Sunteți pe pagina 1din 5

IMPORTANA LIPIDELOR N ALIMENTAIE. LDL I HDL.

Lipidele contribuie la calitile nutriionale i cele senzoriale ale alimentelor.

Rolul lipidelor n organism:

rol plastic (sau structural) deoarece intr n structura tuturor celulelor; lipidele sunt
concentrate la nivelul membranelor, conferindu-le fluiditate, sau alctuiesc esutul
adipos ori protejeaz unele organe interne (rinichi, ficat etc.), cu rol de substane de
rezerv; esutul adipos intervine i n reglarea temperaturii corpului;
sunt puncte de plecare n sinteza, n organism, a unor importante substane biologic
active, precum vitamine liposolubile, acizi grai polinesaturai, fosfatide, steroli,
prostaglandine (compui cu aciune hormonal);
sunt implicate n solubilizarea, vehicularea i absorbia, n organism, a vitaminelor
liposolubile;
sunt foarte bune furnizoare de energie (1 g L = 9,3 kcal).

Importana nutriional a lipidelor

n nutriie, lipidele provin din alimente de origine animal i vegetal, dar calitile
nutriionale ale Lipidelor vegetale difer mult de cele ale Lipidelor animale.
Prin aport de lipide se nelege aportul de gliceride (lipide simple), acizi grai saturai, mono-
nesaturai i polinesaturai (AGPN), fosfatide, steride.
Importana nutriional a lipidelor este conferit de coninutul lor n compui biologic activi,
precum AGPN, fosfatide, steride, vitamine liposolubile.

1
Importana nutriional a AGPN sunt acizi grai eseniali (nu pot fi sintetizai n organism dar
sunt indispensabili pentru buna lui funcionare).
Organismul uman poate sintetiza acizii grai saturai i acidul oleic dar nu poate sintetiza acizi
grai cu 2 sau mai multe duble legturi (linoleic, linolenic, arahidonic).Dac organismul
primete acizii linoleic i linolenic, poate sintetiza acidul arahidonic, cel mai activ din punct
de vedere biologic.
Cnd alimentele nu furnizeaz suficieni acizi grai eseniali, creterea este stopat, apar
dezechilibre metabolice grave, care pot avea final tragic.
Implicaiile metabolice profunde ale AGPN se datoreaz unor funcii importante n organism:
intr n structura membranelor celulare i ale organitelor celulare, condiionnd nsi viaa
celulei;
sunt constitueni importani ai creierului i ai mduvei spinrii;
moduleaz sinteza colesterolului n organism i ajut la solubilizarea colesterolului depus pe
artere, avnd rol n combaterea aterosclerozei;
unele enzime au n structura lor acid arahidonic;
influeneaz metabolismul unor vitamine din grupul B;
particip la rspunsul imun.
NECESARUL DE AGPN este de 7g/zi (sau 5 g/zi acid arahidonic).
Necesarul de lipide
ntr-o alimentaie normal, raia de lipide nu trebuie s depeasc 35 30% din ENERGIA
TOTAL sau 1-2 g/kilocorp i zi din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate, 1/3
polinesaturate. Ele sunt reprezentate att de lipidele vizibile ( ulei, unt, margarin) ct i de
cele invizibile (din carne i preparate din carne, lactate, ou, nuci, alune, snacksuri etc).
Necesarul de lipide depinde ns de vrst, activitatea profesional, sex, particulariti
naionale, climaterice etc.
Pentru tineri i aduli cu vrst medie raportul recomandat P: L = 1:1.
Pentru adulii n vrst, raportul recomandat P:L = 1:0,7 (chiar 1:0.5)
Necesarul de lipide in g/kg greutate corporala:
Categoria de consumatori:
Tineri si adulti cu varsta medie : barbati(1,5-2) , femei (1,2-1,5)
Adulti cu varsta inaintata :barbati(0,7-1,2) , femei (0,5-0,7)
Surse alimentare de lipide
Surse alimentare bogate n lipide: uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de soia) i
grsimile animale (unt, untur de porc i de pasre).
Carnea, petele i produsele derivate conin cantiti variate de lipide. Brnzeturile, cu
excepia celor obinute din lapte degresat conin cantiti apreciabile de lipide. n ou, lipidele
se gsesc numai n glbenu. Produsele alimentare obinute prin utilizare de grsimi (cartofi
prjii, chips-uri, snacksuri, prjituri, maionez etc.) sunt surse alimentare bogate n lipide.
Consecintele aportului neadecvat de lipide
Pentru asigurarea unui aport optim de AGPN, lecitine, fitosteroli, raportul dintre grsimile
animale i cele vegetale trebuie s fie de 1/3:2/3.
Excesul:
Un consum prea mare de L, care sunt nutrienii cu aportul energetic cel mai mare, conduce la
un surplus caloric, ce are drept consecin creterea greutii corporale obezitate.
O alimentaie bogat n colesterol dar srac n AGPN conduce la hipercolesterolemie i,
implicit la BCV (ateroscleroz). Lipsa fosfatidelor alturi de colesterol favorizeaz depunerea
colesterolului pe artere i precipitarea lui n colescist, sub form de calculi.
Acizii grai saturai (grsimile saturate) grbesc coagularea sngelui (favorizeaz formarea
trombilor).

