STRATEGIE DE ABORDARE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU DIMINUAREA

DIFICULTĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

(STUDIU DE CAZ)

Dragomirescu (Ghidia) Elena Corina

Modul psihopedagogic, nivel II comasat

1. Descrierea problemei /a situației înregistrate în cadrul orelor de curs

Studiul de față este realizat în cadrul orelor de Limba și literatură engleză la clasa a VIII-
a, într-o școală gimnazială din mediul rural, în județul Prahova. Problema dificultății de
învățare a fost înregistrată nu numai în rândul elevilor clasei a VIII-a, ci și în rândul elevilor
din clasele mai mici. Nu toți elevii clasei a VIII-a se confruntă cu aceste dificultăți de învățare,
majoritatea acestora fiind activi și cât se poate de conștiincioși în ceea ce privește lecțiile
parcurse și temele pentru acasă. Cu toate acestea, 4 elevi din efectivul de 16 elevi ai clasei se
confruntă cu problema dificultății înțelegerii lecțiilor și asimilării de cunoștiințe noi. Fapt ce
conduce la o desfășurare anevoioasă a orelor de limba engleză și o atitudine detașată a acestor
elevi față de profesor, de notarea și evaluarea aptitudinilor.

Vârsta celor patru elevi este cuprinsă între 13-14 ani (2 fete și 2 băieți), menționez că
niciunul dintre subiecții cu dificultăți de învățare nu a fost vreodată în situația de a repeta un
an școlar (repetenți). Insuccesul școlar a acestor elevi se manifestă sub următoarea formă:
elevii rămân în urmă cu scrierea și înțelegerea lecțiilor, când sunt solicitați să partipe la lecție
nu știu ce să citească/ unde să caute informațiile legate despre lecție, nu înțeleg ceea ce se scrie
la tablă etc. Acest fapt se manifestă prin incapacitatea, chiar refuzul de a participa activ la ore,
ajutându-se de varii motive pentru a evita orice interacțiune cu profesorul și colegii.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât acești patru elevi înaintează în vârsta, sunt
puși în fața examenelor naționale, intră în învățământul liceal (posibil), confruntându-se treptat
cu probleme complexe de înțelegere și prelucrare a materiei școlare. O strategie
psihopedagogică de diminuare a dificultăților de învățare este absolut necesară în cazul acestor
adolescenți, aspect ce nu necesită amânare. Măsurile de stabilire a unei astfel de strategii
psihopedagogice care să împiedice agravarea insuccesului până în pragul eșecului trebuie

1
 elaborată în conformitate cu factorii socio-culturali, mediul familial și grupul extrafamilial al
elevilor în cauză.

2. Contextul instalării insuccesului școlar

Factori determinanți: O primă cauză a multor insuccese și eșecuri școlare îl reprezintă

mediul familial, care de cele mai multe ori este unul dezavantajos pentru conturarea unui
parcurs școlar firesc. Atitudinea lipsită de interes, chiar ostilă față de școală a părinților,
atmosferă tensionată, dominată de agresivitate și frică din interiorul căminului, familia
numeroasă cu venituri foarte mici, evenimente tulburătoare precum divorțul părinților,
boală, conflicte, lipsa unui părinte constituie factori determinanți ai unei devieri în plan
școlar a elevilor din medii sociale defavorizate. Incidența acestor factori este mai mare în
mediul rural deoarece contextul familial este ușor alterat, traiul zilnic ridicând probleme
majore în multe dintre familiile din acest mediu.

Pe de altă parte, cei patru elevi sunt la începutul perioadei adolescenței. Perioada
adolescenței este o perioadă complicată, ce atrage după sine numeroase modificări în ceea
ce privește comportamentul și afectivitatea tinerilor. În această perioada se observă tensiuni
în relația dintre copil și părinte, respectiv profesor (conflicte cauzate de diferența de vârstă,
diferența de opinie). Henri Wallon îi caracterizează pe tinerii cu vârsta cuprinsă între 11-
14 ani ca având trăsături afective nenumărate, de cele mai multe ori antitetice. Dacă ne
raportăm la studiul lui A. Leontiev, școlarii cu vârsta cuprinsă între 11-14 ani au un
comportament impulsiv, fulminant.

Contextul extrafamilial, anturajul, grupurile de prieteni cu preocupări și interese

inadecvate vârstei pot avea consecințe nefaste în evoluția școlară a adolescentului. Am
observat cum cei patru elevi cu dificultăți de învățare își petrec pauzele, și nu numai, alături
de elevii claselor mai mari, elevi care la rândul lor au un comportament deviant în ceea ce
privește conduita școlară. Întreaga atenție a celor patru elevi este acaparată de mișcările,
mimica și limbajul celor mai mari lor.

De asemenea, un mediu social-cultural deficitar poate genera probleme la nivelul

procesului de învățare. Printre aceste probleme ale mediului social-cultural putem enumera
organizarea incorectă a orarului, o programă greu de urmat, încărcată, neimplicarea

2
 profesorilor în problemele clasei/elevilor, lipsa de interes pentru înțelegerea materiei de
către elevi.

