Suport de Curs Management Si Legislatie Sanitara 97

Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE
SANITARA
Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor
de management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si
principiilor ce le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si
modalitati de conducere care sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.
Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de
management.
Proesul !e management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor
prin care se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca
necesare realizarii si executarii acestora, prin care se integreaza si controleaza
munca personalului, folosind un ansamblu de metode si tehnici in vederea
indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea unitatii respective.
Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se
pot diviza in doua categorii principale: "roese !e e#eutie si "roese !e
management.
Proesele !e e#eutie- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin
faptul ca forta de munca fie ca actioneaza asupra obiectelor muncii prin intermediul
mijloacelor de munca, fie indirect prin intermediul unor categorii speciale de mijloace
de munca, asigura o serie de servicii corespunzatoare naturii proceselor de munca
implicate si obiectivelor previzionate.
Proesele !e management- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din
forta de munca actioneaza asupra celeilalte parti, a majoritatii resurselor umane, in
vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter preponderent
multilateral.
Relatiile !e management- pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre
componentii unei organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in
procesele previzionarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor unitatii.
1
1$1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI
Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor
implicate de desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii:
- previziune;
- organizare;
- coordonare;
- antrenare;
- control-evaluare.
1. Pre%i&iunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor
obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare
realizarii acestora. Previziunea are ca rezultat: prognoze, planuri si programe.
Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe.
Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale sisau
partiale.
Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin
intermediul programelor.
'$ Organi&area- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care
se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si
comportamentele acestora !operatii, lucrari, sarcini etc." precum si gruparea
acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului,
corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in
vederea realizarii obiectivelor previzionate. #ezultatul concret al organizarii il
reprezinta subsistemul organizatoric si cel informational.
($ Coor!onarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor
si ale subdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea obiectivelor.
$oordonarea imbraca doua forme:
$oordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un
subordonat, ce asigura preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa
a %feed-bac&-ului'. Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in
special din partea managerilor.
2
$oordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare
concomitenta intre un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in
special in cadrul sedintelor.
(uportul coordonarii il reprezinta comunicarea.
Comuniarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a
mesajelor continute. $omunicarea este elementul dominator al proceselor
manageriale. Procesul de comunicare are in compunerea sa mesajele
informationale si canalele de comunicare.
#ealizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii
sanitare respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate.
)$ Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care
personalul unitatii sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea
obiectivelor previzionate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.
)undamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea
satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si
sarcinilor atribuite.
Moti%area- presupune corelarea recompenselorsanctiunilor materiale si
morale spirituale cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din
realizarea obiectivelor.
*otivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca
urmare a realizarii sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii
de realizat este accesibil majoritatii executantilor.
*otivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea
satisfactiilor daca nu realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror
nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a
executantilor.
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca "roesul moti%arii
personalului sa intruneasca simultan urmatoarele caracteristici:
a) (a fie complex- in sensul utilizarii combinate a stimulentelor
materiale si morale;
3
b) (a fie diferentiat + adica motivatiile considerate si modul lor de
folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele
ale fiecarui colectiv de munca, astfel incat sa se obtina un maxim de
participare la stabilirea si realizarea obiectivelor;
c) (a fie gradual- sa satisfaca succesiv necesitatile personalului tinand
cont de interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati.
$aracteristic managementului stiintific este conceperea motivarii si antrenarii
pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru
personal, a necesitatilor acestora ordonate in functie de succesiunea in care trebuie
avute in vedere.
Sara moti%ationala a lui Maslo*- cuprinde urmatoarele categorii de
necesitati: fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup,
statut social si autorealizare !figura ,".
+$ Control si e%aluare- functia de control-evaluare poate fi definita ca
ansamblul proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si
componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in
vederea eliminarii deficientelor constatate.
$ontrol-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa
exercitarea unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu
obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza
adoptarea unor decizii de corectie sau actualizare.
4
1$' DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI
UNITATI SANITARE
Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati sanitare
se realizeaza prin sistemul !e management$
Su,sistemul !ei&ional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate
in unitatea sanitara. $omponenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta
!ei&ia !e on!uere sau !e management prin care desemnam cursul de actiune
ales in vederea indeplinirii unui obiectiv, ce are implicatii directe asupra a cel putin
unei alte persoane, influentand-i comportamentul si actiunile.
Su,sistemul in-ormational + cuprinde totalitatea datelor, informatiilor,
circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de
tratare a informatiilor existente, care au ca scop asigurarea suportului informational
necesar previzionarii si indeplinirii obiectivelor.
-rice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara,
operationala si de documentare.
SISTEMUL DE MANAGEMENT- al unei unitati sanitare poate fi definit ca
ansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational,
motivational etc din cadrul unitatii sanitare, prin intermediul careia se exercita
ansamblul proceselor si relatiilor de management, in vederea obtinerii unei eficacitati
si eficiente cat mai mari.
Sistemul !e management cuprinde mai multe componente si anume:
- subsistemul metodologic;
- subsistemul decizional;
- subsistemul informational;
- subsistemul organizatoric.
Sistemul meto!ologi- asigura suportul logistic, metodologic pentru
exercitarea proceselor si relatiilor de management si dezvolta potentialul
personalului managerial si de executie din cadrul unitatii sanitare.
5
. Sistemul organi&atori- al unei unitati sanitare consta in ansamblul
elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor
de munca in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
.n cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele
doua categorii principale de organizare si anume: organizarea formala si
organizarea informala.
-rganizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de
organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte
documente organizatorice.
-rganizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor
umane cu caracter organizatoric care se manifesta spontan intre componentii
unitatilor sanitare.
6
CAPITOLUL '
STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE
'$1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MA/ORE
Strategia cuprinde obiective, optiuni strategice, resurse si termene ce permit
realizarea misiunii unitatii respective in conditiile avantajului concurential.
$omponentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea,
obiectivele fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul
competitiv.
Misiunea- consta in enuntarea scopurilor fundamentale, privind evolutia si
desfasurarea activitatilor unei unitati sanitare, prin care se diferentiaza de unitatile
sanitare similare.
O,ieti%ele -un!amentale- sunt obiectivele care au in vedere orizonturi
indelungate de regula /-0 ani si care se refera la ansamblul activitatilor la nivelul
unitatii sanitare sau la componente majore ale acestuia.
O"tiunile strategie- definesc abordarile majore, cu implicatii asupra
continutului unei parti apreciabile dintre activitatile desfasurate la nivelul unitatii
sanitare, pe baza carora se stabileste cum este posibila indeplinirea obiectivelor
strategice.
1intre abordarile strategice pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de
management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii de
ultima generatie, informatizarea activitatilor etc.
Resursele pot fi: financiare, materiale, umane, informationale ce urmeaza
a fi angajate in vederea atingerii obiectivelor.
Termenele strategie delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei,
precizand de regula, momentul degajarii si finalizarii optiunilor strategice majore
!modalitatilor de realizare".
Prin a%anta0 om"etiti% desemnam realizarea de catre unitatea sanitara
respectiva a unor servicii medicale superioare comparativ cu serviciile similare
oferite de unitatile sanitare concurente.
7
'$' MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANI1ATIONALA
Managementul strategi se defineste ca un set de decizii si actiuni,
concertizat in formularea si implementarea de planuri in vederea realizarii
obiectivelor previzionate.
(trategiile servesc ca fundament pentru elaborarea politicilor de catre
organizatii.
Politia organi&atiei cuprinde un set de obiective stabilite pe termen mediu
ce se reflecta la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale acesteia
impreuna cu volumul resurselor disponibile, actiunile majore de intreprins, principalii
responsabili si executanti, sursele de finantare, termenele finale si intermediare.
Politicile nu sunt simple concretizari ale strategiilor. Prin procesul elaborarii lor
se introduc si elemente suplimentare neavute in vedere la stabilirea strategiei.
Politicile se caracterizeaza de obicei in programe si planuri, prevazute pe orizonturi
de timp, variind intre cateva luni pana la doi ani.
'$( ASEMANARILE SI DEOSE2IRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA
LA NI3ELUL UNEI UNITATI SANITARE
Asemanarile- se refera la faptul ca atat strategiile cat si politicile vizeaza
realizarea unor obiective, ambele presupun angajarea de resurse variabile, permit
realizarea misiunii si obtinerea avantajului concurential al unitatii sanitare respective
in raport cu alte unitati sanitare similare.
Deose,irile rezida din faptul ca polticile se diferentiaza de strategiile unei
unitati sanitare prin: orizont de timp mai redus, intrucat se refera la perioade de la 2
luni pana la 3 ani !de regula , an", iar gradul de detaliere este mai pronuntat in cazul
politicilor, cuprinzand numeroase elemente suplimentare, in special cu caracter
operational.
8
'$) ELA2ORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAM2LU UNEI
UNITATI SANITARE
Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare
implica un proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se
deruleaza mai multe faze.
Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe
baza unui ghid structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat un
material informational variat, provenind din surse multiple.

