Managementul proiectelor de sanatate , C1

CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE SANITARA

Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor de

management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si
principiilor ce le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si
modalitati de conducere care sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.
Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de
management.
Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin
care se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca necesare
realizarii si executarii acestora, prin care se integreaza si controleaza munca
personalului, folosind un ansamblu de metode si tehnici in vederea indeplinirii
eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea unitatii respective.
Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se pot diviza
in doua categorii principale: procese de executie si procese de management.
Procesele de executie- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin
faptul ca forta de munca fie ca actioneaza asupra obiectelor muncii prin
intermediul mijloacelor de munca, fie indirect prin intermediul unor categorii
speciale de mijloace de munca, asigura o serie de servicii corespunzatoare naturii
proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate.
Procesele de management- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de
munca actioneaza asupra celeilalte parti, a majoritatii resurselor umane, in
vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter preponderent
multilateral.
Relatiile de management- pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre
componentii unei organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in
procesele previzionarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor
unitatii.

1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor

implicate de desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii:
previziune;
organizare;
coordonare;
antrenare;
control-evaluare.
Previziunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor
obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace
necesare realizarii acestora. Previziunea are ca rezultat: prognoze, planuri si
programe.
Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe.
Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale
si/sau partiale.
Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin
intermediul programelor.
2. Organizarea- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care se
stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si comportamentele
acestora (operatii, lucrari, sarcini etc.) precum si gruparea acestora pe posturi,
formatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului, corespunzator
anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in vederea realizarii
obiectivelor previzionate. Rezultatul concret al organizarii il reprezinta
subsistemul organizatoric si cel informational.
3. Coordonarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor si
ale subdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea
obiectivelor.
Coordonarea imbraca doua forme:
 Coordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un subordonat, ce
asigura preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa a “feed-
back-ului”. Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in special
din partea managerilor.
 Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare concomitenta intre
un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in special in cadrul
sedintelor.
Suportul coordonarii il reprezinta comunicarea.
Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a
mesajelor continute. Comunicarea este elementul dominator al proceselor
manageriale. Procesul de comunicare are in compunerea sa mesajele informationale si
canalele de comunicare.
Realizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor
unitatii sanitare respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate
si creativitate.
4. Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care personalul unitatii
sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor
previzionate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii
necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor
atribuite.
Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si morale
spirituale cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din
realizarea obiectivelor.
Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca
urmare a realizarii sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor
obligatorii de realizat este accesibil majoritatii executantilor.
Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea
satisfactiilor daca nu realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al
caror nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti
apreciabile a executantilor.
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii
personalului sa intruneasca simultan urmatoarele caracteristici:
Sa fie complex- in sensul utilizarii combinate a stimulentelor materiale si morale;
Sa fie diferentiat – adica motivatiile considerate si modul lor de folosire sa tina
cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele ale fiecarui colectiv de
munca, astfel incat sa se obtina un maxim de participare la stabilirea si
realizarea obiectivelor;
Sa fie gradual- sa satisfaca succesiv necesitatile personalului tinand cont de
interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati.
Caracteristic managementului stiintific este conceperea motivarii si antrenarii
pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru
personal, a necesitatilor acestora ordonate in functie de succesiunea in care
trebuie avute in vedere.
Scara motivationala a lui Maslow- cuprinde urmatoarele categorii de necesitati:
fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup, statut
social si autorealizare (figura 1).
5. Control si evaluare- functia de control-evaluare poate fi definita ca ansamblul
proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si
componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in
vederea eliminarii deficientelor constatate.
Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa exercitarea
unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu
obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza
adoptarea unor decizii de corectie sau actualizare.
1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI SANITARE

Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati

sanitare se realizeaza prin sistemul de management.
 Subsistemul decizional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in
unitatea sanitara. Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta
decizia de conducere sau de management prin care desemnam cursul de actiune ales in
vederea indeplinirii unui obiectiv, ce are implicatii directe asupra a cel putin
unei alte persoane, influentand-i comportamentul si actiunile.
Subsistemul informational – cuprinde totalitatea datelor, informatiilor,
circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor
de tratare a informatiilor existente, care au ca scop asigurarea suportului
informational necesar previzionarii si indeplinirii obiectivelor.
Orice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara,
operationala si de documentare.
SISTEMUL DE MANAGEMENT- al unei unitati sanitare poate fi definit ca ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc
din cadrul unitatii sanitare, prin intermediul careia se exercita ansamblul
proceselor si relatiilor de management, in vederea obtinerii unei eficacitati si
eficiente cat mai mari.
Sistemul de management cuprinde mai multe componente si anume:
subsistemul metodologic;
subsistemul decizional;
subsistemul informational;
subsistemul organizatoric.
►Sistemul metodologic- asigura suportul logistic, metodologic pentru
exercitarea proceselor si relatiilor de management si dezvolta potentialul
personalului managerial si de executie din cadrul unitatii sanitare.
► Sistemul organizatoric- al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor
de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca
in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele doua
categorii principale de organizare si anume: organizarea formala si organizarea
informala.
Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei
unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si
functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente
organizatorice.
Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor umane
cu caracter organizatoric care se manifesta spontan intre componentii unitatilor
sanitare.
CAPITOLUL 2
STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE

2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE

Strategia cuprinde obiective, optiuni strategice, resurse si termene ce permit

realizarea misiunii unitatii respective in conditiile avantajului concurential.
Componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea, obiectivele
fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul competitiv.
 Misiunea- consta in enuntarea scopurilor fundamentale, privind evolutia si
desfasurarea activitatilor unei unitati sanitare, prin care se diferentiaza de
unitatile sanitare similare.
 Obiectivele fundamentale- sunt obiectivele care au in vedere orizonturi
indelungate de regula 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor la
nivelul unitatii sanitare sau la componente majore ale acestuia.
 Optiunile strategice- definesc abordarile majore, cu implicatii asupra
continutului unei parti apreciabile dintre activitatile desfasurate la nivelul
unitatii sanitare, pe baza carora se stabileste cum este posibila indeplinirea
obiectivelor strategice.
Dintre abordarile strategice pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de
management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii
de ultima generatie, informatizarea activitatilor etc.
 Resursele pot fi: financiare, materiale, umane, informationale ce urmeaza a fi
angajate in vederea atingerii obiectivelor.
 Termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei,
precizand de regula, momentul degajarii si finalizarii optiunilor strategice majore
(modalitatilor de realizare).
Prin avantaj competitiv desemnam realizarea de catre unitatea sanitara respectiva a
unor servicii medicale superioare comparativ cu serviciile similare oferite de
unitatile sanitare concurente.
2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA

Managementul strategic se defineste ca un set de decizii si actiuni, concertizat

in formularea si implementarea de planuri in vederea realizarii obiectivelor
previzionate.
Strategiile servesc ca fundament pentru elaborarea politicilor de catre
organizatii.
Politica organizatiei cuprinde un set de obiective stabilite pe termen mediu ce se
reflecta la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale acesteia
impreuna cu volumul resurselor disponibile, actiunile majore de intreprins,
principalii responsabili si executanti, sursele de finantare, termenele finale si
intermediare.
Politicile nu sunt simple concretizari ale strategiilor. Prin procesul elaborarii
lor se introduc si elemente suplimentare neavute in vedere la stabilirea
strategiei. Politicile se caracterizeaza de obicei in programe si planuri,
prevazute pe orizonturi de timp, variind intre cateva luni pana la doi ani.

2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI UNITATI

SANITARE

 Asemanarile- se refera la faptul ca atat strategiile cat si politicile vizeaza

realizarea unor obiective, ambele presupun angajarea de resurse variabile, permit
realizarea misiunii si obtinerea avantajului concurential al unitatii sanitare
respective in raport cu alte unitati sanitare similare.
 Deosebirile – rezida din faptul ca polticile se diferentiaza de strategiile unei
unitati sanitare prin: orizont de timp mai redus, intrucat se refera la perioade de
la 6 luni pana la 2 ani (de regula 1 an), iar gradul de detaliere este mai
pronuntat in cazul politicilor, cuprinzand numeroase elemente suplimentare, in
special cu caracter operational.