Pe lângă factorii enumerați mai sus, se mai pot adăuga și alte cauze posibile ale
inadaptării școlare a acestori patru elevi. Putem vorbi despre probleme la nivelul
afectivității elevului (frica de profesor, teama de a nu răspunde greșit și de a fi pedepsit de
către părinți/profesor, aversiune pentru ceea ce însemană școala), care de multe ori pot fi
sau nu remarcate.

3. Situație psihosocială

Cei patru adolescenți supuși observației de față fac parte din familii defavorizate
din mediul rural, chinuite de veniturile insuficiente, de grija zilei ce va urma. Cei doi băieți
sunt de etnie rromă, existând o legătura de rudenie între aceștia. Ambii elevi provin din
familii în care unul dintre părinți este alcoolic fiind supuși aproape zilnic comportamentului
agresiv al acestora. Pe lângă aceste greutăți, părinții celor doi denigrează școala, pe
profesori, dar și mersul la școală pentru o devoltare armonioasă pe toate planurile. La
rândul lor, acești băieți sunt violenți, needucați, nerespectând nicio normă morală.
Copilăria acestora nu a fost altceva decât un capitol mai puțin plăcut din viața acestora
fiindcă erau și sunt puși să muncească la câmp, să ridice greutăți, să își susțină familia
precum un adult. Mamele celor doi adolescenți sunt casnice, deci se ocupă cu treburile din
jurul casei, soțul fiind singurul care se pesupune că aduce un venit în casă.

Situația fetelor din aceeași clasă nu este cu nimic mai bună decât a băieților.
Diferența constă în faptul că ele nu provin dintr-o familie de etnie rromă, însă și acestea își
petrec copilăria și adolescența într-un mediu neprielnic.Una dintre fete se confruntă cu o
situație familială delicată, părinții săi sunt despărțiți, mama a plecat să muncească în
străinătate și de 5 ani nu s-a mai întors în țară să își vadă fiica. Fata a rămas în grija tatălui
și a unei ,,bunici”, care este de fapt asistentă maternală. Violența este prezentă și în acest
caz, ca urmare a consumului excesiv de alcool de către tatăl fetei. Raportându-ne la situația
familială, putem să înțelegem interesul scăzut pentru studiu și dificultatea de a asimila
cunoștiințe.

3
4. Strategie de soluționare

Pentru a încerca diminuarea, chiar soluționarea dificultăților de învățare în cazul

celor 4 elevi din clasa a VIII-a va fi necesară o serie de modificări la nivelul organizării
procesului de învățare. De mare ajutor poate fi prezența unui psihopedagog școlar, care să
se ocupe de cazurile de acest fel din întreaga școală, nu numai din clasa a VIII-a.
Psihopedagogul școlii investighează problemele de natură psihologică pentru ca mai apoi
să poată interveni cu o abordare educativ-terapeutica. Ședințele de consiliere ar trebui să
fie destinate atât elevilor cu probleme, cât și părinților și membrilor familiei din care aceștia
fac parte deoarece majoritatea tulburărilor comportamentale ale adolescenților își au
rădăcina în atmosfera din interiorul căminului.

O altă modalitate de diminuare a dificultății de învățare constă în regândirea

deficiențelor din cadrul procesului de învățare. Cadrul didactic joacă un rol important în
gestionarea corectă a acestor situații mai puțin plăcute. Acestuia i se poate solicita să
cunoscă îndeaproape situația materială și familială a elevilor în cauză, chiar să țină legătura
cu părinții și tutorele acestora. Mai mult de atât, profesorul poate debloca situația prin
oferirea de ore suplimentare, meditații în afara orelor de clasă pentru a-i ajuta pe
adolescenții cu dificultăți de învățare să recupereze materia pierdută. Atât în cadrul orelor
de clasă, cât și în timpul pregătirii individuale, cadrul didactic trebuie să îi încurajeze și să
îi susțină pe acești elevi pentru ca aceștia să capete încredere în propriile idei și în propria
persoană.

Fișele de lucru, temele ar trebui concepute pe grade de dificultate, în funcție de

capacitățile de înțelegere ale fiecărui individ. Aprecierile verbale sunt un plus în această
situație, la fel și lucrul pe echipe, pentru ca elevii cu dificultăți de învățare să nu se simtă
excluși, marginalizați. Munca în echipă îi poate motiva și bucura în egală măsură pe aceștia,
oferindu-le ocazia să asculte și să fie ascultați de către cei din jur. Foarte important în acest
sens este notarea, recompensa pentru activitatea desfășurată și dusă la bun sfârșit cu
succes.Ținându-se cont de toate cele enumerate mai sus, cu siguranță vom veni în sprijinul
acestor elevi, care au nevoie de susținerea cadrelor didactice, cât și a colectivului din care
fac parte.