Procesul de elaborare si implementare a strategiei.
9
Fundamentarea strategiei
Elaborarea si
implementarea strategiei de
ansamblu a unei unitati
sanitare
Implementarea
strategiei
Elaborarea
strategiei
1
2
3
'$)$1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
4alorificarea premiselor permite evidentierea elementelor principale de
continut ale etapei de fundamentare a strategiei intr-o unitate sanitara.
.dentificarea si considerarea prognozelor privind mediul in care se
desfasoara activitatea unitatea sanitara respectiva.
Progno&ele sunt instrumente de cunoastere si investigare in timp a
tendintelor viitoare in domeniu si reprezinta suportul logistic al identificarii
necesitatiilor, posibilitatilor si evolutiei viitoare a unitatii sanitare.
#ealizarea unor studii de diagnosticare si analiza (5-6
Prin intermediul studiilor de diagnosticare si analiza (5-6 se evidentiaza
cauzal punctele forte si slabe ale activitatiilor din cadrul unitatii sanitare sisau ale
mediului in care aceasta actioneaza si se elaboreaza recomandari strategico-tactice
valorificabile in fundamentarea strategiei si a politicii sale.
'$)$' ELA2ORAREA STRATEGIEI
A doua etapa in realizarea strategiei are in vedere urmatoarele aspecte:
formularea misiunii, precizarea obiectivelor strategice, stabilirea modalitatilor
!optiunilor" strategice, dimensionarea resurselor necesare, termenelor initiale,
stabilirea avantajului competitiv, stabilirea strategiilor partiale si formularea politicii
globale precum si a politicilor partiale ale unitatii sanitare respective.
a4 Formularea misiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l
constituie definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe explicarea
detaliata a raporturilor dintre management, salariati si context.
10
Rolul -ormularii misiunii intr-o unitate sanitara onsta in5
- asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor
urmarite;
- se furnizeze un fundament pentru motivarea folositii resurselor
intr-un anumit mod;
- sa dezvolte o conceptie pentru alocarea resurselor;
- sa stabileasca o armonie generala a organizatiei;
- sa favorizeze reflectarea obiectivelor in mecanismul organizational
al unitatii sanitare;
- sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze
translatarea lor in obiective referitoare la costuri, perioade si
rezultate care sa poate fi evaluate si controlate.
,4 Prei&area o,ieti%elor strategie 6 -un!amentale4
Prima componenta operationala a strategiei reprezinta obiectivele
strategice, respectiv exprimarile cantitative sau calitative ale scopului pentru care
unitatea sanitara a fost infiintata si functioneaza.
Este necesar ca obiectivele fundamentale sa intruneasca anumite
caracteristici definitorii:
- sa fie realiste- in sensul luarii in considerare a posibilitatilor efective
de realizare de care dispune unitatea sanitara, in conditiile de
mediu actuale si viitoare;
- sa fie mobilizatoare + sa implice la eforturi de autodepasire
salariatii unitatii sanitare;
- sa fie comprehensibile + in sensul formularii si prezentarii lor intr-o
maniera care sa permita intelegerea continutului lor de catre
manageri, executanti si de catre ceilalti sto&eholderi externi
!pacienti, furnizori de materiale si aparatura medicala, creditori,
Administratia Publica, sindicatele, opinia publica, ceilalti
concurenti";
11
- obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in
considerare interesele si asteptarile sto&eholderilor.
4 Sta,ilirea mo!alitatiilor 6 o"tiunilor strategie4
1imensiunea si natura obiectivelor fundamentale genereaza anumite
modalitati sau optiuni de realizare. 1intre acestea mai importante pot fi mentionate:
reproiectarea sistemului de management, diversificarea serviciilor medicale oferite,
achizitionarea aparaturii medicale moderne, informatizarea activitatiilor, etc.
!4 Dimensionarea resurselor neesare
Procesul de elaborare a strategiei continua cu fundamentarea necesarului de
resurse solicitate de realizarea obiectivelor. .n determinarea marimii si felului
resurselor ce urmeaza a fi angajate, o importanta majora joaca dimensionarea
fondurilor de investitii si a mijloacelor circulante. $oncomitent se precizeaza sursele
de finantare si furnizorii.
e4 Fi#area termenelor initiale si -inale !e reali&are a o,ieti%elor
- alta componenta strategica o reprezinta termenele de realizare a
obiectivelor. Ele sunt integrate in conturarea celorlalte componente strategice,
fiecare dintre acestea avand si o pronuntata dimensiune temporala. (e impune
precizarea unor termene intermediare cat si a celor finale, in cadrul unor intervale
specifice strategiei, in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor
asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice si de volumul si modul de
alocare a resurselor angajate.
-4 Sta,ilirea a%anta0ului om"etiti%
4aloarea unei strategii rezida in proiectarea realista a obtinerii de avantaj
competitiv, ce consta in oferirea de servicii medicale de calitate, beneficiind de
materiale si aparatura medicala actualizata si personal bine pregatit care sa confere
unitatii sanitare respective avantaj pe piata serviciilor medicale fata de alte unitati
sanitare similare.
12
g4 Sta,ilirea strategiilor "artiale
(trategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la
unele domenii specifice: financiare, servicii medicale, personal, management, etc., la
nivelul carora obiectivele, optiunile strategice si resursele, ce urmeaza a fi angajate
au dimensiuni reduse.
74 Formularea "olitiilor glo,ale si "artiale ale unitatii sanitare
Elaborarea politicilor globale si partiale are la baza strategiile globale si
partiale si se deruleaza potrivit urmatoarelor etape:
o precizarea obiectivelor pe termen mediu;
o determinarea volumului resurselor in vederea realizarii
obiectivelor;
o precizarea modalitatilor de realizare a obiectivelor;
o ierarhizarea actiunilor stabilite in functie de nevoile unitatii
sanitare;
o stabilirea responsabililor cu implementarea lor;
o precizarea termenelor de realizare a fiecarei actiuni;
o definitivarea si aprobarea politicii sub forma de plan de
organismele participative de management ale unitatii
sanitare;
o repartizarea sarcinilor pe angajati prin instiintarea acestora.
'$)$( IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
a4 Pregatirea im"lementarii strategiei
Punerea in aplicare a strategiei necesita o pregatire temeinica datorita
complexitatii si dificultatii schimbarilor ce vor fi efectuate. (e impune ca
implementarea propriu-zisa sa se bazeze pe un program de pregatire adecvat, ce
face referire la unitatea sanitara in ansamblu si la componentele procesuale si
structurale ale acesteia. (e recomanda ca un asemenea program sa fie axat pe
doua aspecte majore: "regatirea limatului in a!rul unitatii in vederea
13
minimizarii rezistentei la schimbari din partea personalului si a obtinerii unei implicari
pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea "remiselor te7nio-materiale8
umane8 -inaniare si in-ormationale neesare$ (unt recomanate instruiri ale
managerilor cu angajatii implicati nemijlocit in operationalizarea schimburilor
strategico-tactice, situatie in care vor fi prezentate obiectivele urmarite, si rezultatele
asteptate.
,4 Remo!elarea integrala sau "artiala a sistemului managerial
)ara implicarea decizionala si corespunzatoare a managerilor si executantilor
nu se poate realiza o implementare eficace a strategiei, fiind necesara o remodelare
generala sau partiala a sistemului de management. Prin reproiectare se asigura un
sistem de management mai flexibil si o amplificare a capacitatii acestuia de a
sustine si aplica noul, generat de schimbare.
4 O"erarea s7im,arilor strategie "reoni&ate
.mplementarea schimbarilor strategice este un process complex, dificil, ce
implica modificari de fond in perimetrul componentelor procesuale si structurale ale
unitatii sanitare, vizand aspecte tehnice, economice, umane si manageriale, proces
in care intervin variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire depinde
succesul strategiei.
!4 E%aluarea re&ultatelor strategiei
.n aceasta faza se realizeaza o comparare permanenta a rezultatelor obtinute
din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu
efectele generate de acest proces. 6rebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul
implementarii optiunilor strategice cat si in finalul procesului strategic, in vederea
identificarii eventualelor disfunctionalitati.
e4 Cone"erea si o"erationali&area unor "er-etionari 6oretii4
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii si la finalul procesului
strategic, pot declansa efectuarea de corectii si perfectionari care, in situatii extreme,
conduc la elaborarea unei noi strategii.
14
CAPITOLUL (
SISTEMUL DECI1IONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE
($1 CONCEPTUL DE DECI1IE MANAGERIALA
1ecizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata
de o serie de autori, instrumental specific de exprimare cel mai important.
Dei&ia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor
obiective.
Dei&ia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite
asupra deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
1ecizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau
mai multe persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la
aplicarea deciziei. Are influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea,
comportamentele, actiunile si rezultatele unui singur individ.
1ecizia manageriala imbraca doua forme: at !ei&ional si "roes
!ei&ional.
Atul !ei&ional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau
cand situatia respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine
cunoscute de decident, nemafiind necesara culegerea de informatii si analiza
acestora. 7a baza actelor decizionale se afla experienta si abilitatea managerilor.
Proesul !ei&ional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale
situatiei decizionale sunt !ei!entul si me!iul am,iant !ei&ional$
Dei!entul este reprezentat de un manager sau un organism managerial
care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor
circumscrise, adopta decizia.
Me!iul am,iant !ei&ional consta in ansamblul elementelor endogene si
exogene unitatii sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. )actorii
primari ai deciziei prezinta evolutii complexe si accelerate, generand o multitidine de
situatii decizionale.
15
($ ' NOTIUNEA DE SISTEM DECI1IONAL SI TIPOLOGIA DECI1IILOR
Sistemul !ei&ional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate,
structurate corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice
manageriale. 8umarul, natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem
prezinta o mare varietate.
Ti"ologia !ei&iilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa
urmatoarele criterii:
dupa orizont si implicatii;
dupa esalonul managerial;
dupa frecventa;
dupa posibilitatea anticiparii;
dupa amploarea sferei decizionale a decidentului;
dupa sfera de cuprindere a decidentului.
1$Clasi-iarea !ei&iilor !u"a ori&ont si im"liatii
a" decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de /-0 ani;
- contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor;
- vizeaza fie ansamblul activitatilor unitatii respective,
fie principalele sale componente;
- se adopta frecvent la nivelul managementului superior
de grup;
- se integreaza in strategii, planuri sau programe pe
termen mediu sau lung.
b" decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 2 luni + 3 ani;
- contribuie la realizarea obiectivelor derivate;
- vizeaza fie ansamblul de activitati, fie doar unele
activitati cu implicatii apreciabile asupra celorlalte
domenii;
16
- se adopta la nivelul managementului superior de grup
sau individual.
c" decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni;
- contribuie la realizarea obiectivelor individuale;
- predomina in exclusivitate la nivelul managementului
mediu si inferior.
'$ Clasi-iarea !ei&iilor !u"a esalonul managerial5
a" 1ecizii de nivel superior: - sunt adoptate de esalonul superior al
managementului;
- majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
b" 1ecizii de nivel mediu: - se adopta de esalonul mediu al managementului
alcatuit din sefii de servicii, sectii;
- majoritatea sunt decizii curente si tactice;
c" 1ecizii de nivel inferior: - sunt adoptate de esalonul inferior al
managementului alcatuit din sefii de birouri si
echipe;
- sunt numai decizii curente.
($ Clasi-iarea !ei&iilor !u"a "osi,ilitatea antii"arii5
a" 1ecizii anticipate: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se
cunosc cu mult timp inainte;
- sunt decizii in totalitate periodice;
b" 1ecizii imprevizibile: - perioada adoptarii si principalele elemente
implicate se cunosc doar cu putin timp inainte;
- depind decisiv de capacitatea decizionala, intentia
si experienta managerilor implicati.
)$ Clasi-iarea !ei&iilor !u"a -re%enta a!o"tarii lor5
a" 1ecizii periodice: - se adopta la anumite perioade de timp, reflectand
ciclicitatea proceselor manageriale si de productie;
17
- au caracter repetitiv.
b" 1ecizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil
de anticipat;
- eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al
decidentului.
c" 1ecizii unice:- au caracter exceptional;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.
+$ Clasi-iarea !ei&iilor !u"a am"loarea s-erei !ei&ionale a
!ei!entului5
a" 1ecizii integrale: - se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita
avizul esalonului ierarhic suoerior;
- de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate.
b" 1ecizii avizate : - aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la
nivelul esalonului ierarhic superior;
- sunt frecvent decizii strategice si tactice.
9$ Clasi-iarea !ei&ilor !u"a s-era !e u"rin!ere a !ei!entului5
a" 1ecizii participative :- se adopta de organisme de management
participative;
- majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
- are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula,
in gradul de fundamentare superior;
b" 1ecizii individuale: - se adopta de catre un decident;
- se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a
managerului respectiv.
18
CAPITOLUL )
SISTEMUL INFORMATIONAL
)$1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL
Sistemul in-ormational- cuprinde ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor,
contribuind la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate.
Com"onentele sistemului in-ormational5 potrivit definitiei de mai sus
sistemul informational este alcatuit dintr-o serie de elemente strans intercalate.
Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese,
fenomene referitoare la organizatie sau la procese din afara acesteia.
In-ormatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere,
privind direct sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi, utilizabile in
realizarea sarcinilor ce-i revin.
6ipologia informatiilor. .nformatiile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- mod de exprimare;
- directia vehicularii;
- provenienta;
- grad de prelucrare;
- destinatie;
- mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii;
- obligativitatea pentru adresant.
1$Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a mo!ul !e e#"rimare
a" .nformatii orale: - sunt expuse prin viu grai si nu implica investitii prin
mijloace de tratare a informatiei;
- prezinta viteza mare de circulatie;
- nu sunt controlabile, lasand loc la interpretari.
b" .nformatii scrise: - sunt consemnate de regula pe hartie si pot fi pastrate
mult timp nealterate;
19
- consemnarea lor impune un consum de timp apreciabil;
- implica cheltuieli moderate.
c" .nformatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale
!calculatoare, circuit de televiziune local" deoarece
se adreseaza concomitent vazului si auzului;
- prezinta viteza mare de circulatie;
- pot fi consemnate integral si rapid;
- sunt costisitoare.
'$ Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a !iretia %e7iularii
a" .nformatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice superioare
catre cele inferioare de management;
- sunt alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii
etc
b" .nformatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor ierarhice
inferioare la cele superioare de management;
- reflecta modul de realizare a obiectivelor si
deciziilor manageriale.
c" .nformatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de posturi
situati pe acelasi nivel ierarhic.
($ Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a "ro%enienta
a" .nformatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care
fac parte unitatea sanitara;
- sunt alcatuite din legi, ordonante, decizii, instructiuni,
indicatii etc.si sunt in mare parte obligatorii.
b" .nformatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la toate
activitatile acesteia.
)$ Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a gra!ul lor !e "relurare
a" .nformatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de
prelucrare informationala, sunt cele mai raspandite la
nivelul executantilor;
20
b" .nformatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de
prelucrare infromationala;
- sunt raspandite la nivelul esalonului managerial
inferior.
c" .nformatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari informationale
prevazute;
- au caracter complex si se adreseza de regula
managerilor de la nivelul esaloanelor superior si mediu.
+$ Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a !estinatie
a" .nformatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii si
executantii din unitatea respectiva;
- au grad de formalizare redus;
b" .nformatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei unitati
sanitare sunt pacientii;
- prezinta grad mare de formalizare.
9$ Clasi-iarea in-ormatiilor !u"a o,ligati%itatea "entru a!resant
a" .nformatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii respective fiind
destinate nivelurilor ierarhice inferioare;
- au caracter decizional pronuntat;
-considerarea mesajului informational este
obligatorie;
b" .nformatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau
manageri fiind destinate colegilor sau superiorilor;
- au caracter imformativ;
- luarea in considerare a mesajului informational
nu este obligatoriu.
Ciruitele in-ormationale reprezinta traiecul parcurs de o informatie sau o
categorie de informatii intre emitator si destinatar.
21
6ipologia circuitelor informationale
$ircuitele informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
," 1irectia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale
extremitatilor !emitator- destinatar".
3" )recventa producerii.
14 Diretia !e %e7iulare si arateristiile organi&atorie ale
e#tremitatilor 6emitator- !estinatar4$
a" $ircuit informational vertical
- legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
b" $ircuit informational orizontal
- circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente
situate pe acelasi nivel ierarhic
- vehiculeaza informatii orozontale.
c" $ircuit infromational oblic
- circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente
situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
'4 Du"a -re%enta "ro!uerii
a" $ircuit informational periodic
- fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential al
proceselor de munca.
Ex: predarea si preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc.
b" $ircuit informational ocazional
- se stabileste o frecventa aleatoare;
- fundamentul producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene
unitatii sanitare.
22
Flu#ul in-ormational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre
emitatorul si beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza
de deplasare, fiabilitate, cast etc.
Proe!urile in-ormationale constutuie ansamblul elementelor prin care se
stabilesc modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei
categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a
raporturilor modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor folosite.
Mi0loaele !e tratare a in-ormatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand
anumite caracteristici si anume:
," *ijloace de tratare a informatiilor manuale - sunt reprezentate de masina
de calcul manual, masina de dactilografiat etc.
- se caracterizeaza prin intrare
manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea
informatiilor pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a numeroase
greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor, cost relativ scazut.
3" *ijloace de tratare a informatiilor automatizate:
- sunt reprezentate de computere si terminale;
- se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor,
prezinta memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in
memoria auxiliara nelimitata, viteza foarte mare de prelucrare, siguranta in calcule,
posibilitati de folosire a unor modele complexe cu numar mare de variabile,
programe evaluate, costuri apreciabile.
- necesita forta de munca specializata si perfectionata continuu.
)$' FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL
(istemul informational intr-o organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele trei functii: decizionala, operationala, de documentare.
)unctia decizionala- exprima rolul sistemului informational de a asigura
elementele informationale necesare adoptarii deciziilor.
23
)unctia operationala- prin care sistemul informational are drept scop
declansarea ansamblului de actiuni necesare realizarii obiectivelor propuse.
)unctia de documentare- exprima rolul sistemului informational de a asigura
imbogatirea fondului de informatii in cadrul organizatiei.
)$( DEFICIENTELE MA/ORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL
.n cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din cadrul
organizatiilor s-a evidentiat existenta unor deficiente tipice precum: distoriunea,
filtrajul, redundanta, supraincarcarea circuitului informational.
Distorsiunea + consta in modificarea partiala, neintentionata a continutului, a
mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la
emitator la receptor.
Filtra0ul- consta in modificarea partiala sau totala a continutului, a mesajului
unei informatii in mod intentionat.
Efectul negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea partiala
sau integrala a beneficiarilor de informatii.
Re!un!anta este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce
consta in inregistrarea, transmiterea si prelucarearea repetata a unor informatii.
(upraincarcarea circuitului informational consta in vehicularea prin ele a unei
cantitati de informatii care ii depaseste capacitatea de transport, ceea ce duce la
blocarea sau intarzierea ajungerii unei parti din informatii la utilizator.
24
CAPITOLUL +
SISTEMUL ORGANI1ATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE
+$1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANI1ARE PROCESUALA SI
ORGANI1ARE STRUCTURALA
(istemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor
de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in
vederea realizarii obiectivelor previzonate.
.n cadrul sistemului organizatoric al oricarei unitati sunt reunite doua categorii
principale de organizare : organi&area -ormala si organi&area in-ormala$
Organi&area -ormala cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de
organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte
documente organizatorice.
Organi&area consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca, fizica si
intelectuala, a comportamentelor acestora !miscari, timpi, lucrari, sarcini etc." si
gruparea lor pe posturi, compartimente etc. in vederea realizarii obiectivelor
previzionate.
Organi&area "roesuala consta in stabilirea principalelor categorii de
munca, a proceselor necesare realizarii obiectivelor, rezultatul organizarii fiind in
principal functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.
Organi&area struturala consta in gruparea functiunilor, activitatilor,
actiunilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora, in scopul
realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane in vederea
realizarii obiectivelor previzionate. #ezultatul organizarii structurale il reprezinta:
structura organizatorica.
25
+$' DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANI1ATORICA
Strutura organi&atoria reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor
organizatorice astfel constitite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea
stabilirii si realizarii obiectivelor previzonate.
(trucura organizatorica este o expresie atat a resurselor umane, materiale,
financiare si informationale cat si a caracteristicilor mediului in care unitatea sanitara
isi desfasoara activitatile.
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt: postul, functia,
ponderea ierarhica, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice.
14 Postul- reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica definit prin
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin spre
exercitare unui salariat.
a" -biectivele postului !obiective individuale" reprezinta definirea calitativa si
cantitativa a scopurilor avute in vedere prin crearea sa. -biectivele individuale sunt
carcterizari sintetice ale utilitatii postului, ce exprima ratiunea crearii sale si criteriile
de evaluare a muncii salariatului caruia ii este atribuit.
b" #ealizarea obiectivelor se efectueaza prin intermediul sarcinilor.
(arcina- componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex
ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual care se atribuie spre indeplinire
unuei singure persoane.
c" $ompetenta sau autoritatea formala asociata postului reprezinta limitele
decizionale si actionale in cadrul carora titularii de posturi pot actiona in vederea
realizarii obiectivelor individuale.
d" #esponsabilitatile reprezinta obligatia ce revine titularului postului pe linia
indeplinirii obiectivelor individuale si a efectuarii sarcinilor aferente.
26
'4 Funtia- cuprinde totalitatea posturilor care prezinta aceleasi caracteristici
principale.
.n functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor se deosebesc urmatoarele doua tipuri de functii: functia
manageriala si functia de executie.
Funtia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera larga de competente si
responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, fiindu-le specifice
atributele de prevedere, organizare, coordonare, antrenare, evaluare si control,
reflectate in luarea deciziilor referitoare la munca altor persoane.
Funtia !e e#eutie se caracterizeaza prin obiectice individuale limitate
carora le sunt asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile
incorporate nu implica luarea deciziilor privind munca altor persoane.
(4 Pon!erea ierar7ia reprezinta numarul de salariati condusi de un
manager.
)4 Com"artimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci
omogene sisau complementare, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si
sunt subordonate aceluiasi manager.
+4 Ni%elul ierar7i- este o alta componenta a structurii organizatorice, fiind
format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta
ierarhica de consiliul de administratie si directorul general.
8umarul nivelurilor ierarhice are o mare importanta pentru buna desfasurare
a activitatii manageriale, reducerea lor insumand scurtarea circuitelor informationale,
cresterea operativitatii, reducerea posibilitatilor de deformare a informatiilor etc.
94 Relatiile organi&atorie -ormale pot fi definite ca raporturile dintre
celelalte subdiviziuni organizatorice !posturi, compartimente etc." instituite prin
reglementari organizatorice oficiale.
$eea ce se desemneaza de regula prin termenul de organizare structurala
reprezinta de fapt, organizarea formala.
.n cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de
elemente si relatii, distincte de cele formale, care reprezinta organizarea informala.
27
Organi&area in-ormala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul
interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre
compnentii sai.
Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori
precum: interesele comune, apartenenta organizatorica, nivelul pregatirii si calificarii,
vechimea in munca etc.
Gru"a in-ormala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind
reprezentata de un grup de persoane care urmaresc un scop comun.
Norma !e on!uita a gru"ei constituie modul de a se comporta si actiona a
membrilor grupei. .n cadrul grupei informale fiecare component indeplineste un rol-
rol neformal- determinat de autoritatea informala ce reprezinta influenta pe care un
component al unitatii respective o are asupra colaboratorilor, subordonatilor sau
sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor, experientei si resurselor pe care le
poseda. Aceasta se manifesta prin sugestiile, sfaturile, informatiile pe care persoana
respectiva le furnizeaza.
7egaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei
unitati sanitare se caracterizeaza fie prin cooperare, fie prin rivalitate. Este necesar
sa predomine cooperarea, grupele si relatiile informale sa contribuie la desfasurarea
unor activitati eficiente.
28
CAPITOLUL 9
MANAGERII SI LEADERS:IP
9$1 NOTIUNEA DE MANAGER8 TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL
- componenta foarte importanta a resurselor umane dintr-o organizatie o
reprezinta managerii. Acestia exercita permanent functii de previziune, organizare,
coordonare, antrenare si evaluare, referitoare la procesele de munca exercitate de
subordonatii lor. *ateria prima a managerilor o reprezinta potentialul subordonatilor
si propirul lor statut de a conduce. *anagerii trebuie sa posede o serie de calitati,
cunostinte si aptitudini.
9n manager bun trebuie sa fie:
- sanatos fizic si psihic;
- rezistent la efort intelectual prelungit si la stres;
- energic si perseverent, capabil sa-si asume initiative si sa le duca
la bun sfarsit;
- hotarat;
- responsabil;
- vizionar;
- altruist;
- loial;
- competent;
- inteligent, cult, deschis catre nou;
- capabil sa comunice cu cei din jurul sau si sa stabileasca contacte
in folosul organizatiei.
.ntuitia, talentul organizatoric, capacitatea de decizie, de a mentine relatii
29
umane bune, de perfectionare continua, asociate cu pregatirea teoretica si practica,
experienta manageriala, ii vor conferi managerului acele calitati necesare pentru a
deveni performant. $apacitatea managerului de a conduce in echipa implica o
stransa colaborare cu subordonatii si folosirea pe scara larga a consultarii
personalului, si a luarii deciziilor in grup.
Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume:
tipul sistemului managerial al oragnizatiei:
- personalitatea managerilor;
- potentialul si personalitatea subalternilor;
- natura proceselor de munca implicate;
- intensitatea influentei organizatiei sindicale etc.
Ti"ul !e manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare
la calitatile, cunostintele si aptitudinile proprii unei categorii de cadre de conducere,
ce le confera, aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si
relatiilor manageriale, ale comportamentului managerial, deosebite de ale altor
manageri.
.n literatura de specialitate tipurile de manageri variaza de la un specialist la
altul in functie de criteriile specifice ce au stat la baza delimitarii lor.
Potrivit a,or!arii ,i!imensionale !:la&e si *ontan" bazata pe de o parte pe
interesul pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor
sociale, abordeaza cinci tipuri si stiluri manageriale.
1$ Managerul "o"ulist este caracterizat prin:
- lipsa unui management strategic;
- acorda prioritate rezolvarii unor pretentii salariale;
- tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia
concreta a organizatiei o impune;
- apeleaza la imprumuturi mari pentru salarii, care conduc la incalcarea
corelatiilor dintre indicatorii economici !productivitate, salariu mediu
etc.".
'$ Managerul atutoritar5
- acorda atentia deosebita problemelor restructurarii;
30
- detine o bogata experienta anterioara si o personalitate solida;
- este foarte competent profesional;
- da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate,
exigenta;
- prezinta dezinteres pentru problemele sociale;
- apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand
situatia impune acest lucru;
- urmareste maximizarea profitului;
- este dispus sa-si dea demisia daca nu-si poate exercita stilul
managerial.
($ Managerul inom"etent5
- nemultumeste pe toata lumea;
- este lipsit de initiativa si curaj in asumarea unor riscuri;
- este coruptibil;
- se caracterizeaza prin absenta unei strategii realiste.
)$ Managerul "artii"ati% re-ormist5
- are capacitate mare de antrenare;
- disponibilitate pentru comunicare;
- spirit inovator, creator;
- curaj in asumarea riscurilor;
- flexibilitate in situatii de criza sau conflict de muncal
- strategii clare.
+$ Managerul oniliator5
- abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi
pe alta;
- prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu
sindicatele, dupa care este mai dur cu acestia;
- are tendinta spre manipularea sindicatelor.
Abordarea tridimensionala !5.#eddin" are in vedere trei caractersitci ale
valorii unui manager:
- preocuarea pentru sarcini;
31
- preocuparea pentru contracte umane;
- preocuparea pentru randament.
6ipurile de manager si stilurile de management rezultate sunt: negativ,
birocrat, altruist, promotor, autocrat cu bunavointa, oscilant, realizator.
)iecarui ti" !e manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta
manifestarea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului managerial in
relatiile su subordonatii, sefii si colegii.
Stilurilor manageriale le corespund stiluri !e lea!ers7i", ce au in vedere in
special dimensiunea umana in conditiile unei puternice implicari a grupului.
9$' NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERS:IP
;a<ues $lement defineste lea!ers7i"-ul ca fiind procesul prin care o
persoana stabileste un scop sau o directie pentru una sau mai multe persoane si ii
determina sa actioneze impreuna cu competenta si deplina dedicare in vederea
realizarii lor.
7a baza %leadership-ului' sta s"iritul !e e7i"a, reprezentand starea ce
reflecta dorinta oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea
realizarii unui scop comun.
S"iritul !e e7i"a este rezultatul urmatoarelor procese:
- construirea increderii intre persoanele implicate;
- stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera
persoanele;
- derularea de procese decizionale participative;
- motivarea puternica, individuala si de grup pentru a contribui la
realizarea scopurilor comune.
)ara spirit de echipa leadership-ul nu exista.
Determinantii lea!ers7i"-ului sunt reprezentanti de: caracteristicile native
ale leader-ului, pregatirea primita de acesta si situatia in care se plaseaza leader-ul.
Privind arateristiile nati%e ale lea!er-ului pot fi mentionate inteligenta nati%a
reflectata in capacitatea de a formula obiective eficace si atractive pentru ceilalti, de
32
a stabili modalitatile de atragere a altor pesoane la realizarea obiectivelor si
7arisma. Prin 7arisma se intelege abilitatea unei persoane de a inspira sau a
amplifica implicarea altor persoane in derularea anumitor actiuni.
Pregatirea "rimita !e lea!er cuprinde: "regatirea generala, prin care se
construieste baza comportamentului general individual si social si se asigura fondul
de cunostinte generale cu efecte in plan comunicational; "regatirea !e s"eialitate
si "regatirea manageriala$ #ezultatul acestor procese de pregatire il constutie
abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea decizionala si de a comunica,
comportamentul managerial practicat, esentiale pentru un leader eficace.
(ituatia in care se afla leader-ul conditioneaza in multe moduri leadership-ul
practicat. (e deosebeste o dubla conditionare a leadership-ului- o conditionare
contextual-organizationala, cat si specific manageriala.
7a baza mecanismului leadership-ului sta axioma %nu exista leaderi buni fara
persoane de buna calitate care sa-i urmeze'.
*ecanismul leadership-ului se rezuma la urmatoarele cinci faze:
- pregatirea leader-ului pentru a-si exercita leadership-ul din punct de
vedere al stabilirii scopurilor, modalitatilor de realizat, al increderii in
sine si al disponibilitatii pentru derularea actiunilor necesare,
folosind un comportament specific.
- manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si
concomitent de a antrena potentialii participanti la realizarea
obiectivului propus;
- conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leader-ilor cu scopurile,
ideile si opiniile celorlalti;
- determinarea persoanelor de a crede, simti si a se comporta la un
nivel apreciabil in concordanta cu punctele de vedere ale leader-
ului;
- obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a
atinge obiectivele urmarite.
.n exercitarea leadership-ului, cadrele de conducere implicate apeleaza la
33
o gama variata de metode si tehnici pe care le operationalizeaza in moduri diferite,
si anume:
- definirea exacta a obiectivelor de realizat prin leadership;
- transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere,
inspirare si actionare a subordonatilor in cadrul unor intalniri !sedinte";
- programarea sarcinilor leader-ului si subordonatilor in functie de
obiectivele leadership-ului;
- apelarea frecventa la metoda delegarii sarcinilor, competentelor si
responsabilitatii etc.
- clasificare, mai larg utilizata in literatura de specialitate, delimiteaza
stilurile !e lea!ers7i" in functie de caracteristicele manageriale si psiho-sociale in
"atru stiluri !e lea!ers7i":
1$ Lea!ers7i" autorati: caracterizat printr-o supraveghere stricta a
subordonatilor de catre lider, fluxurile informationale sunt directionate preponderent
de sus in jos, predomina o atmosfera de teama, frica actionand ca mijloc de control
pentru subordonati..
'$ Lea!ers7i" ,irorati: in care comunicarea se realizeaza in scris,
punandu-se accent pe documente si stampile ca mijloace de realizare si control al
activitatiilor, descurajeaza initiativa si inovarea afectand in sens negativ moralul
salariatilor.
($ Lea!ers7i" !emorati: ale carui dimensiuni sunt flexibilitatea,
cooperarea, comunicarea, sociabilitatea, atmosfera armonioasa, prieteneasca, in
cadrul organizatiei.
)$ Lea!ers7i" ;laisse&--oire<: prin care, in cadrul unor directii generale de
actiune stabilite de managerul superior, se da libertate de actiune subordonatilor,
controlul fiind aproape nul. (e foloseste in firmele mici, in faza de inceput si in
intreprinderile axate pe tehnici de varf, folosind specialisti de inalta calificare.
34
CAPITOLUL =
METODE SI TE:NICI DE MANAGEMENT UTILI1ATE IN SISTEMUL SANITAR
*etodele si tehnicile de management sunt folosite pentru rezolvarea cat mai
eficienta a problemelor specifice activitatii managerilor.
=$1 METODA DIAGNOSTICARII
*etoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in
medicina. Este important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus
pentru a avea un fundament adecvat in stabilirea deciziilor.
1iagnosticarea poate fii abordata: a -a&a a munii managerului in
exercitarea control-evaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual
sau poate fi utilizata de un grup de manageri ca meto!a !e sine statatoare$
Diagnostiarea este metoda folosita in management al carei continut
principal consta in identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu
evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter
corectiv sau de dezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie
parcurgerea urmatoarelor etape:
- stabilirea domeniului de investigat;
- documentarea preliminara;
- stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le
genereaza;
- stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza;
- formularea recomandarilor.
a) Sta,ilirea !omeniului !e in%estigat
35
1elimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente
directe asupra calitatii diagnosticului. Pericolele care pot sa apara si care trebuie
evitate sunt su"ra!imensionarea !omeniului su"us !iagnostiarii, avand ca
urmare irosirea de resurse umane, financiare, de timp sau su,!imensionarea
!omeniului, situatie in care diagnosticul nu este concludent datorita neincheierii in
investigatie a unor aspecte cu influente majore asupra eficientei rezultate. .n aceasta
etapa se stabileste componenta echipei de diagnosticare.
,4 Doumentarea "reliminara
.n cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la
domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. (e
intocmeste in prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul
respectiv.
4 Sta,ilirea "rini"alelor "unte sla,e si a au&elor are le generea&a
Punctele slabe se stabilesc in raport cu prevederile (6A(-urilor, a normelor
stabilite pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din
tara si strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei
managementului etc.
!4 Sta,ilirea "rini"alelor "unte -orte si a au&elor are le generea&a
Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara.
e4 Formularea reoman!arilor
#ecomandarile sunt realizate de membrii echipei de diagnosticare si sunt
axate asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra
intensificarii celor care genereaza punctele forte.
Principalele a%anta0e ale folosirii metodei diagnosticarii sunt:
- preintampina aparitia unor disfunctionalitati majore prin identificarea
cauzelor care le genereaza intr-o faza incipienta;
- asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii
strategice si tactice curente;
- asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de
dezvoltare ale unitatii respective.
36
=$' SEDINTA
(edinta este cea mai frecvent utilizata metoda de management, constituind
modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-bac&-ului
concomitent la un numar mare de componenti ai unitatii.
Se!inta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de
timp sub coordonarea unui manager, in vederea solutionarii in comun a unor sarcini
cu caracter informational sau decizional.
.n functie de continut, sedintele se clasifica in urmatoarele categorii:
- de informare;
- decizionale;
- de armonizare;
- de explorare;
- eterogene.
Se!intele !e in-ormare - au ca obiectiv furnizarea de informatii
managerului sisau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Pot fi organizare
ad-hoc sau periodic- saptamanal, lunar, in functie de necesitati.
Se!intele !ei&ionale + au ca obiectiv adoptarea unor decizii. $ontinutul
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand
realizarea unor obiective.
Se!intele !e armoni&are - sunt sedinte operative, avand drept scop
punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente
situate pe acelasi nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii
organizatorice a unei unitati. (unt convocate cu frecventa aleatorie in functie de
necesitatile realizarii unor obiective, planuri, programe.
Se!intele !e e#"lorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate
pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective.
37
Se!intele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din
celelalte tipuri !exemplu: sedinte de informare si decizionale".
)olosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si
anume: pregatirea, deschiderea, desfasurarea, finalizarea.
Pregatirea se!intei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai
importante fiind:
- stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcina ce revine in principal
managerului ce organizeaza sedinta;
- formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de
claritate, ca fiecare persoana participanta sa cunoasca cu
exactitate obiectivul si domeniul ce urmeaza a fi abordat;
- desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele
pe baza carora se vor desfasura lucrarile sedintei;
- elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la
informatii necunoscute de participanti, formuland alternative
decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc., acestea fiind trimise
participantilor cu cel putin doua zile inainte;
- in cazul sedintelor cu caracter periodic !saptamanale, lunare" este
importanta derularea lor in aceleasi zile si ore;
- desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din
cadrul sedintei si anuntarea din timp a locului si datei de
desfasurare a sedintei.
Reguli "entru !es-asurarea unei se!inte
(edinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere,
desfasurare si finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate
anumite reguli.
1$%Des7i!erea se!intei< + reguli:
- deschiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil
participantilor;
- formularea clara a obiectivelor sedintei;
- prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaj atractiv;
38
- limitarea expunerii introductive la ,-3 minute.
'$ ;Derularea se!intei<
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita,
concomitent cu atingerea scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;
- calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a
preintampina sau elimina in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.
($ ;In7i!erea se!intei<
- limitarea duratei sedintei la ,-,,0 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris
participantilor cel tarziu in ziua urmatoare sedintei.
7a baza utilizarii frecvente a sedintei au stat multiple a%anta0e pe care le
prezinta: - cresterea nivelului de informare al personalului;
- dezvoltarea coeziunii in cadrul compartimentului;
- favorizarea schimbului de experienta intre persoane etc.
*etoda sedintei prezinta si !e&a%anta0e precum:
- consum mare de timp;
- reducerea operativitatii in solutionarea unor probleme;
- reducerea responsabilitatii unor manageri etc.
*etoda sedintei se recomanda in toate situatiile manageriale a caror
solutionare implica participarea mai multor persoane.
39
=$( DELEGAREA
1elegarea este una din metodele des utilizate in activitatea de management.
Delegarea + consta in atribuirea temporara de catre un manager a uneia din
sarcinile sale de serviciu unui subordonat, insotita de competenta si de
responsabilitatea corespunzatoare.
Elementele "rini"ale ale "roesului !e !elegare sunt: insarcinarea,
atribuirea competentei formale, incredintarea responsabilitatii.
Insarinarea - consta in atribuirea de catre un manager unui subordonat a
efectuarii unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formala. (e vor preciza:
intervalul de timp alocat realizarii sarcinii, rezultatele scontate si criteriile de
apreciere a lor.
Prin atri,uirea om"etentei -ormale se asigura subordonatului libertatea
decizionala si de actiune necesara realizarii sarcinii respective.
Inre!intarea res"onsa,ilitatii - in virtutea responsabilitatii acordate noul
executant este obligat sa realizeze sarcina delegata si in functie de rezultatele
obtinute sa fie recompensat sau sanctionat.
Pentru o utilizare eficienta a delegarii este necesar sa se respecte un set de
reguli5 - sa nu se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in
special cele strategice sau cu implicatii umane majore - ale caror consecinte sunt
dificil sau imposibil de evaluat de catre subordonati;
- precizarea clara, in scris, a sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor delegate;
- crearea unui climat de incredere in posibilitatile subordonatilor de a
solutiona problema, acceptand si posibilitatea comiterii unor greseli;
- definirea cat mai clara a rezultatelor asteptate prin precizarea inca
de la inceput a criteriilor de evaluare;
40
- verificarea nu a modului de realizare a sarcinilor delegate, ci a
rezultatelor obtinute, respectand competentele si responsabilitatile acordate
subordonatului respectiv.
*anagerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii
ce au generat-o, colegii subordonatului in cauza. .n final, managerul evalueaza
rezultatele delegarii dand indrumari si efectuand corecturi la nevoie, mentinand un
climat de incredere si exigenta.
41
CAPITOLUL >
FURNI1AREA SER3ICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA
%(ectorul sanatatii' este reprezentat de o gama larga de personal care acorda
servicii de ingrijiri de sanatate.
>$1$ SER3ICIILE PRIMARE DE SANATATE
(unt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri
la domiciliu etc.
Pana in ,=>=, asistenta primara in #omania a fost furnizata in principal
printr-o retea nationala de !is"ensare$
1ispensarele apartineau *inisterului (anatatii si erau administrate de
s"italul loal care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele
secundare de sanatate. 1ispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un
teritoriu arondat. Existau de asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau
ingrijiri de sanatate angajatilor si dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale
elevilor si personalului din invatamant.
.n anul ,=>= a fost reglementata organizarea si functionarea a,inetelor
me!iale "u,lie si "ri%ate in una din cele patru forme:
a4 Ca,inete me!iale in!i%i!uale ce apartineau unui medic responsabil de
toate serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile
cabinetului.
,4 Ca,inete gru"ate apartinand unui grup de medici care impart resursele
!echipamentul si spatiul" dar ale caror activitati medicale sunt separate,
fiecare dintre acestia fiind legal raspunzatori de activitatile desfasurate.
42
4 Ca,inete asoiate aparatinand unui grup de medici care impart
resursele, spatiul si activitati medicale in care toti medicii au aceeasi
specialitate, unul singur fiind raspunzator legal de toate activitatile.
!4 Soietatile i%ile me!iale cuprind un grup de medici care impart
resursele, spatiul si activitatile medicale, avand specialitati medicale
diferite, societatea fiind legal responsabila de activitatile personalului
#eforma ingrijirilor primare de sanatate a inceput in anul ,==? si a introdus un
nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre 1irectile
(anitare ;udetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre
1irectiile (anitare ;udetene si medicii generalisti la nivel individual sau de grup.
>$' SER3ICIILE AM2ULATORII DE SPECIALITATE
Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de
sanatate, centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate.
Anterior in #omania furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau
policlinicile predominante in zonele urbane. *ajoritatea policlinicilor acordau servicii
gratuite, personalul medical era platit pe baza unui sistem salarial si furniza servicii
medicale ambulatorii publice.
.n prezent policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre
independente de diagnostic si tratament ori s-au divizat in cabinete medicale
individuale. .ncepand cu anul ,==@ s-au organizat cabinete medicale private, iar
personalul medical care isi desfasoara activitatea in cadrul acestor cabinete trebuie
sa detina avizul de libera practica si o autorizatie de functionare a cabinetului
medical.
(eviciile ambulatorii private pot fi acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv
pentru servicii ambulatorii de chirurgie.
>$( SER3ICIILE MEDICALE SPITALICESTI
43
S"italul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate
juridica, proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. (erviciile
medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in
caz de graviditate, maternitate si ingrijirea nou-nascutilor.
.n #omania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite
caracteristici:
1$ In -untie !e teritoriu spitalele se clasifica in:
- judetene;
- municipale si orasenesti;
- comunale.
'$ In -untie !e s"ei-iul "atologi spitalele se clasifica in:
- generale;
- de urgenta;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afectiuni cronice.
($ In -untie !e regimul 0uri!i al "ro"rietatii spitalele pot fi:
- publice;
- private;
-mixte.
)$ In -untie !e mo!ul !e -inantare spitalele pot fi:
- spitale cu finantare din fonduri publice;
- spitale cu finantare din fonduri private;
- spitale cu finantare mixta.
+$ Din "unt !e %e!ere al in%atamantului si eretarii stiinti-ie me!iale,
spitalele se clasifica in:
- spitale clinice;
- spitale universitare.
S"italul 0u!etean este spitalul general care asigura asitenta medicala a
judetului.
S"italele munii"al si orasenes sunt spitale care au in componenta cel
44
putin specialitatile de baza !medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie,
chirurgie" si sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.
S"italul omunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta
medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate,
avand sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.
S"italul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei
din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-
ginecologie si chirurgie.
S"italul !e s"eialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o
singura specialitate.
S"italul !e urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat,
avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. .n structura spitalului de
urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de
necesitati poate avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport
medicalizat.
S"italul "entru ,olna%i u a-etiuni ronie este spitalul in care durata
de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.
S"italul "u,li este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor
administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.
S"italul "ri%at este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de
drept privat.
S"italul lini este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici
in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si
cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.
S"italul uni%ersitar este spitalul organizat in centre universitare medicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt linii uni%ersitare. $linica
universitara are in structura ei una sau mai multe setii linie. (ectiile clinice sunt
sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.
45
Strutura organi&atoria a s"italuluI cuprinde dupa caz: sectii,
departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente,
servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, servicii de asistenta
prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri
aprobate de *inisterul (anatatii si )amiliei. (pitalele pot avea in componenta lor
structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate. (erviciile medicale furnizate
de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,
tratament medical sisau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale
sanitare, proteze.
)ormele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.
Prin regulamentul de organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor
aprobare de conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si
functionare, atributiile si responsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si
functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse
controlului *inisterului (anatatii si )amiliei, autoritatea centrala in domeniul
asistentei de sanatate publice. .n spitale se pot desfasuta si activitati de invatamant
medico-farmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de
cercetare stiintifica medicala.
$riteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se
propun de catre Academia de (tiinte *edicale si se aproba prin ordin al ministrului
sanatatii si familiei cu avizul *inisterului Educatiei si $ercetatii, iar criteriile pentru
desfasurarea activitatiilor de invatamant se elaboreaza si aproba de *inisterul
(anatatii si )amiliei cu avizul *inisterului Educatiei si $ercetatii. $olaborarea dintre
spitale si institutiile de invatamant medical se realizeaza pe baza de contract
incheiat potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si
familiei si al ministrului educatiei si cercetatii. Activitatiile de invatamant si cercetare
sunt organizate astfel incat sa consolideze calitatea actului medical cu respectarea
drepturilor pacientilor, a eticii si deontologie medicale.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa
caz a $ologiului *ediciilor din #omania, $olegiului )armacistiilor din #omania sau a
-rdinului Asistentiilor *edical si *oaselor din #omania.
46
.nfiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a
Auvernului instiintata de *inisterul (anatatii si )amiliei cu avizul $onsiliului 7ocal
sau ;udetean. .n actul de infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin
urmatoarele elemente: denumire, tipul spitalului, tipul finantarii, numarul de paturi si
categoria serviciilor medicale spitalicesti acordate.
Organele !e on!uere ale s"italelor "u,lie sunt: consiliul de
administratie, comitetul director, directorul general.
Comitetul !iretor si !iretorul general reprezinta conducerea executiva a
spitalelor publice. Diretorul general este numit de catre consiliul de administratie
prin concurs.
1in omitetul !iretor fac parte: directorul general adjunct medical,
directorul economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. *embrii comitetului
director sunt numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute
pentru o perioada de patru ani.
.n cadrul spitalului se organizeaza onsiliul me!ial format din medici sefi
de sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente.
Atri,utiile omitetului !iretor !in s"italele "u,lie sunt:
- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se
realizeze;
- raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului;
- conduce operativ intreaga activitate a spitalului.
Consiliul !e a!ministratie este constituit din B-= membri in functie de
marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele
consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla
din numarul total.
Mem,ri onsiliului !e a!ministratie sunt:
47
- un reprezentant al *inisterului (anatatii si )amiliei sau al 1irectiei
de (anatate Publica, dupa caz;
- doi reprezentanti numiti de $onsiliul ;udetean si 7ocal;
- un reprezentant al )inantelor Publice 7ocale;
- un reprezentant al $olegilor *ediciilor din #omania;
- un reprezentant al -rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania;
- directorul general al spitalului;
- doi reprezentanti ai (enatului universitar pentru spitalele clinice si
universitare.
7a sedintele consiliului de administratie participa, fara drept de vot, cate un
reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. $onsiliul de administratie este
condus de catre presedintele consiliului.
Atri,utiile "rini"ale ale onsiliului !e a!ministratie sunt:
- aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului;
- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general,
director general adjunct medical si celorlalte functii de director.
Presedintele consiliului de administratie numeste in functie
persoanele care au promovat concursul;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se
realizeze intr-un exercitiu financiar;
- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si activitatea directorului general si a comitetului director,
dispunand masuri de imbunatatire a activitatii;
- negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de
sanatate.
$onsiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,
48
la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia
decizii cu majoritate simpla din numarul total al membrilor. *embri $onsiliului de a
Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 3@C din salariul
1irectorului Aeneral.
Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de
director general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. 1irectorul
general trebuie sa aiba competenta, management sanitar si sa incheie contract de
administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza
criteriilor stabilite de catre *inistatul (anatatii si )amiliei cu posibilitatea reinnoirii
acestuia.
1irectorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu
tertii, conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.
.n spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene,
comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct
medical, director economic, director de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil
sef pentru spitalele cu peste 0@@ de paturi. $omitetul director este numit de consiliul
de administratie in baza concursurilor sustinute. $omitetul director conduce intreaga
activitate a spitalului intre sedintele consiliului de administratie.
$onducerea spitalelor publice raspunde in fata 1irectiei de (anatate Publica
sisau *inisterului (anatatii si )amiliei, in fata *inisterului de #esort pentru
indeplinirea atributiilor care ii revin.
#evocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de
performanta a activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii
de abuzuri sau abateri se face de catre consiliul de adminsitratie la propunerea
*inisterului (anatatii si )amiliei, a 1irectiei ;udetene de (anatate Publica in functie
de subordonare sau *inisterului de #esort.
(ectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt
conduse de catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef
de serviciu. Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. .n
spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de
49
laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi,
chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 0 ani in specialitatea respectiva.
(pitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita
informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre 1irectia de (anatate
Publica 6eritoriala si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore
de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor 9niunii Europene si
-rganizatiei *ondiale a (anatatii !-*(".
(pitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile
medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.
1ocumentatia primara va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document
scris sisau electronic constituind arhiva spitalului.
FINANTAREA SPITALELOR
(pitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor
prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume
obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba
si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. $ontractul de furnizare de servicii
medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a
veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de
administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. (pitalele pot incheia
contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate
private.
(eparat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de
asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
- de la bugetul de stat si bugetul *inisterului (anatatii si )amiliei;
- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;
- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele
locale;
- de la bugetul *inisterului de #esort, pentru spitalele cu retea
sanitara proprie.
50
De la ,ugetul !e stat se asigura:
- desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de
sanatate;
- dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta;
- investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea
celor aflate in executie;
- expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav
afectate de seisme si alte cazuri de forta majora;
- activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.
2ugetele loale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea
constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si
pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala.
(pitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din:
- donatii si sponsorizari;
- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare
medicala si farmaceutica;
- inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente
sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;
- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele
de asigurari private sau agenti economici;
- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;
- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea
pacientilor sau angajatilor;
- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea
pacientilor.
Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreaza
de conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de /,
decembrie a anului curent 1irectiei ;udetene de (anatate Publica sau *inisterului
(anatatii si )amiliei respectiv *inisterului de #esort in functie de subordonati.
Privind partea de cheltuieli propusa pentru a fi acoperita prin finantare de la bugetele
51
locale se va obtine si avizul consiliului local respectv. Executia bugetului de venituri
si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica,
*inisterului (anatatii si )amiliei, respectiv *inisterului de #esort in functie de
subordonare. 1e asemenea, executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza
lunar si trimestrial si consiliului local sisau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de
finantare din bugetele locale. 1irectiile de (anatate Publica analizeaza executia
bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza *inisterului
(anatatii si )amiliei, respectiv *inisterului de #esort, dupa caz. 1aca sunt
constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, 1irectia de
(anatate Publica le sesizeaza si face propuneri pe care le propunere spre aprobare
conducerii *inisterului (anatatii si )amiliei.
$ontrolul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre
$urtea de $onturi, *inisterul (anatatii si )amiliei, ministerele si institutiile cu retea
sanitara proprie sau alte organe abilitate prin lege.
Fon!ul !e !e&%oltare al s"italului se constituie din urmatoarele surse:
- amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului;
- sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile;
- sponsorizarile cu destinatia %dezvoltare';
- 3@C din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la
finele exercitiului financiar.
)ondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si
aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.
52
CAPITOLUL ?
FINANTAREA SECTORULUI SANATATII
)inantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si
functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate
este strans legata de mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate.
Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea ,?0,==B,
Auvernul #omaniei a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un
sistem centralizat la unul bazat pe asigurari sociale de sanatate.
(chimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de
sanatate, imbraca urmatoarele aspecte:
a. (erviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile
populatiei asigurate;
b. $olectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de
sanatate;
c. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata
impotriva costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este
indreptata catre serviciile de sanatate furnizate prin intermediul
mediciilor de familie si al spitalelor, medicamente si materiale
sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale;
d. $asa de Asigurari de (anatate foloseste fondurile colectate in
principal pentru plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de
sanatate pe baza contractului incheiat, in contract fiind stipulate
cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de sanatate;
53
e. (pitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate
realizate, prin prezentarea notei de plata catre $asa de Asigurari de
(anatate, potrivit contractului.
#elatia dintre spitale si $asa de Asigurari (ociale de (anatate creaza bazele
autonomiei spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. ,?2,=== privind
organizarea, conducerea, functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi,
spitalele sunt considerate institutii autonome de interes public si sunt indreptatite a
avea propriul buget operational.
7egea ,?2,=== are urmatoarele implicatii:
- spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si %vand'
aceste servicii caselor de asigurari de sanatate pe baza
contractelor medicale incheiate in acest scop de cele doua parti;
- spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru
serviciile de sanatate furnizate;
- a luat nastere o %piata a serviciilor de sanatate' in care spitalele
concureaza pentru contracte medicale;
- reforma financiara accentueaza importanta unui bun management
al spitalului, managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea
serviciilor de sanatate pe care spitalul le furnizeaza in scopul
obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea
serviciilor;
- spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli,
sa utilizeze in mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in
vederea atingerii obiectivelor propuse.
9nul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor
care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate
pentru cei asigurati.
(pitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le
pot furniza. Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
- servicii medicale ambulatorii;
- servicii medicale in regim de internare;
54
- servicii medicale de urgenta;
- asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala;
- servicii medicale de recuperare;
- servicii de asistenta stomatologica;
- ingrijiri la domiciliu;
- medicamente, materiale sanitare, proteze.
(pitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii.
(ursele de finantare pentru costuri sunt:
- casele de asigurari de sanatate;
- persoane fizice si juridice;
- administratia locala;
- *inisterul (anatatii si )amiliei;
- bancile.
Contratele u asele !e asigurari !e sanatate
.n cea mai mare parte spitalele primesc resursele financiare prin prezentarea
notelor de plata catre $asa de Asigurari de (anatate pentru serviciile de sanatate
prestate. (erviciile sunt %vandute' caselor de asigurari de sanatate in baza unui
contract incheiat intre cele doua parti.
Acest contract trebuie sa specifice:
- numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate
persoanelor asigurate pentru o perioada de cel mult un an;
- pretul serviciilor medicale;
$ontractul trebuie sa tina cont de interesul persoanelor asigurate, de
echilibrul financiar al asigurarilor de sanatate, de calitatea serviciilor. $A( trebuie sa
plateasca spitalelor pentru furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul
costurilor de productie.
Contratele u "ersoane -i&ie sau 0uri!ie
#esursele financiare pot proveni din donatii sisau sponsorizari de la
persoane fizice sau juridice. 1onatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de
55
exemplu pentru cumpararea unor echipamente medicale specifice, efectuarea de
reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi dintr-un spital. (ponsorizarile sunt
oferite pentru furnizarea anumitor servicii sau activitati.
Contratele u a!ministratia loala
Potrivit legii administratiei publice si legii finantelor publice locale, autoritatile
publice locale pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti
din cadrul bugetelor locale. )inantarea este furnizata la cererea managerilor de
spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale argumente convingatoare pentru
alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei functionari a spitalelor.
Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale pentru cheltuieli, pentru
materiale, servicii si investitii.
Contratele u Ministerul Sanatatii si Familiei
.n conformitate cu legea ,?2,===, privind organizarea, functionarea si
finantarea spitalelor, *inisterul (anatatii si )amiliei trebuie sa furnizeze spitalelor
resurse financiare pentru:
- realizarea programelor nationale de sanatate;
- achizitionarea de aparatura medicala de inalta tehnologie;
- realizarea reparatiilor capitale;
- realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii,
cum ar fi: activitati de invatamant si cercetare, recuperarea
capacitatii de munca.
Contratele u ,anile
(pitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare
pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru
completarea lipsurilor financiare temporare !incapacitati de plata", pentru o perioada
56
de timp variind intre o luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor
echivalente pentru serviciile de sanatate furnizate pe durata acelei perioade.
CAPITOLUL 1@
ADMINISTRAREA SPITALELOR
.ncepand cu anul ,==> sistemul serviciilor de sanatate din #omania s-a aflat
in plina reforma. -biectivele strategice ale reformei au fost definite de *inisterul
(anatatii si )amiliei si includ:
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din #omania;
- garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de
sanatate;
- obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
(ub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze
veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. *anagerii spitalului sunt
responsabili de %sanatatea financiara' a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie
sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor
medicale oferite. *anagerii de spitale trebuie sa creeze sau sa aprobe "olitiile ce
raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si
obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de
capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe
termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe
care spitalul le poate oferi, etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in
considerare urmatoarele aspecte:
a" Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;
57
b" #esursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul
indeplinirii obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate;
c" Asigurarea resurselor materiale;
d" Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate
persoanelor asigurate;
e" .nvestitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi,
procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat
reducerea costurilor de spitalizare.
f" (ursele financiare si natura lor.
Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii
anului fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine
programul de activitate a spitalului.
Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum:
- politica de salarizare a personalului;
- desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor
veniturilor actuale si ale cheltuielilor aprobate de buget;
- reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea
cheltuielilor in limita bugetului;
- monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa
reflecte echilibrul dintre venituri si cheltuieli.
Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea
performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde:
performantele spitalului comparate cu performantele anterioare, cu performantele
altor spitale din tara sau din aceeasi regiune, sau cu scopurile financiare stabilite
prin buget.
58
CAPITOLUL 11
RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR
11$1 RECRUTAREA8 SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL
(istemul sanitar atrage resurse umane cu anumite particularitati determinate
de specificul activitatilor desfasurate in unitatile sanitare.
9nitatile sanitare trebuie sa adopte o politica de personal care sa aiba in
vedere recrutarea, selectia, promovarea, perfectionarea si motivarea personalului.
Prin rerutarea "ersonalului me!ial se intelege atragerea si descoperirea
unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. #ecrutarea personalului
medical constituie o activitate importanta a compartimentelor de personal,
contribuind la %achizitionarea' unui personal pregatit profesional si eficient.
Activitatea de recrutare a personalului medical cuprinde aspecte precum:
- analiza cerintelor postului vacant;
- intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul vacant;
- identificarea surselor unde pot fi gasiti posibili candidati !universitati
si scoli posliceale sanitare, reteaua de cunostiinte";
- atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.
(electia si incadrarea personalului reprezinta componente majore ale
functiunii de personal ce se desfasoara cu participarea managementului unitatii
sanitare. (electionarea si incadrarea personalului se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
- studii atestate de certificate sau diplome;
59
- vechimea in munca;
- postul detinul anterior;
- calitatile, cunostiintele, deprinderiile, aptitudinile si
comportamentele persoanelor in cauza.
Calitatile8 unostiintele8 a"titu!inile8 !e"rin!erile si om"ortamentele
constituie elementul hotarator in ce priveste selectia si incadrarea personalului
deoarece pe aceste aspecte se bazeaza in mod decisiv eficacitatea indeplinirii
obiectivelor de toate gradele din cadrul unitatilor sanitare.
Seletia onsta intr-un ansam,lu !e "roese !e anali&a a alitatilor si
"regatirii "ro-esionale a an!i!atilor in so"ul numirii "e "osturile %aante$
.n #omania meto!ele si te7niile folosite pentru selectia personalului
medical sunt urmatoarele:
1. convorbirea cu candidatii recrutati + inter%iul;
3. cercetarea referintelor;
/. probele de verificare a cunostiintelor;
1$ Con%or,irea u an!i!atii rerutati A inter%iul
1atele personale ale candidatului cuprinse in $4-uri sau formularele
completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un
reprezentant al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu
cerintelor postuluifunctiei vacante.
1esi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari
democratice metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a
personalului.
So"ul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind
comportamentul solicitantului. 1esfasurarea libera a discutiei reprezinta una din
metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura in
general stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si
obiectivele sale.
Limitele meto!ei onstau in5
- dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a
candidatilor;
60
- caracterul subiectiv al rezultatului interviului.
A%anta0ul pe care-l prezinta aceasta metoda rezida in increderea personala
in candidat a examinatorilor care efectueaza selectia.
'$ Ceretarea re-erintelor si ali-iarilor an!i!atilor
.nvestigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia
candidatilor. 1in urma referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind
activitatea candidatului, detalii ale comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si
superiorii sai si in general, despre eficienta realizarilor sale. (e pot obtine referinte
utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat, fostii colegi sau sefi ai
acestuia.
($ Pro,ele !e %eri-iare a unostiintelor
Pro,ele !e %eri-iare a unostiintelor sunt meto!e stiinti-ie !e seletie
a "ersonalului me!ial8 onstan! in "artii"area an!i!atilor la un e#amen sau
onurs8 utili&an!u-se teste !e unostiinte si "ro,e "ratie$
$omisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe
aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.
.n scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste !e a"titu!ini si
!e"rin!eri. )inalitatea lor consta in masurarea si aprecierea unor elemente privind
a"titu!inile si alitatile candidatilor.
Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru
indeplinirea unui gen de activitate face obiectul "si7ote7niii. 6estele alcatuiesc o
metoda psihologica de investigare constand din una sau mai multe probe, identice
pentru toti candidatii, cu o grila de apreciere a realizarii lor si de masurare a
performantelor. Psihotehnica urmareste stabilirea unui raport intre insusirile fizico-
psihice ale candidatului, conditiile de munca si specificul activitatii.
Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati.
(copul selectiei consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine
postului sau functiei vacante. $andidatilor respinsi trebuie sa li se comunice motivul
respingerii si posibilitatile pe care le au in continure pentru a fi incadrati pe alte
posturi.
61
9n ansamblu sensibil mai bogat de metode si tehnici de selectie se
intrebuinteaza in cazul personalului managerial. 6estarea cunostiintelor manageriale
si de specialitate se poate efectua prin intermediul discutiilor, al lucrarilor scrise pe
un anumit subiect, chestionarelor de cunostiinte alcatuite din intrebari axate asupra
aspectelor considerate necesare in realizarea viitoarei munci.
9n chestionar pentru cunostiintele manageriale trebuie sa cuprinda intrebari
privind functiile managementului, decizia, stilul de conducere, delegarea etc.
$hestionarele sunt alcatuite diferentiat, avand in vedere caracteristicile functiilor
respective. (e pot obtine o serie de informatii, folosind testele concepute pentru
evaluarea optiunilor bazate pe prezentarea de cazuri pe care cadrele de conducere
trebuie sa le solutioneze. 9n rol important il au si aspectele legate de studii,
exeprienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. )iecarui candidat i se
intocmeste un dosar in care se gasesc informatiile referitoare la toate elementele
prezentate mai sus si pe baza ansamblului informatiilor obtinute se ia decizia de
selectionare a managerului.
11$' FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI
Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi
insusesc intr-un cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si
comportamentele necesare exercitarii unor ocupatii necesare unitatii respective.
Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de
perfectionarea a acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei
unitati sanitare isi imbogatesc, in baza frecventarii unor programe organizate special
de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini,
deprinderi si comportamente in domenii in care au deja o calificare de baza, in baza
realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin.
Programele !e -ormare si "er-etionare, in functie de esalonarea realizarii
se impart in ontinue si !isontinue.
Programele ontinue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi,
in afara sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti.
62
A%anta0ele programelor continue sunt:
- concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de
pregatire;
- continuitatea procesului de invatare;
- favorizarea schimbului de opinii intre participanti.
De&a%anta0e : - persoanele implicate in procesul de pregatire continua sunt
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in
realizarea obiectivelor compartimentelor implicate.
Programele !isontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o
institutie cu profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire
discontinua isi reia activitatea la locul de munca.
A%anta0ul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului,
data fiind scurtarea perioadei compacte in care lipseste.
11$( E3ALUAREA SI PROMO3AREA PERSONALULUI
E%aluarea "ersonalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul
carora se emit judecati de valoare asupra salariatilor dintr-o unitate sanitara, in
calitate de titulari ai unor posturi, in vederea relevarii elementelor esentiale ale
modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de exercitare a competentelor si
responsabilitatilor, a acordarii de recompense sisau sanctiuni, a stabilirii
modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de
promovare.
Evaluarea asigura suportul informational atat pentru decizii privind acordarea
recompenselor, promovare, perfectionare, cat si pentru decizii strategice si tactice
care se bazeaza intr-o proportie apreciabila pe calitatea resurselor umane.
9n rol important in procesul de evaluare il joaca meto!ele si te7niile !e
e%aluare care se impart in : generale si s"eiale.
a4 meto!ele generale !e e%aluare sunt: notatia, aprecierea globala si
aprecierea functionala.
63
Notatia + consta in acordarea unei note care exprima gradul in care titularul
unui post realizeaza obiectivele circumscrise acestuia.
A"reierea glo,ala + consta in formularea unor evaluari generale prin care
se sintetizeaza principalele calitati, in special, munca si rezultatele in munca ale
persoanei respective. Aprecierea globala se concretizeaza in calificative.
A"reierea -untionala consta in formularea unei evaluari pe baza
compararii calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si comportametelor
unei persoane, cu cerintele postului actual sau avut in vedere a i se atribui, punand
in evidenta concordantele si neconcordantele constatate.
,4 Meto!ele !e e%aluare s"eiale sunt folosite doar pentru anumite categorii
de personal, in special managerii si specialistii de inalta calificare.
1intre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt:
a&ul8 testele !e autoe%aluare8 entrul !e e%aluare$
Ca&ul + presupune constituirea unei comisii de evaluare care examineaza
munca persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la
aceasta sau pentru elucidarea unor dubii. $omisia de evaluare cuprinde 0-B
persoane, intre care: seful ierarhic direct al persoanei evaluate, alti manageri si
specialisti de la compartimentul de specialitate.
A%anta0ele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a
subiectivismului si caracterul multilateral al acesteia.
Meto!a testelor !e autoe%aluare consta in una sau mai multe baterii de
teste, concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. *anagerii
respectivi compara rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului
sau incadreaza punctajul realizat in grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu
bateriile de teste.
Centrele !e e%aluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce
consta in evaluarea persoanei in cauza, timp de /-0 zile, printr-un complex de
metode de evaluare: jocuri manageriale, teste psihologice, discutii in grup fara
conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri etc.
.n perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna
cu alte persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de
64
evaluare, pe baza unui ghid de evaluare special elaborat. .n final, pe baza
rapoartelor intocmite de acestia, in urma dezbaterilor se stabileste evaluarea finala
insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a fi luata.
9n mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta
"romo%area$
$riteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca,
postul detinut anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile.
11$) MOTI3AREA PERSONALULUI
Moti%area ca fundament al functiei de antrenare presupune corelarea
recompenselorsanctiunilor materiale si moral-spirituale cu rezultatele obtinute de
catre personal in realizarea obiectivelor.
.n functie de modul de conditionare al satisfactiilor personalului, de rezultatele
obtinute, moti%area poate fi "o&iti%a sau negati%a$
Moti%area "o&iti%a are in vedere cresterea contributiei personalului la
realizarea obiectivelor unitatii respective, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din
participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite. *otivarea
pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe care le genereaza, contribuie la ridicarea
moralului si dezvoltarea individuala a salariatilor, la conturarea unui climat
organizational propice muncii si performantelor ridicate in organizatie.
Moti%area negati%a vizeaza sporirea contributiei personalului la indeplinirea
obiectivelor organizatiei prin diminuarea satisfactiilor !reduceri de salarii, amenzi,
retrogadari, mustrari, invective etc" in procesul muncii sau a amenintarii cu
reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat nu sunt realizate. *otivarea
negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii organizatiei contribuie
la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat
organizational tensionat, defavorizant obtinerii unor rezultate perfomante.
.n functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se
disting doua tipuri de motivare: economica si moral-spirituala.
65
Moti%area eonomia- reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea
aspiratiilor si asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii
utilizate fiind: salariile, primele, participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la
salariu, imputatii financiare in cazul unor erori sisau lipsuri din gestionarea
resurselor organizatiei, amenzi pentru savarsirea de abateri.
Moti%area moral-s"irirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor
de natura moral-spirituala, ce vizeaza aptitudinile si comportamentele salariatilor. .n
realizarea motivarii moral-spirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre
manageri a increderii in salariati, exprimarea de multumiri si laude, evaluarea
contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente,
mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc. Acest tip de motivare
s-a dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de efect
pentru manageri si specialisti.
.n functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul
sursei care genereaza efectul motivational, moti%area este intrinsea sau
e#trinsea.
Moti%area intrinsea !interna"- consta in determinarea salariatului sa se
implice pentru a atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el
obtine satisfactii ce tin de eul si de personalitatea sa. *otivarea intrinseca este
centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile, pereceptiile si simturile sale si
continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le realizeaza.
*otivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile
unitatii resepctive. .n lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta.
Moti%area e#trinsea !externa"- consta in determinarea salariatului sa se
implice, sa obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din
partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral-
spirituale care ii vor produce satisfactii. *otivarea extrinseca este o relatie individ-
organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de
reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si rezultatele
sale.
66
(alariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri
suplimentare, multumiri, laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita
pierderea unor sume de bani, amenintari sau pedepse.
*otivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia,
resursele, abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul
managerilor implicati.
.n functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam
doua categorii de moti%are: ogniti%a si a-eti%a.
Moti%area ongniti%a vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului,
bazandu-se pe satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a
invata, innova si a %controla' mediul in care isi desfasoara activitatea.
Pentru realizarea motivarii cognitive managerii apeleaza la motivatii formale,
informale, economice si moral-spirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor
motivatii este centrata pe dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a
salariatilor, subordonata derularii proceselor de munca si indeplinirii obiectivelor in
cadrul organizatiei.
Moti%area a-eti%a vizeaza dimensiunea afectiva strict umana a salariatului,
concetrandu-se asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul
organizatiei. *otivarea afectiva are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul
de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi, sefi si subalterni, sa se manifeste
fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu etc.
67
CAPITOLUL 1'
PROCESUL DE PREGATIRE PRI3IND EBERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT
MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA
1'$1 EBERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL
PROFESIEI DE MOASA
Potrivit 8-#*E7-# *.8.*A7E pentru instruirea si formarea asistentilor
medicali, functia de asistent pentru ingrijiri generale poate fi definita astfel:
Asistentul pentru ingrijiri generale exercita comform reglementarii in vigoare
din tara sa, urmatoarele functii generale:
a) da ingrijiri competente persoanelor a caror stare le cere, tinand
cont de nevoile fizice, afective si spirituale ale bolnavului in mediul
spitalicesc, familial, la scoala, la locul de munca etc.
b) observa situatiile sau conditiile fizice sau afective care exercita un
efect important asupra sanatatii si comunica aceste observatii
celorlalti membrii ai echipei sanitare
c" formeaza si dirijeaza personalul auxiliar necesar pentru a raspunde
nevoilor serviciilor de asistenta din orice institutie de sanatate'.
Profesia de asistent medical cat si cea de moasa se exercita pe teritoriul
#omaniei de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in
68
profesia de asistent medical ca urmare a parcurgerii unui program de invatamant de
specialitate cu un numar de ore fixat la minimum de ?.2@@ si respectiv al unui titlu
oficial de calificare in profesia de moasa. Acestea pot fi: cetateni romani, cetateni ai
unui stat membru ai 9nunii Europene, ai unui stat apartinand (patiului Economic
European sau ai $onfederatiei Elvetiene.
Continutul si arateristiile ati%itatilor !e asistent me!ial generalist
sunt urmatoarele:
a4 determinarea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea
ingrijirilor de sanatate, de prevenire, curative, si de recuperare
potrivit normelor elaborate de *inisterul (anatatii si )amiliei in
colaborare cu %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' ;
,4 administrarea tratamentului potrivit recomandarilor medicului;
4 protejarea si ameliorarea sanatatii, elaborarea de programe si
desfasurarea activitatilor de educatie pentru sanatate;
!4 participarea asistentilor medicali abilitati ca formatori la pregatirea
teoretica si practica a viitorilor asistenti medicali in cadrul
programelor de invatamant de specialitate sau a asistentilor
medicali in cadrul programelor de formare continua;
e4 desfasurarea activitatilor de cercetare;
-4 pregatirea personalului sanitar auxiliar etc.
Activitatile de asistent medical generalist se exercita cu asumarea
responsabilitatii asistentului medical generalist cu privire la planificarea, organizarea,
evaluarea, si furnizarea serviciilor in calitate de salariat sau liber profesionist.
Continutul si araterstiile ati%itatilor !e moasa sunt:
a4 constatarea existentei sarcinii, efectuarea examenelor necesare in
vederea monitarizarii evolutiei sarcinii normale;
69
,4 recomandarea examinarilor necesare in vederea diagnosticarii timpurii a
sarcinii cu risc;
4 asigurarea pregatirii complete a mamei pentru nastere, desfasurarea
activitatilor de educatie pentru sanatate, initierea si desfasurarea
programelor de pregatire a viitorilor parinti;
!4 acordarea sfaturilor de igiena si nutritie;
e4 administrarea tratamentului potrivit prescriptiilor medicului;
-4 ingrijirea si asistarea pacientei in timpul travaliului si urmarirea starii
intrauterine a fatului prin mijloace clinice si tehnice adecvate;
g4 asistarea nasterii normale, la domiciliu sau unitati sanitare, daca este
vorba de prezentatie craniana, iar in caz de urgenta, asiatarea nasterii in
prezentatie pelviana;
74 identificarea, la mama si copil a semnelor care anunta anomalii si care
necesita interventia medicului pe care il asista in aceste situatii;
i4 adoptarea masurilor de urgenta care se impun, in absenta medicului,
pentru extractia normala a placentei, urmata eventual de control uterin
manual;
04 examinarea nou-nascutului, pe care il preia in ingrijire, initierea masurilor
care se impun in caz de nevoie si practica, daca este necesar, reanimarea
imediata;
C4 preluarea in ingrijirea pacientei, monitorizarea acesteia in perioada
postnatala si acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei, privind
ingrijjirea nou-nascutului pentru asigurarea dezvoltarii acestuia in cele mai
bune conditii;
l4 intocmirea rapoartelor scrise cu privire la activitatea desfasurata;
m4 asigurarea informarii si consilierii privind planificarea familiala;
n4 participarea la pregatirea teoretica si practica a moaselor si a personalului
sanitar auxiliar;
o4 desfasurarea optionala a activitatilor de cercetare de catre moasele
licentiate.
Activitatile de moasa se exercita cu asumarea responsabilitatii moasei privind
70
planificarea, organizarea, evaluarea si furnizarea serviciilor in calitate de salariat
sisau liber-profesionist.
$ontrolul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de
moasa se realizeaza de *inisterul (anatatii si %-rdinului Asistentilor *edicali si
*oaselor din #omania' .
Profesia de asistent medical si cea de moasa se pot exercita de persoanele
fizice care indeplinesc urmatoarele conditii:
a4 detin un titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, respectiv al
unui titlu oficial de calificare de moasa;
,4 sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
4 sunt autorizate de catre *inisterul (anatatii;
!4 nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurimi legale de exercitare a
profesiei.
.n exercitarea profesiei, asistentul medical si moasa trebuie sa respecte
demnitatea fiintei umane, sunt obligati sa pastreze secretul professional, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege si de a lua masuri de acordare a primului ajutor,
indiferent de persoana, loc sau situatie.
1'$' FORMAREA IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL SI IN PROFESIA DE
MOASA
Pregatirea asistentilor medicali generalisti sau de alte specialitati precum si
pregatirea moaselor se realizeaza prin urmatoarele forme de invatamant:
- invatamant sanitar postliceal cu o durata de studiu de / ani
- invatamant superior medical de scurta si lunga durata.
Absolventul scolii postliceale sanitare este denumit asistent medical
generalist, absolventul colegiului medical este denumit asistent medical cu studii
superioare de scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de
71
scurta durata iar absolventul invatamantului superior medical de lunga durata este
denumti asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata, respectiv
moasa.
Absolventii invatamantului superior medical cu o durata de patru ani care
promoveaza examenul de licenta pot urma studii postuniversitare. Pregatirea
practica a cursantilor din invatamantul postliceal sanitar si din invatamanul superior
medical de scurta si lunga durata se desfasoara in unitati saniatre stabilite da catre
ministerul sanatatii, atat pentru invatamantul public cat si pentru cel privat.
1'$( TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL SI
RESPECTI3 ASISTENT MEDICAL GENERALIST !*onitorul -ficial al #omaniei,
partea . , numarul 0B> /@.@2.3@@?"
1'$($1 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL
A4 Asistent me!ial u stu!ii me!ii
+ diploma de absolvire liceu sanitar cu durata de 0 ani, eliberata de
*inisterul .nvatamantului si (tiintei;
24 Asistent me!ial u stu!ii "ostlieale
- diploma de absolvire scoala postliceala sanitara eliberata de
*inisterul (anatatii, *inisterul .nvatamantului si (tiintei *inisterul
Educatiei 8ationale
- certificat de absolvire scoala postiliceala sanitara eliberat de
*inisterul Educatiei 8ationale *inisterul Educatiei si $ercetarii
- certificat de competenta profesionala eliberat de ministerul Educatiei
si $ercetraii *inisterul Educatiei, $ercetarii si 6ineretului
- atestat eliberat de *inisterul .nvatamantului si *.nisterul (anatatii.
72
C4 Asistent me!ial u stu!ii su"erioare !e surta !urata
- diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de
*inisterul Educatiei, $ercetarii si 6ineretului.
1'$($' TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
a4 Asistent me!ial generalist5
- atestat de echivalare de studii de asistent medical generalist, asistent
medical de medicina generala;
- dipoma de absolvire scoala postliceala sanitara in specialitate:
asistent medical de medicina generala, asistent medical generalist, eliberata
de *inisterul (anatatii sau *inisterul .nvatamantului si (tiintei;
- certificat de absolvire scoala posticeala sanitara in specialitatea:
asistent medical generalist, asistent medical de medicina generala eliberat de
*inisterul Educatiei 8ationale *inisterul Educatiei si $ercetarii.
- certificate de competente profesionale, eliberat de *inisterul
Educatiei si $ercetarii, *inisterul Educatiei si $ercetarii, *inisterul Educatiei,
$ercetariii si 6ineretului.
,4 Asistent me!ial generalist u stu!ii su"erioara !e surta
!urata5
- diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de
*inisterul Educatiei 8ationale, *inisterul Educatiei si $ercetarii, *inisterul
Educatiei, $ercetariii si 6ineretului.
4 Asistent me!ial generalist u stu!ii su"erioare !e lunga
!urata5
73
- diploma de licenta eliberata de *inisterul Educatiei si $ercetarii,
*inisterul Educatiei, $ercetariii si 6ineretului.
Titlurile "ro-esionale !e asistent me!ial5
- asistent medical generalist
- asistent medical de ingrijiri medicale de sanatate
- asistent medical obstetrica-ginecologie
- asistent medical pediatrie
- asistent medical balneofizioterapie
- asistent medical igiena
- asistent medical igiena si sanatate publica
- asistent medical laborator clinic
- asistent medical radiologie si imagistica
- asistent medical farmacie
- asistent medic-social
- asistent medical de nutritie si dietetica
- asistent medical de ocrotire
- asistent de balneofizio&inetoterapie si recuperare
- asistent medical de urgente medico-chirurgicale
- asistent de profilaxie stomatologica
- asistent igienist pentru cabinet stomatologic
- asistent pentru stomatologie asistenta dentara.
1'$($( TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE IN PROFESIA DE
MOASA
74
Moasa5 - atestat de echivalare in specialitatea asistent medical obstetrica-
ginecologie eliberat de *inisterul (anatatii, *inisterul .nvatamantului si (tiintei
- diploma de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea
asistent medical obstetrica +ginecologie eliberata de *inisterul (anatatii, *inisterul
.nvatamantului si (tiintei
- certificat de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea
asistent medical obstetrica +ginecologie eliberat de *inisterul Educatiei 8ationale,
*inisterul Educatiei si $ercetarii.
Moasa u stu!ii su"erioare !e lunga !urata 5
- diploma de licenta eliberata de *inisterul Educatiei si $ercetarii,
*inisterul Educatiei, $ercetariii si 6ineretului
Titluri "ro-esionale: - moasa, asistent medical obstetrica +ginecologie.

