Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
MANAGEMENT SI
LEGISLATIE SANITARA
1
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE
SANITARA
2
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
3
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
a “feed-back-ului”. Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in
special din partea managerilor.
Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare
concomitenta intre un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in
special in cadrul sedintelor.
Suportul coordonarii il reprezinta comunicarea.
Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a
mesajelor continute. Comunicarea este elementul dominator al proceselor
manageriale. Procesul de comunicare are in compunerea sa mesajele
informationale si canalele de comunicare.
Realizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii
sanitare respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate.
4. Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care
personalul unitatii sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea
obiectivelor previzionate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea
satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si
sarcinilor atribuite.
Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si
morale spirituale cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din
realizarea obiectivelor.
Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca
urmare a realizarii sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii
de realizat este accesibil majoritatii executantilor.
Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea
satisfactiilor daca nu realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror
nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a
executantilor.
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii
personalului sa intruneasca simultan urmatoarele caracteristici:
4
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
a) Sa fie complex- in sensul utilizarii combinate a stimulentelor
materiale si morale;
b) Sa fie diferentiat – adica motivatiile considerate si modul lor de
folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele
ale fiecarui colectiv de munca, astfel incat sa se obtina un maxim de
participare la stabilirea si realizarea obiectivelor;
c) Sa fie gradual- sa satisfaca succesiv necesitatile personalului tinand
cont de interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati.
Caracteristic managementului stiintific este conceperea motivarii si antrenarii
pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru
personal, a necesitatilor acestora ordonate in functie de succesiunea in care trebuie
avute in vedere.
Scara motivationala a lui Maslow- cuprinde urmatoarele categorii de
necesitati: fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup,
statut social si autorealizare (figura 1).
5. Control si evaluare- functia de control-evaluare poate fi definita ca
ansamblul proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si
componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in
vederea eliminarii deficientelor constatate.
Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa
exercitarea unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu
obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza
adoptarea unor decizii de corectie sau actualizare.
5
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
6
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
► Sistemul organizatoric- al unei unitati sanitare consta in ansamblul
elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor
de munca in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele
doua categorii principale de organizare si anume: organizarea formala si
organizarea informala.
Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de
organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte
documente organizatorice.
Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor
umane cu caracter organizatoric care se manifesta spontan intre componentii
unitatilor sanitare.
7
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 2
STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE
8
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA
9
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI
UNITATI SANITARE
Fundamentarea strategiei
2 Elaborarea si
3
Elaborarea implementarea strategiei de Implementarea
strategiei ansamblu a unei unitati strategiei
sanitare
10
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
a) Formularea misiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l
constituie definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe explicarea
detaliata a raporturilor dintre management, salariati si context.
11
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Rolul formularii misiunii intr-o unitate sanitara consta in:
- asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor
urmarite;
- se furnizeze un fundament pentru motivarea folositii resurselor
intr-un anumit mod;
- sa dezvolte o conceptie pentru alocarea resurselor;
- sa stabileasca o armonie generala a organizatiei;
- sa favorizeze reflectarea obiectivelor in mecanismul organizational
al unitatii sanitare;
- sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze
translatarea lor in obiective referitoare la costuri, perioade si
rezultate care sa poate fi evaluate si controlate.
12
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in
considerare interesele si asteptarile stokeholderilor.
13
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
g) Stabilirea strategiilor partiale
Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la
unele domenii specifice: financiare, servicii medicale, personal, management, etc., la
nivelul carora obiectivele, optiunile strategice si resursele, ce urmeaza a fi angajate
au dimensiuni reduse.
14
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
minimizarii rezistentei la schimbari din partea personalului si a obtinerii unei implicari
pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea premiselor tehnico-materiale,
umane, financiare si informationale necesare. Sunt recomanate instruiri ale
managerilor cu angajatii implicati nemijlocit in operationalizarea schimburilor
strategico-tactice, situatie in care vor fi prezentate obiectivele urmarite, si rezultatele
asteptate.
b) Remodelarea integrala sau partiala a sistemului managerial
Fara implicarea decizionala si corespunzatoare a managerilor si executantilor
nu se poate realiza o implementare eficace a strategiei, fiind necesara o remodelare
generala sau partiala a sistemului de management. Prin reproiectare se asigura un
sistem de management mai flexibil si o amplificare a capacitatii acestuia de a
sustine si aplica noul, generat de schimbare.
c) Operarea schimbarilor strategice preconizate
Implementarea schimbarilor strategice este un process complex, dificil, ce
implica modificari de fond in perimetrul componentelor procesuale si structurale ale
unitatii sanitare, vizand aspecte tehnice, economice, umane si manageriale, proces
in care intervin variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire depinde
succesul strategiei.
d) Evaluarea rezultatelor strategiei
In aceasta faza se realizeaza o comparare permanenta a rezultatelor obtinute
din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu
efectele generate de acest proces. Trebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul
implementarii optiunilor strategice cat si in finalul procesului strategic, in vederea
identificarii eventualelor disfunctionalitati.
e) Conceperea si operationalizarea unor perfectionari (corectii)
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii si la finalul procesului
strategic, pot declansa efectuarea de corectii si perfectionari care, in situatii extreme,
conduc la elaborarea unei noi strategii.
15
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA
16
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR
17
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
c) decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni;
- contribuie la realizarea obiectivelor individuale;
- predomina in exclusivitate la nivelul managementului
mediu si inferior.
18
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
b) Decizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil
de anticipat;
- eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al
decidentului.
c) Decizii unice:- au caracter exceptional;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.
19
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 4
SISTEMUL INFORMATIONAL
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL
20
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
c) Informatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale
(calculatoare, circuit de televiziune local) deoarece
se adreseaza concomitent vazului si auzului;
- prezinta viteza mare de circulatie;
- pot fi consemnate integral si rapid;
- sunt costisitoare.
2. Clasificarea informatiilor dupa directia vehicularii
a) Informatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice superioare
catre cele inferioare de management;
- sunt alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii
etc
b) Informatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor ierarhice
inferioare la cele superioare de management;
- reflecta modul de realizare a obiectivelor si
deciziilor manageriale.
c) Informatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de posturi
situati pe acelasi nivel ierarhic.