2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI SANITARE

Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare implica
un proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se
deruleaza mai multe faze.
Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe
baza unui ghid structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat
un material informational variat, provenind din surse multiple.

Procesul de elaborare si implementare a strategiei.

2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

Valorificarea premiselor permite evidentierea elementelor principale de continut

ale etapei de fundamentare a strategiei intr-o unitate sanitara.
 Identificarea si considerarea prognozelor privind mediul in care se desfasoara
activitatea unitatea sanitara respectiva.
Prognozele sunt instrumente de cunoastere si investigare in timp a tendintelor
viitoare in domeniu si reprezinta suportul logistic al identificarii
necesitatiilor, posibilitatilor si evolutiei viitoare a unitatii sanitare.
 Realizarea unor studii de diagnosticare si analiza SWOT
Prin intermediul studiilor de diagnosticare si analiza SWOT se evidentiaza cauzal
punctele forte si slabe ale activitatiilor din cadrul unitatii sanitare si/sau ale
mediului in care aceasta actioneaza si se elaboreaza recomandari strategico-tactice
valorificabile in fundamentarea strategiei si a politicii sale.

2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI

A doua etapa in realizarea strategiei are in vedere urmatoarele aspecte: formularea

misiunii, precizarea obiectivelor strategice, stabilirea modalitatilor (optiunilor)
strategice, dimensionarea resurselor necesare, termenelor initiale, stabilirea
avantajului competitiv, stabilirea strategiilor partiale si formularea politicii
globale precum si a politicilor partiale ale unitatii sanitare respective.

Formularea misiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l
constituie definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe
explicarea detaliata a raporturilor dintre management, salariati si context.

Rolul formularii misiunii intr-o unitate sanitara consta in:

asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor urmarite;
se furnizeze un fundament pentru motivarea folositii resurselor
intr-un anumit mod;
sa dezvolte o conceptie pentru alocarea resurselor;
sa stabileasca o armonie generala a organizatiei;
sa favorizeze reflectarea obiectivelor in mecanismul organizational al unitatii
sanitare;
sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze translatarea lor
in obiective referitoare la costuri, perioade si rezultate care sa poate fi
evaluate si controlate.

Precizarea obiectivelor strategice ( fundamentale)

Prima componenta operationala a strategiei reprezinta obiectivele
strategice, respectiv exprimarile cantitative sau calitative ale scopului pentru
care unitatea sanitara a fost infiintata si functioneaza.
Este necesar ca obiectivele fundamentale sa intruneasca anumite caracteristici
definitorii:
sa fie realiste- in sensul luarii in considerare a posibilitatilor efective de
realizare de care dispune unitatea sanitara, in conditiile de mediu actuale si
viitoare;
sa fie mobilizatoare – sa implice la eforturi de autodepasire salariatii unitatii
sanitare;
sa fie comprehensibile – in sensul formularii si prezentarii lor intr-o maniera
care sa permita intelegerea continutului lor de catre manageri, executanti si de
catre ceilalti stokeholderi externi (pacienti, furnizori de materiale si aparatura
medicala, creditori, Administratia Publica, sindicatele, opinia publica, ceilalti
concurenti);
obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in considerare
interesele si asteptarile stokeholderilor.

Stabilirea modalitatiilor ( optiunilor strategice)

Dimensiunea si natura obiectivelor fundamentale genereaza anumite modalitati sau
optiuni de realizare. Dintre acestea mai importante pot fi mentionate:
reproiectarea sistemului de management, diversificarea serviciilor medicale
oferite, achizitionarea aparaturii medicale moderne, informatizarea activitatiilor,
etc.
Dimensionarea resurselor necesare
Procesul de elaborare a strategiei continua cu fundamentarea necesarului de resurse
solicitate de realizarea obiectivelor. In determinarea marimii si felului
resurselor ce urmeaza a fi angajate, o importanta majora joaca dimensionarea
fondurilor de investitii si a mijloacelor circulante. Concomitent se precizeaza
sursele de finantare si furnizorii.

