de
56
Vol. 1, Nr. 1, 2014
jar. Pedepsit pentru o îndrăzneală nemaiauzită, a zăcut o vreme răstignit pe

stâncă, dar şi-a smuls lan urile grele şi acum cântă şi ele, rupte, odată cu
strunele de aur şi cristal.
Cântă vioara lui Oistrah pe Beethoven şi Brahms, pe Prokofiev şi
Tartini...
Lăuta lui fermecată cheamă spa iile şi le deschide în peisaje sonore.
Se petrece cu tine o hipnoză, o stare de extaz. Apele se logodesc cu azurul,
constela iile se apropie, inima vibrează, vântul se face sub ire, supus
arcuşului care-l adoarme... Se poate chema numai muzică ceea ce auzi,
ceea ce te viscoleşte şi te cerne? Încrucişate, două fire mute stârnesc din
întâlnirea lor un fior de eternitate.
i-a cântat Oistrah şi ie?
Vioara-i cântă, dar vioara-i vorbeşte, povestind într-un grai de peste
graiuri sumedenie de în elesuri.
Vioara lui gândeşte...
Emo ia de care tresari cuprinde ce s-a crezut, ce s-a presupus, ce s-
a visat. Idealurile, zborurile, vocile vie ii, frumuse ile dorite, iluziile uitate
şi trezite cad în torente de mărgăritare din vioara marelui lăutar. Se aud
şoaptele melancoliei, se zăreşte în unde umbra turlelor diafană. Parcă se
citeşte şi glasul vestalelor în murmurul lin.
Te sim i când în horă cu omenirea, când singuratic şi pribeag pe un
drum albastru fără sfârşit. În vioara lui Oistrah zvâcnesc cerurile, zările,
lanurile, pământul; se desface nufărul, se iveşte mireasma rozei şi a
iasomiei. Mitologii apar o secundă...
i-a cântat, fericite, şi ie vioara lui? Ai plutit şi tu, imaculată şi
imaterială, cu fluturii, în mii de nuan e a ecourilor ei? Ai suspinat? Citesc
în ochii tăi o lacrimă închisă. A bucurie? A vrajă? Nu ştii...” (Tudor
Arghezi,ă„L utaăluiăOistrah”, Contemporanul, 12 octombrie 1956.)
* *
*
57
Vol. 1, Nr. 1, 2014
POEZIEăTERAPEUTIC
Îngerul
Asist. univ. dr. Lucian Alecu10

UniversitateaădinăBucure ti,ăInstitutulăSPER
Te-amărugatăast zi
s ăî iăîndoiădegetul
înspreăîn untru.
S ăî iăapleciăcapul
s ăpotăvedeaălumea din tine.
Înăspateleăt u,ăăîndr zne ,

r sareăunăsoare.
E un val mare de timp între noi doi
iarămeriiădinăgr dinaăînăcareămergeamăalt dat
auăînceputăs ăcad .
- Da,ăvino,ăvino,ăaăstrigatăm rulălaămine.
Şiăăm-am dus, mânat de tine,
caăoăaprig ăseteădeăbeduin.
Ia-m ăacum,ăia-mi gândul rupt
întreămâinileătaleăşiăzboar .
Zboar ăcumăn-aiămaiăzburatăpân ăacum
şiăadu-m ăînapoiălaăMine,
adic ălaăTine.
Te voi petrece pe drum

şi,ăcumvaădansând,ălumina
unuiăfelinarăînăderiv
î iăvaăstropiăochii
cuăvia .
Sperăs ăvezi mai departe.
10
E-mail: lucian.alecu@yahoo.com
58
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Ap
Conf. univ. dr. asoc. Carmen Maria Mecu11

Universitatea din București, Institutul SPER
acum
las uitarea
s -mi inunde celulele
una câte una
îngheț universul
înăcristaleăvindec toare
plutesc apoi lent foarte lent
printre ele
e vremea s -mi aleg
oăalt ăform ăși culoare
* *
*
11
E-mail: carmenmecu@gmail.com
59
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Minijurnalul unei veri

Atelier de art-terapie cu copiii internațiăla secțiaăde
oncopediatrie a Institutului OncologicăBucurești
Artist plastic, Conf. dr. arh. Mihaela Schiopu12

Universitatea de Arhitectur ă iăUrbanismăIonăMincu
Art-terapeut al Asociatei PAVEL,
sec iaăoncopediatrieăInstitutulăOncologicăBucure ti
„Andra:ă- Azi ma tunde.

