Curs 4 Nursing – Chirurgie

Notiuni generale privind ingrijirea

postoperatorie

Pregatirea salonului:

o lumina difuza;
o temperatura ambientala din salon tindem sa fie intre 200C – 220C;
o patul sa prezinte: lenjerie curata, musama, aleza (material
absorbant);
o solutii perfuzabile ( la indicatia medicului );
o sursa de oxygen, umidificator;
o punga de gheata;
o plosca, urinar.

1. Intoarcerea de la blocul operator

La iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:

 pansametul in zona operatiei;

 masca cu oxigen;
 unul sau doua drenaje tip Redon;
 linie venoasa periferica si/sau centrala.

2. Transportul pacientului de la sala de operatie la salon:

a) dupa anestezie locala – targa sau carucior;

b) dupa rahi-anestezie – cu targa in pozitie orizontala, decubit lateral.

1
 Medicul anestezist informeaza asistenta medicala de eventualele
complicatii post – operatorii lasand instructiuni scrise in ceeace priveste
tratamentul si anlizele de laborator ce trebuiesc facute ulterior (se folosesc
protocoale).

c) dupa anestezie generala – cu targa in decubit dorsal.

Ingrijiri in primele ore dupa interventia chirurgicala

a) dupa narcoza (anestezie generala)

o pozitie : decubit dorsal, in interventiile mari bolnavul este inca intubat,
daca nu este intubat are pozitionata pipa Guedil;
o se aspira mucozitatile cu sonda de aspiratie adaptata la aspirator, se
supravegheaza functiile vitale (Puls, TA si Respiratia la 15 min si
Temperatura).

b) dupa rahi-anesie :

o pozitie orizontala 24-48h, capul nemiscat 2-4h.

o se supravegheaza pulsul, TA, respiratia, varsaturile, saturatia de
Oxigen, (Hipotensiunea arteriala se corecteaza prin umplerea patului
vascular cu ser fiziologic) (Hipertensiunea arterial – cu anti-hiper-
tensive sau cu diuretice).
o in varsaturi capul se tine lateral – se corecteaza cu anti-emetice
:Metroclopamid.

In cazul operatiilor fara complicatii:

 se urmareste perfuzia si se administreaza medicatia prescrisa (solutii

perfuzabile, antibiotice, analgetice);
 se urmareste si goleste drenajul aspirativ Redon;
 se supravegheaza pansamentul, se examineaza imediat ce pacientul
soseste din sala de operatie (sa NU fie larg – strampt, imbibat in sange)
apoi se schimba la doua zile sau ori de cate ori este nevoie, la 14 zile se
scot firele de sutura;
 toaleta se face pe regiuni;

2
 hidratarea pacientului:
o in ziua in care sa facut interventia se umezesc buzele cu apa;
o in ziua 1 : apa, ceai neindulcit cu lingurita la 10-15min, alimentatia va
depinde de organul afectat se va eviata foamea prelungita .

Daca pacientul a fost intubat in timpul interventiei si dupa – pasii vor fi

acceiasi dar cu intarziere ( dupa extubare).

Administrarea de perfuzii cu solutie izotona ( Ser,Glucoza5%).

o alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tranzitului

(eliminarea de gaze si materii fecale) – scaunul spontan va aparea
la 2 – 3zile dupa interventia chirurgicala, constipatia se combate
prin alimentatie, supozitoare cu Glicerina, clisma evacuatoare ( NU
se face dupa interventiile intestinale);
 se adm tratament anticoagulant ex: Heparina, Sintrom, Trombostop.
 Combaterea durerilor – intensitatea maxima este noaptea;
- In mod normal dispare dupa 36-48h.

Masurile luate pentru a combate durerile sunt:

 linistea psihica a pacientului (i se exclica ca durerea nu este cauza

nereusitei interventiei chirurgicale);

 Pozitiile bolnavului in pat :

o Semi – sezand atunci cand are probleme pulmonare;

o Decubit lateral atunci cand are probleme la rinichi;
o Decubit ventral pe plan dur – penru cei care au facut interventii pe
coloana vertebrala;
o Decubit dorsal pentru cei cu probleme abdominale care au suferit
interventii pe torace;
o aplicare locala a pungii cu gheata.

 Calamarea cu medicamente la indicatia medicului a dureri cu = Al-

gocalmin, Mialgin.

3
 miscari active si pasive pentru prevenirea complicatiilor imobilizarii.

Mobilizarea pacientului :

Daca pacientul NU se poate mobiliza se aplica urmatoarele masuri :

o se ridica pacientul in pozitie semisezand sau sezand;

o se face gimnastica respiratorie cu geamul deschis.

Dupa interventiile chirurgicale obisnuite, mobilizarea incepe in prima zi si

se poate face:

o Flexia – miscarea prin care 2 segmente se apropie unul de altul, se

face in jurul unui ax transversal. Ex.: departarea antebratului de brat.

o Extensie – miscarea opusa flexiei. Miscarea de indepartare a 2

segmente articulare. Ex.: departarea antebratului de brat.
o Adductia – miscarea prin care se realizeaza apropierea segmentelor
sau a membrelor de axul median al corpului. Exemplu: apropierea
membrului superior de corp.

o Abductie – miscarea opusa adductiei (lateralul corpului). Este

miscarea care se face prin indepartarea unor segmente ( membre)
fata de axul median sagital (acela care imparte organismul in 2 parti

4
 egale stanga si dreapta). Ambele miscari sunt de lateralitate. Ex.:
departarea membrului superior de corp.
o Rotatia – miscare realizata in jurul unui ax vertical, rotind inafara sau
inauntru un segment (membrele) sau intreg trunchiul.
o Pronatia – miscarea de rotatie a mainii prin care palma priveste in
jos
 miscarea de rotatie la picior prin care marginea externa a plantei
este in jos.
o Supinatia – miscarea de rotatie a mainii prin care palma priveste in
sus.
 miscarea de rotatie la picior prin care marginea interna este
ridicata.

Mobilizarea se face cat mai precoce pentru a preveni complicatiile ca:

 escarele de decubit,

Cauze:

o imobilizarea prelungita la pat; ingrijire necorespunzatoare.

Semne:

o aparitia leziunilor tegumentare in zonele de decubit.

Interventii:

o schimbarea frecventa a pozitiei;

o masaj, aplicarea de pudre si unguente;
o schimbarea lenjeriei de pat si de corp;
o ingrijirea escarei in functie de profunzimea ei;
o trobozele venoase (cheag de sange).

5
  Tromboza venoasa:

Cauza: imobilizare prelungita.

Semne:

o durere spontana sau la palpare;

o durere la dorsoflexia piciorului pe gamba;
o dilatare venoasa; edem unilateral; febra.

Interventii: tratament anticoagulant; fasa elastica; mobilizari active si

pasive.