3. Clasificarea informatiilor dupa provenienta
a) Informatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care
fac parte unitatea sanitara;
- sunt alcatuite din legi, ordonante, decizii, instructiuni,
indicatii etc.si sunt in mare parte obligatorii.
b) Informatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la toate
activitatile acesteia.
4. Clasificarea informatiilor dupa gradul lor de prelucrare
a) Informatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de
prelucrare informationala, sunt cele mai raspandite la
nivelul executantilor;
21
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
b) Informatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de
prelucrare infromationala;
- sunt raspandite la nivelul esalonului managerial
inferior.
c) Informatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari informationale
prevazute;
- au caracter complex si se adreseza de regula
managerilor de la nivelul esaloanelor superior si mediu.
5. Clasificarea informatiilor dupa destinatie
a) Informatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii si
executantii din unitatea respectiva;
- au grad de formalizare redus;
b) Informatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei unitati
sanitare sunt pacientii;
- prezinta grad mare de formalizare.
6. Clasificarea informatiilor dupa obligativitatea pentru adresant
a) Informatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii respective fiind
destinate nivelurilor ierarhice inferioare;
- au caracter decizional pronuntat;
-considerarea mesajului informational este
obligatorie;
b) Informatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau
manageri fiind destinate colegilor sau superiorilor;
- au caracter imformativ;
- luarea in considerare a mesajului informational
nu este obligatoriu.
22
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Tipologia circuitelor informationale
Circuitele informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale
extremitatilor (emitator- destinatar).
2) Frecventa producerii.
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale
extremitatilor (emitator- destinatar).
a) Circuit informational vertical
- legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
b) Circuit informational orizontal
- circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente
situate pe acelasi nivel ierarhic
- vehiculeaza informatii orozontale.
c) Circuit infromational oblic
- circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente
situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
2) Dupa frecventa producerii
a) Circuit informational periodic
- fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential al
proceselor de munca.
Ex: predarea si preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc.
b) Circuit informational ocazional
- se stabileste o frecventa aleatoare;
- fundamentul producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene
unitatii sanitare.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre
emitatorul si beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza
de deplasare, fiabilitate, cast etc.
23
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se
stabilesc modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei
categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a
raporturilor modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor folosite.
Mijloacele de tratare a informatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand
anumite caracteristici si anume:
1) Mijloace de tratare a informatiilor manuale - sunt reprezentate de masina
de calcul manual, masina de dactilografiat etc.
- se caracterizeaza prin intrare
manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea
informatiilor pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a numeroase
greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor, cost relativ scazut.
2) Mijloace de tratare a informatiilor automatizate:
- sunt reprezentate de computere si terminale;
- se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor,
prezinta memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in
memoria auxiliara nelimitata, viteza foarte mare de prelucrare, siguranta in calcule,
posibilitati de folosire a unor modele complexe cu numar mare de variabile,
programe evaluate, costuri apreciabile.
- necesita forta de munca specializata si perfectionata continuu.
24
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL
25
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 5
SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE
5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI
ORGANIZARE STRUCTURALA
26
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA
27
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Functia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera larga de competente si
responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, fiindu-le specifice
atributele de prevedere, organizare, coordonare, antrenare, evaluare si control,
reflectate in luarea deciziilor referitoare la munca altor persoane.
Functia de executie se caracterizeaza prin obiectice individuale limitate
carora le sunt asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile
incorporate nu implica luarea deciziilor privind munca altor persoane.
3) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi de un
manager.
4) Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci
omogene si/sau complementare, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si
sunt subordonate aceluiasi manager.
5) Nivelul ierarhic- este o alta componenta a structurii organizatorice, fiind
format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta
ierarhica de consiliul de administratie si directorul general.
Numarul nivelurilor ierarhice are o mare importanta pentru buna desfasurare
a activitatii manageriale, reducerea lor insumand scurtarea circuitelor informationale,
cresterea operativitatii, reducerea posibilitatilor de deformare a informatiilor etc.
6) Relatiile organizatorice formale pot fi definite ca raporturile dintre
celelalte subdiviziuni organizatorice (posturi, compartimente etc.) instituite prin
reglementari organizatorice oficiale.
Ceea ce se desemneaza de regula prin termenul de organizare structurala
reprezinta de fapt, organizarea formala.
In cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de
elemente si relatii, distincte de cele formale, care reprezinta organizarea informala.
Organizarea informala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul
interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre
compnentii sai.
Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori
precum: interesele comune, apartenenta organizatorica, nivelul pregatirii si calificarii,
vechimea in munca etc.
28
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind
reprezentata de un grup de persoane care urmaresc un scop comun.
Norma de conduita a grupei constituie modul de a se comporta si actiona a
membrilor grupei. In cadrul grupei informale fiecare component indeplineste un rol-
rol neformal- determinat de autoritatea informala ce reprezinta influenta pe care un
component al unitatii respective o are asupra colaboratorilor, subordonatilor sau
sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor, experientei si resurselor pe care le
poseda. Aceasta se manifesta prin sugestiile, sfaturile, informatiile pe care persoana
respectiva le furnizeaza.
Legaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei
unitati sanitare se caracterizeaza fie prin cooperare, fie prin rivalitate. Este necesar
sa predomine cooperarea, grupele si relatiile informale sa contribuie la desfasurarea
unor activitati eficiente.
29
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 6
MANAGERII SI LEADERSHIP
6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL
30
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume:
tipul sistemului managerial al oragnizatiei:
- personalitatea managerilor;
- potentialul si personalitatea subalternilor;
- natura proceselor de munca implicate;
- intensitatea influentei organizatiei sindicale etc.
Tipul de manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare
la calitatile, cunostintele si aptitudinile proprii unei categorii de cadre de conducere,
ce le confera, aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si
relatiilor manageriale, ale comportamentului managerial, deosebite de ale altor
manageri.
In literatura de specialitate tipurile de manageri variaza de la un specialist la
altul in functie de criteriile specifice ce au stat la baza delimitarii lor.
Potrivit abordarii bidimensionale (Blake si Montan) bazata pe de o parte pe
interesul pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor
sociale, abordeaza cinci tipuri si stiluri manageriale.