75
CAPITOLUL 1(
POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-
'1 DE O2IECTI3E PENTRU SEC$ BBI

-data cu intrarea in secolul DD., poporul European cauta o schimbare care
sa ofere un scop in realizarea propriilor vieti. 4a exista intotdeauna o contrapartida
intre dezvoltarea economica, mentinerea si imbunatatirea sanatatii.
-amenii din intreaga Europa trebuie sa simta ca sanatatea lor este in
siguranta, ca au acces pe tot parcursul vietii la ingrijiri de sanatate disponibile,
relevante si de buna calitate. (iguranta sanatatii cuprinde dreptul fiecarui individ la
un standard inalt de sanatate, dreptul la o locuinta decenta, la viata si munca in
medii sigure, dreptul la informatie si educatie de sanatate.
Experienta obtinuta din anii E>@ in formularea %Politicilor (anatatii pentru 6oti'
si in monitorizarea si evaluarea implemantarii acestora, impune necesitatea stabilirii
unor obiective realiste si realizabile care sa constituie %o intrepatrundere a realitatii
de astazi cu visurile de maine'.
76
'1 DE O2IECTI3E PENTRU SECOLUL BBI
O,ieti%ul 1- Soli!aritate "entru sanatate in regiunea euro"eana
Prin acest obiectiv se urmareste reducerea decalajului actual al starii de
sanatate intre statele membre ale #egiunii Europene cu cel putin ,/ + decalajul
dintre treimea de tari europene cu nivelul cel mai ridicat al sperantei de viata si
treimea de tari cu nivelul cel mai scazut al sperantei de viata, ar trebui sa fie redus
pana la cel putin /@C, pana in anul 3@3@.
O,ieti%ul '- E7itate in sanatate
Pana in anul 3@3@ diferenta dintre starile de sanatate ale grupurilor
socio-economice din tari, ar trebui redusa la cel putin un sfert in toate (tatele
*embre, imbunatatind semnificativ nivelul sanatatii grupurilor defavorizate.
O,ieti%ul (- Un start sanatos in %iata
Pana in anul 3@3@ toti nou-nascutii si prescolarii din #egiune ar trebui sa aiba
o sanatate mai buna, asigurandu-le un start sanatos in viata.
O,ieti%ul )- Sanatatea tinerilor
Pana in anul 3@3@, tinerii din #egiune ar trebui sa fie mai sanatosi si mai
capabili de a-si indeplini rolurile in societate.
O,ieti%ul +- Im,atranirea sanatoasa
77
Acest obiectiv vizeaza ca pana in anul 3@3@, persoanele cu varsta de peste
20 de ani ar trebui sa aiba sansa de a se bucura de intreg potentialul lor de sanatate
si de a avea un rol social activ.
O,ieti%ul 9- Im,unatatirea sanatatii mentale
4izeaza ca pana in anul 3@3@ sa se obtina cresterea bunastarii psihosociale a
oamenilor iar persoanelor cu probleme de sanatate mentala sa li se asigure accesul
la servicii mai cuprinzatoare.
O,ieti%ul =- Re!uerea ,olilor transmisi,ile
Pana in anul 3@3@ se urmareste diminuarea substantiala a efectelor adverse
ale bolilor trasnmisibile asupra sanatatii, prin aplicarea sistematica a unor programe
privind eradicarea, eliminarea, controlul bolilor infectioase cu importanta in
sanatatea publica.
O,ieti%ul > A Re!uerea ,olilor netransmisi,ile
.si propune ca pana in anul 3@3@, morbiditatea, deficientele si mortalitatea
premature datorate bolilor cronice importante, ar trebui reduse la cele mai joase
nivele posibile in toata #egiunea.
O,ieti%ul ?- Re!uerea %atamarilor !atorate %iolentei si ai!entelor
4izeaza o scadere semnificativa si continua a vatamarilor, deficientelor si
cazurilor de deces rezultate din accidente si violenta.
O,ieti%ul 1@- Un me!iu sanatos si sigur
Pana in anul 3@,0, populatia regiunii ar trebui sa traiasca intr-un mediu fizic
mai sigur, iar nivelul de expunere la factorii daunatori sanatatii sa nu depaseasca
standardele internationale stabilite de comun acord.
78
O,ieti%ul 11- Un trai mai sanatos
Pana in anul 3@,0 populatia ar trebui sa adopte moduri mai sanatoase de
viata, manifestand un comportament mai sanatos in domenii ca alimentatia,
activitatea fizica, etc.
O,ieti%ul 1'- Re!uerea a-etiunilor !atorate aloolului8 !rogurilor
si tutunului
#educerea semnificativa in toate (tatele *embre pana in anul 3@,0 a
efectelor adverse asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau
dependenta de genul tutunului, alcoolului si drogurilor psihoactive.

O,ieti%ul 1(- Aran0amente "entru sanatate
Pana in anul 3@,=, populatia din #egiune ar trebui sa aiba posibilitati mai
bune de a trai in medii fizice si sociale sanatoase acasa, in scoli, la locul de munca
si in comunitate.
O,ieti%ul 1)- Res"onsa,ilitate multisetoriala "entru sanatate
Prin acest obiectiv se urmareste ca pana in anul 3@3@ toate domeniile sa-si
recunoasca si sa accepte responsabilitatea pentru sanatate.
O,ieti%ul 1+- Un setor integrat al sanatatii
.si propune ca pana in anul 3@,@, populatia #egiunii sa aiba un acces mai
bun la ingrijirea primara de sanatate pentru familie si comunitate, sprijinit de un
sistem spitalicesc flexibil si receptiv.
O,ieti%ul 19- Reali&area alitatii ingri0irii
Pana in anul 3@,@, (tatele *embre ar trebui sa se asigure ca managementul
sectorului de sanatate, de la programe de sanatate bazate pe populatie, la ingrijirea
individuala a pacientului la nivelul clinic, este orientat catre rezultatele sanatatii.
79
O,ieti%ul 1=- Formarea Ser%iiilor !e Sanatate si Aloarea Resurselor
.si propune ca pana in anul 3@,@ (tatele *embre vor trebui sa aiba finantari
substantiale si mecanisme de alocare a resurselor pentru sistemele de ingrijire a
sanatatii bazate pe principiile accesului egal, cost + eficienta, solidaritate si calitate
optima a ingrijirilor.
O,ieti%ul 1>- De&%oltarea resurselor umane "entru sanatate
Pana in anul 3@,@, toate (tatele *embre ar trebui sa se fi asigurat ca
profesionistii din sectorul sanitar si profesionistii din celelate sectoare au acumulat
cunostintele, aptidudinile si calificarile necesare protejarii si promovarii sanatatii.
O,ieti%ul 1?- Ceretare si unoastere "enrtu sanatate
Pana in anul 3@@0, toate (tatele *embre ar trebui sa aiba sisteme de
cerecetare, informatie si comunicare in sectorul sanitar care sa sustina mai bine
achizitia, utllizarea efectiva si distributia cunostintelor pentru sprijinirea sanatatii
pentru toti.
O,ieti%ul '@- Mo,ili&area "artenerilor "entru sanatate
9rmareste ca pana in anul 3@@0 implementarea politicilor pentru sanatate
pentru toti ar trebui sa angajaze indivizii, grupurile si organizatiile din sectoarele
private, publice si societatea civila, in aliante si parteneriate pentru sanatate.
O,ieti%ul '1- Politii si strategii "entru sanatatea tuturor
4izeaza ca pana in anul 3@,@ toate (tatele *embre vor trebui sa
implementeze politici de %sanatate pentru toti' la nivel national, regional si local,
sprijinite de structuri institutionale potrivite, organizate si conduse intr-o maniera
novatoare.
80
CAPITOLUL 1)
DIRECDII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC
1)$1 O2IECTI3ELE8 PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI
SANITAR ROMANESC
(istemul de ocrotire a sFnFtFGii din #omHnia a fost, pana in ,=>= si in buna
mFsura si dupF aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si
limitarea libertFGii de opGiune.
Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dupF
,==@ au fost:
- ImbunFtFGirea stFrii de sFnFtate a populaGiei;
- creJterea eficientei in folosirea resurselor;
- schimbarea relaGiei medic-pacient;
- creJterea nivelului de satisfacGie a populaGiei si a furnizorilor
de servicii medicale.
Principiile politicii sanitare pe baza cFrora urma sa se atingF aceste
scopuri erau:
- asigurarea accesului echitabil la serviciile de sFnFtate,
- acoperirea intregii populaGii cu aceste servicii,
- solidaritatea in finanGarea serviciilor medicale,
- stimularea furnizFrii de servicii eficace si eficiente,
- acordarea serviciilor in funcGie de nevoile de sFnFtate,
- libertatea pacientului de a-si alege medicul,
- autonomia profesioniJtilor in domeniul medical,
81
- colaborarea serviciilor de sFnFtate cu alte sectoare care
influenGeazF starea de sFnFtate !educaGie, servicii sociale etc".
Obiectivele strategice ale reformei, in sensul celor de mai sus, au fost:
,. completarea cadrului legislativ;
3. introducerea AsigurFrilor (ociale de (FnFtate;
/. diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare;
?. plata serviciilor bazata pe eficienta si calitatea actului medical;
,. asigurarea unei mai bune accesibilitFGi a populaGiei la servicii de
sFnFtate;
3. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sFnFtate cFtre
asistenta ambulatorie;
/. creJterea calitFGii serviciilor medicale;
?. stimularea privatizFrii sub diverse forme, introducerea competiGiei
intre furnizori;
0. descentralizarea sistemului de sFnFtate, prin creJterea rolului
autoritFGilor locale, asociaGiilor profesionale, instituGiilor finanGatoare, a
comunitFGilor etc.
2. achiziGii publice prin mijloace electronice;
B. sistemul informaGional privind starea de sFnFtate a populaGiei;
>. politica medicamentului.
Principalele activiti ale reformei s-au desfurat in domeniul
conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii
serviciilor de sntate, ca si al resurselor umane si resurselor fizice din
sistemul sanitar.
*etoda utilizata in aplicarea masurilor de reforma a fost, in general, aceea
de testare prin experimente pilot. 1in pFcate continuitatea procesului de
reforma in sFnFtate a fost afectata de desele schimbFri de guvern si de miniJtri
fiecare noua echipa de conducere insusindu-si cu reGineri acGiunile demarate
anterior. 7ipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros si care sa fie
urmFrite independent de schimbFrile politice au afectat procesul de reforma.
82
(trFdania de a pune in funcGiune $asa 8aGionala a AsigurFrilor de
(FnFtate !$8A(" si $olegiul *edicilor !$*#", cu toate structurile lor de
conducere si teritoriale, au lFsat pe planul doi grija fata de starea de sFnFtate a
populaGiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat in
agravarea stFrii de sFnFtate la nivel naGional, in comparaGie cu alte tari din
Europa.
1)$1$1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATI3
AtHt aprobarea legilor necesare, cat si trecerea de la actul normativ
aprobat la modificFrile structurale concrete si la demararea efectiva a
activitFGilor specifice din cadrul reformei sistemului s-a dovedit a f i un drum
lung si dificil, grevat de mentalitFGi Invechite, lipsa resurselor necesare si
opGiuni politice diferite.
.n prezent este in vigoare "egea privind organizarea si finanarea
spitalelor"!egea "#$%"$$&' ! care permite inregistrarea, acreditarea si
ierarhizarea tuturor spitalelor si unitFGilor cu paturi din #omHnia, apropiindu-le
structura si funcGionarea lor la normele europene.
(-au aprobat normele privind ImbunFtFGirea asistentei medicale de
urgenta, iar in domeniul resurselor umane s-a definitivat sistemul de formare a
medicilor, obGinerea liberei practici medicale prin susGinerea examenului de
licenGa in mod unitar pe tara.
(-a completat cadrul legislativ privind recoltarea sHngelui, a producerii
si utilizFrii preparatelor de sHnge proaspete si a celor stabile. 8ormele
elaborate se aproprie de exigenta recomandFrilor si a normelor 9E.
A fost completata legislaGia privind funcGionarea (geniei )aionale a
*edicamentului si modul de Inregistrare a produselor farmaceutice,
autorizarea unitFGilor de producGie si distribuire a medicamentelor si activitatea de
inspecGie farmaceutica, definiGia produsului medicamentos si a produselor
cosmetice. 1e asemenea s-a completat legislaGia privind exercitarea profesiei de
farmacist.
83
1)$1$' INTRODUCEREA ASIGURERILOR SOCIALE DE SENETATE
7a , ianuarie ,===, In baza Legii asigurFrilor !e sFnFtate
nr$1)+G1??= si a celorlalte acte normative corelate, a luat fiinGa $asa
8aGionala de AsigurFri de (FnFtate, moment ce a coincis cu declanJarea celei mai
ample reforme din #omHnia de dupF ,=>=. .n prezent activitatea $asei
8aGionale de (FnFtate este reglementata de Ordonana de urgenta nr.
+,$%"$$".
Principalele funcGii ale $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate, sunt
colectarea si administrarea fondurilor, precum si cumpFrarea serviciilor medicale
necesare asiguraGilor. .n noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face In
funcGie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la
raGionalizarea cheltuielilor.
#elaGiile dintre medici si casele de asigurFri se desfFJoarF In baza unui
$ontract-cadru In care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de
evaluare a activitFGii medicale, In funcGie de care se realizeazF plata medicilor
pentru serviciile furnizate.
PHnF la , ianuarie 3@@@, aproape Intreg personalul medical a Incheiat
contracte cu casele de asigurFri de sFnFtate, existHnd, In momentul de fata,
peste ,>.@@@ de unitFGi medicale integrate In sistemul asigurFrilor de sFnFtate.
7a nivel local, medierea medic-pacient se realizeazF prin intermediul caselor
judeGene de asigurFri de sFnFtate. Pentru zonele cu o populaGie mai numeroasa,
acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o parte din funcGiile
administrative.
.n raport cu aceste structuri locale, $asa 8aGionala de AsigurFri de
(FnFtate are rolul de a urmFri respectarea cadrului legal si aplicarea lui Intr- un
mod unitar, la ni velul Intregi i tari . 6otuJi, In baza principiul ui
descentralizFrii, casele judeGene de asigurFri de sFnFtate se bucura de
autonomie In rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regFsesc la nivel
local. .n acest sens, au loc IntHlniri frecvente Intre membrii $8A( si
reprezentanGii locali pentru integrarea acestor aspecte locale Intr-un cadru
84
general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a realizat un sistem informatic
naGional, menit sa asigure obGinerea unui flux rapid In colectarea,
centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurFrilor de sFnFtate.
Principiile sistemului asigur"rilor de s"n"tate:
K Solidaritatea: principiul fundamental al asigurFrilor de sFnFtate conform
cFruia orice cetFGean poate fi atHt plFtitor al contribuGiei de sFnFtate cat si
beneficiar al servicilor medicale.
K ibertatea alegerii: sistemul asigurFrilor de sFnFtate oferF asiguratului
dreptul de a-si alege medicul.
K -oncurenta: este un principiu dedus din cel anterior, deoarece libera
alegere implica creJterea profesionalismului cadrelor medicale.
K -alitatea servicilor si respectul pentru asigurat
K -onfidenialitatea actului medical
- noutate a sistemului de asigurFri de sFnFtate este lansarea pachetului
de servicii medicale de baza.
AsiguraGii au dreptul, In mod echitabil si nediscriminatoriu, la un pachet de
servicii de baza, decontat din )ondul naGional unic de asigurFri sociale de
sFnFtate, potrivit -.9.A. nr. ,0@3@@3 privind organizarea si funcGionarea
sistemului de asigurFri sociale de sFnFtate.
Acest pachet detaliat In $ontractul-cadru pe anul 3@@/, cuprinde servicii
medicale profilactice, curative, servicii de Ingrijire a sFnFtFGii, medicamente,
materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. AsiguraGii
beneficiazF de pachetul de servicii de baza In caz de boala sau de accident, din
prima zi de ImbolnFvire sau de la data accidentului si pHnF la vindecare.
Persoanele care nu fac dovada calitFGii de asigurat beneficiazF de servicii
medicale numai In cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potenGial
endemo-epidemic In cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, care va fi
stabilit prin $ontractul-cadru pe anul 3@@/.
85
- alta noutate a legislaGiei in domeniu, consta in InfiinGarea incepand cu
anul 3@@/, a cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la
serviciile medicale si o mai buna evidenta a stFrii de sFnFtate a acestuia.
1atele minime Inregistrate Ji accesate pe cardul de asigurat sunt:
a4 datele de identitate Ji codul numeric personal;
,4 dovada achitFrii contribuGiei pentru asigurFrile sociale de sFnFtate;
4 Inregistrarea numFrului de solicitFri de servicii medicale, prin
codul
furnizorului;
!4 diagnostice medicale cu risc vital;
e4 consimGFmHntul referitor la donarea de Gesuturi Ji organe;
-4 grupa sanguinF Ji #h.
1)$1$( DI3ERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A
RESURSELOR
)inanGarea unitFGilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate
privatizate, se realizeazF prin contracte individuale sau prin bugete LglobaleL
cu $asa de AsigurFri de (FnFtate. #ambursarea cheltuielilor pentru serviciile
prestate asiguraGilor se face conform prevederilor $ontractului $adr, care se
aproba anual prin MotFrHre de Auvern, conform prevederilor 7egii ,?0,==B,
modificata prin ordonanGa de urgenta nr. ,0@3@@3.
4eniturile sistemul sanitar romanesc provin din ? surse principale, ce au
ponderi diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sFnFtate, fondul de
asigurFri, credite rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a
finanGFrii este realizata prin sistemul de asigurFri de sFnFtate. )inanGarea
spitalelor se face intr-o proporGie de peste =@C prin contracte de servicii
incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeGene de asigurFri de sFnFtate.
86
:ugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseazF
ImbunFtFGirea calitFGii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceJti.
1)$1$) ASIGURAREA UNEI MAI 2UNE ACCESI2ILITATI A
POPULATIEI LA SER3ICII
$reJterea ponderii asistentei ambulatorii a Inlesnit creJterea accesibilitFGii
populaGiei la asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege atHt medicul de
familie, cat si medicul specialist. 6otuJi, in zonele izolate, accesibilitatea a
scFzut. .n cazul acestora, masurile iniGiate de *inisterul (FnFtFGii si )amiliei au
fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista sistemul repartizFrilor
directe pentru medici. Accesibilitatea la serviciile de sFnFtate a fost inegala.
(e Jtie ca accesibilitatea depinde de mai mulGi factori, intre care:
K interesul manifestat de autoritFGile locale pentru a crea facilitaGi
speciale pentru atragerea medicilor si a personalului medical in localitFGile
si zonele defavorizate;
K sistemul birocratic de aprobFri necesare deschiderii unui cabinet medical;
infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitFGile deficitare;
K motivaGia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste
zone;
K motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele
respective.
.ntr-o oarecare masura, accesibilitatea tine de %cultura sanitara' a populatiei si
de obiceiurile locale. .n acest domeniu pe langa personalul medical din directiile de
sanatate publica judetene, au un rol important si celelalte institutii publice
!primariile, scoala, etc.", cat si organizatiile civile, care pot contribui la educarea
populatiei.
87
1)$1$+ PRI3ATI1AREA INSTITUDIILOR SANITARE
Privatizarea instituGiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica
medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este
menita sa afirme iniGiativa privata in organizarea si asigurarea serviciilor
medicale, independent de intervenGia autoritFGilor publice de stat si locale.
Privatizarea asigura in primul rHnd o mai mare rFspundere a medicului fata
de pacient !care are dreptul sa aleagF medicul curant", dar atHt medicul, cat si
cabinetul medical ca instituGie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt
care introduce in sistem elemente de piaGa .
Privatizarea unitFGilor ambulatorii !cabinete medicale de medicina primara
- de familie si de specialitate" s-a realizat in baza -rdonanGei Auvernului nr.
,3?,=== privind organizarea cabinetelor medicale. Ea conGinea si iniGiativa de a
acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane,
cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de stomatologie- medicilor din aceste
cabinete medicale. 6ot prin prevederile acestui act normativ au putut fi
infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si medicii din
spital sa poatF asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin
contractarea acestor servicii cu casele judeGene de asigurFri de sFnFtate.
Aplicarea acestui act normativ a permis privatizarea aproape ,@@C a asistentei
medicale primare, atHt in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o
proporGie de peste B@C a asistentei de specialitate ambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, atHt a marilor distribuitori
!en gros", cat si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul ,==3. Prin lipsa
organismelor de reprezentare patronale. (e remarca insa nevoia existentei
unui sistem eficient de control al preturilor din partea statului.
Prin InfiinGarea AgenGiei 8aGionale a *edicamentului !A8*" si emiterea
-rdonanGei Auvernului nr. ,30,==> s-a realizat separarea politicii
medicamentului !pe care o face *inisterul (FnFtFGii si )amiliei" de activitatea
profesional JtiinGifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de
A8*, precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in
88
sistemul de asigurare cu medicamente. - consecinGa favorabila a fost si
creJterea investiGiilor strFine in producerea medicamentelor si a produselor
biologice.
1)$1$9 DESCENTRALI1AREA SER3ICIILOR SANITARE
1escentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituGia
medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate
ambulatorie, a inceput practic prin a plicarea .egii a sigurarilor de sFnFtate.
1ispariGia dispensarului medical si apariGia cabinetului medicului de familie
a dezorganizat o serie de circuite informaGionale, necesare deciziilor la nivelurile
superioare. #eglementFrile apFrute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul
fiind existenta in prezent a doua sisteme si fluxuri informaGionale paralele, unul
cFtre *inisterul (FnFtFGii, altul spre $asa de AsigurFri de (FnFtate, medicii
transmiGHnd fara probleme datele doar cFtre aceasta din urma, deoarece aceste
raportFri condiGioneazF remunerarea lor.
1)$1$=$AC:I1IDII PU2LICE PRIN MI/LOACE ELECTRONICE
(istemul funcGioneazF in conformitate cu #rdonan$a %uvernului &'(&''&
privind achizi$iile publice prin licita$ii electronice si cu )ot"r*rea de %uvern nr.
+,&(&''&. 7ansarea oficiala a sistemului naGional pentru achiziGii publice prin
mijloace electronice a avut loc pe ? martie 3@@3.
-rdonanGa are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a
condiGiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de
achiziGie publica, precum si a regulilor generale de asigurare prin mijloace
electronice a transparentei In domeniul achiziGiilor publice.
(istemul achizitilor electronice, deJi face parte din reforma globala a
administraGiei publice romane are repercursiuni directe asupra reformei
89
sectorului sanitar, ea devenind principala modalitate de achiziGii domeniul
sanitar. AchiziGia medicamentelor ce se acorda in spital si ambulatoriu,
vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulFrii
programelor de sFnFtate, se efectueazF prin licitaGie la nivel naGional, in
condiGiile legii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziGie publica In
procedura on-line sunt:
a4 libera concurenta, respectiv asigurarea condiGiilor pentru ca orice
furnizor de produse, executant de lucrFri sau prestator de servicii,
indiferent de naGionalitate, sa aibF dreptul de a deveni, In condiGiile legii,
contractant;
,4 eficienta utiliz"rii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului
concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului
de achiziGie publica;
c' transparenta, respectiv punerea la dispoziGie tuturor celor
interesaGi a informaGiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea
contractului de achiziGie publica;
d' tratamentul egal, respectiv aplicarea In mod nediscriminatoriu a
criteriilor de selecGie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de
achiziGie publica, astfel IncHt orice furnizor de produse, executant de
lucrFri sau prestator de servicii sa aibF Janse egale de a i se atribui
contractul respectiv;
e' confiden$ialitatea, respectiv garantarea protejFrii secretului
comercial si a proprietFGii intelectuale ale ofertantului.
Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaGia
sa asigure respectarea acestor principii In relaGia cu furnizorii, executanGii sau
cu prestatorii interesaGi sa participe la procedura pentru atribuirea prin licitaGie
electronica a contractului de achiziGie publica.
*inistrul telecomunicatilor a declarat ca LPrin intrarea in funcGiune a acestui
sistem se va realiza o schimbare fundamentala in societatea romaneasca: din
acest moment putem sa vorbim despre preturi de referinGa, despre contracte
90
guvernamentale incheiate in cele mai bune condiGii oferite pe piaGa, despre un
control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta taraL.
1)$' PROGRAME NATIONALE DE SANATATE
*inisterul (anatatii si )amiliei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza
programe de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu
participarea tuturor institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a
statului. -biectivele se stabilesc in colaborare cu $8A(, cu $olegiul *edicilor din
#omania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de
cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu
reprezentanti ai populatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de
sanatate si s-a stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin
*inisterul (anatatii si )amiliei sau din surse externe.
Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in
vederea limitarii izbucnirilor epidemice.
:. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor
netransmisibile care determina reducerea sperantei medii de viata.
$. 1ezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar.
A$ Programe pentru supraveg.erea si controlul bolilor transmisibile in
vederea limitarii izbucnirilor epidemice.
1in cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de
*inisterul (anatatii si )amiliei:
,. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase.
3. Programul de imunizari.
/. Programul de supraveghere si control al tuberculozei.
?. Programul de supraveghere si control al infectiei M.4 (.1A.
91
0. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala.
2. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc.
/. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor
netransmisibile care determina reducerea sperantei medii de viata
1in cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate
deasemenea de *inisterul (anatatii si )amiliei:
1$ Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa.
'$ Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc
profesional.
($ Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si
psihosociala.
)$ Programul de prevenire geriatrica si protectie a varstnicului.
+$ Programul de profilaxie si control pentu bolile cardiovasculare.
9$ Programul de prevenire in patologia nefrologica si dializa renala.
=$ Programul de prevenire si control in patologia oncologica.
-. 0ezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar
.n cadrul acestei categorii voi prezenta urmatoarele programe:
Programul -ational &. privind /tandardizarea serviciilor medicale in sanatate
publica.
Programul are o valoare de /.,?B milioane lei, fiind finantat de la bugetul de stat.
)ondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale; implementarea
standardelor internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii dispozitivelor
medicale; elaborarea de norme nationale privind supravegherea dispozitivelor medicale;
definirea standardelor nationale pentru oferta si calitatea serviciilor medicale.
92
&. Programul -ational &0 privind 1valuarea starii de sanatate a populatiei si
supravegherea demografica
Programul are o valoare de /@@@ milioane lei si este finantat de la bugetul de stat.
Programul vizeaza elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor
educationale adresate resurselor umane din sectorul sanitar, organizarea examenelor si
concursurilor pentru specializarea si obtinerea gradelor profesionale de catre personalul cu
studii superioare si medii, organizarea si finantarea rezidentiatului si stagiaturii in sectorul
sanitar.
1efinitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt definiti de
*inisterul (anatatii si )amiliei. .ndicatorii aferenti programelor de sanatate sunt orientativi
si sunt stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului de stat
si bugetului )ondului de asigurari sociale de sanatate. .ndicatorii se monitorizeaza pe baza
evidentei tehnico-operative condusa la nivelul unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si
$asa 8ationala de Asigurari de (anatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului
)ondului asigurarilor sociale de sanatate.
(umele prevazute in bugetul *inisterului (anatatii si )amiliei pentru finantarea
programelor de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica judetene si institutiile
subordonate, dupa caz. (umele reprezentand finantarea programelor de sanatate se
cuprind in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare si se aproba o data cu
acestea.
Programele -inananate "rin im"rumuturi !e la 2ana Mon!iala
Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul 2#34.'5, finantat de
6anca Mondiala
4aloarea proiectului este de 3@B,0 mil 9(1 din care ,0@ mil 9(1 sunt imprumutati
de la :anca *ondiala, iar 0B,0 mil 9(1 reprezinta participarea Auvernului #omaniei.
-biectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar.
Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei medicale
primare si de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a sanatatii
93
reproducerii, asigurarea de medicamente esentiale si consumabile medicale pentru
sistemul sanitar, imbunatatirea controlului calitatii medicamentelor, imbunatatirea productiei
si controlului vaccinurilor produselor biologice de uz uman, imbunatatirea controlului bolilor
endocrine, sustinerea Programului 8ational de combatere a 6:$ si crearea de sectii de
spital de zi pentru monitorizarea copiilor cu M.4(.1A, imbunatatirea capacitatii de
diagnostic in spitale de boli acute, cronice si spitale de copii si promovarea sanatatii.
#estructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se
realizeze prin pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind finantarea
si cadrul legal al organizarii si conducerii sistemului. (ume provenind din imprumutul de la
:anca *ondiala vor fi alocate si infiintarii .nstitutului de *anagement al (erviciilor de
(anatate, care va deveni prima scoala de management sanitar din #omania.
.mprumutul #--/?@= este cel mai mare imprumut finalizat acordat de :anca
*ondiala Auvernului #omaniei in ultimii ,@ ani.
94
CAPITOLUL 1+
ASISTENTA DE SANATATE PU2LICA IN ROMANIA
1+$1 SANATATEA PU2LICA8 CONCEPT SI O2IECTI3 AL SOCIETATII MODERNE
Sanatatea "u,lia presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si
organizarea corespunzatoare a serviciilor de sanatate pentru o populatie precizata.
Acest lucru impune culegerea si prelucrarea informatiilor necesare descrierii starii de
sanatate a populatiei si mobilizarea resurselor necesare. (e impune organizarea
personalului si institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare
promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor, reabilitarii fizice, sociale si
profesionale.
.n ,=0@ Menlau spunea: /anatatea publica este ansamblul cunostintelor ,
deprinderilor si atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii
populatiei7.
,=02- $onferinta -*( asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de
medicina generala: %/anatatea publica desemneaza in general eforturile organizate
ale colectivitatii in domeniul sanatatii si bolii terapia individuala este mai mult sau
mai putin exclusa'.
,=B/- $omitetul de experti -*(: -atiunea de santatate publica a evoluat
sensibil de la inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena
mediului si lupta impotriva bolilor transmisibile progresiv ea s3a largit incepand de la
+5'' pertru a ingloba ingrijirile medicale individuale acordate membrilor anumitor
grupe populationale. Azi termenul de sanatate publica se utilizeaza in sensul cel mai
larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii: starea sanitara a
95
colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si
administratia servciilor de ingrijiri7.
,==3- $onferinta %5hat is public healthN': %/anatatea publica combina
abordari mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. /copurile sale sunt
promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate.
1le sunt implementate prin eforturi organizate si utilizarea eficienta a resurselor
materiale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale. /anatatea publica
legata de problemele de sanatate ale populatiilor si practica ei are baza stiintifica7.
Promo%area sanatatii- reprezinta procesul care ofera individului si
colectivitatilor posibilitatea de a intensifica controlul asupra detreminantilor sanatatii
si prin aceasta de as-i ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce
se desfasoara in cadrul comunitatii locale, adresandu-se atat individului cat si
mediului inconjurator.
1+$' ASISTENTA DE SANATATE PU2LICA
Aceasta cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in
vederea protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a
populatiei. Asistenta de sanatate publica este asigurata de *inisterul (anatatii prin
unitati specializate proprii sau private, fiind garantata de stat si finantata din bugetul
de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din
contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.
1+$'$1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE
PU2LICA
14 Minsterul Sanatatii + ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, find autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica.
'4 Diretiile !e Sanatate Pu,lia /u!etene si a Munii"iului 2uuresti-
sunt unitati descentralizate ale *inisterului (anatatii, cu personalitate juridica,
reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local.
96
(4 Institutele !e Sanatate Pu,lia si Institutul !e Management al
Ser%iiilor !e Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica, care se
organizeaza de catre *inisterul (anatatii in scopul de a indeplini rolul de far tehnic si
profesional al *inisterului (anatatii, pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si
profesionala a strategiilor de politica sanitara a *inisterului (anatatii. Aceste institute
elaboreaza propuneri metodologice pentru programele nationale de sanatate publica
impreuna cu directiile de (anatate publica judetene si ale *unicipiului :ucuresti si
$olegiul *edicilor din #omania.
)4 Centrul !e Calul si Statistia Sanitara- institutie de specialitate din
structura *inisterului (anatatii, finantata de la bugetul de stat care are ca principala
atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a
sanatatii populatiei.
1+$'$' ATRI2UTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE
SANATATE PU2LICA
14 Ministerul Sanatatii- ca autoritate centrala in domeniul asistentei de
sanatate publica are urmatoarele atributii:
- elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care
asigura asistenta de sanatate publica;
- elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei
sanitare de stat;
- organizeaza si finanteaza programele nationale de sanatate publica
- participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii
pentru autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;
- infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutiilor din domeniul
asistentei de sanatate publica de interes national si local;
- organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de
sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru
cunoasterea starii de sanatate a populatiei;
97
- prezinta rapoarte periodice pentru informarea Auvernului privind
starea de sanatate a populatiei tarii;
- fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de
sanatate publica;
- reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din
domeniul sanatatii publice etc.
'4 Diretiile !e Sanatate Pu,lia- sunt institutii publice cu personalitate
juridica, ce isi desfasoara activitatea pe plan local in scopul realizarii politicilor si
programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva, a
inspectiei sanitare de stat, a monitarizarii starii de sanatate, a organizarii statisticii de
sanatate si derularii investitiior finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de
sanatate.
- organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor
nationale de sanatate publica;
- organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva
din teritoriul judetului, respectiv al municipiului :ucuresti;
- in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si
organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de
sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru
sanatatea populatiei;
- controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de
aplicare elaborate de *inisterul (anatatii;
- coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si
coordoneza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si
situatii deosebite;
- in colaborare cu $olegiul *edicilor din #omania, directiile de
sanatate publica teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina
legala pe teritoriul judetului sau al *unicipiului :ucuresti;
- organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice
medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitia
98
*inisterului (anatatii si autoritatilor locale, potrivit legii,
respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.
(4 Institutele !e Sanatate Pu,lia si Institutul !e Management al
Ser%iiilor !e Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica care isi
desfasoara activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin
al ministrului sanatatii si au urmatoarele atributii:
- asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor
din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii
sanatatii populatiei;
- efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii
sistemului de sanatate;
- eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind
sanatatea publica;
- asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile
publice si cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta
medicala primara, cu institutiile de invatamant medical universitar in
domeniul asigurarii sanatatii publice;
- colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care
desfasoara activitati de sanatate publica;
- participa la procesul de invatamant medical de specializare si
perfectionare in domeniul sanatatii publice si al managementului
serviciilor de sanatate etc.

