Esenţialul în alimentaţia naturală –

fascinaţia laptelui matern

 Alimentaţia naturală –
- drept fundamental al fiinţei umane la nutriţie ideală, sănătate şi
îngrijire optimă.

• Alimentaţia naturală la cerere -

alimentaţia care nu restrânge
dorinţa de supt a nou-născutului

• Alimentaţia exclusivă la sân -

alimentarea numai la sân, fără ceai
sau apă

• Alimentaţia naturală - • Alăptarea preponderentă -

alimentaţia exclusivă cu lapte
matern (inclusiv laptele de
mamă muls) fără substituenţi
de lapte matern, alte lichide •
sau alimente solide.
alimentarea la sân sau cu lapte
matern colectat plus apă sau/şi ceai
sau/şi suc de fructe;
Alăptarea parţială (alimentaţia
mixtă) - alimentarea la sân dar şi cu
alt tip de lapte;
 Alimentaţia naturală – fascinaţia laptelui matern

• Alăptarea eficientă - situaţia

de creştere şi dezvoltare
armonioasă,
corespunzătoare curbelor de
creştere şi dezvoltare (ale
copilului alimentat la sân)
• Alăptarea ineficientă -
situaţia în care creşterea şi
• Înţărcarea - introducerea dezvoltarea copilului sunt
alimentaţiei necorespunzătoare vârstei.
complementare şi
înlocuirea treptată a • Alimentaţia complementară
laptelui matern cu alte (diversificată) = introducerea
alimente unor alimente noi, diferite de
• Ablactarea - încetarea lapte.
alăptării.

Aportul adecvat de nutrienţi prin
furnizarea unor alimente sigure, cu
compoziţie echilibrată (lapte de
mamă, formulă de început) este
mai important în primele luni după
naştere decât în oricare altă
perioadă a vieţii.
Cauze:
• rata rapidă de creştere a nou-
născutului la termen sănătos
• depozite reduse de nutrienţi
• mecanisme imature homeostazice
• capacităţi metabolice limitate.
Cantitatea şi calitatea nutrienţilor
furnizaţi nou-născutului şi sugarului
au consecinţe importante pe termen
lung asupra:
• dezvoltării şi funcţionalităţii
organelor
• Sănătăţii şi riscului de îmbolnăvire
• abilităţilor cognitive.
 AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE
Pentru copil:
• - scade incidenţa infecţiilor gastro-
intestinale, respiratorii superioare
şi otice
• - scade incidenţa morţii subite la
sugar
• - reduce riscul apariţiei alergiilor
• - stimulează dezvoltarea cognitivă
• - reduce riscul diabetului zaharat
tip 1 şi 2
• - previne malnutriţia
• - scade riscul de obezitate,
hipercolesterolemie
• - reduce riscul de boală Crohn
• - are afect analgezic
Pentru mamă:
• - favorizează involuţia uterină rapidă
după naştere şi previne hemoragiile
din postpartum
• - întârzie reapariţia menstruaţiei
• - reduce riscul de anemie şi necesarul
de fier pentru mama care alăptează
• - protejează împotriva cancerului de
sân şi ovar
• oferă protecţie împotriva osteoporozei
postmenopauzale
• - scade riscul de diabet zaharat de tip
2 şi scade necesarul de insulină la
mamele diabetice
• - realizează o legătură psiho-afectivă
profundă cu copilul
• - este mai comodă şi mai puţin
obositoare este economică pentru
familie
 Semnificaţia primelor 1000 de zile
• Primele 1000 de zile – perioadă de creştere şi dezvoltare rapidă –
programarea pentru dezvoltarea ulterioară