1. Managerul populist este caracterizat prin:
- lipsa unui management strategic;
- acorda prioritate rezolvarii unor pretentii salariale;
- tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia
concreta a organizatiei o impune;
- apeleaza la imprumuturi mari pentru salarii, care conduc la incalcarea
corelatiilor dintre indicatorii economici (productivitate, salariu mediu
etc.).
2. Managerul atutoritar:
- acorda atentia deosebita problemelor restructurarii;
- detine o bogata experienta anterioara si o personalitate solida;
- este foarte competent profesional;
- da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate,
exigenta;
- prezinta dezinteres pentru problemele sociale;
31
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand
situatia impune acest lucru;
- urmareste maximizarea profitului;
- este dispus sa-si dea demisia daca nu-si poate exercita stilul
managerial.
3. Managerul incompetent:
- nemultumeste pe toata lumea;
- este lipsit de initiativa si curaj in asumarea unor riscuri;
- este coruptibil;
- se caracterizeaza prin absenta unei strategii realiste.
4. Managerul participativ reformist:
- are capacitate mare de antrenare;
- disponibilitate pentru comunicare;
- spirit inovator, creator;
- curaj in asumarea riscurilor;
- flexibilitate in situatii de criza sau conflict de muncal
- strategii clare.
5. Managerul conciliator:
- abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi
pe alta;
- prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu
sindicatele, dupa care este mai dur cu acestia;
- are tendinta spre manipularea sindicatelor.
Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale
valorii unui manager:
- preocuarea pentru sarcini;
- preocuparea pentru contracte umane;
- preocuparea pentru randament.
Tipurile de manager si stilurile de management rezultate sunt: negativ,
birocrat, altruist, promotor, autocrat cu bunavointa, oscilant, realizator.
32
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta
manifestarea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului managerial in
relatiile su subordonatii, sefii si colegii.
Stilurilor manageriale le corespund stiluri de leadership, ce au in vedere in
special dimensiunea umana in conditiile unei puternice implicari a grupului.
33
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se
construieste baza comportamentului general individual si social si se asigura fondul
de cunostinte generale cu efecte in plan comunicational; pregatirea de specialitate
si pregatirea manageriala. Rezultatul acestor procese de pregatire il constutie
abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea decizionala si de a comunica,
comportamentul managerial practicat, esentiale pentru un leader eficace.
Situatia in care se afla leader-ul conditioneaza in multe moduri leadership-ul
practicat. Se deosebeste o dubla conditionare a leadership-ului- o conditionare
contextual-organizationala, cat si specific manageriala.
La baza mecanismului leadership-ului sta axioma “nu exista leaderi buni fara
persoane de buna calitate care sa-i urmeze”.
Mecanismul leadership-ului se rezuma la urmatoarele cinci faze:
- pregatirea leader-ului pentru a-si exercita leadership-ul din punct de
vedere al stabilirii scopurilor, modalitatilor de realizat, al increderii in
sine si al disponibilitatii pentru derularea actiunilor necesare,
folosind un comportament specific.
- manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si
concomitent de a antrena potentialii participanti la realizarea
obiectivului propus;
- conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leader-ilor cu scopurile,
ideile si opiniile celorlalti;
- determinarea persoanelor de a crede, simti si a se comporta la un
nivel apreciabil in concordanta cu punctele de vedere ale leader-
ului;
- obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a
atinge obiectivele urmarite.
In exercitarea leadership-ului, cadrele de conducere implicate apeleaza la
o gama variata de metode si tehnici pe care le operationalizeaza in moduri diferite,
si anume:
- definirea exacta a obiectivelor de realizat prin leadership;
34
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere,
inspirare si actionare a subordonatilor in cadrul unor intalniri (sedinte);
- programarea sarcinilor leader-ului si subordonatilor in functie de
obiectivele leadership-ului;
- apelarea frecventa la metoda delegarii sarcinilor, competentelor si
responsabilitatii etc.
O clasificare, mai larg utilizata in literatura de specialitate, delimiteaza
stilurile de leadership in functie de caracteristicele manageriale si psiho-sociale in
patru stiluri de leadership:
1. Leadership autocratic: caracterizat printr-o supraveghere stricta a
subordonatilor de catre lider, fluxurile informationale sunt directionate preponderent
de sus in jos, predomina o atmosfera de teama, frica actionand ca mijloc de control
pentru subordonati..
2. Leadership birocratic: in care comunicarea se realizeaza in scris,
punandu-se accent pe documente si stampile ca mijloace de realizare si control al
activitatiilor, descurajeaza initiativa si inovarea afectand in sens negativ moralul
salariatilor.
3. Leadership democratic: ale carui dimensiuni sunt flexibilitatea,
cooperarea, comunicarea, sociabilitatea, atmosfera armonioasa, prieteneasca, in
cadrul organizatiei.
4. Leadership “laissez-foire”: prin care, in cadrul unor directii generale de
actiune stabilite de managerul superior, se da libertate de actiune subordonatilor,
controlul fiind aproape nul. Se foloseste in firmele mici, in faza de inceput si in
intreprinderile axate pe tehnici de varf, folosind specialisti de inalta calificare.
35
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 7
METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR
36
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
domeniului, situatie in care diagnosticul nu este concludent datorita neincheierii in
investigatie a unor aspecte cu influente majore asupra eficientei rezultate. In aceasta
etapa se stabileste componenta echipei de diagnosticare.
b) Documentarea preliminara
In cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la
domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. Se
intocmeste in prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul
respectiv.
c) Stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza
Punctele slabe se stabilesc in raport cu prevederile STAS-urilor, a normelor
stabilite pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din
tara si strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei
managementului etc.
d) Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza
Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara.
e) Formularea recomandarilor
Recomandarile sunt realizate de membrii echipei de diagnosticare si sunt
axate asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra
intensificarii celor care genereaza punctele forte.
Principalele avantaje ale folosirii metodei diagnosticarii sunt:
- preintampina aparitia unor disfunctionalitati majore prin identificarea
cauzelor care le genereaza intr-o faza incipienta;
- asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii
strategice si tactice curente;
- asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de
dezvoltare ale unitatii respective.