Corina: - Nu trebuie sa- iăfieăfric .ăUit -teălaămine,ăc ănu-iăa aăr u.ă iă
nuăstauăcuăc ciulaăpeăcap.ă iăMihaăteăpicteaz ,ădac ăvrei.
Eu: - Teăpictez,ăda.ăEăoăocazieăunic ăs ăaiăcapulăstr lucitor.ăÎntoarce-
te din profil. Ai un cap perfect.
Andra: - Perfectăeăcuăp r.
Eu: - Dac ă aiă vedeaă ceă v dă eu,ă te-aiă minuna.ă Areă oă form ă
senza ional ,ăcareăoăs ăseăvad ăgrozavăa a,ăf r ăp r.
Corina: - Uit -teălaămine.ăS ăveziăcumăe.ă
Eu: - Daăchiar.ăAziăcumăvreiăs ăfii?
Corina: - Aziăvreauăs ăfiuăreginaăapelor.ă
Eu: - iăceăvreiăs ăpor iăpeăcap?
12
E-mail: mihaela.schiopu.mail@gmail.com;
60
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Corina: - Ceăvreiătu,ădarăcuăsclipiciă iăpe ti,ă iăstelu e.ă

Eu: - Vrei cu margine de val spumos?
Corina: - Chiarăa a.
Eu: - iăcuăsteleădeămare?
Corina:ă i.
Eu: - iăcuămaiăce?
Corina: - S ăfieăa a,ăcaăunăocean.
Eu: - Cum miroase un ocean?
Corina: - Aăvacan .
Eu: - iăvacan a?
Corina: - Miroase cum mirosea când era tati cu noi.
Eu: - Acum ce face tati?
Corina: - M ăiube teădinăalt ăparte.
Eu: - De unde?
Corina: - De unde-miăd ătelefon,ăc ămunce teădeparte.
Eu: - i-e dor?
Corina: - Da,ăc ăelăaăstatăcuămineălaătoateăopera iileă iăaăplâns.
Eu: - Vreiă iăunădelfin?
Corina: - Mul i.
Eu: - E bine cu capu-n ocean?
Corina: - Eăbineăc ăafara-iăcaldă iăpeăcapărece..
Eu: - iăcumăeăs ăfiiăreginaăapelor?
Corina: - S ăm ăuităînăoglind ăîntâi.ăZiătu,ăAndraă?ăEi?...
Andra:ăAh...ăFrumoas ătare.ăVreauă iăeu,ădaămâine.ă
C ăînc ănuăsuntăgoal în cap.” 13
13
Imaginileă suntă realizateă înă cadrulă edin eloră deă art-terapie coordonate de art-terapeut
Mihaelaă chipou.
61
Vol. 1, Nr. 1, 2014
A aăne-amăveselităoălun ,ăînăvaraăcareăaătrecut.ăCuăcereriăzilnice.ă
Aziă Corinaă voiaă p s ri,ă mâineă cai,ă ună leu,ă multeă pisici.ă F ceaă
radioterapie,ă a aă c ă aă stată aproapeă dou ă luniă neîntrerupteă înă spital.ă A aă
curgeaă timpul,ă întreă ună chipă iă altul,ă întreă ună sclipiciă albastruă iă unulă roz.ă
Dup ăceăterminamădeăpictat,ăcopiiiăoăluauălaăgoan ăpeăholulăspitalului.ăÎntâiă
iă întâiă înă salonă laă mame,ă dac ă nuă fuseser ă prină preajm ă înă momentulă
comiterii.ă Apoiă laă asistente.ă Voiauă confirm riă cumă c ă suntă frumo i,ă
extraordinari,ănemaiv zu i.ăÎ iăpurtauăcapeteleăcuăglorie,ăcaăpeăni teăbijuteriiă
unicat.ă Sclipiciulă seă cereaă obligatoriu.ă Eraă pudr ă deă stele,ă m rgeaă deă
adâncuri,ăsufletădeăprin es .
Trebuiaăpusădinăbel ug,ăchiarădac ămamaăscrâ neaădinădin iăpentruăc ă
iară iăiarătrebuieăcopilulăsp latăpeăcap.ăÎns ătotăeaăad uga:ă
„Dac ăasta-nseamn ăc ăeăfericit ,ăoăsp lă iădeăzeceăoriăpeăzi....ăNuă
conteaz .”
Altfel,ă suferin aă tunsuluiă eraă cumplit .ă Lalaă nuă voiseă nicicumă s ă