Sarcina Alăptare exclusivă Diversificare şi Copil mic

prelungirea alăptării
 Semnificaţia primelor 1000 de zile

Ceea ce se întâmplă în primele 1000 de zile din punct de vedere al

nutriţiei are consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii viitorului
adult
LAPTELE DE MAMĂ ADAPTAT NECESTĂŢILOR COPILULUI
– În cursul unor infecţii ale copilului
alăptat numărul total al celulelor
liniei albe, al macrofagelor şi TNFα
creşte în laptele matern – există o
conexiune imună dinamică între
copilul bolnav şi mama care
alăptează
* Riskin, A., Almog, M., Peri, R., Halasz, K., Srugo,
I., & Kessel, A. (2011). Changes in
immunomodulatory constituents of human milk
in response to active infection in the nursing
infant. Pediatric research, 71(2), 220-225.
– Nivelul bazal al leucocitelor în laptele matur
matern 0 - 2%;
– Mama sau copilul cu infecţii în evoluţie →nr.
leucocitelor creşte la peste 94% din totalul
celulelor.
* Hassiotou, F., Hepworth, A. R., Metzger, P., Lai, C. T.,
Trengove, N., Hartmann, P. E., & Filgueira, L. (2013).
Maternal and infant infections stimulate a rapid
leukocyte response in breastmilk. Clinical &
translational immunology,2(4), e3.
COMPOZIŢIE DIFERITĂ A LAPTELUI MATERN ÎN FUNCŢIE DE SEXUL COPILULUI

•Laptele mamelor care alăptează

băieţi conţine mai multe calorii (cu
25% mai mult) faţă de laptele
mamelor care alăptează fetiţe.
•Băieţii cresc mai rapid astfel că
necesarul energetic este mai mare;
•Băieţii alăptaţi consumă o cantitate
mai mare de lapte
•Nu se cunoaşte mecanismul prin
care este reglată compoziţia laptelui
matern în funcţie de sexul copilului
alăptat.
• Hinde K (2007): Current Biology 17, R958–R959
• Landete-Castillejo T et al. (2004): Behav Ecol Sociobiol 57, 749–799
• Michaelsen KF et al. (1994): Am J Clin Nutr 59, 600–611.
• Powe CE et al. (2010): American Journal of Human Biology 22, 50–54
 Laptele de mamă şi prematuritatea
Beneficii: - la prematurii care
primesc minim 50ml/kg lapte de mamă
- se reduce incidenţa sepsisului cu
debut tardiv
Laptele da mamă în alimentaţia prematurului – perfect - protecţie antiinfecţioasă pe termen
adaptat la capacitatea de digestie şi absorbţie a prematurului lung
şi necesarului nutriţiuonal al acestuia. - protecţie faţă de ROP
- conţine factori cu rol în protecţia antiinfecţioasă:
- lizozim, lactoferină, citokine, factori de creştere
- reduce incidenţa NEC
- antioxidanţi, factori ce interferează cu angiogeneza - la prematurii care primesc lapte de
mamă în primele 14 zile de viaţă – se reduce
- lactoza – cel mai abundent carbohidrat
riscul de NEC cu ~85%
- oligozaharide: 150 de oligozaharide - al 3-lea cel mai
abundent component al LM
– 20 majore
- carbohidraţi nedigerabili – prebiotice →
- dezvoltarea bacteriilor benefice
1 g/l
- inhibă aderarea la epiteliul intestinal al -6
53 tose
bacteriilor patogene
ac
L 30-50 g/l
2- flucosillactoza – oligozaharid din laptele 8-10 g/l
matern (75-80%) – modulează sistemul imun şi amelioreză Fat
circulaţia la nivel intestinal(ameliorează
10-12 g/l
Protein &
perfuzia mezenterică)→; diminuă severitatea NEC. UFA
Prebiotic L P
C
HMOS
 De ce este laptele de mamă alimentul ideal
pentru prematur?
Colostrul : Concentaţia proteinelor în laptele
Bogat în proteine (îndeosebi anticorpi) matern – prematur versus nn la termen

proteine

lactoză

lipide

proteine

Bauer J, Gerss J. Longitudinal analysis of

Raportul proteine din lacoser/ cazeină macronutrients and minerals in human
90:10 55:45 50:50 milk produced by mothers of preterm
(Kunz et al,1992) infants. Clin Nutr 2011;30(2):215–20.)
in: EFSA Journal 2014;12(7):3760
Laptele de mamă şi prematuritatea