37
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
7.2 SEDINTA
38
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai
importante fiind:
- stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcina ce revine in principal
managerului ce organizeaza sedinta;
- formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de
claritate, ca fiecare persoana participanta sa cunoasca cu
exactitate obiectivul si domeniul ce urmeaza a fi abordat;
- desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele
pe baza carora se vor desfasura lucrarile sedintei;
- elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la
informatii necunoscute de participanti, formuland alternative
decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc., acestea fiind trimise
participantilor cu cel putin doua zile inainte;
- in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este
importanta derularea lor in aceleasi zile si ore;
- desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din
cadrul sedintei si anuntarea din timp a locului si datei de
desfasurare a sedintei.
Reguli pentru desfasurarea unei sedinte
Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere,
desfasurare si finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate
anumite reguli.
1.“Deschiderea sedintei” – reguli:
- deschiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil
participantilor;
- formularea clara a obiectivelor sedintei;
- prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaj atractiv;
- limitarea expunerii introductive la 1-2 minute.
39
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
2. “Derularea sedintei”
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita,
concomitent cu atingerea scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;
- calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a
preintampina sau elimina in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.
3. “Inchiderea sedintei”
- limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris
participantilor cel tarziu in ziua urmatoare sedintei.
40
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
7.3 DELEGAREA
41
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii
ce au generat-o, colegii subordonatului in cauza. In final, managerul evalueaza
rezultatele delegarii dand indrumari si efectuand corecturi la nevoie, mentinand un
climat de incredere si exigenta.
42
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 8
FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA
43
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart
resursele, spatiul si activitatile medicale, avand specialitati medicale
diferite, societatea fiind legal responsabila de activitatile personalului
Reforma ingrijirilor primare de sanatate a inceput in anul 1994 si a introdus un
nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre Directile
Sanitare Judetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre
Directiile Sanitare Judetene si medicii generalisti la nivel individual sau de grup.
44
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite
caracteristici:
1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in:
- judetene;
- municipale si orasenesti;
- comunale.
2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in:
- generale;
- de urgenta;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afectiuni cronice.
3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi:
- publice;
- private;
-mixte.
4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi:
- spitale cu finantare din fonduri publice;
- spitale cu finantare din fonduri private;
- spitale cu finantare mixta.
5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale,
spitalele se clasifica in:
- spitale clinice;
- spitale universitare.
Spitalul judetean este spitalul general care asigura asitenta medicala a
judetului.
Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in componenta cel
putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie,
chirurgie) si sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.
Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta
medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate,
avand sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.
45
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei
din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-
ginecologie si chirurgie.
Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o
singura specialitate.
Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat,
avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de
urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de
necesitati poate avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport
medicalizat.
Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata
de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.
Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor
administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.
Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de
drept privat.
Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici
in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si
cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.
Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica
universitara are in structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt
sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.
46
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,
tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale
sanitare, proteze.
Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.
Prin regulamentul de organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor
aprobare de conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si
functionare, atributiile si responsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si
functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse
controlului Ministerului Sanatatii si Familiei, autoritatea centrala in domeniul
asistentei de sanatate publice. In spitale se pot desfasuta si activitati de invatamant
medico-farmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de
cercetare stiintifica medicala.
Criteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se
propun de catre Academia de Stiinte Medicale si se aproba prin ordin al ministrului
sanatatii si familiei cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii, iar criteriile pentru
desfasurarea activitatiilor de invatamant se elaboreaza si aproba de Ministerul
Sanatatii si Familiei cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii. Colaborarea dintre
spitale si institutiile de invatamant medical se realizeaza pe baza de contract
incheiat potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si
familiei si al ministrului educatiei si cercetatii. Activitatiile de invatamant si cercetare
sunt organizate astfel incat sa consolideze calitatea actului medical cu respectarea
drepturilor pacientilor, a eticii si deontologie medicale.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa
caz a Cologiului Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistiilor din Romania sau a
Ordinului Asistentiilor Medical si Moaselor din Romania.
Infiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a
Guvernului instiintata de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local
sau Judetean. In actul de infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin
urmatoarele elemente: denumire, tipul spitalului, tipul finantarii, numarul de paturi si
categoria serviciilor medicale spitalicesti acordate.
47
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de
administratie, comitetul director, directorul general.
Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a
spitalelor publice. Directorul general este numit de catre consiliul de administratie
prin concurs.
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical,
directorul economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului
director sunt numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute
pentru o perioada de patru ani.
In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi
de sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente.
Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:
- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se
realizeze;
- raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului;
- conduce operativ intreaga activitate a spitalului.
Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de
marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele
consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla
din numarul total.
Membri consiliului de administratie sunt:
- un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei sau al Directiei
de Sanatate Publica, dupa caz;
- doi reprezentanti numiti de Consiliul Judetean si Local;
- un reprezentant al Finantelor Publice Locale;
- un reprezentant al Colegilor Mediciilor din Romania;
48
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania;
- directorul general al spitalului;
- doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si
universitare.
La sedintele consiliului de administratie participa, fara drept de vot, cate un
reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. Consiliul de administratie este
condus de catre presedintele consiliului.
Atributiile principale ale consiliului de administratie sunt:
- aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului;
- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general,
director general adjunct medical si celorlalte functii de director.
Presedintele consiliului de administratie numeste in functie
persoanele care au promovat concursul;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se
realizeze intr-un exercitiu financiar;
- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si activitatea directorului general si a comitetului director,
dispunand masuri de imbunatatire a activitatii;
- negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de
sanatate.
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,
la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia
decizii cu majoritate simpla din numarul total al membrilor. Membri Consiliului de a
Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul
Directorului General.
49
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de
director general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul
general trebuie sa aiba competenta, management sanitar si sa incheie contract de
administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza
criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei cu posibilitatea reinnoirii
acestuia.
Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu
tertii, conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.
In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene,
comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct
medical, director economic, director de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil
sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi. Comitetul director este numit de consiliul
de administratie in baza concursurilor sustinute. Comitetul director conduce intreaga
activitate a spitalului intre sedintele consiliului de administratie.
Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica
si/sau Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru
indeplinirea atributiilor care ii revin.
Revocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de
performanta a activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii
de abuzuri sau abateri se face de catre consiliul de adminsitratie la propunerea
Ministerului Sanatatii si Familiei, a Directiei Judetene de Sanatate Publica in functie
de subordonare sau Ministerului de Resort.
Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt
conduse de catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef
de serviciu. Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In
spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de
laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi,
chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea respectiva.
Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita
informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate
Publica Teritoriala si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore
50
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si
Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile
medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.
Documentatia primara va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document
scris si/sau electronic constituind arhiva spitalului.
FINANTAREA SPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor
prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume
obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba
si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii
medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a
veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de
administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia
contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate
private.
Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de
asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
- de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;
- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;
- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele
locale;
- de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea
sanitara proprie.
51
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea
celor aflate in executie;
- expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav
afectate de seisme si alte cazuri de forta majora;
- activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.
Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea
constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si
pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala.
Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din:
- donatii si sponsorizari;
- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare
medicala si farmaceutica;
- inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente
sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;
- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele
de asigurari private sau agenti economici;
- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;
- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea
pacientilor sau angajatilor;
- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea
pacientilor.
Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreaza
de conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31
decembrie a anului curent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului
Sanatatii si Familiei respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonati.
Privind partea de cheltuieli propusa pentru a fi acoperita prin finantare de la bugetele
locale se va obtine si avizul consiliului local respectv. Executia bugetului de venituri
si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica,
Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de
subordonare. De asemenea, executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza
lunar si trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de
52
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
finantare din bugetele locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia
bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului
Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort, dupa caz. Daca sunt
constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, Directia de
Sanatate Publica le sesizeaza si face propuneri pe care le propunere spre aprobare
conducerii Ministerului Sanatatii si Familiei.
Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre
Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii si Familiei, ministerele si institutiile cu retea
sanitara proprie sau alte organe abilitate prin lege.
Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse:
- amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului;
- sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile;
- sponsorizarile cu destinatia “dezvoltare”;
- 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la
finele exercitiului financiar.
Fondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si
aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.
53
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 9
FINANTAREA SECTORULUI SANATATII
54
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
spitalele sunt considerate institutii autonome de interes public si sunt indreptatite a
avea propriul buget operational.
Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii:
- spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si “vand”
aceste servicii caselor de asigurari de sanatate pe baza
contractelor medicale incheiate in acest scop de cele doua parti;
- spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru
serviciile de sanatate furnizate;
- a luat nastere o “piata a serviciilor de sanatate” in care spitalele
concureaza pentru contracte medicale;
- reforma financiara accentueaza importanta unui bun management
al spitalului, managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea
serviciilor de sanatate pe care spitalul le furnizeaza in scopul
obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea
serviciilor;
- spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli,
sa utilizeze in mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in
vederea atingerii obiectivelor propuse.
Unul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor
care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate
pentru cei asigurati.
Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le
pot furniza. Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
- servicii medicale ambulatorii;
- servicii medicale in regim de internare;
- servicii medicale de urgenta;
- asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala;
- servicii medicale de recuperare;
- servicii de asistenta stomatologica;
- ingrijiri la domiciliu;
- medicamente, materiale sanitare, proteze.
55
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Spitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii.
Sursele de finantare pentru costuri sunt:
- casele de asigurari de sanatate;
- persoane fizice si juridice;
- administratia locala;
- Ministerul Sanatatii si Familiei;
- bancile.
56
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Contractele cu administratia locala
Potrivit legii administratiei publice si legii finantelor publice locale, autoritatile
publice locale pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti
din cadrul bugetelor locale. Finantarea este furnizata la cererea managerilor de
spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale argumente convingatoare pentru
alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei functionari a spitalelor.
Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale pentru cheltuieli, pentru
materiale, servicii si investitii.
Contractele cu bancile
Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare
pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru
completarea lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada
de timp variind intre o luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor
echivalente pentru serviciile de sanatate furnizate pe durata acelei perioade.
57
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 10
ADMINISTRAREA SPITALELOR
Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat
in plina reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul
Sanatatii si Familiei si includ:
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania;
- garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de
sanatate;
- obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze
veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt
responsabili de “sanatatea financiara” a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie
sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor
medicale oferite. Managerii de spitale trebuie sa creeze sau sa aprobe politicile ce
raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si
obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de
capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe
termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe
care spitalul le poate oferi, etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in
considerare urmatoarele aspecte:
a) Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;
b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul
indeplinirii obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate;
c) Asigurarea resurselor materiale;
d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate
persoanelor asigurate;
e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi,
procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat
reducerea costurilor de spitalizare.
58
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
f) Sursele financiare si natura lor.
Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii
anului fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine
programul de activitate a spitalului.
Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum:
- politica de salarizare a personalului;
- desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor
veniturilor actuale si ale cheltuielilor aprobate de buget;
- reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea
cheltuielilor in limita bugetului;
- monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa
reflecte echilibrul dintre venituri si cheltuieli.
Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea
performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde:
performantele spitalului comparate cu performantele anterioare, cu performantele
altor spitale din tara sau din aceeasi regiune, sau cu scopurile financiare stabilite
prin buget.
59
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 11
RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR
11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL
60
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Selectia consta intr-un ansamblu de procese de analiza a calitatilor si
pregatirii profesionale a candidatilor in scopul numirii pe posturile vacante.
In Romania metodele si tehnicile folosite pentru selectia personalului
medical sunt urmatoarele:
1. convorbirea cu candidatii recrutati – interviul;
2. cercetarea referintelor;
3. probele de verificare a cunostiintelor;
1. Convorbirea cu candidatii recrutati – interviul
Datele personale ale candidatului cuprinse in CV-uri sau formularele
completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un
reprezentant al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu
cerintelor postului/functiei vacante.
Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari
democratice metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a
personalului.
Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind
comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din
metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura in
general stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si
obiectivele sale.
Limitele metodei constau in:
- dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a
candidatilor;
- caracterul subiectiv al rezultatului interviului.