2
Deficitul:
O alimentaie fr lipide sau cu aport insuficient scade dramatic imunitatea i induce
ncetinirea creterii, chiar moartea.
O diet lipsit de lipide reduce colesterolemia dar favorizeaz acumularea colesterolului n
ficat.
ATENIE!
Un consum prea mare de grsimi nesaturate necesit un aport mrit de antioxidani!

FOSFATIDELE

sunt prezente n toate celulele organismului;


intr n constituia esutului cerebral, de aceea dezvoltarea intelectual este legat de
prezena fosfolipidelor (lecitinelor);
se sintetizeaz n organism, totui o condiie obligatorie este alimentaia complet i,
n special, un aport suficient de proteine;

Rolul n organism:
lecitinele particip la sinteza acizilor nucleici;
lecitinele normalizeaz nivelul colesterolului n snge, avnd rol n combaterea
aterosclerozei (lecitinele menin colesterolul n emulsie, nepermind depunerea lui pe pereii
arteriali); raportul normal dintre lecitin i colesterol n snge este 1:1;
lecitina este prezent i n vezica biliar, impiedicnd colesterolul s precipite mpreun cu
acizii biliari, sub form de calculi;

STERIDELE
-au rol important n normalizarea metabolismului lipidic i al colesterolului;
-sunt esteri ai sterolilor, de origine vegetal(fitosterolii se gasesc in cantitati mari in uleiul
de germeni de porumb ,de exemplu:sitosterolul) i animal(colesterolul)

COLESTEROLUL

3
Este un component normal al celulelor animale, de importan vital i ndeplinete diverse
roluri:
particip la procesele de OSMOZ i DIFUZIE din celule (menine apa necesar pentru
activitatea vital );
particip la reinerea apei de ctre esutul adipos;
neutralizeaz toxinele bacteriene i parazitare;
particip la metabolismul unor hormoni.
Nivelul colesterolului din snge (COLESTEROLEMIA) trebuie pstrat n concentraia
normal (120-200 mg/100 ml snge).
Cnd colesterolemia crete, crete riscul de ateroscleroz (colesterolul n exces precipit pe
pereii vaselor de snge care se ngusteaz i i pierd elasticitatea) crete tensiunea arterial i
apare ateroscleroza care pot duce la infarct.
Factorul principal care influeneaz acumularea colesterolului n organism este alimentatia.
Factori favorizani sunt consumul de grsimi animale, bogate n colesterol i lipide saturate,
dar i supraalimentaia, deoarece sinteza colesterolului pornete de la acetil-coenzima A (care
se formeaz din L, G i P).
Colesterolul se sintetizeaz n ficat i este influenat de natura lipidelor alimentare:
acizii grai saturai (AGS) favorizeaz sinteza;
AGPN frneaz sinteza, avnd efect hipocolesterolemiant.

ALIMENTE BOGATE N COLESTEROL: oul, untul, smntna, frica, icrele.

LDL-colesterol si HDL-colesterol

LDL- colesterol si HDL-colesterol sunt denumirile tipurilor de colesterol, denumiri date dupa
lipoproteina de care este legat, lipoproteina ce transporta colesterolul la nivelul sistemului
circulator.