Translating the
recommendation
of
Ziegler EE,
Carlson SJ. J
Matern Featl
Neonat Med
2009, 22(3):191-
197

1. Toţi prematurii cu greutatea la naştere <1800 grams trebuie să fie

suplimentaţi cu fortifiant de lapte matern
(proteine, vitamine & minerale pentru o creştere apropiată de cea
intrauterină)
2. Se începe cu fortifierea standard
3. Dacă prematurul nu creşte corespunzător se recomandă individualizarea
fortifierii, în funcţie de compoziţia laptelui matern (conţinutul de proteine -
determinare HM)
 Contraindicaţiile alimentaţiei naturale

Materne:
• Chimioterapie (poate induce la nn
imunosupresie, neutropenie şi creştere
deficitară).
• consum de droguri recreaţionale de uz
intravenos
• utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop
terapeutic(temporar)
• ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5
g/kgc/zi (poate induce la nn somnolenţă,
creştere deficitară, tulburări de dezvoltare
• infecţie HIV (creşte riscul de transmitere Din partea nou născutului:
verticală cu 9-15%) • galactozemie
• infecţie TBC activă (contactul apropiat dintre
mamă şi copil poate favoriza transmiterea bk pe • deficitul congenital de lactază
cale aeriană. • boala urinilor cu miros de sirop de
• infecţie cu virus herpes simplex cu leziuni
active la nivelul sânului arţar
• infecţia cu VHB cu viremie prezentă (mame cu • fenilcetonurie
ragade mamelonare)
 Conduita în alimentaţia naturală
• Laptele matern este alimentul
ideal pentru nou născut şi sugarul
de până la 6 luni - asigură în
totalitate aportul nutritiv necesar
unei creşteri şi dezvoltări
armonioase
• Alăptarea exclusivă prezintă
- asigură o dezvoltare psiho-
emoţională echilibrată a copilului
• - contribuie la menţinerea
secreţiei lactate
• - permite copilului autonomie
nutriţională
• - asigură o interrelaţie
afectivă puternică între mamă şi
copil.
 Conduita în alimentaţia naturală
• Alăptarea la cerere este
modalitatea cea mai eficientă de a
asigura nevoile nutriţionale ale
copilului şi o secreţie lactată
suficientă.
• Oferirea ambilor sâni pentru
alăptare determină stimularea şi
golirea egală a ambilor sâni,
stimulând în continuare producţia
de lapte în cantitate suficientă
nevoilor copilului.
• Icterul neonatal nu reprezintă o
contraindicaţie pentru alăptare
– icterul poate determina
somnolenţă excesivă iar
suptul la intervale mai mari de
4 ore nu stimulează suficient
producţia de lapte.
 Conduita în alimentaţia naturală
• Diversificarea sau introducerea
alimentelor complementare înainte de 6
luni la copilul sănătos alimentat exclusiv
la sân nu creşte aportul caloric şi nici
rata de creştere.
– se înlocuieşte laptele cu alimente care
nu au capacităţile protective ale laptelui
matern şi adesea, nici valoarea lor
nutriţională
• Apa, soluţiile glucozate, formulele
sau alte suplimente hidrice nu sunt
necesare nou născutului sănătos
alimentat la sân,
– oferirea acestora creşte riscul de
infecţie (prin contaminare) şi
alergie.
• Oferirea de biberoane, tetine,
suzete nou născuţilor alimentaţi la
sân interferă cu actul suptului
- împiedică însuşirea unei tehnici
corecte de supt, stimularea şi
întreţinerea lactaţiei
 Monitorizarea alimentaţiei naturale
• Scorul LATCH cuprinde toate
criteriile de evaluare a suptului şi
permite standardizarea evaluării
suptului.