99
CAPITOLUL 19- ORGANI1AREA SI FUNCDIONAREA MINISTERULUI
SENETEDII SI FAMILIEI
19$ 1 ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI
FAMILIEI
19$1$1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI
Problemele de sFnFtate publica au fost pana la &8 aprilie +5&& in sarcina
*inisterului de 1nterne - 0irecia 2enerala a Serviciului Sanitar. .ncepHnd
cu aceasta data, de sFnFtatea publica s-a ocupat *inisterul *uncii si -crotirilor
(ociale, infiintandu-se *inisterul Sntii Publice, al *uncii si Ocrotirilor
Sociale. Acesta funcGioneazF pana la . noiembrie +5&4, data la care se
reorganizeazF in doua ministere: *inisterul (FnFtFGii si -crotirilor (ociale si
*inisterul *uncii, $ooperaGiei si AsigurFrilor (ociale.
Potrivit 7egii pentru organizarea ministerelor, din 3 august +5&5, cele
doua ministere se unifica si formeazF *inisterul *uncii, Sntii si Ocrotirilor
Sociale si funcGioneazF in aceasta forma pana la data de ,3 august ,=/>.
1upF aceasta data organizarea *inisterului suferF diverse modificFri.
.n conformitate cu )% nr. &&(&''+, sistemul sanitar romanesc si Intreaga
reGea de sFnFtate publica se afla sub coordonarea *inisterului (FnFtFGii si
)amiliei.
Acest minister s-a format prin reorganizarea vechiului *inister al (FnFtFGii
avHnd acum in subordine atHt (ecretariatul de (tat pentru Persoanele cu
Mandicap !((PM", cat si unitFGi aflate, pana de curHnd, in cadrul *inisterului
100
*uncii si ProtecGiei (ociale, adicF $entrul de .nformare si $onsultanta pentru
)amilie si $entrul Pilot de Asistenta si ProtecGie a 4ictimelor in )amilie. 1eJi
aria sa de acGiune este acum lFrgitF, *inisterul (FnFtFGii si )amiliei dispune de
numai ,B0 de posturi !numFr in care, insa, nu sunt cuprinJi demnitarii si locurile
aferente $abinetului ministrului si nici cele de la (ecretariatul de (tat pentru
Persoanele cu Mandicap". .n acelaJi timp, in cadrul *inisterului (FnFtFGii si
)amiliei a luat fiinGa o 1irecGie Aenerala care se ocupa exclusiv de perfecGionarea
postuniversitara a medicilor si farmaciJtilor dar, si de cea a asistenGilor medicali,
institutul si centrul care aveau aceste misiuni desfiintandu-se.
.n aceasta structura, *inisterul (FnFtFGii si )amiliei, trebuie sa-si recapete
autoritatea pe care a avut-o, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de
coordonator competent si energic al reformei in reGeaua de sFnFtate publica
din #omHnia.
19$1$' PRE1ENTAREA MINISTERULUI SENETEDII SI FAMILIEI
*inisterul (FnFtFGii si )amiliei se organizeazF si funcGioneazF ca organ de
specialitate al administraGiei publice centrale, cu personalitate juridica, in
subordinea Auvernului, cu sediul in municipiul :ucureJti, (tr. *inisterului, nr. ,-/,
sectorul ,, prin reorganizarea *inisterului (FnFtFGii.
*inisterul (FnFtFGii si )amiliei aplica strategia si politica Auvernului in
domeniul asigurFrii sFnFtFGii populaGiei si rFspunde de realizarea procesului de
reforma in sectorul sanitar si al politicilor familiale.
#olul *inisterului (FnFtFGii si )amiliei este organizarea, coordonarea
si urmFrirea activitFGilor de asistenta sociala pentru asigurarea sFnFtFGii
populaGiei, sprijinirea sFnFtFGii familiilor si categoriilor de populaGie defavorizate,
realizarea coordonFrii, indrumarii si controlul activitFGii de protecGie a
persoanelor cu handicap; *inisterul coordoneazF si acGioneazF pentru
prevenirea si combaterea practicilor care dFuneazF sFnFtFGii. .n exercitarea
atribuGiilor sale *inisterul (FnFtFGii si )amiliei colaboreazF cu celelalte ministere
101
si organe centrale de specialitate din subordinea Auvernului, cu autoritFGile
publice locale si cu alte organisme interesate.
19$1$($ ATRI2UDIILE MINISTERULUI SENETEDII SI FAMILIEI
.n realizarea obiectului sau de activitate, *inisterul (FnFtFGii si )amiliei
IndeplineJte numeroase atribuGii cel mai importante fiind urmFtoarele:
1$ asigura, rFspunde, coordoneazF si controleazF, dupF caz,
organizarea activitFGii de: asistenta de sFnFtate publica, promovarea
sFnFtFGii si medicinei preventive, asistenta medicala la domiciliu;
'$ stabileJte principalele obiective de etapa si pe termen mediu si lung in
domeniul sFnFtFGii populaGiei si al reformei in sectorul sanitar;
($ are obligaGia sa asigure supravegherea si controlul aplicFrii
legislaGiei de cFtre institutiile si organismele care au responsabilitFGi
in domeniul sFnFtFGii blice, inclusiv de cFtre sistemele de asigurFri
de sFnFtate si de unitFGile sanitare din sectorul privat de asistenta
medicala, colaborHnd in acest scop cu $asa 8aGionala de AsigurFri
de (FnFtate, $olegiul *edicilor din #omHnia, $olegiul
)armaciJtilor din #omHnia, autoritFGile publice locale si cu alte
instituGii abilitate;
)$ elaboreazF, organizeazF, coordoneazF si implementeazF
programele naGionale de sFnFtate publica, aproba si stabileJte
modul de finanGare al acestora;
+$ aproba normele tehnice de organizare si funcGionare a unitFGilor
care asigura asistenta de sFnFtate publica;
102
9$ participa la acreditarea unitFGilor sanitare care presteazF servicii
medicale pentru autoritFGile din domeniul asistentei de sFnFtate
publica;
=$ prezintF rapoarte pentru informarea Auvernului privind starea de
sFnFtate a populaGiei;
>$ fundamenteazF necesarul de resurse financiare pentru
asigurarea asistentei de sFnFtate a populaGiei;
?$ elaboreazF, coordoneazF si indruma elaborarea politicilor de
sFnFtate familiala;
1@$ aproba contractul-cadru privind condiGiile acordFrii asistentei
medicale in cadrul sistemului asigurarior sociale de sFnFtate,
elaborat de $asa 8aGionala de AsigurFri de (FnFtate si de $olegiul
*edicilor din #omHnia;
11$ elaboreazF anual Impreuna cu $asa 8aGionala de AsigurFri de
(FnFtate, cu avizul $olegiului *edicilor din #omHnia si al
$olegiului )armaciJtilor din #omHnia, in baza contractului-cadru
menGionat la punctul ,>, lista cu medicamentele din
8omenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care
beneficiazF asiguraGii pe baza de prescripGie medicala, cu sau
fara contribuGie personala;
1'$ emite avize si autorizaGii sanitare de funcGionare, abilitFri si acorduri
scrise pentru importul deJeurilor si reziduurilor de orice natura,
precum si al altor mFrfuri periculoase pentru sFnFtatea populaGiei si
a mediului InconjurFtor, in conformitate cu prevederile legale in
vigoare;
1($ emite autorizaGii de funcGionare si norme tehnice pentru
organizarea si funcGionarea unitFGilor farmaceutice publice si
private, Indruma si controleazF activitatea in reGeaua farmaceutica;
1)$ aproba preGul produselor medicamentoase din tara si din import;
emite reglementari privind termenii, condiGiile, modul de calculare
103
si de avizare a preturilor produselor medicamentoase si limitele de
profit;
1+$ elaboreazF sau, dupF caz, avizeazF proiecte de acte normative
din domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementFrile
9niunii Europene; urmFreJte si rFspunde de aplicarea
prevederilor specifice din Acordul european de asociere si din
(trategia naGionala de pregFtire pentru aderarea
#omHniei la 9niunea Europeana.
19$ aproba metodologia privind angajarea, transferarea si
detaJarea medicilor, farmaciJtilor, biochimistilor si chimistior, si
altor categorii de personal cu studii superioare din unitFGile sanitare
publice;
1=$ asigura, potrivit legii, numirea, transferarea, detaJarea,
promovarea, eliberarea si evidenta personalului propriu si emite
norme privind personalul din unitFGile subordonate;
1>$ stabileJte anual numFrul optim pe tara de medici rezidenGi si
specialiJti;
1?$ stabileJte strategiile si asigura desfFJurarea programelor pentru
formarea si pregFtirea profesionala a personalului medico-
sanitar, in colaborare cu instituGii si organizaGii profesionale,
guvernamentale sau neguvernamentale, ale medicilor, farmaciJtilor
si asistenGilor medicali;
'@$ stabileJte structura organizatorica, normele de organizare si
funcGionare, precum si procedurile de Incadrare a personalului
unitFGilor sanitare din subordinea sa;
'1$ avizeazF InfiinGarea, reorganizarea sau desfiinGarea spitalelor si
aproba schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor,
intocmeste planul naGional de paturi si elaboreazF norme privind
incadrarea spitalelor publice si private cu personal;
''$ editeazF publicaGii de specialitate si de informare specifice.
104
19$1$)STRUCTURA MINISTERULUI SENETEDII SI FAMILIEI
*inisterul (FnFtFGii si )amiliei este condus de un ministru ajutat de ?
secretari da stat: secretarul de stat pentru asistenta medicala, (ecretarul
general, (ecretarul de stat pentru relaGia cu Parlamentul si (ecretarul de stat
pentru persoanele cu handicap. .n subordinea imediata a *inistrului (FnFtFGii se
afla 0 direcGii si anume: 1irecGia Aenerala )armaceutica, 1irecGia Aenerala a
:ugetului, $orpul de $ontrol al *inistrului, 1irecGia Audit intern si 1irecGia
Aenerala $ooperare internaGionala, .ntegrare Europeana, politici de
dezvoltare.
Pe langa ministru funcGioneazF $olegiul *inisterului ca organ consultativ.
$omponenta $olegiului se stabileJte prin ordin al ministrului sFnFtFGii si familiei.
.n structura organizatorica a *inisterului (FnFtFGii si )amiliei funcGioneazF
direcGii generale, direcGii, servicii si birouri. 8umFrul maxim de posturi este de
,B0, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.
19$1$+$ DIRECDIILE DE SENETATE PU2LICA /UDEDENE SI A
MUNICIPIULUI 2UCUREHTI
(unt servicii publice descentralizate cu personalitate juridica ale
*inisterului (FnFtFGii si )amiliei, in subordinea cFrora funcGioneazF alte unitFGi
cu sau fara personalitate juridica, conform prevederilor legale. #egulamentul
de organizare si funcGionare, precum si organigrama direcGiilor de sFnFtate
publica si a inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap
se aproba prin ordin al ministrului sFnFtFGii si familiei.
19$' ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI
ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE
105
Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a
sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat, pe baza
principiului solidaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului
alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari
de sanatate.
Constituirea -on!urilor !e asigurari soiale !e sanatate se face din:
contributia asiguratilor
contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat
subventii de la bugetul de stat
alte surse de la bugetul de stat
alte surse cum ar fi: donatiile, sponsorizarile, dobanzile.
$-8(6.69.#EA )-819#.7-# 1E A(.A9#A#. (-$.A7E 1E (A8A6A6E
7EAEA ,0@ 3@@3