accepteă a aă ceva,ă caă atareă în fiecareă ziă maiă trebuiaă ad ugată ună trandafiră laă
benti ăsauăînc ăunăflutura ăcareăs ăacopereăpor iunileădeăscalpădinăceăînăceă
maiăgola e.ăOglindaătrebuiaăocolit .ăLalaăaveaădoară aseăani,ăa aăc ănuăeraă
suficientă deă înalt ă pentruă aă seă z riă înă eaă cuă u urin , ca urmare mama ei
inventaă totă felulă deă tertipuriă pentruă aă staă înă baieă câtă maiă pu ină timpă cuă
putin .ă
62
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Corina i-aă molipsită peă to iă ceiă dină jură careă oă priveauă înă fiecareă ziă
deghizat ăaltfel.ăEraăîntrebat :ă„aziăceămaiăvreiăs ăfii?”.ăUnăadolescentăuimită
i sobruă aă ad ugatăîntr-oă zi:ă ă dară tuă nuă teă saturiă s ă teă speliăîntr-una?”ă Eaă aă
r spunsăurgent:ă
„...Niciodat ”.
Într-oăsear ăs-auăivitălaăsalaădeăjoac ă aseăb ie iăcareăurmauăs ăpleceă
înătab r .ăCinciădintreăeiăauăvrută erpiăpicta iăpeămân ăsauăpeăpicioră iăunul
singur un vultur zburând.
„- Deăceăvreiăună arpe?
- Pentruăc -miăd ăputere.
- Putere?
- Da,ăc ăeuăsuntăb iată i-miătrebuie.ăA aătre’ăs ăfieăb rba ii.ăTari.
- iădac ăaiă arpeăeămaiău orăs ăfiiătare?
- Da,ăc ămaăuitălaăelănu-miăeăfric ăniciădeăbranul ădac ătrebuieăs -
miăpun .ă iăs ămi-lăfaciăpeătoat ămâna.ă iăunăscorpionăpeăgât.ă tiiă
ce-amăf cutădataătrecut ăcuă arpeleădeăpeăpicior?ăM-amăsp latăcuă
pung ăpeăel,ăs ănuăseăia,ăcaăs ăm ă inătare.ăAămersătreiăzile,ădar
pân ălaăurm ămamaăn-aămaiăvrută iăs-a dus vultuoiul meu.”
63
Vol. 1, Nr. 1, 2014
Feteleă i-auă dorită floriceleă iă flutura i.ă Peă umeri,ă peă picioareă iă peă
mânu e.ă Eleă erauă cuă gândulă laă pove tiă iă voiauă s ă fieă str lucitoareă iă
frumoase.
Într-oă ziă Lalaă aă vrută peă obr joră ună fluture,ă dară s ă fieă mic.ă Amă
întrebat-oăaădouaăziăcareăaăfostăcelămaiăfrumosăvisăalăei.ă„C ăm ăpictai...”ă
64
Vol. 1, Nr. 1, 2014
* *
*
Eu cred că toți avem, mai mult sau mai puțin activ, un

fel de „terapeut” în noi.
El ne ajută să spunem într-o zi un NU miraculos
băutului sau fumatului excesiv.
Să-l domolim tandru pe imperiosul „trebuie”.
Să facem față politicos vocilor părintești ori
profesorale care ne critică mereu și pentru te miri ce. Să
ascultăm cu detașare neinspiratele voci de „guru” care ne
bântuie viața reală sau - pe bloguri - SPAM-urile.
Să ne temperăm calin aspirația de a-i salva pe toți, cu
orice efort și chiar împotriva voinței lor.
Poate intervine cumva și el când producem bloguri,
poeme, alte scrieri, imagini frumoase, în care ne plantăm bucăți
de suflețel.
Uneori, când scurtează distanța dintre noi și
Dumnezeu, poate i-ar plăcea să-l numim „vindecător”.
Alteori, când ne acceptă și ne iubește, poate „prieten
interior” se numește.
Concluzie: oricum i-am zice, e o parte bună, poate cea
mai bună (deși necompetitivă, neaspirantă la Nobel) din noi.
(„Terapeutul”ădinănoi.ăNeaspirantălaăNobel,ă
Carmen Maria Mecu)
65

Revista de Terapii Creativ Expresive I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Terapii Creativ Expresive I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA DE TERAPII CREATIV-EXPRESIVE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ UNIFICATOARE

Vol. 1, Nr. 1, 2014

Artterapia, creatorul umanășiăsentimentulădeăm iestrie

Artterapeut drd., artist plastic Naiana Vatavu1

obiecteăfrumoase,ăcareăîiăpotăfaceăpeăcreatoriiăacestoraăs ăseăsimt ămândriăşiă

Alavinezhad, R., Mousavi, M., Sohrabi, N. (2014). Effects of Art Therapy

Koplewicz, S., Goodman, R.F. (ed.). (1999). Childhood revealed: art

Asist. univ. drd. Sorina Daniela Dumitrache2

Asemenea interpretării viselor,

Filmulăaădevenit,ăînăprezent,ăceaămaiăpopular ăform ădeăart ăși este

Esteă cunoscută faptulă c ă artaă aă avută întotdeaunaă oă putereă magic ,ă

Efectul puternic al filmului este datorat influenței mai multor factori:

uz de dimensiuneaăprovocativ a materialului cinematic (vezi și figura de

Figura 1. Funcțiaăterapeutic ăaăfilmuluiă (utilizat în cadrul CT.E.U.3)

Cinematerapiaă utilizat ă înă manier ă experiențial-unificatoare se

Figurile 2, 3. Imagini de la un workshop de cinematerapie cu un

Grupurile șiăindiviziiăsuntăextremădeăreceptiviălaăaceast ămodalitateă

Figurile 4, 5. Imagini de la un workshop de cinematerapie cu un

Figura 6. Experien ăcinematerapeutic ăînăgrupădeăstuden i.