Avantajul pe care-l prezinta aceasta metoda rezida in increderea personala
in candidat a examinatorilor care efectueaza selectia.
2. Cercetarea referintelor si calificarilor candidatilor
Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia
candidatilor. Din urma referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind
activitatea candidatului, detalii ale comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si
superiorii sai si in general, despre eficienta realizarilor sale. Se pot obtine referinte
61
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat, fostii colegi sau sefi ai
acestuia.
3. Probele de verificare a cunostiintelor
Probele de verificare a cunostiintelor sunt metode stiintifice de selectie
a personalului medical, constand in participarea candidatilor la un examen sau
concurs, utilizandu-se teste de cunostiinte si probe practice.
Comisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe
aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.
In scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste de aptitudini si
deprinderi. Finalitatea lor consta in masurarea si aprecierea unor elemente privind
aptitudinile si calitatile candidatilor.
Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru
indeplinirea unui gen de activitate face obiectul psihotehnicii. Testele alcatuiesc o
metoda psihologica de investigare constand din una sau mai multe probe, identice
pentru toti candidatii, cu o grila de apreciere a realizarii lor si de masurare a
performantelor. Psihotehnica urmareste stabilirea unui raport intre insusirile fizico-
psihice ale candidatului, conditiile de munca si specificul activitatii.
Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati.
Scopul selectiei consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine
postului sau functiei vacante. Candidatilor respinsi trebuie sa li se comunice motivul
respingerii si posibilitatile pe care le au in continure pentru a fi incadrati pe alte
posturi.
Un ansamblu sensibil mai bogat de metode si tehnici de selectie se
intrebuinteaza in cazul personalului managerial. Testarea cunostiintelor manageriale
si de specialitate se poate efectua prin intermediul discutiilor, al lucrarilor scrise pe
un anumit subiect, chestionarelor de cunostiinte alcatuite din intrebari axate asupra
aspectelor considerate necesare in realizarea viitoarei munci.
Un chestionar pentru cunostiintele manageriale trebuie sa cuprinda intrebari
privind functiile managementului, decizia, stilul de conducere, delegarea etc.
Chestionarele sunt alcatuite diferentiat, avand in vedere caracteristicile functiilor
respective. Se pot obtine o serie de informatii, folosind testele concepute pentru
62
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
evaluarea optiunilor bazate pe prezentarea de cazuri pe care cadrele de conducere
trebuie sa le solutioneze. Un rol important il au si aspectele legate de studii,
exeprienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. Fiecarui candidat i se
intocmeste un dosar in care se gasesc informatiile referitoare la toate elementele
prezentate mai sus si pe baza ansamblului informatiilor obtinute se ia decizia de
selectionare a managerului.
Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi
insusesc intr-un cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si
comportamentele necesare exercitarii unor ocupatii necesare unitatii respective.
Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de
perfectionarea a acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei
unitati sanitare isi imbogatesc, in baza frecventarii unor programe organizate special
de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini,
deprinderi si comportamente in domenii in care au deja o calificare de baza, in baza
realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin.
Programele de formare si perfectionare, in functie de esalonarea realizarii
se impart in continue si discontinue.
Programele continue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi,
in afara sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti.
Avantajele programelor continue sunt:
- concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de
pregatire;
- continuitatea procesului de invatare;
- favorizarea schimbului de opinii intre participanti.
Dezavantaje : - persoanele implicate in procesul de pregatire continua sunt
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in
realizarea obiectivelor compartimentelor implicate.
63
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Programele discontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o
institutie cu profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire
discontinua isi reia activitatea la locul de munca.
Avantajul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului,
data fiind scurtarea perioadei compacte in care lipseste.
64
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
b) Metodele de evaluare speciale sunt folosite doar pentru anumite categorii
de personal, in special managerii si specialistii de inalta calificare.
Dintre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt:
cazul, testele de autoevaluare, centrul de evaluare.
Cazul – presupune constituirea unei comisii de evaluare care examineaza
munca persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la
aceasta sau pentru elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 5-7
persoane, intre care: seful ierarhic direct al persoanei evaluate, alti manageri si
specialisti de la compartimentul de specialitate.
Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a
subiectivismului si caracterul multilateral al acesteia.
Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de
teste, concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii
respectivi compara rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului
sau incadreaza punctajul realizat in grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu
bateriile de teste.
Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce
consta in evaluarea persoanei in cauza, timp de 3-5 zile, printr-un complex de
metode de evaluare: jocuri manageriale, teste psihologice, discutii in grup fara
conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri etc.
In perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna
cu alte persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de
evaluare, pe baza unui ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza
rapoartelor intocmite de acestia, in urma dezbaterilor se stabileste evaluarea finala
insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a fi luata.
Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta
promovarea.
Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca,
postul detinut anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile.
65
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI
66
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente,
mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc. Acest tip de motivare
s-a dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de efect
pentru manageri si specialisti.
In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul
sursei care genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau
extrinseca.
Motivarea intrinseca (interna)- consta in determinarea salariatului sa se
implice pentru a atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el
obtine satisfactii ce tin de eul si de personalitatea sa. Motivarea intrinseca este
centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile, pereceptiile si simturile sale si
continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le realizeaza.
Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile
unitatii resepctive. In lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta.
Motivarea extrinseca (externa)- consta in determinarea salariatului sa se
implice, sa obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din
partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral-
spirituale care ii vor produce satisfactii. Motivarea extrinseca este o relatie individ-
organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de
reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si rezultatele
sale.
Salariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri
suplimentare, multumiri, laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita
pierderea unor sume de bani, amenintari sau pedepse.
Motivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia,
resursele, abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul
managerilor implicati.
In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam
doua categorii de motivare: cognitiva si afectiva.
67
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Motivarea congnitiva vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului,
bazandu-se pe satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a
invata, innova si a “controla” mediul in care isi desfasoara activitatea.
Pentru realizarea motivarii cognitive managerii apeleaza la motivatii formale,
informale, economice si moral-spirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor
motivatii este centrata pe dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a
salariatilor, subordonata derularii proceselor de munca si indeplinirii obiectivelor in
cadrul organizatiei.