106
$ontributia angajatilor
$ontributia angajatorilor
persoanelor
fizice sau juridice
(ubventii de la bugetul de
stat
1onatii
(ponsorizari
1obanzi
$ontributii la fondul
asigurarilor sociale
de sanatate
Administrarea fondului se face in conditiile legii, de catre $asa 8ationala de
Asigurari de (anatate !$8A(" si prin casele de asigurari sociale de sanatate
judetene si a municipiului :ucuresti, inclusiv prin $asa Asigurarilor de (anatate, a
Apararii, -rdinii Publice, (igurantei 8ationale si Autoritatii ;udecatoresti. $8A(
poate propune *inisterului (anatatii si )amiliei proiecte de acte normative care au
incidenta asupra constituirii si utilizarii fondului.
19$'$1 2ENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI
SOCIALE DE SANATATE
(unt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit legii, urmatoarele categorii
de persoane:
cetatenii romani cu domiciliul in tara
cetatenii straini si apatritii care au resedinta in #omania
Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate.
$alitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate.
Urmatoarele ategorii !e "ersoane ,ene-iia&a !e asigurarea !e
sanatate8 -ara "lata ontri,utiei:
copii si tinerii pana la varsta de 32 de ani, daca sunt elevi, studenti,
ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca
persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla
in grija familiei
sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei
persoane asigurate
persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin 1ecretul- lege nr ,,>,==@
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata la @2.@/.,=?0, precum si a celor deportate in strainatate si
107
constituite in prizonieri prin legea nr ??,==? privind veteranii de razboi, precum si
unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, persoanele prevazute in legea
?3,==@ pentru cinstirea eroilor- martiri si acordarea unor drepturi urmasilor
acestora, ranitilor si luptatorilor pentru victoria #evolutiei din decembrie ,=>=, daca
nu realizeaza alte venituri dacat cele provenite din drepturile banesti acordate de
lege si cele provenite din pensii.
Persoanele e#e"tate !e la asigurarea !e sanatate o,ligatorie5
Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:
- membrii uniunilor diplomatice acreditate in #omania
- cetatenii straini aflati temporar in tara
Calitatea !e asigurat5
$alitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele
care nu sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat
contributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii:
- satisface serviciul militar in termen
- se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu
medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 2 ani.
- executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv
- apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit 7egii nr.
2B,==0 privind ajutorul social.
$alitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea
cetateniei sau a dreptului de resedinta in tara. .n cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a
contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, $8A(, prin organismele
sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate.
19$'$' DREPTURILE ASIGURATILOR
108
Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare.
1repturile asiguratilor se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat de $8A( si $olegiul
*edicilor din #omania, cu avizul *inisterului (anatatii, aprobat prin hotarare a Auvernului.
Contratul-a!ru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei
medicale cu privire la:
- lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru
asigurati
- parametrii calitatii serviciilor
- criteriile si modul de plata a serviciilor medicale
- nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop
- asistenta medicala primara
- internarea si externarea bolnavilor
- necesitatea si durata spitalizarii
- asigurarea tratamentului spitalicesc
- conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului
ambulatoriu
- prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor
terapeutice, a protezelor, a dispozitivelor de mers
- conditiile si plata serviciilor de termica dentara
- informarea corespunzatoare a bolnavilor
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi
de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege.
Ingri0irea me!iala aor!ata asiguratilor se reali&ea&a "rin ser%iii me!iale8
!u"a um urmea&a5
a4 servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv
pentru depistarea precoce a bolilor ;
,4 servicii medicale ambulatorii;
4 servicii medicale spitalicesti;
!4 servicii de asistenta stomatologica;
e4 servicii medicale de urgenta;
109
-4 servicii medicale complementare pentru reabilitare;
g4 asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ;
74 ingrijiri medicale la domiciliu;
i4 medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
.nsotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la / ani beneficiaza de plata serviciilor
hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de
comun acord de catre aceasta si de $olegiul *edicilor din #omania, medicul considera
necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.
.n serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:
a4 servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si
accidente de munca ;
,4 unele servicii medicale de inalta performanta;
4 unele servicii de asistenta stomatologica;
!4 asistenta medicala curativa la locul de munca ;
e4 servicii hoteliere cu grad inalt de confort.
(erviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si
aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.
1aca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va
suporta cheltuielile de transport.
Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin /
luni de la data inscrierii sale la medic.
$asele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale
$olegiului *edicilor din #omania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu
organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate
finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din
alte surse.
(erviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de
asigurari de sanatate, astfel:
a" nelimitat, pentru copii pana la varsta de ,2 ani, individual sau prin formarea de
grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita
b" pentru tineri de la ,0 ani la 3@ de ani, de doua ori pe an
110
c" pentru adulti, o data pe an.
(erviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea
afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de
sanatate.
Asiguratii in varsta de peste /@ de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru
prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se
precizeaza in contractul-cadru.
Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de
catre $olegiul *edicilor din #omania impreuna cu casele de asigurari de sanatate,
beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in
contractul-cadru.
Ser%iii me!iale in a& !e ,oala5
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea
complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului,
dupa caz.
6ratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat.
Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la indicatia
medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat.
Asistenta medicala de specialitate se acorda de catre medici specialisti.
6ratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde:
consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical sisau tratament
chirurgical, ingrijire, medicamente si materiale sanitare, cazare si masa.
Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului
incheiat de acesta cu casa de asigurari de sanatate.
(erviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul
stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial.
6ratamentele stomatologice se suporta de catre casa de asigurari de sanatate in
proportie de ?@C 2@C, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor profilactice
impuse de serviciul stomatologic. Aceste tratmente, in cazul copiilor pana la varsta de ,2
111
ani, se vor suporta de catre casa de asigurari de sanatate, pe baza criteriilor stabilite in
contractul-cadru.
Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, a auzului,
pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe baza
prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala,in conditiile prevazute in
contractul-cadru.
Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala si
altele asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in
conditiile prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale.
$riteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se
eleboreaza de comisiile de specialitate ale $olegiului *edicilor din #omania si de $asa
8ationala de Asigurari de (anatate si se refera la:
a4 tratamentul medical;
,4 tratamentul stomatologic;
4 actiunile de depistare precoce a im bolnavirilor ;
!4 procedeele medicale de recuperare eficace;
e4 prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;
-4 eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat caselor de
asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a
beneficia de ajutoare de boala ;
g4 masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu ;
74 infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.
Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.
19$'$( FINANTAREA SER3ICIILOR MEDICALE
)ondul $asei 8ationale de Asigurari de (anatate si fondurile caselor de asigurari
de sanatate judetene si a municipiului :ucuresti se formeaza din:
112
a4 contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale ;
,4 subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale ;
4 alte venituri.
Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru
asigurarile sociale de sanatate. $unatumul contributiei banesti lunare a persoanei
asigurate se stabilesc sub forma unei cote de BC si se aplica la venitul brut.
$ontributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu
sau din impozitul pe venit, dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa de asigurari de
sanatate.
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de BC, raportat la fondul de salarii.
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin,
precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora
se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. $ontributia pentru
asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este
arondata persoana in cauza.
Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de
sanatate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in
vederea stabilirii contributiei de BC pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.
(unt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire la plata contributiei pentru
asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanale care:
a4 satisfac serviciul militar in termen;
,4 se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 2 ani;
4 executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventive;
!4 fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit 7egii nr.
2B,==0 privind ajutorul social.
Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale
de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari
113
pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii
impozitelor.
1aca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de
asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.
:ugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:
a4 pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura
medicala de mare performanta ;
,4 pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta
nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca.
Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate
si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de $asa 8ationala de
Asigurari de (anatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate.
Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu
dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota
de BC in contul $asei 8ationale de Asigurari de (anatate, din incasarile lunare ale
acestora.
9tilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate
)ondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru:
a4 plata medicamantelor si a serviciilor medicale acordate
,4 cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 0C
4 fond de redistribuire, in cota de BC
!4 fond de rezerva, in cota de 0C.
)ondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator.
19$'$)$ RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNI1ORII DE
SER3ICII MEDICALE8 APARATURA SI MEDICAMENTE
)urnizorii de servicii medicale, potrivit legii, sunt medicii si personalul sanitar,
cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati sanitare
care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate.
114
#elatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de sanatate se
stabilesc si se desfasoara pe baza de contract.
$asa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru
raspunderea civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.
)urnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor.
Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de catre
medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru practica
de grup, centre de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si tratament si de catre
serviciile ambulatorii ale spitalelor.
$asele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte
anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea
echilibrului financiar. 7a incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de
calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de asigurati.
$asele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii
medicale, in baza contractului-cadru. Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii,
pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale. )urnizorii de servicii
medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita
conditiilor prevazute in contractul-cadru.
*odalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari
de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:
a4 in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata
si prin tarif pe serviciu medical, dupa caz;
,4 in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe
persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si
prin tarife negociate pentru anumite prestatii.
(pitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza
unui program pe termen lung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege.
Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de
diagnostic si tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentatii
$asei 8ationale a Asigurarilor de (anatate, ai $olegiului *edicilor din #omania si ai
115
*inisterului (anatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la
bugetul de stat.
*aterialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre persoane
fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. $asa 8ationala de
Asigurari de (anatate si $olegiul *edicilor din #omania elaboreaza anual liste nominale
ale acestor materiale, care se publica in *onitorul -ficial al #omaniei.
*odul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe incheiate
intre casele de asigurari de sanatate si respectiv furnizori.
.n relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia
farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica
numai denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a
medicamentului prescris.
Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in
menaj se contracteaza de la casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu
persoane fizice. $asa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de
intrajutorare.
Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin
servicii de ambulanta judetene si al municipiului :ucuresti, iar plata acestor servicii se
asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de
asigurari de sanatate judetene si a municipiului :ucuresti.
19$'$+ ORGANI1AREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE
$asele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome, nelucrative, care
desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.
Organi&area a!ministrati%a5
Asigurarile de sanatate se organizeaza prin $asa 8ationala de Asigurari de
(anatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului :ucuresti si prin
oficii teritoriale.
116
$asele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului :ucuresti pot avea, la
nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de sanatate,
daca numarul asiguratilor este de cel putin:
a" 3@@.@@@ pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului :ucuresti
b" ,@@.@@@ pentru alte localitati.
$asele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut.
Statutul tre,uie sa ontina "re%e!eri re-eritoare la5
a4 denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate ;
,4 teritoriul deservit;
4 felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres de lege;
!4 nivelul si felul de incasare a contributiilor ;
e4 numarul membrilor in organele de conducere;
-4 drepturile si obligatiie organelor de conducere;
g4 modul de adoptare a hotararii adunarii generale a reoprezentatilor;
74 organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului
contabil anual ;
i4 componenta si sediul comisiei de litigii ;
04 modalitatile de publicitate.
Organele !e on!uere ale Casei Nationale !e Asigurari !e Sanatate sunt5
a4 adunarea generala a reprezentatilor;
,4 consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentatilor, care are
un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in
termen de 2 luni, va elabora statutul casei de asigurari de sanatate.
Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea
intereselor asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie.
Ea are a atri,utii5
a4 aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate,
potrivit legii ;
117
,4 aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru $asa
8ationala de Asigurari de (anatate si pentru casele de asigurari de sanatate
judetene si a municipiului :ucuresti ;
4 ia decizii privind administrarea patrimoniului;
!4 aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al $asei 8ationale de
Asigurari de (anatate si pentru casele de asigurari de sanatate teritoriale ;
e4 alege o comisie de cenzori formata din / persoane si / supleanti.
$onsiliul de administratie reprezinta $asa 8ationala de Asigurari de (anatate si pe
asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice.
Pe langa $asa 8ationala de Asigurari de (anatate functioneaza consilii de experti,
care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale,
abrobate de catre comisia mixta a $asei 8ationale de Asigurari de (anatate si $olegiului
*edicilor din #omania.
*embrii $onsiliului de administratie al $asei 8ationale de Asigurari de (anatate si
a comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este
stabilit prin statut.
$asele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului :ucuresti au urmatoarele
organe de conducere:
a4 Adunarea #eprezentatilor;
,4 $onsiliul de Administratie.
Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere se
reglementeaza prin satut.
Alegerea organelor !e on!uere ale aselor !e asigurari !e sanatate5
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin
vot secret. - persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate. -rganele de
conducere se aleg pe o perioada de 0 ani.
19$( ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI
DE SANATATE
19$($1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE
118
SANATATE
Casa Nationala a Asigurarilor !e Sanatate este institutie "u,lia8
autonoma8 !e interes national8 u "ersonalitate 0uri!ia8 in oor!onarea
Ministrului Sanatatii si Familiei, care administreaza si gestioneaza sistemul de
asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor in
domeniul sanitar ale *inistrului (anatatii si )amiliei si are sediul in municipiul
:ucuresti, calea $alarasi nr. 3?>, sectorul 3.
9-A/ are ca principal obiectiv de activitate asigurarea functionarii unitare
si coordonate a sistemului de asigurari de sanatate judetene, 9asa de Asigurari de
/anatate a Ministerului :ucrarilor Publice, ;ransporturilor si :ocuintei, 9asa
Asigurarilor de /anatate a Apararii, #rdinii Publice, /igurantei -ationale si Autoritatii
<udecatoresti.
$8A( functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de
administratie. $asele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care
respecta prevederile statutului-cadru abrobat de $onsiliul de administratie al $8A(.
Pentru anul 3@@/ statutul se elaboreaza de $onsiliul de administratie al
$8A( si se aproba prin hotarare a Auvernului.
(atutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi
referitoare la:
denumirea si sediul casei de asigurari respective ;
relatiile $8A( cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si
cu asiguratii ;
structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere ;
modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre
acesta si conducerea executiva a casei de asigurari ;
alte prevederi.
-asele de asigurari 3udetene sunt institutii publice, cu personalitate
juridica, cu bugete proprii, in subordinea $8A(. Aceasta colecteaza contributiile si
119
gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor legale, asigurand
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local.
Pe langa $8A( functioneaza consilii de experti pentru elaborarea
proiectelor de acte normative care se aproba de catre *inisterul (anatatii si )amiliei,
cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare
proprii.
$asele de asigurari pot infiinta o-iii !e asigurari !e sanatate fara
personalitate juridica, la nivelul oraselor, municipiului :ucuresti, in baza criteriilor
stabilite prin ordin si ministrului sanatatii si familiei.
19$($' ATRI2UTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE
SANATATE
$asa 8ationala de Asigurari de (anatate are urmatoarele atributii:
1$ Administreza, impreuna cu casele de asigurarai de sanatate, )ondul de
asigurari sociale de sanatate ;
'$ Avizeaza proiectele de acte normative care au incidenta asupra constituirii
si utilizarii fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ;
($ $ontroleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale,
medicamante si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile
legii;
)$ (tabileste strategia generala a sistemului de asigurari sociale de sanatate,
de colectare, administrare, utilizare si control al fondurilor asigurarilor
sociale de sanatate ;
120
+$ (tabileste, in colaborare cu *inisterul (anatatii si )amiliei, $olegiul
*edicilor din #omania, reprezenanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai
unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor
si patronatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei, obiectivele
programelor de sanatate publica ;
9$ (upravegheaza si con troleaza functionarea sistemului de asigurari
sociale de sanatate ;
=$ *onitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor
comform prevederilor art ?> din 7egea nr. ,?0,==B, cu modificarile si
completarile ulterioare;
>$ constituie comisii de experti care elaboreaza proiecte de norme
metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, ce vor fi aprobate de
$omisia mixta a $asei 8ationale de Asigurari de (anatate si a $olegiului
*edicilor din #omania ;
?$ Elaboreaza criterii de acreditare a furnizorilor de servicii medicale;
1@$ Elaboreaza si modifica, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania,
contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
sistemului asigurarilor sociale de sanatate, pana la data de /@ noiembrie a
anului in curs pentru anul viitor, cu avizul *inisterului (anatatii si )amiliei
si al ministerelor cu retele sanitare proprii, care se aproba prin hotarare a
Auvernului, in conditiile legii;
11$ Elaboreaza, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania, criteriile privind
calitatea asistentei medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
1'$ Elaboreaza, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania, #egulamantul
de functionare a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de
asigurari sociale de sanatate;
1($ Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi
admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate ;
1)$ -rganizeaza, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania, controlul
activitatii medicale furnizate asiguratilor;
121
1+$ Elaboreaza anual, impreuna cu *inisterial (anatatii si )amiliei, lista
cuprinzand denumirile comune internationale !1$." ale medicamentelor
din 8omenclatorul medicamentelor si produselor biologice de uz uman, de
care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratament
ambulatoriu, cu sau fara contributie personala;
19$ Elaboreaza anual, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania, liste
nominale cuprinzand materialele sanitare, protezele si ortezele;
1=$ Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele
prevazute la punctul ,2, stabileste cadrul general privind modul de
furnizare si conditiile de plata pentru aceste materiale, care urmeaza safie
prevazute in contractele directe incheiate intre casele de asigurari de
sanatate si furnizori ;
1>$ 1esemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea
aparaturii de mare performanta, alaturi de reprezentanti ai $olegiului
*edicilor din #omania si ai *inisterului (anatatii si )amiliei ;
1?$ Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor
pentru unele medicamente si unele servicii medicale suplimentare;
'@$ -rganizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor
de servicii medicale;
'1$ -rganizeaza, impreuna cu $olegiul *edicilor din #omania, $omisia
centrala de arbitraj si avizeaza regulamentul de organizare si functionare
a acesteia;
''$ Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de
sanatate judetene, respectiv a municipiului :ucuresti ;
'($ Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a
municipiului :ucuresti, regulamentele de organizare si functionare,
organigrama si statele de functii ale acestora ;
')$ Elaboreaza normele de organizare de personal ;
'+$ 1efinitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de
sanatate judetene, respectiv a municipiului :ucuresti, precum si pe cele
ale $asei Asigurarilor de (anatate a Apararii, -rdinii Publice, (igurantei
122
8ationale si Autoritatii ;udecatoresti si $asei de Asigurari de (anatate a
6ransporturilor, la propunerea acestora ;
'9$ Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan
de activitati si listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului :ucuresti, la propunerea acestora ;
'=$ Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din
activitati proprii, subventii, donatii sau din alte surse ;
'>$ (tabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari
de sanatate judetene, respectiv a municipiului :ucuresti, si a $asei
Asigurarilor de (anatate a Apararii, -rdinii Publice, (igurantei 8ationale si
Autoritatii ;udecatoresti si $asei de Asigurari de (anatate a
6ransporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru sustinerea
bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si
elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente
fondului de redistribuire ;
'?$ (tabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ;
(@$ Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta
carnetelor de asigurat;
(1$ Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de
asigurari sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in
domeniul statisticii;
('$ Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau
prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de
satisfacere a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia
fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite
in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului
asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.
$asa 8ationala de Asigurari de (anatate si casele de asigurari de sanatate
vor functiona avand la baza un sistem de informatizare integrat.
123
$asa 8ationala de Asigurari de (anatate elaboreaza norme privind modul de
incasare a contributiilor la )ondul de asigurari sociale de sanatate.
.n cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate )ondului
de asigurari sociale de sanatate $asa 8ationala de Asigurari de (anatate, prin
casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului :ucuresti, precum
si $asa Asigurarilor de (anatate a Apararii, -rdinii Publice, (igurantei 8ationale si
Autoritatii ;udecatoresti si $asa de Asigurari de (anatate a 6ransporturilor
procedeaza la aplicarea masurilor de executie silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere,
potrivit procedurii instituite prin -rdonanta Auvernuluiu nr. ,,,==2 privind
executarea creantelor bugetare, aprobata prin 7egea nr. ,@>,==2, cu modificarile
ulterioare, ale carei dispozitii se aplica in mod corespunzator.
$asa 8ationala de Asigurari de (antatate elaboreaza norme metodologice
privind activitatea de executare silita pentru recuperarea creantelor la )ondul de
asigurari sociale de sanatate, privind acordarea de inlesniri, amanari si esalonari la
plata contributiilor, precum si norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului
pentru acordarea de stimulente.
19$($( ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS
-rganele de conducere ale $8A( sunt reprezentate de:
- Adunarea #eprezentantilor;
- $onsiliul de Administratie al $8A(;
- Presedinte $8A(;
- 3 vicepresedinti;
- 1irectorul Aeneral.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale $8A( trebuie sa
.ndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie cetateni romani si sa aiba domiciliul pe teritoriul #omaniei ;
- sa aiba calitatea de asigurat;
- sa nu aiba cazier judiciar sau fiscal.
124
A$ A!unarea re"re&entanIilor se constituie pe o perioadF de ? ani Ji
cuprinde:
reprezentan$i ai asigura$ilor delegaGi de consiliile judeGene Ji de
$onsiliul Aeneral al *unicipiului :ucureJti In numFr de unu pentru fiecare
judeG Ji doi pentru municipiul :ucureJti. 1esemnarea acestor reprezentanGi
se face In termen de ,0 zile de la data intrFrii In vigoare a prezentei
ordonanGe de urgenGF;
&5 de membri numiGi astfel: 3 de cFtre PreJedintele #omHniei, / de
cFtre primul-ministru, la propunerea ministrului sFnFtFGii Ji familiei, / de
cFtre (enat, la propunerea comisiei de specialitate, / de cFtre $amera
1eputaGilor, la propunerea comisiei de specialitate, 0 de cFtre asociaGiile
patronale reprezentative la nivel naGional, 0 de cFtre organizaGiile sindicale
reprezentative la nivel naGional, B reprezentanGi ai ministerelor Ji instituGiilor
centrale cu reGele sanitare proprii, respectiv cHte un reprezentant al
*inisterului de .nterne, *inisterului ApFrFrii 8aGionale, *inisterului ;ustiGiei,
*inisterului 7ucrFrilor Publice, 6ransporturilor Ji 7ocuinGei, (erviciului #omHn
de .nformaGii, (erviciului de .nformaGii Externe Ji (erviciului de 6elecomunicaGii
(peciale, Ji un reprezentant al $onsiliului 8aGional al Persoanelor 4Hrstnice.
(unt considerate reprezentative la nivel naGional asociaGiile patronale si
organizaGiile sindicale care Indeplinesc condiGiile prevFzute de 7egea nr.
,/@,==2 privind contractul colectiv de muncF.
Adunarea reprezentanGilor se IntruneJte In JedinGF o datF pe an, la
convocarea consiliului de administraGie, sau In JedinGe extraordinare, la
convocarea preJedintelui $8A(, a consiliului de administraGie sau a unui
numFr de cel puGin /@ de membri ai adunFrii reprezentanGilor.
Adunarea reprezentanGilor poate adopta hotFrHri dacF sunt prezente douF
treimi din numFrul membrilor. Pentru adoptarea hotFrHrilor este necesar votul
favorabil al majoritFGii membrilor prezenGi.
(dunarea reprezentanilor are urmtoarele atribuii4
a4 propune modificarea (tatutului $8A(;
125
,4 Ii alege Ji Ii revocF pe cei doi membri In consiliul de administraGie;
4 analizeazF repartizarea bugetului aprobat de cFtre cei In drept Ji
recomandF ordonatorului principal de credite cu delegaGie luarea mFsurilor
necesare pentru modificarea acestuia, In condiGiile legii;
!4 analizeazF modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile
acordate Ji tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bazF Ji
recomandF mFsurile legale pentru folosirea cu eficienGF a fondurilor Ji de
respectare a drepturilor asiguraGilor.
2$ Consiliul !e a!ministraIie al CNAS se constituie din += membri, cu un mandat pe
. ani, dupF cum urmeazF:
0 reprezentan$i ai statului, dintre care unul este numit de PreJedintele
#omHniei Ji ? de primul ministru, la propunerea ministrului sFnFtFGii Ji familiei, a
ministrului muncii Ji solidaritFGii sociale, a ministrului finanGelor publice Ji a
ministrului justiGiei;
0 membri numi$i prin consens de c"tre asocia$iile patronale
reprezentative la nivel naGional;
0 membri numi$i prin consens de c"tre confedera$iile sindicale
reprezentative la nivel naGional;
3 membri ale>i de c"tre adunarea reprezentan$ilor din rHndul membrilor sFi.
Pre>edintele consiliului de administra$ie este pre>edintele 9-A/ Ji IndeplineJte Ji
funcGia de secretar de stat In cadrul *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei. PreJedintele $8A(
este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administraGie, la propunerea
*inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei.
$onsiliul de administraGie are 3 vicepreJedinGi aleJi de consiliul de administraGie
prin vot secret. 4icepreJedinGii consiliului de administraGie sunt Ji vicepreJedinGii $8A(.
$onsiliul de administraGie funcGioneazF In mod legal In prezenGa a cel puGin ,,
membri, iar hotFrHrile consiliului de administraGie se adoptF cu votul a cel puGin douF
treimi din numFrul membrilor prezenGi.
126
Principalul rol al consiliului de administraGie este de a elabora Ji a realiza
strategia naGionalF In domeniul asigurFrilor sociale de sFnFtate.
*embrii $onsiliului de administraGie al $8A( Ji ai consiliilor de administraGie ale
caselor de asigurFri, precum Ji personalul angajat al acestor case de asigurFri, indiferent
de nivel, nu pot deGine funcGii de conducere In cadrul *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei,
direcGiilor de sFnFtate publicF, unitFGilor sanitare, cabinetelor medicale, funcGii alese
sau numite In cadrul $*#, colegiilor judeGene ale medicilor, respectiv al municipiului
:ucureJti, $)#, colegiilor judeGene ale farmaciJtilor, respectiv al municipiului :ucureJti,
organizaGiilor centrale Ji locale ale -A*# sau funcGii In cadrul societFGilor comerciale cu
profil de asigurFri, farmaceutic sau de aparaturF medicalF.
*embrii $onsiliului de administraGie al $8A( Ji ai consiliilor de administraGie ale
caselor de asigurFri care, fie personal, fie prin soG, soGie, afini sau rude pHnF la gradul al
doilea inclusiv, au un interes patrimonial In problema supusF dezbaterii consiliului de
administraGie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraGie Ji nici la
adoptarea hotFrHrilor.
-onsiliul de administratie al -)(S are urmatoarele atributii 4
- aproba statutul si strategia $8A(, la propunerea presedintelui acestuia
- aproba planul de activitate si proiectul bugetului )ondului de Asigurari
sociale de (anatate
- aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de
presedintele $8A(
- aproba proiectul contractului-cadru
- aproba masuri privind administrarea patrimoniului, potrivit legii
- stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas
neutilizat la finele fiecarui an
- aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului :ucuresti, a $asei Asigurarilor de
(anatate a Apararii -rdinii Publice, (igurantei 8atinale si Autoritatii
;udecatoresti si a $asei de Asigurari de (anatate a 6ransporturilor
127
- aproba planul anual de activitate al $8A(, inaintat dupa aprobarea
proiectului de buget
- aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a
municipiului :ucuresti, regulamentele de organizare si functionare si
organigramele acestora.
*embrii $onsiliului de Administratie al $8A( si cei ai consiliilor de
administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
:ucuresti, trebuie sa indeplinesaca urmatoarele conditii :
- sa fie cetateni romani
- sa aiba capacitate de exercitiu deplina
- sa nu aiba cazier judiciar
- sa aiba varsta de minim 30 de ani
- sa nu fi fost colaborator al securitatii ca politie politica.
$onsiliul de administratie al $asei 8ationale de Asigurari de (anatate este
legal constituit si functioneaza incepand cu data la care sunt numiti cel putin ,,
membri, cu conditia ca la sedinta sa fie prezenti cel putin / dintre membrii desemnati
de puterea executiva, / dintre membrii desemnati de sindicatele reprezentativesi /
dintre membrii desemnati de asociatiile patronale reprezentative.
$onsiliul de adminitratie al $asei 8ationale de Asigurari de (anatate se
intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari
valabile in prezenta a cel putin ,, membri si cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor prezenti.
$onvocarea $onsiliului de adminitratie al $asei 8ationale de Asigurari de
(anatate se face de catre presedintele acesteia. $onvocarea consiliului de
administratie va fi facuta si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul
membrilor acestuia.
$onsiliul de administratie al $asei 8ationale de Asigurari de (anatate isi
alege 3 vicepresedinti in conditiile legii.
128
$onsiliul de administratie al $asei 8ationale de Asigurari de (anatate
mandateaza pe unul dintre cei 3 vicepresedinti sa il inlocuiasca pe presedinte in caz
de forta majora.
*embrii $onsiliului de administratie al $asei 8ationale de Asigurari de
(anatate, cu exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai
acesteia si primesc o indemnizatie lunara de pana la 3@C din salariul presedintelui
$asei 8ationale de Asigurari de (anatate, in conditiile prezentei efective la sedintele
consiliului de administratie.
PreJe!intele CNAS se deleagF In condiGiile legii, prin ordin al ministrului
sFnFtFGii Ji familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea Ji
gestionarea fondului Ji reprezintF $8A( In relaGiile cu terGii Ji pe asiguraGi In raporturile
cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurFrilor sociale de
sFnFtate. $onducerea executivF a $8A( este asiguratF de cFtre directorul general.
-cuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadF de
? ani, Ji se numeJte prin ordin al ministrului sFnFtFGii Ji familiei. -rganizarea
concursului Ji criteriile de selecGie sunt stabilite de ministrul sFnFtFGii Ji familiei Ji de
preJedintele $8A(.
Pe timpul executFrii mandatului preJedintele Ji vicepreJedinGii sunt numiGi pe o
perioadF de ? ani. AceJtia nu pot exercita pe durata mandatului nici o altF funcGie sau
demnitate publicF, cu excepGia funcGiilor didactice din InvFGFmHntul superior.
*embrii $onsiliului de administraGie al $8A(, pe perioada exercitFrii
mandatului, nu sunt salariaGi ai $8A(, cu excepGia preJedintelui Ji a vicepreJedinGilor,
Ji nu pot ocupa funcGii In structurile executive ale caselor de asigurFri. AceJtia nu pot
exercita activitFGi la societFGi comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii
contractuale cu casele de asigurari.
Salari&area "rese!intelui si vicepresedintelui $8A( se stabileste dupa
cum urmeaza:
- pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functia de secretar de stat;
129
- pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functia de subsecretar de stat.
Preedintele -asei )aionale de (sigurri de Sntate are urmtoarele
atribuii4
a4 organizeazF si conduce structurile executive ale acesteia;
,4 asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurFrilor
sociale de sFnFtate;
4 elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice
Indeplinirii atribuGiilor prevFzute la lit. a" si b" si elaboreazF normele
specifice de personal;
!4 organizeazF si coordoneazF activitFGi de control pe ansamblul sistemului
asigurFrilor sociale de sFnFtate;
e4 aplica sancGiuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea normelor
si regulamentelor prevFzute la lit. c";
-4 rFspunde de aducerea la Indeplinire a hotFrHrilor $onsiliului de admistratie
al $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate;
g4 aproba, la propunerea $onsiliului de administraGie al $asei 8aGionale de
AsigurFri de (FnFtate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaGiilor
membrilor consiliilor de administraGie ale $asei 8aGionale de AsigurFri de
(FnFtate, caselor de asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a
municipiului :ucureJti, si modalitatea de plata a acestora, In condiGiile legii;
74 emite ordine In exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea In
aplicare a hotFrHrilor consiliului de administraGie;
i4 supravegheazF si controleazF funcGionarea sistemului de asigurFri sociale
de sFnFtate
04 reprezintF $asa 8aGionala de AsigurFri de (FnFtate In relaGiile cu terGii;
C4 convoacF $onsiliul de administraGie al $asei 8aGionale de AsigurFri de
(FnFtate si conduce JedinGele acestuia;
130
l4 aproba InfiinGarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurFri de
sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, la propunerea
acestora, In condiGiile legii;
m4 aproba contractarea de consultanta de specialitate In condiGiile si situaGiile
prevFzute de actele normative In vigoare;
n4 definitiveazF proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de
asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, al $asei
AsigurFrilor de (FnFtate a ApFrFrii, -rdinii Publice, (iguranGei 8aGionale si
AutoritFGii ;udecFtoreJti si al $asei de AsigurFri de (FnFtate a
6ransporturilor, la propunerea acestora, si elaboreazF proiectul bugetului
de venituri si cheltuieli centralizat al )ondului de asigurFri sociale de
sFnFtate, pe care, cu aprobarea $onsiliului de administraGie al $asei
8aGionale de AsigurFri de (FnFtate, Il InainteazF spre aprobare
Parlamentului;
o4 promoveazF imaginea $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate;
"4 stabileJte anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si
administreazF acest fond;
r4 organizeazF concurs pentru ocuparea postului de director general al $asei
8aGionale de AsigurFri de (FnFtate, conform prevederilor legale, stabilind
criteriile si standardele de performanta pentru ocuparea acestui post;
s4 numeJte cu delegaGie directorul general al $asei 8aGionale de AsigurFri de
(FnFtate pana la ocuparea postului prin concurs, conform legii;
t4 desemneazF reprezentanGi In comisia centrala care aproba procurarea
aparaturii de Inalta performanta alFturi de reprezentanGi ai $olegiului
*edicilor din #omHnia si ai *inisterului (FnFtFGii si )amiliei;
u4 aproba statele de funcGii ale $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate si
ale caselor de
asigurFri de sFnFtate In urma definitivFrii bugetului )ondului de asigurFri
sociale de sFnFtate si In baza organigramei aprobate de consiliul de
administraGie;
%4 numeJte, cu delegatie, directorii generali ai caselor de asigurFri de
131
sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, care asigura
conducerea acestora ca ordonator secundar de credite, In urma
concursului organizat de $asa 8aGionala de AsigurFri de (FnFtate In
condiGiile legii si stabileJte atribuGiile si competentele acestora;
PreJedintele $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate poate delega atribuGii
de reprezentare oricFrui vicepreJedinte sau membru al $onsiliului de administraGie al
$asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate.
*andatul preJedintelui $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate InceteazF
prin demisie, prin revocare de catre primul-ministru sau prin deces.
Atri,utiile %ie"rese!intilor Consiliului !e a!ministratie al CNAS5
a4 urmFresc aducerea la Indeplinire a hotFrHrilor consiliului de administraGie,
IncredinGatF de cFtre preJedinte;
,4 preiau, In caz de forGa majora, atribuGiile preJedintelui, In condiGiile
prevFzute de prezentul statut;
4 asigura comunicarea cu asociaGiile patronale, organizaGiile sindicale si
organizaGiile pensionarilor;
!4 asigura Indeplinirea condiGiilor legale si ale prezentului statut cu privire la
constituirea si la funcGionarea consiliilor de administraGie ale caselor de
asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti;
e4 Indruma si controleazF nemijlocit activitatea consiliilor de administraGie ale
caselor de asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului
:ucureJti, sub aspectul legalitFGii activitFGii si al respectFrii prevederilor
prezentului statut si Il informeazF pe preJedintele $asei 8aGionale de
AsigurFri de (FnFtate asupra celor constatate;
-4 alte atribuGii date In competenta prin lege si prin prezentul statut.
132
*andatele vicepreJedinGilor InceteazF prin demisie, prin deces sau prin
revocare de cFtre consiliul de administraGie, cu votul a cel puGin doua treimi din
numFrul membrilor acestuia, sau prin revocarea ca membru al consiliului de
administraGie de cFtre cei care i-au desemnat.
Consiliile !e a!ministraIie ale aselor !e asigurFri !e sFnFtate 0u!eIene8
res"eti% a munii"iului 2uureJti au urmatoarele atri,utii "rini"ale5
a4 aproba proiectul statutului propriu;
,4 aproba proiectul bugetului de venituri si cheltuieli anuale aferente fondului
4 aproba rapoartele de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de
directorul general;
!4 aproba politica de contractare propusa de directorul general, cu
respectarea contractului-cadru;
e4 aproba programele de acGiuni de ImbunFtFGire a disciplinei financiare,
inclusiv masurile de executare silita, potrivit prevederilor legale In vigoare;
-4 alte atribuGii date In competenta prin lege sau prin prezentul statut.
*embrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv al municipiului :ucuresti, sunt obligati sa participe la
adoptarea hotararilor care sa asigure functionarea sistemului de asigurari sociale
de sanatate la nivel local.
Organele !e on!uere ale aselor !e asigurFri 0u!eIene si ale
Munii"iului 2uureJti sunt :
O consiliul de administraGie;
O preJedintele;
O director general.
133
-onsiliul de administraie al caselor de asigurri de sntate 3udeene
i a municipiului /ucureti este alcFtuit din = membri, desemnaGi dupF cum
urmeazF:
- unul de consiliul judeGean, respectiv de $onsiliul Aeneral al
*unicipiului :ucureJti;
- unul de prefect, la propunerea direcGiei de sFnFtate publicF
judeGene, respectiv a 1irecGiei de (FnFtate PublicF a *unicipiului
:ucureJti;
- / de asociaGiile patronale reprezentative la nivel naGional, desemnaGi
prin consens;
- / de confederaGiile sindicale reprezentative la nivel naGional,
desemnaGi prin consens;
- preJedintele, care este directorul general al casei de asigurFri.
9onsiliul de administra$ie al 9asei Asigur"rilor de /"n"tate a