• continuarea cu succes a alăptării

după externarea din maternitate şi
Pentru evaluarea suptului se creşterea duratei alăptării –
urmăreşte: dependente de deprinderea rapidă
• - alinierea copilului la a abilităţilor de alăptare
sân
• - prinderea corectă a
areolei mamare
• - compresia areolară
• - deglutiţia copilului.
 SCORUL LATCH

Semnele unei alăptări eficiente

Semne majore:
• mama este capabilă să aşeze
copilul la sân aşa încât ataşarea la
sân să fie corectă
• copilul suge şi înghite într-un ritm
regulat şi susţinut (10 până la 20
cicluri de supt în cursul unui
alăptat) Semne minore:
• pot fi observate semnele funcţionării
• după supt copilul este mulţumit
reflexului de ejecţie
• curba de creştere a copilului este • eliminările de urină, scaun sunt
corespunzătoare vârstei corespunzătoare vârstei
• comunicarea afectivă mamă – • copilul este dornic să mănânce
copil este eficientă. • satisfacţia evidentă a mamei care
alăptează.
 Monitorizarea alimentaţiei naturale
Semnele unei alăptări ineficiente
• incapacitatea copilului de a se
ataşa corect la sân
• nu se observă semne ale
reflexului de ejecţie a laptelui
• apar semnele ale unei alimentaţii
insuficiente a copilului
• lipsa suptului susţinut la sân
• ocazii insuficiente de supt la sân
• golirea insuficientă a fiecărui sân
• copilul plânge repede după alăptare şi
la fiecare masă poate fi liniştit prin alte metode
• persistenţa ragadelor şi după • copilul plânge la sân şi refuză sânul
prima săptămână de la naştere
 Monitorizarea alimentaţiei naturale
Criterii de apreciere ale stării
de
bine a copilului alimentat la sân:
• - atinge greutatea de la
naştere la maxim 2 săptămâni
• - creşte 115 – 220
• Pentru evaluarea creşterii în greutate
g/săptămână până la 3 luni a copilului trebuie folosite curbele de
• - prezintă până la 5-8 creştere în greutate ale copiilor
scaune/zi, cu aspect galben alimentaţi la sân.
• Ritmul de creştere în greutate a
auriu, semiconsistente, fiind
copiilor alăptaţi diferă de a celor
adesea eliminate în timpul sau alimentaţi cu formule: cei alimentaţi la
imediat după alăptare sân cresc mai rapid în primele 2-3 luni,
• - prezintă 6-10 micţiuni/zi apoi ritmul de creştere încetineşte.
• Pe parcursul sarcinii și
alăptării necesarul de
nutrienţi este crescut

Alăptarea consumă Atenție sporită pentru

resursele mamei! - vitaminele: A, B1, B2, B6, B3, B12, C
si D
- mineralele: Iod si omega 3
• Necesarul energetic în - concentrația acestora este parțial
dependentă de dieta și rezervele mamei
sarcină este 300kcal/zi Aportul de acid folic și alte minerale cum ar
creste la → 500kcal/zi pe fi: Zn, Cu, Fier în dieta mamei nu
influențeaza calitatea LM, dar sunt
perioada alǎptǎrii importanți pentru sanatatea mamei
 Mama care alăptează are nevoie de un aport
adiţional de energie de 500 Kcal/zi

• Proteine

• Carbohidrați

• Lipide

1. EFSA average requirements for energy intake- 2013. 2. Lönnerdal, 1986b 3. Institute of Medicine (1998).,
(2000), (2001), (2011). 4. Human Milk Composition: Nutrients and Bioactive Factors Olivia Ballard, Ardythe L.
Morrow
Compoziţia laptelui matern este variabilă –
dependentă de:

Dieta mamei, stilul de viaţă şi factori de mediu local

Starea de sănătate a mamei şi copilului

Configuraţia genetică a mamei şi copilului

Modificarea compoziţiei laptelui matern pe parcursul

Composition
alăptării
Time

Sunt necesare studii suplimentare pt a înţelege factorii regionali

care influenţează structura laptelui matern
 nk Y ou
Th a