Motivarea afectiva vizeaza dimensiunea afectiva strict umana a salariatului,
concetrandu-se asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul
organizatiei. Motivarea afectiva are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul
de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi, sefi si subalterni, sa se manifeste
fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu etc.
68
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 12
PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT
MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA
69
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Continutul si caracteristicile activitatilor de asistent medical generalist
sunt urmatoarele:
a) determinarea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea
ingrijirilor de sanatate, de prevenire, curative, si de recuperare
potrivit normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei in
colaborare cu “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania” ;
b) administrarea tratamentului potrivit recomandarilor medicului;
c) protejarea si ameliorarea sanatatii, elaborarea de programe si
desfasurarea activitatilor de educatie pentru sanatate;
d) participarea asistentilor medicali abilitati ca formatori la pregatirea
teoretica si practica a viitorilor asistenti medicali in cadrul
programelor de invatamant de specialitate sau a asistentilor
medicali in cadrul programelor de formare continua;
e) desfasurarea activitatilor de cercetare;
f) pregatirea personalului sanitar auxiliar etc.
Activitatile de asistent medical generalist se exercita cu asumarea
responsabilitatii asistentului medical generalist cu privire la planificarea, organizarea,
evaluarea, si furnizarea serviciilor in calitate de salariat sau liber profesionist.
70
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
f) ingrijirea si asistarea pacientei in timpul travaliului si urmarirea starii
intrauterine a fatului prin mijloace clinice si tehnice adecvate;
g) asistarea nasterii normale, la domiciliu sau unitati sanitare, daca este
vorba de prezentatie craniana, iar in caz de urgenta, asiatarea nasterii in
prezentatie pelviana;
h) identificarea, la mama si copil a semnelor care anunta anomalii si care
necesita interventia medicului pe care il asista in aceste situatii;
i) adoptarea masurilor de urgenta care se impun, in absenta medicului,
pentru extractia normala a placentei, urmata eventual de control uterin
manual;
j) examinarea nou-nascutului, pe care il preia in ingrijire, initierea masurilor
care se impun in caz de nevoie si practica, daca este necesar, reanimarea
imediata;
k) preluarea in ingrijirea pacientei, monitorizarea acesteia in perioada
postnatala si acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei, privind
ingrijjirea nou-nascutului pentru asigurarea dezvoltarii acestuia in cele mai
bune conditii;
l) intocmirea rapoartelor scrise cu privire la activitatea desfasurata;
m) asigurarea informarii si consilierii privind planificarea familiala;
n) participarea la pregatirea teoretica si practica a moaselor si a personalului
sanitar auxiliar;
o) desfasurarea optionala a activitatilor de cercetare de catre moasele
licentiate.
Activitatile de moasa se exercita cu asumarea responsabilitatii moasei privind
planificarea, organizarea, evaluarea si furnizarea serviciilor in calitate de salariat
si/sau liber-profesionist.
Controlul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de
moasa se realizeaza de Ministerul Sanatatii si “Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania” .
71
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Profesia de asistent medical si cea de moasa se pot exercita de persoanele
fizice care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) detin un titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, respectiv al
unui titlu oficial de calificare de moasa;
b) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
c) sunt autorizate de catre Ministerul Sanatatii;
d) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurimi legale de exercitare a
profesiei.
In exercitarea profesiei, asistentul medical si moasa trebuie sa respecte
demnitatea fiintei umane, sunt obligati sa pastreze secretul professional, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege si de a lua masuri de acordare a primului ajutor,
indiferent de persoana, loc sau situatie.
72
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
medical de scurta si lunga durata se desfasoara in unitati saniatre stabilite da catre
ministerul sanatatii, atat pentru invatamantul public cat si pentru cel privat.
73
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
12.3.2 TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
74
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Titlurile profesionale de asistent medical:
- asistent medical generalist
- asistent medical de ingrijiri medicale de sanatate
- asistent medical obstetrica-ginecologie
- asistent medical pediatrie
- asistent medical balneofizioterapie
- asistent medical igiena
- asistent medical igiena si sanatate publica
- asistent medical laborator clinic
- asistent medical radiologie si imagistica
- asistent medical farmacie
- asistent medic-social
- asistent medical de nutritie si dietetica
- asistent medical de ocrotire
- asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare
- asistent medical de urgente medico-chirurgicale
- asistent de profilaxie stomatologica
- asistent igienist pentru cabinet stomatologic
- asistent pentru stomatologie asistenta dentara.
75
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
asistent medical obstetrica –ginecologie eliberat de Ministerul Educatiei Nationale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
76
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 13
77
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI
78
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Obiectivul 6- Imbunatatirea sanatatii mentale
Vizeaza ca pana in anul 2020 sa se obtina cresterea bunastarii psihosociale a
oamenilor iar persoanelor cu probleme de sanatate mentala sa li se asigure accesul
la servicii mai cuprinzatoare.
79
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Obiectivul 12- Reducerea afectiunilor datorate alcoolului, drogurilor
si tutunului
Reducerea semnificativa in toate Statele Membre pana in anul 2015 a
efectelor adverse asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau
dependenta de genul tutunului, alcoolului si drogurilor psihoactive.
80
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Obiectivul 18- Dezvoltarea resurselor umane pentru sanatate
Pana in anul 2010, toate Statele Membre ar trebui sa se fi asigurat ca
profesionistii din sectorul sanitar si profesionistii din celelate sectoare au acumulat
cunostintele, aptidudinile si calificarile necesare protejarii si promovarii sanatatii.
81
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 14
DIRECŢII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC
82
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
4. plata serviciilor bazata pe eficienta si calitatea actului medical;
1. asigurarea unei mai bune accesibilităţi a populaţiei la servicii de
sănătate;
2. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sănătate către
asistenta ambulatorie;
3. creşterea calităţii serviciilor medicale;
4. stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiţiei
intre furnizori;
5. descentralizarea sistemului de sănătate, prin creşterea rolului
autorităţilor locale, asociaţiilor profesionale, instituţiilor finanţatoare, a
comunităţilor etc.
6. achiziţii publice prin mijloace electronice;
7. sistemul informaţional privind starea de sănătate a populaţiei;
8. politica medicamentului.