Ministerului :ucr"rilor Publice, ;ransporturilor >i :ocuin$ei este alcFtuit din 0
membri, desemnaGi dupF cum urmeazF:
- unul de cFtre *inisterul 7ucrFrilor Publice, 6ransporturilor Ji 7ocuinGei;
- unul din partea confederaGiilor reprezentative ale sindicatelor;
- unul din partea asociaGiilor reprezentative ale patronatelor;
- unul din partea *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei;
- preJedintele $asei AsigurFrilor de (FnFtate a *inisterului
7ucrFrilor Publice, 6ransporturilor Ji 7ocuinGei.
9onsiliul de administra$ie al 9asei Asigur"rilor de /"n"tate a
Ap"r"rii, #rdinii Publice, /iguran$ei -a$ionale >i Autorit"$ii <udec"tore>ti se
constituie potrivit dispoziGiilor -rdonanGei Auvernului nr. 02,==>, aprobatF cu
modificFri Ji completFri prin 7egea nr. ?0>3@@,.
*andatul membrilor consiliilor de administraGie ale caselor de
asigurFri este de ? ani. $onsiliul de administraGie ia hotFrHri prin vot, In
prezenGa a cel puGin douF treimi din numFrul membrilor. PedinGele consiliului de
administraGie sunt publice, cu excepGia cazurilor In care membrii consiliului decid
134
prin vot ca acestea sF se desfFJoare cu uJile Inchise. Problemele legate de
buget se vor discuta Intotdeauna In JedinGe publice.
0irectorii generali ai caselor de asigurri sunt numiGi pe bazF de
concurs, prin decizie a preJedintelui $8A( sau, dupF caz, prin ordin al
ministrului lucrFrilor publice, transporturilor Ji locuinGei, respectiv In condiGiile
prevFzute de -rdonanGa Auvernului nr. 02,==>, aprobatF cu modificFri Ji
completFri prin 7egea nr. ?0>3@@,. 1irectorul general devine membru de drept
al consiliului de administraGie al casei de asigurFri Ji preJedintele acestuia.
?irectorul general al casei de asigur"ri este ordonator de credite, In
condiGiile legii. 1irectorul general se numeJte pentru un mandat de ? ani, dupF
validarea concursului, Ji se suspendF de drept din funcGiile deGinute anterior, cu
excepGia funcGiilor didactice din InvFGFmHntul superior. 1irectorul general este
salarizat In conformitate cu prevederile legale In vigoare.
(tribuiile principale ale directorului general sunt:
a4 aplicF normele de gestiune, regulamentele de organizare Ji de
funcGionare Ji procedurile administrative unitare;
,4 organizeazF Ji coordoneazF activitatea de control al execuGiei
contractelor de furnizare de servicii medicale;
4 organizeazF Ji coordoneazF activitatea de urmFrire Ji control al
colectFrii
contribuGiilor la fond;
!4 propune programe de acGiuni de ImbunFtFGire a disciplinei financiare,
inclusiv executarea silitF, potrivit legii;
e4 stabileJte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
-4 organizeazF ImpreunF cu alte structuri abilitate controale privind
respectarea drepturilor asiguraGilor Ji propune mFsuri In caz de
nerespectare a acestora;
g4 supravegheazF Ji controleazF organizarea Ji funcGionarea sistemului de
asigurFri de sFnFtate la nivel teritorial Ji prezintF anual rapoarte, pe
care le
135
dF publicitFGii;
74 numeJte, sancGioneazF Ji elibereazF din funcGie personalul casei de
asigurFri.
Obligaiile caselor de asigurri4
$onform legislaGiei in vigoare si al statutului $asei 8aGionale de asigurFri de
sFnFtate obligaiile -)(S sunt urmFtoarele:
- sF asigure logistica funcGionFrii unitare Ji coordonate a sistemului
- sF urmFreascF colectarea Ji folosirea cu eficienGF a fondului;
- sF foloseascF mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea,
informarea Ji susGinerea intereselor asiguraGilor pe care Ii reprezintF;
- sF acopere potrivit principiilor prezentei ordonanGe de urgenGF nevoile de
servicii de sFnFtate ale persoanelor, In limita fondurilor disponibile.
- sF verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor Incheiate
cu furnizorii de servicii medicale;
- sF deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate
Ji prestate asiguraGilor, In maximum /@ de zile de la data raportFrii, In caz
contrar urmHnd a suporta penalitFGile prevFzute In contract; s sF acorde
furnizorilor de servicii medicale sume care sF GinF seama Ji de condiGiile de
desfFJurare a activitFGii In zone izolate, In condiGii grele Ji foarte grele,
pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaGiei;
- sF informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiGiilor de
contractare Ji a negocierii clauzelor contractuale;
- sF informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiGiilor de furnizare a
serviciilor medicale Ji despre orice schimbare In modul de funcGionare Ji de
acordare a acestora, cu cel puGin /@ de zile Inainte de aplicarea modificFrii;
sF asigure confidenGialitatea datelor In condiGiile prezentei ordonanGe de
urgenGF;
- sF verifice prescrierea Ji eliberarea medicamentelor In conformitate cu
136
reglementFrile In vigoare; sF transmitF situaGiile statistice Ji alte activitFGi
raportate de furnizorii de servicii medicale cFtre instituGiile interesate,
respectiv direcGiilor de sFnFtate publicF Ji centrelor de statisticF;
- sF raporteze $8A(, la termenele stabilite, datele solicitate privind
serviciile medicale furnizate, precum Ji evidenGa asiguraGilor Ji a
documentelor justificative utilizate;
- sF furnizeze, la solicitarea *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei, prin direcGiile de
sFnFtate publicF, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai
pentru bolile cu declarare nominalF obligatorie, conform legislaGiei In vigoare.
$asele de asigurFri de sFnFtate judeGene Ji a municipiului :ucureJti pot avea,
la nivelul oraJelor, al municipiilor, precum Ji al altor localitFGi, oficii de asigurFri de
sFnFtate, dacF numFrul asiguraGilor este de cel puGin:
a4 3@@.@@@ pentru oraJele, municipiile Ji sectoarele municipiului :ucureJti;
,4 ,@@.@@@ pentru alte localitFGi.
19$($) RELADIILE CASEI NADIONALE DE ASIGURERI DE SENETATE CU
CASELE DE ASIGURERI DE SENETATE
(istemul de asigurFri sociale de sFnFtate este un sistem naGional, unitar,
coordonat de $asa 8aGionala de AsigurFri de (FnFtate In calitate de instituGie
publica autonoma de interes naGional.
(istemul naGional al asigurFrilor sociale de sFnFtate este constituit din
casele de asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, care
asigura funcGionarea sistemului de asigurFri sociale de sFnFtate la nivel local, din
$asa AsigurFrilor de (FnFtate a ApFrFrii, -rdinii Publice, (iguranGei 8aGionale si
AutoritFGii ;udecFtoreJti, care asigura funcGionarea sistemului de asigurFri sociale de
sFnFtate In municipiile si oraJele In care funcGioneazF formaGiuni medicale
aparGinHnd ministerelor si instituGiilor din domeniul apFrFrii, ordinii publice, siguranGei
naGionale si autoritFGii judecFtoreJti si din $asa de AsigurFri de (FnFtate a
6ransporturilor, care asigura funcGionarea sistemului de asigurFri sociale de sFnFtate
pentru personalul *inisterului 7ucrFrilor Publice, 6ransporturilor si 7ocuinGei,
137
instituGiilor publice din subordine, regiilor autonome, companiilor naGionale,
societFGilor naGionale si al societFGilor comerciale, care desfFJoarF activitFGi In
domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare si cu metroul, pentru
membrii de familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat In
transporturi si pentru membrii lor de familie, care folosesc reGeaua sanitara proprie a
*inisterului 7ucrFrilor Publice, 6ransporturilor si 7ocuinGei.
.n calitate de ordonator principal de credite preJedintele $asei 8aGionale de
AsigurFri de (FnFtate definitiveazF proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale
caselor de asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, al
$asei AsigurFrilor de (FnFtate a ApFrFrii, -rdinii Publice, (iguranGei 8aGionale si
AutoritFGii ;udecFtoreJti si $asei de AsigurFri de (FnFtate a 6ransporturilor, la
propunerea conducFtorilor acestora, In calitate de ordonatori secundari de credite, In
conformitate cu dispoziGiile 7egii nr;B3,==2 privind finanGele publice, cu modificFrile
ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de *inisterul )inanGelor
Publice.
:ugetul centralizat al fondurilor de asigurFri sociale de sFnFtate se aproba de
Parlament, la propunerea $asei 8aGionale de AsigurFri de (FnFtate.
19$($+ ASIGURAREA CALITEDII SER3ICIILOR - O O2LIGADIE A
CASEI NADIONALE DE ASIGURERI DE SENETATE
19$($+$1 Ser%iiul me!ial al Casei !e AsigurFri
.n cadrul $8A( funcGioneazF serviciul medical, care este condus de un
medic-Jef. 7a nivelul caselor de asigurFri funcGioneazF un serviciu medical, In
raport cu numFrul asiguraGilor, care este condus de un medic-Jef. )uncGia de
medic-Jef al $8A( Ji al caselor de asigurFri se ocupF prin concurs organizat
de $8A(, In condiGiile legii fiind echivalentF cu cea de director general adjunct.
138
(erviciul medical al $8A( urmrete interesele asigurailor cu privire
la calitatea serviciilor acordate de ctre furnizorii de servicii medicale,
medicamente i dispozitive medicale aflai 5n relaii contractuale cu
casele de asigurri. $riteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru
asiguraGi se elaboreazF de cFtre serviciul medical al $8A( ImpreunF cu $*#, se
actualizeazF ori de cHte ori este nevoie Ji se prevFd In clauzele contractelor de
furnizare de servicii.
*asuri si criterii de asigurare a calitii serviciilor
Asigurarea calitFGii pachetului de servicii de bazF pentru asiguraGi revine
$8A( prin respectarea urmFtoarelor mFsuri:
- acceptarea Incheierii de contracte numai cu furnizori acreditaGi
conform legii, precum Ji a medicilor, asistenGilor medicali Ji altor
categorii de personal acreditate ;
- existenGa unui sistem informaGional corespunzFtor asigurFrii unei
evidenGe primare privind diagnosticul Ji terapia aplicatF;
- respectarea de cFtre furnizori a criteriilor de calitate a asistenGei
medicale Ji stomatologice, elaborate de cFtre $*# Ji -A*#;
- utilizarea pentru tratamentul afecGiunilor numai a medicamentelor
din 8omenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
- utilizarea materialelor sanitare Ji a dispozitivelor medicale
autorizate, conform legii.
139
-riteriile privind calitatea asistenei medicale acordate asigurailor
se elaboreaz de comisiile de specialitate ale -*6, se negociaz cu -)(S
i se refer la4
a4 tratamentul medical;
,4 tratamentul stomatologic;
4 acGiunile de depistare precoce a ImbolnFvirilor;
!4 procedeele medicale de recuperare eficace;
e4 prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale
Ji
transportul bolnavilor;
-4 eliberarea de certificate medicale necesare asiguraGilor pentru a
beneficia de ajutoare de boalF Ji de rapoarte necesare caselor de
asigurFri pentru Indeplinirea atribuGiilor lor.
$riteriile sunt obligatorii pentru toGi furnizorii de servicii medicale care au
Incheiat contracte cu casele de asigurFri. .n vederea respectFrii calitFGii serviciilor
medicale furnizate asiguraGilor, $8A( Ji casele de asigurFri organizeazF
controlul activitFGii medicale ImpreunF cu comisiile de specialitate ale $*#, $)#
Ji ale -A*#.
- modal itate de verificare a calitFGii servicilor o reprezi nta
reglementarea stricta a relaGiilor caselor de asigurFri sociale de sFnFtate cu
furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale Ji de medicamente.
$ontrolul de gestiune al $8A( Ji al caselor de asigurFri se face anuai de
cFtre $urtea de $onturi. $8A( ImpreunF cu $*#, $)# Ji -A*# organizeazF
controlul serviciilor medicale care se acordF asiguraGilor potrivit ordonanGe de
urgenGF nr. ,@03@@3.
19$($+$' RelaIiile Casei NaIionale !e AsigurFri !e SFnFtate
u -urni&orii !e ser%iii me!iale
140
(. )atura relaiilor dintre furnizori si -asele de asigurri
7urnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale Ji de
medicamente, care sunt In relaGii contractuale cu casele de asigurFri, sunt:
cabinetele medicale, centrele de diagnostic Ji tratament, spitalele Ji alte
unitFGi sanitare, medicii, personalul mediu sanitar Ji alte categorii de
personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical;
farmaciile, distribuitorii Ji producFtorii de medicamente Ji materiale
sanitare
persoanele fizice i 3uridice autorizate de *inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei.
6elaiile dintre furnizorii de servicii medicale Ji casele de asigurFri sunt de
natur civil, se stabilesc Ji se desfFJoarF pe bazF de contract care se Incheie anual.
.n situaGia In care este necesarF modificarea sau completarea clauzelor, acestea
sunt negociate Ji stipulate In acte adiGionale.
)urnizorii de servicii medicale Incheie cu casele de asigurFri contracte
anuale pe baza modelelor de contracte prevFzute In normele metodologice de aplicare
a contractului-cadru, In cuprinsul cFrora pot fi prevFzute Ji alte clauze suplimentare,
negociate.
$asele de asigurFri Incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale
pentru furnizarea de servicii Ji pentru plata acestora, urmFrind realizarea echilibrului
financiar. 7a Incheierea contractelor pFrGile vor avea In vedere interesul asiguraGilor Ji
vor Gine seama de economicitatea, eficienGa Ji calitatea serviciilor oferite pe baza
criteriilor elaborate de $8A(, $*#, $)# Ji -A*#.
$ontractele de furnizare de servicii medicale cuprind Ji obligaGiile pFrGilor
legate de buna gestionare a fondurilor, precum Ji clauze care sF reglementeze
condiGiile de platF a serviciilor furnizate pHnF la definitivarea unui nou contract Intre
pFrGi, pentru perioada urmFtoare celei acoperite prin contract.
Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a4 In asistenGa medicalF primarF Ji de specialitate ambulatorie prin tarif pe
persoana asigurat", tarif pe serviciu medical, suma fix" negociat" pe pachet de
141
servicii medicale
,4 In asistenGa medicalF din spitale Ji alte unitFGi, In afara celor ambulatorii,
prin
tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dupF
caz;
a4 prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
,4 prin pre$ de referin$" prevFzut In lista medicamentelor cu sau fFrF
contribuGie personalF;
4 prin preG de referinGF prevFzut In lista de materiale sanitare Ji de
dispozitive medicale.
*odalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor
sanitare Ji dispozitivelor medicale se stabileJte prin contractul-cadru. 1econtarea
serviciilor medicale se face In baza contractelor Incheiate Intre casele de asigurFri Ji
furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurFri la care s-a virat contribuGia
asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.
/. (creditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de
medicamente i materiale sanitare
Pot intra In relaGie contractualF cu sistemul de asigurFri sociale de sFnFtate
numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale Ji de medicamente
acreditaGi. *edicii, farmaciJtii, personalul mediu sanitar Ji alte categorii de personal se
acrediteazF dupF cum urmeazF:
a4 medicii i alte categorii de personal cu studii superioare se acrediteazF
de cFtre comisiile formate din reprezentanGi ai colegiilor judeGene ale medicilor,
respectiv al municipiului :ucureJti, ai caselor de asigurFri Ji ai direcGiilor de
sFnFtate publicF sau ai direcGiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele
Ji instituGiile centrale cu reGele sanitare proprii, dupa caz, In cadrul acreditFrii unitFGii
sanitare;
,4 asistenii medicali se acrediteazF de cFtre comisiile formate din
142
reprezentanGi ai -A*#, ai caselor de asigurFri Ji ai direcGiilor de sFnFtate publicF
sau ai direcGiilor medicale ori structurilor similare din ministerele Ji instituGiile centrale
cu reGele sanitare proprii, dupF caz, In cadrul acreditFrii unitFGii sanitare;
4 farmacitii i asistenii de farmacie se acrediteazF de cFtre
comisiile
formate din reprezentanGi ai colegiilor judeGene ale farmaciJtilor, respectiv al
municipiului :ucureJti, ai caselor de asigurFri Ji ai direcGiilor de sFnFtate publicF
sau ai direcGiilor medicale ori structurilor similare din ministerele Ji instituGiile centrale
cu reGele sanitare proprii, dupF caz, In cadrul acreditFrii farmaciei.
#egulamentul de funcGionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii
medicale se aprobF de cFtre $onsiliul de administraGie al $8A(. *etodologia de
acreditare a furnizorilor de servicii medicale se elaboreazF de cFtre $8A( Ji structurile
naGionale ale $*#, $)# Ji ale -A*# Ji se aprobF prin ordin al ministrului sFnFtFGii Ji
familiei, In termen de /@ de zile de la data intrFrii In vigoare a ordonanGe de urgenGF nr.
,0@3@@3.
Autorizarea furnizorilor de aparaturF medicalF Ji materiale sanitare se face anual
de cFtre *inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei. *etodologia de autorizare se aprobF prin ordin
al ministrului sFnFtFGii Ji familiei. 7ista furnizorilor de aparaturF medicalF Ji materiale
sanitare autorizaGi este datF publicitFGii anual.
-. (rbitra3ul
$8A( ImpreunF cu $*# Ji -A*# organizeazF $omisia centralF de arbitraj care
soluGioneazF litigiile dintre furnizorii de servicii medicale Ji casele de asigurFri. $omisia
centralF de arbitraj este formatF din ? arbitri, dintre care 3 delegaGi numiGi de cFtre $8A(
Ji cHte un delegat numit de $*# Ji -A*#. PreJedintele $omisiei centrale de arbitraj
trebuie sa fie un arbitru acceptat de pFrGi. Arbitrii pot fi medici, juriJti sau economiJti,
acreditaGi Ji InregistraGi de *inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei. #egulamentul de activitate al
arbitrilor se elaboreazF de cFtre $8A(, ImpreunF cu $*# Ji -A*#, Ji se avizeazF de
cFtre *inisterul ;ustiGiei.
143
MotFrHrile $omisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate pFrGile ale
cFror litigii se soluGioneazF de cFtre aceasta Ji se completeazF In mod corespunzFtor cu
prevederile $odului de procedurF civilF.
7egislaGia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancGioneazF
diversele contravenGii. $uantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 0.@@ lei si 0@.@@@.
19$($9 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PU2LICE DE INTERES
/UDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN
DOMENIUL SANITAR
#egimul juridic si metodologia administrativa a unitFGilor sanitare publice de
interes judeGean si local sunt stabilite prin ordonanGa nr. B@ din august 3@@3, ce a
intrat in vigoare la , octombrie 3@@3.
6erenurile Ji clFdirile In care IJi desfFJoarF activitatea unitFGile sanitare
publice de interes judeGean sau local, parte integrantF a domeniului public al judeGelor,
comunelor, oraJelor Ji municipiilor, se aflF In administrarea consiliilor judeGene sau
consiliilor locale ale comunelor, oraJelor, municipiilor Ji sectoarelor municipiului
:ucureJti. $elelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate privatF a
statului Ji sunt administrate de unitFGile sanitare publice.
(chimbarea destinaGiei sau InstrFinarea bazei materiale a unitFGilor sanitare
publice se poate face In condiGiile legii Ji numai cu aprobarea *inisterului
(FnFtFGii Ji )amiliei. Actele de InstrFinare sau de schimbare a destinaGiei bazei
materiale a unitFGilor sanitare, fFrF aprobarea *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei, sunt
nule.
.ndrumarea, coordonarea Ji monitorizarea activitFGii desfFJurate In unitFGile
sanitare publice se exercitF de *inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei ca autoritate centralF In
domeniul asistenGei de sFnFtate publicF Ji de direcGiile de sFnFtate publicF
teritoriale, unitFGi descentralizate care reprezintF autoritatea de sFnFtate publicF
la nivel local.
144
*inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei exercitF controlul asupra activitFGii unitFGilor
sanitare publice de interes judeGean sau local, precum Ji asupra modului de aplicare de
cFtre acestea a dispoziGiilor legale In vigoare In domeniul sanitar.
.n administrarea unitFGilor sanitare de interes local si judeGean *inisterul
(FnFtFGii si )amiliei jaca un rol extrem de importanat, totuJi marea majoritate a
acestor atribuGii, si anume structura organizatorica a unitFGii sanitare precum si
infiintarea, reorganizarea, desfiinGarea sau schimbarea profilului acestora se
realizeazF cu avizul consiliilor 3udeene sau al consiliilor locale.
1irecGiile de sFnFtate publicF teritoriale au si o serie de atribuii exclusive4
avizeazF, In termen de 0 zile lucrFtoare de la data primirii, proiectele
bugetelor de venituri Ji cheltuieli ale unitFGilor sanitare publice;
avizeazF, In termen de 0 zile lucrFtoare de la data primirii, statul de funcGii
pentru unitFGile sanitare publice cu personalitate juridicF, cu Incadrarea In
bugetul de venituri Ji cheltuieli aprobat;
centralizeazF situaGiile financiare trimestriale Ji anuale transmise de
unitFGile sanitare publice Ji InainteazF situaGiile centralizatoare *inisterului
(FnFtFGii Ji )amiliei;
avizeazF Ji supun spre aprobare *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei
propunerile autoritFGilor administraGiei publice locale privind InfiinGarea,
reorganizarea Ji desfiinGarea unitFGilor sanitare publice, dupF caz, precum Ji pe
cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii acestor unitFGi.
-rdonanGa B@3@@3 enumera in mod exhaustiv si atribuiile preedinilor
consiliilor 3udeene i primarilor comunelor, oraelor, municipiilor i ai sectoarelor
municipiului /ucureti astfel aceJtia :
- avizeazF, In termen de 0 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri
Ji cheltuieli Ji situaGiile financiare trimestriale Ji anuale transmise de unitFGile
sanitare publice;
- aprobF, In termen de 0 zile de la data primirii, statele de funcGii pentru
unitFGile sanitare publice, dupF caz, Ji urmFresc Incadrarea In normativele de
personal aprobate Ji In bugetele de venituri Ji cheltuieli aprobate;
145
- pot asigura resurse financiare pentru cheltuielile de IntreGinere Ji gospodFrire,
reparaGii, consolidare, extindere Ji modernizare a unitFGilor sanitare publice.
-onsiliile 3udeene i consiliile locale pot 5nfiina, cu avizul *inisterului
(FnFtFGii Ji )amiliei Ji al *inisterului AdministraGiei Publice, uniti de asisten
medico-sociale, prin reorganizarea unor unitFGi sanitare publice.
7inanarea c.eltuielilor unitilor de asisten medico-sociale se asigurF
astfel:
a4 din bugetul fondului de asigur"ri sociale de s"n"tate pentru pachetul de servicii
medicale de bazF;
,4 din bugetele locale pentru cheltuieli de @ntre$inere >i gospod"rire,
reparaGii, consolidFri, dotFri independente, In limita bugetului aprobat.
$onducerea unitFGilor sanitare publice are obligaGia de a dimensiona, cu avizul
direcGiilor de sFnFtate publicF teritoriale Ji al consiliilor judeGene sau consiliilor locale,
dupF caz, numFrul de personal, In limita statului de funcGii Ji a bugetului de venituri Ji
cheltuieli aprobate.
9nitFGile de asistenGF medico-sociale sunt instituGii publice specializate, cu
personalitate juridicF, In subordinea autoritFGilor administraGiei publice locale, care
acordF servicii de Ingrijire, servicii medicale, precum Ji servicii sociale persoanelor cu
nevoi medico-sociale. Persoanele care beneficiazF de servicii furnizate In aceste unitFGi
sunt persoane care necesitF supraveghere, asistare, Ingrijire, tratament, precum Ji
servicii de inserGie Ji reinserGie socialF.
.nternarea In aceste unitFGi se face la recomandarea unitFGilor sanitare sau
la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, In baza unei grile de evaluare medico-socialF
a persoanei.
9nitFGile de asistenGF medico-sociale se InfiinGeazF ca instituGii rezidenGiale
sau de zi, prin hotFrHre a consiliului local ori, dupF caz, a consiliului judeGean,
respectiv a $onsiliului Aeneral al *unicipiului :ucureJti, prin reorganizarea unor unitFGi
sanitare, cu avizul *inisterului (FnFtFGii Ji )amiliei Ji al *inisterului AdministraGiei
Publice. #eorganizarea se poate realiza dupF evaluarea de cFtre direcGiile de
sFnFtate publicF judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, Ji direcGiile generale
146
de muncF Ji solidaritate socialF judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti, a
performanGei unitFGii sanitare, a potenGialului acesteia de transformare In unitate de
asistenGF medico-socialF, GinHnd cont de nevoile medico-sociale ale populaGiei.
Propunerea de InfiinGare a unitFGii de asistenGF medico-sociale se face de
cFtre preJedintele consiliului judeGean, respectiv al $onsiliului Aeneral al *unicipiului
:ucureJti, sau de cFtre primar, dupF caz, pe baza documentaGiei Ji fundamentFrii
prezentate de serviciul public de asistenGF socialF de la nivelul consiliilor judeGene sau al
consiliilor locale.
$onducerea unitFGilor de asistenGF medico-sociale este asiguratF de cFtre
director. .n realizarea atribuGiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ
compus din 0 membri desemnaGi dupF cum urmeazF:
K un reprezentant al autoritFGii administraGiei publice locale prin a cFrei
hotFrHre a fost InfiinGatF unitatea de asistenGF medico-socialF;
K un reprezentant al direcGiei de sFnFtate publicF judeGene, respectiv a
municipiului :ucureJti;
K un reprezentant al direcGiei generale de muncF Ji solidaritate socialF
judeGene, respectiv a municipiului :ucureJti;
K un reprezentant al casei de asigurFri de sFnFtate judeGene, respectiv a
municipiului :ucureJti;
K un reprezentant al societFGii civile.
Personalul existent In unitFGile sanitare care se reorganizeazF se preia de
cFtre unitatea de asistenGF medico-socialF, cu Incadrarea In statul de funcGii aprobat. In
contractele individuale de muncF ale persoanelor preluate se va prevedea obligaGia
acestora de a urma formele de pregFtire profesionalF In domeniul cerut de angajator.
:unurile aflate In administrarea unitFGilor sanitare care se reorganizeazF
trec In administrarea unitFGilor de asistenGF medico-sociale, conform protocolului de
predare-primire Incheiat Intre acestea. Aparatura medicalF existentF In unitFGile care se
reorganizeazF va fi redistribuitF, dupF caz, de cFtre *inisterul (FnFtFGii Ji )amiliei, prin
direcGiile de sFnFtate publicF judeGene Ji a municipiului :ucureJti, la alte unitFGi sanitare
publice, In funcGie de necesitFGi.
147
:ugetul de venituri Ji cheltuieli al unitFGilor de asistenGF medico-sociale se
aprobF de cFtre consiliul local sau consiliul judeGean, respectiv $onsiliul Aeneral al
*unicipiului :ucureJti, dupF caz, cu avizul casei de asigurFri de sFnFtate judeGene sau
a municipiului :ucureJti, In condiGiile legii.
$heltuielile curente Ji de capital ale unitFGilor de asistenGF medico-sociale se
asigurF din venituri proprii Ji din subvenGii acordate din bugetul local In funcGie de
subordonare. (ubvenGiile de la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea
serviciilor sociale, In condiGiile legii, pentru cheltuieli de IntreGinere Ji gospodFrire,
reparaGii, consolidFri, dotFri independente.
4eniturile proprii ale unitFGilor de asistenGF medico-sociale se constituie
din:
sume decontate de casele de asigurFri de sFnFtate, pentru servicii
medicale furnizate pe bazF de contract, conform contractelor-cadru de
acordare a asistenGei medicale In cadrul sistemului de asigurFri de
sFnFtate, prevFzute de -rdonanGa de urgenGF a Auvernului nr. ,0@3@@3 privind
organizarea Ji funcGionarea sistemului de asigurFri sociale de sFnFtate,
precum Ji conform normelor de aplicare a acestora;
contribuGii personale ale beneficiarilor, dupF caz, stabilite prin hotFrHrile
consiliilor locale
sau ale consiliilor judeGene, respectiv $onsiliului Aeneral al *unicipiului
:ucureJti, In condiGiile legii;
sponsorizFri, donaGii, alte venituri potrivit legii.
CAPITOLUL 1=
ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA
$olegiul *edicilor din #omania este o organizatie profesionala autonoma a
corpului medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand in
148
principal obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de
medic.
7a nivelul *unicipiului :ucuresti si al fiecarui judet s-a organizat $olegiul
*edicilor: *unicipiul :ucuresti si respectiv colegii teritoriale.
Organele !e on!uere ale olegiului teritorial sunt: adunarea
generala, consiliul, biroul consiliului si presedintele.
A!unarea Generala- este formata din membrii colegiului teritorial, se
intruneste anual in primul trimestru la convocarea consiliului si adopta hotatrari cu
majoritate simpla in prezenta a 3/ din numarul membrilor sai.
Consiliul- are un numar de membrii proportional cu numarul medicilor inscrisi
in evidenta colegiului la data organizarii alegerilor, dupa cum urmeaza:
- ,, membrii pentru un numar de 0@@ de medici inscrisi;
- ,/ membrii pentru un numar intre 0@,-,@@@ de medici inscrisi;
- ,= membrii pentru un numar de ,@@,-3@@@ de medici inscrisi;
- 3, de memebrii pentru un numar de peste 3@@@ de medici
inscrisi;
$onsiliul constituit la nivelul municipiului :ucuresti este format din 3/ de
membrii proportional cu numarul de membrii ai consiliului se vor alege /-= membrii
supleanti.
2iroul onsiliului colegiului teritorial este format dintr-un presedinte, /
vicepresedinti si un secretar. Presedintele biroului consiliului colegiului teritorial este
si presedintele colegiului teritorial.
Colegiul Me!iilor !in Romania- este format din toti medicii inscrisi in
colegiile teritoriale. $olegiul *edicilor din #omania are personalitate juridica,
patrimoniu si buget proriu.
Organele !e on!uere8 la ni%el national sunt5
- adunarea generala nationala;
- consiliul national;
- biroul executiv;
- presedintele.
149
A!unarea generala nationala- este alcatuita din membrii $onsiliului national
al $olegiului *edicilor din #omania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial.
8orma de reprezentare in adunarea generala nationala este de ,3@@ membrii,
reprezentantii fiind alesi pentru un mandat de ? ani. Proportional cu numarul de
medici inscrisi in evidenta colegiului teritorial se va alege un numar de /-,@ membrii
supleanti.
Consiliul national al $olegiului *edicilor din #omania este alcatuit din cate
un reprezentant al fiecarui judet, din trei reprezentanti ai municipiului :ucuresti si
cate un reprezentant al medicilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea
sanitara proprie. $onsiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de cate un
reprezentant al Academiei de (tiinte *edicale, *inisterul (anatatii si )amiliei,
*inisterul *uncii si (olidaritatii (ociale, )amiliei si *inisterul ;ustitiei. #eprezentantii
in $onsiliul 8ational sunt alesi pe o perioada de ? ani de catre membrii consiliilor
colegiilor teritoriale si reprezentantii acestora in adunarea generala nationala,
intruniti in sedinta comuna. 1eciziile $onsiliului national sunt obligatorii pentru
colegiile locale si pentru toti medicii din #omania.
2iroul e#euti% al $olegiului *edicilor din #omaina este format dintr-un
presedinte, / vicepresedinti si un secretar general, alesi de catre $onsiliul national,
dintre membrii sai, pe o durata de ? ani.
Prese!intele $olegiului *edicilor din #omania este presedintele :iroului
executiv al consiliului 8ational.
1=$1 ATRI2UTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
$olegiului *edicilor din #omania are urmatoarele atributii:
1$ Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeaza exercitarea profesiei de medic;
'$ Apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai, apara
onoarea, libertatea si independenta profesionala a medicului, dreptul acestuia
de decizie in exercitarea actului medical;
150
($ Asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnav si
de sanatate publica;
)$ Elaboreaza si adopta (tatutul $olegilor *edicilor din #omania si codul de
deontologie medicala;
+$ $ontroleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de medic;
9$ $olaboreaza cu *inisterul (anatatii la formarea, specializarea si
perfectionarea pregatirii profesionale a medicilor;
=$ Actioneaza singur sau impreuna cu institutiile sau autoritatile publice cu
atributii in domeniu, in vederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile
medicale;
>$ $olaboreaza cu *inisterul (anatatii la elaborarea metodologiei de acordare a
gradului profesional si tematica de concurs.
?$ -rganizeaza forme de educatie medicala continua si de ridicare a gradului de
competenta profesionala a membrilor sai;
1@$ $olaboreaza cu *inisterul (anatatii la elaborarea criteriilor si standardelor
privind dotarea cabinetelor medicale;
11. Asigura cadrul necesar desfasurarii unei concurente loiale bazate pe
promovarea competentei profesionale;
1'$ Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii
similare;
1($ $olaboreaza cu *inisterul (anatatii la elaborarea reglementarilor din
domeniul medical sau al asigurarilor sociale de sanatate;
1)$ -rganizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica
profesionala, deontologie medicala si de la regulile de buna practica
profesionala, in calitate de organ de jurisdictie profesionala;
1+$ (tabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat
in cadrul asigurarilor de rapsundere civila profesionala pentru membrii sai;
19$ (prijina institutiile si actiunile de prevedere si asistenta medico-sociala pentru
medici si familiile lor;
151
1=$ Participa, impreuna cu *inisterul Educatiei si $ercetarii si *inisterul (anatatii
si )amiliei, la stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina
acreditate, precum si numarul locurilor in rezidentiat.
1>$ Participa la elaborarea contractului-cadru, in conditiile legii etc.
$olegiul *edicilor din #omania avizeaza infiintarea cabinelelor medicale private
indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti, la concursurile
organizate pentru ocuparea posturilor din unitatile sanitare publice.
1=$' MEM2RII COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
.n vederea exercitarii profesiei de medic, medicii cetateni romani sau medici
cetateni ai unui stat membru al 9niunii Europene, un stat apartinand (patiului
Economic European sau ai $onfederatiei Elvetiene, stabiliti in #omania, au obligatia
sa se inscrie in $olegiul *edicilor din #omania. $alitatea de membru este dovedita
prin certificatul de membru al $olegiului *edicilor din #omania, calitate ce poate fi
pastrata,la cerere, de medicii pensionari.
*embrii $olegiului *edicilor din #omania sunt inscrisi intr-un registru care se
face public anual de catre $olegiul *edicilor.
1=$'$1 DREPTURILE SI O2LIGATIILE MEM2RILOR COLEGIULUI
MEDICILOR DIN ROMANIA
*embrii $olegiului *edicilor din #omania au urmatoarele !re"turi:
1$ (a aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor
teritoriale sau nationale;
'$ (a participle la actiunile $olegiului *edicilor;
152
($ (a foloseasca impreuna cu membrii familiei toate dotarile sociale,
profesionale, culturale si sportive ale colegiului *edciilor din #omania si
ale colegiilor teritoriale;
)$ (a conteste sanctiunile primite;
+$ (a beneficieze de asistenta medicala gratuita, medicamente gratuite,
personal cat si pentru membrii de familie.
*embrii $olegiului *edicilor din #omania au urmatoarele o,ligatii:
1$ (a faca dovada cunosterii normelor de deontologie profesionala si a celor
care reglementeaza organizarea si functionarea corpului profesional;
'$ (a respecte dispozitiile (tatutului $olegiului *edicilor din #omania, $odul
de deontologie medicala, hotararile organelor de conducere ale colegiului
*edicilor din #omania si reglementarile profesiei.
($ (a rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate in calitate de membrii ai
corpului profesional;
)$ (a participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la
activitatile profesionale sau de pregatire profesionala;
+$ (a participe la sedintele la care au fost convocati;
9$ (a pastreze secretul profesional;
=$ (a pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor
exprimate in organele de conducere;
>$ (a respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei medicale;
?$ (a aiba un comportament demn in exercitarea profesiei sau a calitatii de
membru al $olegiului *edicilor din #omania;
1@$ (a acorde cu promptitudine si neconditionat ingrijirile medicale de
urgenta;
11$ (a actioneze pe toata durata exercutarii profesiei in vederea cresterii
gradului de pregatire profesionala;
1'$ (a aplice parafa, cuprinzand numele, prenumele, gradul, specialitatea si
codul, pe toate actele medicale pe care le semnaza;
13. (a respecte drepturile pacientilor.
153
1=$'$' RASPUNDREA DISCIPLINARA A MEM2RILOR COLEGIULUI
MEDICILOR DIN ROMANIA
*edicul raspunde disciplinar in cazul nerespectarii legilor si regulamentelor
profesiei medicale, a codului de deontologie medicala si a regulilor de buna practica
profesionala, a (tatutului $olegiului *edicilor din #omania, pentru nerespectarea
deciziilor adoptate de organele de conducere ale $oelgiului *edicilor si pentru orice
fapta savarsita privind profesia. #aspunderea disciplinara a membrilor $olegiului
*edicilor din #omania nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila si
materiala, potrivit prevederilor legale. (anctiunile disciplinare sunt: mustrarea,
avertizmentul,votul de blam, amenda de la ,@@ lei la ,.0@@ lei, interdictia de a
exercita profesia sau anumite activitati medicale pe o perioda de la o luna la un an,
retragerea calitatii de membru al colegiului *edicilor din #omania.
1=$( 3ENITURILE SI C:ELTUIELILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA
3eniturile $olegiului *edicilor din #omania se constituie din:
- taxe de inscriere;
- cotizatiile lunare ale membrilor;
154
- contravalorea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si
juridice, inclusiv din organizarea de cursuri si alte forme de educatie medicala
continua;
- donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice;
- drepturi editoriale;
- incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
- fonduri rezultate din manifestarile culturale si stiintifice;
- alte surse.
4eniturile pot fi utilizate penrtu cheltuieli cu organizarea si functionarea,
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital,
perfectionarea pregatirii personalului, acordarea unor burse medicilor, incurajarea
medicilor cu venituri mici, acordarea de premii pentru membrii cu activitati
profesionale deosebite etc.
CAPITOLUL 1>
ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN
ROMANIA
$olegiul )armacistilor din #omania se organizeaza si functioneaza ca
organizatie profesionala, de interes public, apolitica, fara scop patrimonial, avand ca
obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist.
155
$olegiul )armacistilor din #omania are autonomie institutionala, se organizeaza si
functioneaza pe criterii teritoriale, la nivel national si judetean, respectiv la nivelul
municipiului :ucuresti. .ntre $olegiul )armacistilor din #omania si colegiile teritoriale
exista raporturi de autonomie functionala, organizatorica si financiara. $olegiile
farmacistilor au personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
-rganele de conducere ale olegiului teritorial sunt:
14 adunarea generala a farmacistilor;
'4 consiliul;
(4 biroul consiliului;
)4 presedintele.
14 A!unarea generala- este formata din toti farmacistii cu drept de practica
inscrisi in colegiul respectiv.
'4 Consiliul olegiului- are un numar de membrii proportional cu numarul
farmacistilor inscrisi in evidenta colegiului la data organizarii alegerilor dupa cum
urmeaza:
- B membri pentru un numar de pana la ,@@ de farmacisti inscrisi;
- ,, membri pentru un numar de ,@,-0@@ farmacisti inscrisi;
- ,/ membri pentru un numar de 0@, pana la ,@@@ de farmacisti
inscrisi;
- ,= membrii pentru un numar de peste ,@@@ de farmacisti inscrisi.
$onsiliul judetean sau al municipiului :ucuresti are un numar de /-,, membrii
supleanti alesi de adunarea generala.
(4 2iroul onsiliului- este format dintr-un presedinte, / vicepresedinti si un
secretar.
Colegiul Farmaistilor !in Romania este constituit din toti farmacistii
inscrisi in colegiile teritoiale, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
-rganele de conducere , la ni%el national sunt:
," Adunarea generala nationala;
3" $onsiliul judetean;
/" :iroul executiv;
?" Presedintele.
156
1) A!unarea generala nationala- este alcatuita din presedintii colegiilor
teritoriale si reprezentanti alesi de adunarile generale locale prin vot direct si secret.
8orma de reprezentare in adunarea generala este de ,0@ membri, reprezentantii
fiind alesi pentru un mandat de ? ani. Proportional cu numarul farmacistilor inscrisi in
evidenta colegiului territorial, se vor alege /-,, membrii supleanti.
'4 Consiliul national al $olegiului )armacistilor din #omania este alcatuit din
presedintii colegiilor teritoriale, trei reprezentanti ai $olegiului )armacistilor din
:ucuresti, respectiv presedintele si 3 vicepresedinti, si cate un reprezentant al
farmacistilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea sanitara proprie.
$onsiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de catre un reprezentant al
Academiei de (tiinte *edicale, *inisterul (anatatii, *inisterul *uncii, (olidaritatii
(ociale si )amiliei, *inisterului ;ustitiei. #eprezentantii in $onsiliul national al
$olegiului )armacistiolor din #omania sunt alesi pe o durata de ? ani. 1eciziile
$onsiliului national sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale si pentru toti farmacistii
din #omania. $onsiliul national stabileste strategia si planul anual de control si
supraveghere a modului de exercitare a profesiei de farmacist.
(4 2iroul e#euti% al colegiului )armacistilor din #omania este format
dintr-un presedinte, / vicepresedinti si un secretar general, alesi individual de
$onsiliul national dintre membrii sai. :iroul executiv coordoneaza activitatea
comisiilor de lucru ale $onsiliului national al $olegiului )armacistilor din #omania.
)4 Prese!intele :iroului executiv al consiliului national este presedintele
$olegiului )armacistilor din #omania.
1>$1 ATRI2UTIILE COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN ROMANIA
$olegiul )armacistilor din #omania are urmatoarele atri,utii5
14 Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeaza exercitarea profesiei de farmacist;
'4 Elaboreaza si adopta #egulamentul de organizare si functionare a
$olegiului )armacistilor din #omania si $odul deontologic al farmacistului;
157
(4 $olaboreaza cu *inisterul (anatatii si *inisterul Educatiei si $ercetarii la
formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a
farmacistilor;
)4 Avizeaza potrivit regulamentelor de organizare si functionare a unitatilor
farmaceutice, fisa de atributii a postului de farmacist;
+4 Actioneaza singur sau cu institutiile publice, in vederea asigurarii calitatii
actului profesional in unitatile farmaceutice;
94 $olaboreaza cu *inisterul (anatatii in activitatea de inspectie
farmaceutica organizata de acesta, la elaborarea metodologiei de
acordare a gradului profesional si a tematicii de concurs;
=4 $ontroleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori
independenta profesionala si dreptul de decizie profesionala ale
farmacistului;
>4 Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii
similare;
?4 $olaboreaza cu ministerul (anatatii la elaborarea reglementarilor profesiei
de farmacist;
1@4 -rganizeaza judecarea cazurilor de incalcare a normelor de edontologie
profesionala sau a celor care reglementeaza exercitarea profesiei sau a
actului profesional;
114 (tabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului
asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila profesionala pentru
membrii sai;
1'4 Avizeaza, potrivit legii, structura retelei farmaceutice la nivel national etc.
1>$' MEM2RII COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN ROMANIA
.n vederea exercitarii profesiei de farmacist, farmacistii cetateni romani sau ai
unui stat membru al 9E, ai unui stat apartinand (patiului Economic European sau ai
$onfederatiei Elvetiene, stabiliti in #omania, au obligatia sa se inscrie in $olegiul
)ramacistilor din #omania. *embrii $olegiului sunt inscrisi in #egistrul farmacistilor
din #omania care se publica periodic.
158
1>$'$1 DREPTURILE SI O2LIGATIILE MEM2RILOR COLEGIULUI
FARMACISTILOR DIN ROMANIA
Dre"turile membrilor $olegiului )ramacistilor din #omania sunt urmatoarele:
14 (a aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor
teritoriale sau nationale ale colegiului )armacistilor din #omania;
'4 (a se adreseze organelor abilitate ale $olegiului si sa primeasca
informatiile solicitate;
(4 (a participle la toate actiunile $olegiului;
)4 (a benefieceze impreuna cu membrii familiei de dotarile $olegiului
)armacistilor si ale colegiilor teritoriale;
+4 (a poarte insemnele $olegiului )armacistilor din #omania;
94 (a conteste sanctiunile primite etc.
O,ligatiile membrilor $olegiului )armacistilor din #omania:
," (a dovedeasca cunoasterea normelor de deontologie profesionala si a
celor care reglementeaza organizarea si functionarea corpului profesional;
3" (a respecte dispozitiile #egulamentului de organizare si functionare a
$olegiului )armacistilor din #omania, $odul deontologic al farmacistului,
hotararile organelor de conducere ale $olegiului )armacistilor si
regulementele profesiei;
/" (a rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate in calitate de membrii ai
colegiului;
?" (a participle la sedintele, manifestarile initiate de organele de conducere,
la activitatile profesionale sau de pregatire profesionala organizate de
organele de conducere nationale sau locale;
0" (a pastreze secretul profesional;
2" (a pastreze, in cadrul profesiei, confidentialitatea asupra dezbaterilor,
opiniilor si voturilor exprimate in organele de conducere;
159
B" (a respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei profesionale si
sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei ori a calitatii de
membru al $olegiului )ramacistilor din #omania;
>" (a nu aduca prejudicii reputatiei corpului profesional sau a altor membri,
respectand statutul de corp profesional al colegiului )armacsitilor din
#omania;
=" (a actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea cresterii
gradului de pregatire profesionala si cunoasterii noutatilor profesionale;
,@" (a respecte drepturile legale ale pacientilor;
,," (a acorde, cu promptitudine asistenta farmaceutica de urgenta, ca o
indatorire fundamentala, profesionala si civica etc.
1>$'$' RASPUNDEREA DISCIPLINARA A MEM2RILOR
COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN ROMANIA
)armacistul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si
regulamentelor profesionale, a $odului deontologic al farmacistului si a regulilor de
buna practica profesionala, a statutului $oelgiului )armacistilor din #omania, pentru
nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale $olegiului
)armacistilor din #omania, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu
profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si
prestigiul profesiei sau al $olegiului )armacistilor din #omania.
(anctiunile disciplinare sunt:
a" mustrare;
b" avertisment;
c" vot de blam;
d" suspendarea calitatii de membru al colegiului )armacistilor din
#omania pe o perioada nedeterminata, de la o luna la un an.
#etragerea calitatii de membru al $olegiului )armacistilor din
#omania opereaza de drept pe durata stabilita de instanta de
160
judecata prin hotarare definitiva a instantei judecatoresti, cu privire
la interzicerea exercitarii profesiei.

