Psihoterapia copilului

centrata pe metode
experiential-expresive

Fechete Daniel
Psihologie Anul III
Teste proiective
Omuletului
Femeii plimbandu-se prin ploaie
Desenului liber
Desenul figurii umane
Casa-copac-persoana (HTP)
Desenul familiei
Desenul
Desenul lumii interioare, din linii, figuri si
culori

Pictura sentimentelor din acest moment

Imaginarea si desenarea unei tufe de
trandafiri
Desenul serial
Primul stadiu: de la prima sedinta la a 4-a
Viziune globala asupra lumii interioare
Stabilirea primului raport cu consilierul
Stadiul intermediar: sedinta a 5-a la a 8-a
Emotie in forma ei pura reflectata de desen
Adancirea relatiei dintre copil si ajutorul sau
Stadiul terminal: sedinta a 9-a la a 12-a
Stapanire pe sine, autocontrol si valorizari
Deplasarea legaturii de atasament de la consilier la alte
persoane
Fantezia
Folosirea intregii imaginatii
Desen, pictura, povestirea

Exercitiul Lupta de Violet Oaklander
Copilul pus in postura vaporasului
Copilul in postura vantului
Modelajul
Lut, plastelina, aluat
Elimina blocaje de comunicare

Lutul ofera experiente kinestezice si tactile
Copii agresivi pot lovi sau rupe lutul

Modelajul poate fi realizat individual sau in
grup
Jocul cu nisip
Reprezentare tridimensionala a situatiei
psihice
D. Kalff utilizeaza o cutie de nisip delimitate
(57 x 72 x 7 cm )
Problema interna este exteriorizata vizibil prin
jocul cu nisip
Povesti si povestiri
Se pot folosi picturi, desene, marionete

Terapeutul extrage insight-uri pe baza
problemelor personajelor din poveste

Basme si legende: dragoste, ura, frica, furie,
singuratate, sentimente de izolare si de a fi
fara valoare
Marionetele
Marioneta implica detasare, copilul se simte
in siguranta si comunica mai usor
Copilul devine vocea marionetei
Exercitiul este realizabil in grup
Copii povestesc trairile lor prin marionete
Terapia prin joc
Auto-terapie asupra confuziilor, anxietatilor si
conflictelor
Se pot observa maturitatea, inteligenta,
imaginatie si creativitatea sa, organizarea
cognitiva, orientarea in realitate, volumul
atentiei, abilitatile de rezolvare a problemelor,
modul de a intra in contact cu ceilalti si altele
Jocul se poate analiza precum desenul,
povestirea si
Dramaterapia
Spontaneitatea jocului dramatic ajuta la
exprimarea copilului
Se pot folosi mijloace expresive
Copiii joaca parti din ei insisi si pe masura ce
joaca devin mai constienti de ei insisi, mai
implicati, mai reali
Activitatea jocului dramatic serveste de
asemenea sa transmita ideile si fanteziile
ascunse
Concluzii
Metodele prezentate mai sus, folosite fie
separat fie combinativ ofera terapeutului
uneltele necesare atat pentru diagnosticare
cat si tratarea problemelor evidentiate de
acestea.
Metodele experiential-expresive sunt
dinamice si atractive copiilor stimuland
creativitatea acestora, fapt care ii ajuta pe
terapeuti sa relationeze cu subiectii mult mai
usor.