Colesterolul este foarte important pentru organism contribuind la mentinerea integritatii


celulare, regland vascozitatea sangelului, fiind precursor in sinteza acizilor biliari, in sinteza
vitaminei D, a hormonilor steroidici, si a celor sexuali. Deasemenea are un rol important la
nivelul sistemului imunitar si la nivelul sinapselor cerebrale.

Colesterolul se gaseste cu precadere in alimentele bogate in grasimi: carnea de porc, galbenus


de ou, viscere, insa poate fi sintetizat si de organismul uman la nivelul ficatului.

Lipoproteinele LDL, demunite si lipoproteine cu densitate joasa, transporta asa numitul


"colesterol rau", care atunci cand se gaseste intr-o cantitate mare la nivel sangvin duce la
cresterea riscului in aparitia bolilor cardiovasculare. "Colesterolul rau" reprezinta aproximativ
65% din cantitatea totala de colesterol. Cand cantitatea de LDL-colesterol creste, la nivelul
vaselor de sange se formeaza depozite de grasime care ingusteaza lumenul arterelor, ducand
la aparitia aterosclerozei. In stadiu avansat ateroscreloza este cauza aparitiei infarctului
miocardic, deoarece prin ingustarea vaselor, sangele nu mai ajunge in cantitate suficienta la
inima. Blocarea arterelor coronare face ca anumite portiuni de la nivelul muschiului cardiac sa
nu mai fie oxigenate asa cum ar trebui, determinind aparitia infarctului. Testarea nivelului
colesterolului LDL-C este o componenta a profilului lipidic, care mai include colesterolul
total si trigliceridele. Acest test poate fi efectuat atat de catre persoanele sanatoase, ca parte a
unui examen fizic de rutina, cat si de pacientii cu nivel crescut al colesterolului, pentru a
verifica daca valorile LDL-colesterolului sunt cele normale sau nu.In conditii obisnuite,
valorile colesterolului LDL ar trebui sa fie cuprinse intre 50 si 150 mg/dl. Nivelurile optime

4
ale LDL-colesterolului sunt mai mici de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai mici de 130
mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mici de 100
mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta, potrivit. Valorile scazute ale
LDL-colesterolului nu sunt considerate periculoase. Ele pot fi intalnite la pacientii cu
deficienta lipoproteica mostenita, la cei cu hipertiroidism, infectii, inflamatii si ciroza.

HDL-colesterol este numit si "colesterol bun", iar lipoproteinele de transport sunt


lipoproteine cu densitate inalta. Acest tip de colesterol are rolul de a a distruge depunerile de
grasimi de pe peretii vaselor; astfel, atunci cand exista un nivel suficient de HDL-colesterol
scad riscurile aparitiei bolilor cardiovasculare. Testul de HDL colesterol este utilizat impreuna
cu alte teste de lipide (colesterol total, trigliceride) pentru a determina riscul pacientului la
aparitia bolilor cardiovasculare. Nivelul optim de HDL colesterol este in jur de 45 mg/dl
pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei, insa valorile normale sunt cuprinse intre 35
si 100 mg/dl. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL
colesterol este sub 35 mg/dl, potrivit
HDL-colesterolul impreuna cu LDL-colesterolul contribuie la mentinerea unui nivel optim al
colesterolului in sange. Variatiile mari ale nivelului de colesterol constituie un risc in aparitia
unor delegrari in buna functionare a organismului.

CAUZELE CRESTERII COLESTEROLULUI


Exista 2 mari cauze:
- o predispoziie mostenita genetic si
- alimentatia nesanatoasa
De foarte multe ori cele 2 cauze coexista, adica nu numai ca exista predispozitia mostenita,
dar se adauga si proastele obiceiuri alimentare.
Colesterolul depinde si de greutatea corporala, de varsta, de activitatea fizica, de nivelul
hormonului estrogen (la femei).
Activitatea fizica susinuta consuma acizii grasi si previne acumularea lor in ficat.
file piept de pui 53

Mancaruri bogate in colesterol mg/100g


Mancaruri sarace in colesterol mg/100g
ficat 380
lapte degresat 7
omleta 350
ulei vegetal 1
unt 250
lactate degresate 0,5 -1
maioneza 165
albus de ou 0
1 ou 140
fructe, legume 0
paste cu ou 140
paste fara ou 0
carnea de manzat 70