1>$( 3ENITURI SI C:ELTUIELI ALE COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN
ROMANIA
4eniturile $olegiului )armacistilor din #omania se constituie din:
a" taxa de inscriere;
b" cotizatii lunare ale membrilor;
c" contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice
si juridice;
d" donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice;
e" drepturi editoriale;
f" incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
g" fonduri rezulatate din manifestarile culturale si stiintifice;
h" organizarea de cursuri de educatie profesionala continua;
i" alte surse.
4eniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea si functionarea,
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital,
perfectionarea pregatirii profesionale, acordarea de burse prin concurs farmacistilor,
intrajutorarea farmacistilor cu venituri mici, cererea de institutii cu scop filantropic si
stiintific, alte cheltuieli aprobate, dupa caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv
de $olegiul national.
CAPITOLUL 1?
ORGANI1AREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI
MOASELOR DIN ROMANIA
161
-rdinul Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania se organizeaza si
functioneaza sa organizatie profesionala a asistentilor medicali si a moaselor,
neguvernamentala, de interes public, nonprofit, avand ca obiect de activitate
controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent medical si respectiv de
moasa cu drept de libera practica.
%-rdinul Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' este organizatie cu
autonomie institutionala, patrimoniu propriu constituit din bunuri mobile si imobile,
avand sediul central in *unicipiul :ucuresti. .n cadrul %-rdinului Asistentilor *edicali
si *oaselor din #omania' se organizeaza comisii de specialitate precum: $omisia
de (pecialitate a Asistentilor *edicali Aeneralisti, $omisia de (pecialitate a
*oaselor, $omisii de (pecialitate pentru celelalte specialitati ale asistentilor medicali
precum si $omsia de 1isciplina.
1?$1 ATRI2UTIILE ;ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN
ROMANIA<
,4 Atri,utiile generale5
- colaboreaza cu *inisterul (anatatii la elaborarea normelor
specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical
si moasa, asigurand aplicarea lor;
- promoveaza drepturile si interesele profesionale ale membrilor sai,
apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a
asistentilor medicali si moaselor in exercitarea profesiei;
- supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor
de asistent medical si moasa;
- participa in colaborare cu *inisterul (anatatii la elaborarea
criteriilor si standardelor de evaluare a calitatii ingrijirilor de
sanatate, asigurand aplicarea acestora;
- elaboreaza si adopta #egulamentul de -rganizarea si )unctionare
a -rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania precum si
162
$odul de Etica si 1eontologie al asistentului medical si moasei din
#omania;
- ii reprezinta pe membrii sai in relatiile cu autoritatile si institutiile
guvernamentale si neguvernamentale interne si internationale;
- organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica,
deontologie profesionala si a cazurilor de malpraxis;
- colaboreaza cu *inisterul (anatatii la inscrierea asistentilor
medicali si moaselor in #egistrul 9nic 8ational al Asistentilor
*edicali si *oaselor din #omania;
- colaboreaza cu *inisterul (anatatii la organizarea si desfasurarea
concursurilor si examenelor pentru asistenti medicali si moase;
- elibereaza avizul necesar dobandirii autorizatiei de %libera practica'
in profesiile de asistent medical si moasa;
- reprezinta asistentii medicali si moasele care desfasoara activitati
de ingrijire in cardul sistemului asigurarilor de sanatate la
elaborarea contractului-cardu privind conditiile acordarii asistentei
medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si a
normelor de aplicare ale acestuia;
- stabileste in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului
asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti
medicali si moase;
- organizeaza puncte teritoriale de informare privind legislatia
sistemului de sanatate;
- elaboreaza ghiduri si protocoale de practica, criteriile si conditiile
privind asigurarea calitatii ingrijirilor de sanatate pe care le propune
spre aprobare *inisterul (anatatii.
4 Atri,utiile ;Or!inului Asistentilor Me!iali si Moaselor !in Romania<
in !omeniul -ormarii "ro-esionale5
- colaboreaza cu *inisterul (anatatii si *.E.$. la organizarea
educatiei continue, cresterii gradului de competenta profesionala a
asistentelor medicale si moaselor;
163
- colaboreaza cu *inisterul (anatatii la elaborarea metodologiei si
tematicilor de concursuri si examene pentru asistente medicale si
moase;
- sustine dezvoltarea cercetarilor stiintifice si organizeaza manifestari
stiintifice in domeniul ingrijirilor de sanatate;
- organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare exercitarii
profesiei de catre asistentii medicali si moase cetateni ai statelor
membre 9.E., ai statelor aparatinand (patiului Economic European
sau ai $onfederatiei Elvetiene.
1?$' MEM2RII ;ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI
MOASELOR DIN ROMANIA<
$alitatea de membru al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' se dobandeste la cerere, fiind dovedita prin certificatul de membru care se
elibereaza la inscriere, calitate care se pierde pe durata suspendarii sau in cazul
retragerii dreptului de exercitare a profesiei de asistent medical sau moasa.
Pot deveni la cerere, membrii ai %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor
din #omania' si asistentii medicali si moasele cetateni ai unui stat membru al 9.E.,
ai unui stat apartinand (patiului Economic European sau ai $onfederatiei Elvetiene
stabiliti in #omania. $alitatea de membru al %-rdinului Asistentilor *edicali si
*oaselor din #omania' o pot pastra la cerere si pensionarii asistenti medicali si
respectiv moase care au practicat meseria.
1?$( DREPTURILE SI O2LIGATIILE MEM2RILOR ;ORDINULUI
ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA<
*embrii %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' au
urmatoarele !re"turi5
164
- de a alege si de a fi alesi in organele reprezentative ale %-rdinului
Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania';
- de a avea acces la toate datele care privesc organizarea
administrativa a %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' si a filialelor acestuia;
- de a se adresa tuturor organelor %-rdinului Asistentilor *edicali si
*oaselor din #omania' si de a fi informat privind desfasurarea
acestora;
- de a participa la programe de perfectionare pentru asistenti
medicali si moase;
- de a contesta sanctiunile primite in termen de /@ de zile de la
comunicarea lor;
- dreptul persoanelor care exercita functii de conducere la nivel
teritorial sau national in structura %-rdinului Asistentilor *edicali si
*oaselor din #omania' de a-si mentine locul de munca pe
perioada in care indeplinesc functiile respective;
- de a beneficia de asistenta medicala gratuita si medicamente
gratuite atat personal cat si pentru membrii de familie.
*embrii %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' au
urmatoarele o,ligatii5
- sa respecte reglementarile legale privind exercitarea profesiei;
- sa respecte statutul %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' privind exercitarea profesiilor de asistent medical si
moasa precum si regulamentul de organizare si functionare !#-)"
al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' ;
- sa respecte si sa aplice prevederile codului de etica si deontologie
al asistentilor medicali si moaselor din #omania;
- sa participe la adunarile generale ale filialelor din care fac parte;
- sa apere reputatia si interesele legitime ale asistentilor medicali si
moaselor;
165
- sa faca dovada cunoasterii normelor de deontologie profesionala
- sa nu aduca prejudicii %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor
din #omania'.
Ras"un!erea !isi"linara5
- membrii %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania'
care incalca normele de exercitare a profesiei si nu respecta $odul
de etica si deontologie al asistentilor medicali si al moasei din
#omania raspund disciplinar, in functie de gravitatea abaterii si li se
va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare, avertizment,
suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii
de membru al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania';
- raspunderea disciplinara a membrilor %-rdinului Asistentilor
*edicali si *oaselor din #omania' nu exclude raspunderea civila,
contraventionala si penala.
1?$) ORGANI1AREA LA NI3EL NATIONAL SI TERITORIAL A
;ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA<