Astfel,ăputemăconchideăfaptulăc ăînăciudaăinterpret rilorăsuperficiale

Psihoterapeut drd. Vasile Constantin4

Ceăseăîntâmpl ăcuătineăatunciăcândăciteştiăoăpoveste?ăCeătr iriăai,ăceă

„«Anonimul» a apărut brusc. La prima vedere, era un om ca to i

atunci când oamenii nu ascundeau în ei atâta răutate… atunci când timpul

Figurile 1, 2. Recapitularea istoriei personale

Lucrulă începeă cuă momentulă prezent,ă includeă trecutulă şi viitorul, iar

Figurile 3, 4. Imagini dintr-oă,,şez toare”

Figura 5. Reprezentareăaăpercep ieiătimpuluiăcorelat ăcuăunăsingurăaspectăală

Înăimaginileădeămaiăjosăseăpoateăobservaăoăpodoab ă- suport al unei

Figurile 6, 7. Podoaba - suport al unei genograme

Psih. drd. Iuliana E. Molnar5

Aşaz -te într-oăpozi ieăcâtămaiăconfortabil ăşiăîncearc ăs ăteărelaxezi,ă

şiăvizualizeaz -leăunaăcâteăuna...ăCumăarat ăpentruătineăiubirea?ăCumăoăvezi,ă

chiarăacum,ăcândămergiăpeădrumulăvie iiătale,ăc treăfericireaătaăinterioar ?ă

Consilier psihopedagogic FlaviaăCardaş6

Psihoterapeut drd. Vasile Constantin7

Atunci când frigul nu- iăd ăpace,ăcândăsoareleăseăstingeăiarăluminileă

Gr dinaă– reprezentareaăgrafic ăaăamintiriiăParadisului

Artterapeut Johanna Schacht8

Acestă articolă furnizeaz ă analizaă şiă interpretareaă simboluluiă clasică ală

Figura 1. Covor persan, decorat cu cele patru râuri ale Paradisului,

Pe covoarele persane, se poate vedea clar reprezentareaă grafic ă aă

Ac iuneaă deă transformareă aă teritoriuluiă necunoscută înă cosmosă

Figura 2. Pictur ăuscat ăNavajo,ăWillisă(Hg.):ăBertelsmannnăHandbuchă

Figura 3. Construindămandalaătibetan ădinănisipă

Sistemeleă deă credin ă animisteă timpuriiă s-au cristalizat în jurul

M rimeaă imens ă aă unoră gr diniă conduceaă laă dificultateaă ob ineriiă

Figura 5. Viziuneaăsiberian ,ăKnaursăLexikonăderăMythologie,ăp.ă439

Figura 6. Zei aăegiptean ăaăarborelui,ăSchmeeră1990,ăp.ă28

Înă şamanismulă siberian,ă exist ă oă perspectiv ă conformă c reiaă lumeaă

Figura 8. Placenta, Nilsson 1990, p. 89

În acest moment, nu voi mai amâna perspectiva psihologiei

Figura 9. PomulădinăParadis,ăcuătrunchiulăr sucit,ădetaliuădintr-oăpictur ăcuă

Dac ăprivimăimagineaăcopaculuiăprinăprismaăsemnifica iilorăsaleăcaă

Becker, G. Ursymbole in den Religionen. Graz, Wien, Köln 1987

Kamp-Linfort, V. (Hg.). Mythen von der Erschaffung der Welt. Hamburg

Conf. univ. dr. Elena Otilia Vladislav

iarn ,ăsubăpretextulătemeriiăc ăarăfiăr masăcuămateriaăînăurm ,ăaăreînceputăs ă

nuăvaăfiăînăstareăs ăaib ăsuccesălaăşcoal ,ăaşaăcumănuăaăavutăniciăînăceeaăceă

Apareăsentimentulădeăvinov ieălegatădeăfaptulăc -iăsup r ăpeăp rin i.ă

Am întrebat-o cine ar putea veni în ajutorul Corinei pentru a nu se

grij ăşiăaten ieădeălaăp rin i.ăEsteăposibilăs ăfiăcrezutăc ăp rin iiăoăiubescămaiă

Psiholog Radu Filip9,