Fixarea termenelor initiale si finale de realizare a obiectivelor

O alta componenta strategica o reprezinta termenele de realizare a obiectivelor.
Ele sunt integrate in conturarea celorlalte componente strategice, fiecare dintre
acestea avand si o pronuntata dimensiune temporala. Se impune precizarea unor
termene intermediare cat si a celor finale, in cadrul unor intervale specifice
strategiei, in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor
asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice si de volumul si modul de
alocare a resurselor angajate.

Stabilirea avantajului competitiv

Valoarea unei strategii rezida in proiectarea realista a obtinerii de avantaj
competitiv, ce consta in oferirea de servicii medicale de calitate, beneficiind de
materiale si aparatura medicala actualizata si personal bine pregatit care sa
confere unitatii sanitare respective avantaj pe piata serviciilor medicale fata de
alte unitati sanitare similare.
Stabilirea strategiilor partiale
Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la unele
domenii specifice: financiare, servicii medicale, personal, management, etc., la
nivelul carora obiectivele, optiunile strategice si resursele, ce urmeaza a fi
angajate au dimensiuni reduse.
Formularea politicilor globale si partiale ale unitatii sanitare
Elaborarea politicilor globale si partiale are la baza strategiile globale si
partiale si se deruleaza potrivit urmatoarelor etape:
precizarea obiectivelor pe termen mediu;
determinarea volumului resurselor in vederea realizarii obiectivelor;
precizarea modalitatilor de realizare a obiectivelor;
ierarhizarea actiunilor stabilite in functie de nevoile unitatii sanitare;
stabilirea responsabililor cu implementarea lor;
precizarea termenelor de realizare a fiecarei actiuni;
definitivarea si aprobarea politicii sub forma de plan de organismele participative
de management ale unitatii sanitare;
repartizarea sarcinilor pe angajati prin instiintarea acestora.

2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

a) Pregatirea implementarii strategiei

Punerea in aplicare a strategiei necesita o pregatire temeinica datorita
complexitatii si dificultatii schimbarilor ce vor fi efectuate. Se impune ca
implementarea propriu-zisa sa se bazeze pe un program de pregatire adecvat, ce face
referire la unitatea sanitara in ansamblu si la componentele procesuale si
structurale ale acesteia. Se recomanda ca un asemenea program sa fie axat pe doua
aspecte majore: pregatirea climatului in cadrul unitatii in vederea minimizarii
rezistentei la schimbari din partea personalului si a obtinerii unei implicari
pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane,
financiare si informationale necesare. Sunt recomanate instruiri ale managerilor cu
angajatii implicati nemijlocit in operationalizarea schimburilor strategico-
tactice, situatie in care vor fi prezentate obiectivele urmarite, si rezultatele
asteptate.
b) Remodelarea integrala sau partiala a sistemului managerial
Fara implicarea decizionala si corespunzatoare a managerilor si executantilor nu se
poate realiza o implementare eficace a strategiei, fiind necesara o remodelare
generala sau partiala a sistemului de management. Prin reproiectare se asigura un
sistem de management mai flexibil si o amplificare a capacitatii acestuia de a
sustine si aplica noul, generat de schimbare.
Operarea schimbarilor strategice preconizate
Implementarea schimbarilor strategice este un process complex, dificil, ce
implica modificari de fond in perimetrul componentelor procesuale si structurale
ale unitatii sanitare, vizand aspecte tehnice, economice, umane si manageriale,
proces in care intervin variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire
depinde succesul strategiei.
Evaluarea rezultatelor strategiei
In aceasta faza se realizeaza o comparare permanenta a rezultatelor obtinute
din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu
efectele generate de acest proces. Trebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul
implementarii optiunilor strategice cat si in finalul procesului strategic, in
vederea identificarii eventualelor disfunctionalitati.
Conceperea si operationalizarea unor perfectionari (corectii)
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii si la finalul procesului
strategic, pot declansa efectuarea de corectii si perfectionari care, in situatii
extreme, conduc la elaborarea unei noi strategii.

Trimiteți prin e-mail

Postați pe blog!
Distribuiți pe Twitter
Distribuiți pe Facebook
Trimiteți către Pinterest
Linkuri de întoarcere către această postare
Creați un link

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Postare prezentată

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE- NURSING

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE NURSING Procesul de îngrijire este o metodă organizată,
sistematică, care permite acordarea de îngrijiri ...