%-rdinul Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' este organizat la nivel
national, judetean si la nivelul municipiului :ucuresti si functioneaza prin filialele
judetene si cea a *unicipiului :ucuresti. )ilialele judetene si a *unicipiului :ucuresti
nu au personalite juridica si beneficiaza de autonomie organizatorica si functionala
in limitele prevazute de statutul %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' .
Organele !e on!uere ale -ilialelor 0u!etene si res"eti%e ale
Munii"iului 2uuresti sunt4
Adunarea Aenerala
$onsiliul ;udetean
166
biroul $onsiliului ;udetean
Presedintele.

(dunarea 2enerala + este constituita din reprezentantii tuturor asistentilor
medicali si moaselor cu drept de libera practica inscrisi in filiala respectiva, potrivit
normei de reprezentare de , la 0@. Adunarea generala alege prin vot secret, cu
majoritate simpla, membrii $onsiliului ;udetean respectiv membrii $onsiliului
*unicipiului :ucuresti, in prezenta a cel putin 3/ din numarul total al
reprezentantilor alesi.
-onsiliile 8udetene - au un numar de membrii proportional cu numarul
asistentilor medicali si moaselor inscrisi in organizatia %-rdinului Asistentilor *edicali
si *oaselor din #omania' , dupa cum urmeaza:
pana la ,@@@ de asistenti medicali si moase inscrisi- ,, membrii
intre ,@@,-3@@@ asistenti medicali si moase inscrisi- ,0 membrii
intre 3@@,-?@@@ asistenti medicali si moase inscrisi- ,= membrii
peste ?@@@ de asistenti medicali si moase inscrisi- 3, de membrii.
$onsiliul *unicipiului :ucuresti este alcatuit din 30 de membrii. Alegerile sunt
validate in prezenta a 3/ din numarul total al reprezentantilor in Adunarea Aenerala.
.n cazul in care nu este intrunita conditia de mai sus, in termen de 3 saptamani, se
va organiza o alta adunare generala pentru alegeri, al carei rezultat va fi validat
indiferent de numarul participantilor. $onsiliul ;udetean respectiv al *unicipiului
:ucuresti, va alege dintre membrii sai un birou format dintr-un presedinte, 3
vicepresedinti, si un secretar.
Organi&area la ni%el national a ;Or!inului Asistentilor Me!iali si
Moaselor !in Romania<5
-rganele de conducere a %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' la nivel national sunt:
167
(dunarea 2enerala )ationala este constituita din reprezentanti alesi la
nivel judetean si al *unicipiului :ucuresti potrivit normei de , reprezentant la 0@@ de
membrii. Adunarea Aenerala 8ationala alege prin vot secret cu majoritate simpla,
membrii $onsiliului 8ational al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania', in prezenta a minim 3/ din numaul total a reprezentantilor alesi. .n cazul
in care la Adunarea Aenerala 8ationala la care au loc alegeri nu se intrunesc un
numar de 3/ din numarul total al reprezentantilor, in termen de 3 saptamani, se va
organiza o alta Adunare Aenerala 8ationala de alegeri, al carei rezultat va fi validat
indiferent de numarul participantilor. Adunarea Aenerala 8ationala adopta in
prezenta a cel putin 3/ din numarul total al reprezentantilor alesi $odul de Etica si
1eontologie al asistentilor medicali si moaselor din #omania, regulamentul de
organizare si functionare al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania', precum si statutul %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' .
-onsiliul )ational 9 este alcatuit din cate 3 reprezentanti ai fiecarui judet,
respectiv ? reprezentanti ai *unicipiului :ucuresti si cate un reprezentant din
ministerele cu retea sanitara proprie alesi de catre Adunarea Aenerala 8ationala.
$onsiliul 8ational este legal constituit in prezenta a jumatate Q , din numarul
membrilor sai si hotaraste cu majoritate simpla. $onsiliul se intruneste in sesiuni
trimestriale si extraordinare. .n cadrul $onsiliului 8ational functioneaza $omisia
8ationala de specialitate a asistentilor medicali generalisti, $omisia 8ationala de
(pecialitate a moaselor, $omisii 8ationale de specialitate pentru celelalte specialitati
ale asistentilor medicali, $omisia 8ationala de disciplina precum si departamante si
compartimente de specialitate.
%-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din #omania' este coordonat intre
sesiunile $osniliului 8ational de catre :iroul Executiv.
/iroul executiv 9 al $onsiliului 8ational este constituit din presedinte, /
vicepresedinti, si un secretar alesi prin vot secret de membrii $onsiliului 8ational.
-rganizarea alegerilor la nivel national, judetean si respectiv al *unicipiului
:ucuresti, se desfasoara o data la patru ani in baza regulamentului de alegeri
168
elaborat de :iroul Executiv al %-rdinului Asistentilor *edicali si *oaselor din
#omania' si aprobat de $onsiliul 8ational.
4eniturile ordinului asistentilor medicali si moaselor din #omania se constituie
din taxe de inscriere, cotizatii lunare, donatii, sponsorizari, fonduri rezulatate din
taxe, percepute pentru manifestari stiintifice, drepturi editoriale, alte surse cu
respectarea prevederilor legale.

CAPITOLUL '@
CONCLU1II
169
(istemul serviciilor de sanatate din #omania aflat in plina reforma din anul
,=>= are ca obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei,
garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si
asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat.
Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si
eficientizarii activitatii spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de
familie, reorganizarii ambulatoriului de specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a
9niunii Europene.
.n contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor
principalilor actori din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere,
constituind o etapa importanta a reformei. *anagerii spitalelor trebuie sa se
preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza acordarea serviciilor de ingrijiri
de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor. *anagerii de spitale
stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe baza
politicilor de functionare si dezvoltare. *onitorizarea activitatii implica stabilirea unui
flux informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza
obiectivele politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la
crearea si monitorizarea politicilor financiare. #esponsabilitatile specifice includ
stabilirea bugetelor precum si colectarea si evaluarea informatiilor financiare si
statistice.
*anagerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si
functionarea in cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire
poate fi de asemenea si membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi
desfasoara activitatea, ca asistent sef de sectie sau director nursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia
acestuia,se impune ca #omania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii
medicale sis a elaboreze programe de actiune bazate pe resursele disponibile,
avand in vedere faptul ca asiguratul este elementul central al sistemului asigurarilor
de sanatate.
Prioritatile re-ormei setorului sanitar %i&ea&a as"ete "reum5
170
,. (tabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici
bazandu-se pe analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din
9niunea Europeana.
3. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune
profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului
spitalicesc strategic, financiar si al proceselor administrative.
/. 9n alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si
predictibile a sistemului sanitar romanesc.
?. $resterea performantei spitalelor cu asigurarea accesului la serviciile
spitalicesti si expunerea acestora pe piata serviciilor spitalicesti. -biectivele
reformei organizationale a spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative,
cresterea accesibilitatii pentru grupurile defavorizate si adecvarea structurii
serviciilor spitalicesti la asteptarile utilizatorilor.
0. .ntegrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala,
educatia, cultura, dezvoltarea economica.
Masurile "rini"ale e ar tre,ui urmate sunt5
- dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor existente in sistem
catre spitale, in functie de caracteristicile spitalului;
- stabilirea anuala a numarului necesar de medici si asitenti medicali care
sunt pregatiti in sistemul de invatamant medical public si privat;
- dezvoltarea programelor de formare continua;
- incurajarea colaborarii intre spitalele din #omania si cele din 9niunea
Europeana si (9A, favorizand schimburile de specialisti, crearea colectivelor mixte
de cercetare, ducand nemijlocit la imbunatatirea actului medical;
- imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si
reorientarea lor cu scopul de a raspunde nevoilor de ingrijire a populatiei;
- achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a
aparaturii si instrumentarului medical;
- introducerea conceptului cast-eficienta, prin organizarea unor servicii
medicale integrate;
171
- cresterea rolului medicinei preventive si promovarii sanatatii;
- accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea
competitiei si calitatii serviciilor medicale;
- asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicata pe intreg teritoriul tarii,
reducand diferentele intre mediul rural si urban;
- sustinerea infiintarii si dezvoltarii serviciilor medicale private etc.
Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si
cunostinte care sa vina in sprijinul formarii lor profesionale si manageriale.

2I2LIOGRAFIE
1$ Armenia An!ronieanu KManagement "u,liK E!itura
Eonomia8 2uureJti8 1???
172
'$ C7arles De,,a7 KLa trans"arene a!ministati%e en Euro"eK - e!iIia II-
1??+
($ KCartea al,a a gu%ernFriiK - a"itolul "ri%in! setorul "u,li
)$ Con-erinIa "ri%in! "ro,lemele !e sFnFtate !e interes omun "entru
RomLnia si Uniunea euro"eana 62uureJti )-9 otom,rie '@@@4
+$ Comuniatul Ministerului SFnFtFIii si Familiei "ri%in! reuniunea !e la '1
-e,ruarie '@@(
9$ Nita Do,rota KDiIionar !e EonomieK E!itura Eonomia8 2uureJti 1???
=$ Pro-$ G$ Mol!o%eanu KAnali&a organi&ationalaK E!itura Eonomia8
2uureJti8 '@@@
>$ I$ Plum, KManagementul Ser%iilor "u,lieK E!itura ASE8 2uureJti '@@@$
?$ Institutul National !e Statistia si Stu!ii Eonomie - in!iatori
!emogra-ii
1@$ Legea =@G'@@' "ri*in! regimul 0uri!i si meto!ologia a!ministrFrii
unitFIilor sanitare "u,lie !e interes loal si 0u!eIean
11$ Legea nr$ 1)+G1??= "ri%in! asigurFrile !e sFnFtate
1'$ Legea nr$ (@=G'@@) "ri%in! e#eritarea "ro-esiei !e aisstent me!ial si a
"ro-esiei !e moasa8 "reum si organi&area si -untionarea MOr!inului
Asistentilor Me!iali si Moaselor !in Romania<
1($ Legea nr$ +'?- Legea "entru rati-iarea Aor!ului Euro"ean asu"ra
instruirii si -ormarii asistentilor me!iali8 in7eiat la Stras,ourg la '+ ot$
1?9=
1)$ Legea 1)9G1???
1+$ :G =)(G( iulie '@@(
19$ :otFrLrea gu%ernului nr =?@G'@@1 "ri%in! organi&area si -unIionarea
Ministerului SFnFtFIii si Familiei
1=$ Marius Pro-iroiu KManagementul strategi al oleti%itFIilor loaleK
E!itura eonomia 8 2uureJtii 1???
1>$Marius Pro-iroiu8 Irina Po"esu KPolitii Euro"eneK E!itura eonomia8
2uureJti8 '@@(
1?$O$ Niolesu8 I$ 3er,onu KMeto!ologii ManagerialeK E!itura tri,una
173
Eonomie8 2uureJti8 '@@1
'@$Programul !e gu%ernare '@@@-'@@) - a"itolul 3 "ri%in! im,unatatirea
stFrii !e sFnFtate a "o"ulaIiei
'1$ O$U$G nr 1+@G (1 ot$ '@@' "ri%in! organi&area si -unIionarea sistemului
!e asigurFri soiale !e sFnFtate
''$ OUG )>G'@@( "ri%in! intarirea !isi"linei -inaniare si a reJterii
e-iientei utili&Frii -on!ului sistemului sanitar
'($ Or!onanIa Gu%ernului nr$ 1')G1??? "ri%in! organi&area
a,inetelor me!iale
')$ Or!onanIa !e Gu%ern nr$ 1>'G'@@' "ri%in! liitaIiile eletronie
174

Suport de Curs Management Si Legislatie Sanitara 97

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Management Si Legislatie Sanitara 97

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management si legislatie sanitara

S-ar putea să vă placă și