Principalele activităţi ale reformei s-au desfăşurat in domeniul
conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanţării
serviciilor de sănătate, ca si al resurselor umane si resurselor fizice din
sistemul sanitar.
Metoda utilizata in aplicarea masurilor de reforma a fost, in general, aceea
de testare prin experimente pilot. Din păcate continuitatea procesului de
reforma in sănătate a fost afectata de desele schimbări de guvern si de miniştri
fiecare noua echipa de conducere insusindu-si cu reţineri acţiunile demarate
anterior. Lipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros si care sa fie
urmărite independent de schimbările politice au afectat procesul de reforma.
Strădania de a pune in funcţiune Casa Naţionala a Asigurărilor de
Sănătate (CNAS) si Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de
conducere si teritoriale, au lăsat pe planul doi grija fata de starea de sănătate a
populaţiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat in
agravarea stării de sănătate la nivel naţional, in comparaţie cu alte tari din
Europa.
83
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV
84
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Principalele funcţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sunt
colectarea si administrarea fondurilor, precum si cumpărarea serviciilor medicale
necesare asiguraţilor. In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face în
funcţie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la
raţionalizarea cheltuielilor.
Relaţiile dintre medici si casele de asigurări se desfăşoară în baza unui
Contract-cadru în care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de
evaluare a activităţii medicale, în funcţie de care se realizează plata medicilor
pentru serviciile furnizate.
Până la 1 ianuarie 2000, aproape întreg personalul medical a încheiat
contracte cu casele de asigurări de sănătate, existând, în momentul de fata,
peste 18.000 de unităţi medicale integrate în sistemul asigurărilor de sănătate.
La nivel local, medierea medic-pacient se realizează prin intermediul caselor
judeţene de asigurări de sănătate. Pentru zonele cu o populaţie mai numeroasa,
acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o parte din funcţiile
administrative.
In raport cu aceste structuri locale, Casa Naţionala de Asigurări de
Sănătate are rolul de a urmări respectarea cadrului legal si aplicarea lui într- un
mod unitar, la nivelul întregii tari. Totuşi, în baza principiului
descentralizării, casele judeţene de asigurări de sănătate se bucura de
autonomie în rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regăsesc la nivel
local. In acest sens, au loc întâlniri frecvente între membrii CNAS si
reprezentanţii locali pentru integrarea acestor aspecte locale într-un cadru
general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a realizat un sistem informatic
naţional, menit sa asigure obţinerea unui flux rapid în colectarea,
centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurărilor de sănătate.
Principiile sistemului asigurărilor de sănătate:
■ Solidaritatea: principiul fundamental al asigurărilor de sănătate
conformcăruia orice cetăţean poate fi atât plătitor al contribuţiei de sănătate cat
sibeneficiar al servicilor medicale.
85
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
■ Libertatea alegerii: sistemul asigurărilor de sănătate oferă asiguratului
dreptul de a-si alege medicul.
■ Concurenta: este un principiu dedus din cel anterior, deoarece libera
alegere implica creşterea profesionalismului cadrelor medicale.
■ Calitatea servicilor si respectul pentru asigurat
■ Confidenţialitatea actului medical
O noutate a sistemului de asigurări de sănătate este lansarea pachetului
de servicii medicale de baza.
Asiguraţii au dreptul, în mod echitabil si nediscriminatoriu, la un pachet de
servicii de baza, decontat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, potrivit O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Acest pachet detaliat în Contractul-cadru pe anul 2003, cuprinde servicii
medicale profilactice, curative, servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente,
materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. Asiguraţii
beneficiază de pachetul de servicii de baza în caz de boala sau de accident, din
prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului si până la vindecare.
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii
medicale numai în cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potenţial
endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, care va fi
stabilit prin Contractul-cadru pe anul 2003.
O alta noutate a legislaţiei in domeniu, consta in înfiinţarea incepand cu
anul 2003, a cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la
serviciile medicale si o mai buna evidenta a stării de sănătate a acestuia.
Datele minime înregistrate şi accesate pe cardul de asigurat sunt:
a) datele de identitate şi codul numeric personal;
b) dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate;
c) înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin
codul
furnizorului;
d) diagnostice medicale cu risc vital;
86
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
e) consimţământul referitor la donarea de ţesuturi şi organe;
f) grupa sanguină şi Rh.
DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR
Finanţarea unităţilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate
privatizate, se realizează prin contracte individuale sau prin bugete
"globale" cu Casa de Asigurări de Sănătate. Rambursarea cheltuielilor
pentru serviciile prestate asiguraţilor se face conform prevederilor
Contractului Cadr, care se aproba anual prin Hotărâre de Guvern, conform
prevederilor Legii 145/1997, modificata prin ordonanţa de urgenta nr.
150/2002.
Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au
ponderi diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sănătate, fondul de
asigurări, credite rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a
finanţării este realizata prin sistemul de asigurări de sănătate. Finanţarea
spitalelor se face intr-o proporţie de peste 90% prin contracte de servicii
incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeţene de asigurări de sănătate.
Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompensează
îmbunătăţirea calităţii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceşti.
87
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
■ sistemul birocratic de aprobări necesare deschiderii unui cabinet medical;
infrastructura zonala si baza materiala existenta in localităţile deficitare;
■ motivaţia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste
zone;
■ motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele
respective.
Intr-o oarecare masura, accesibilitatea tine de “cultura sanitara” a populatiei si
de obiceiurile locale. In acest domeniu pe langa personalul medical din directiile de
sanatate publica judetene, au un rol important si celelalte institutii publice
(primariile, scoala, etc.), cat si organizatiile civile, care pot contribui la educarea
populatiei.
PRIVATIZAREA INSTITUŢIILOR SANITARE
Privatizarea instituţiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica
medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita
sa afirme iniţiativa privata in organizarea si asigurarea serviciilor medicale,
independent de intervenţia autorităţilor publice de stat si locale. Privatizarea
asigura in primul rând o mai mare răspundere a medicului fata de pacient (care
are dreptul sa aleagă medicul curant), dar atât medicul, cat si cabinetul medical
ca instituţie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in
sistem elemente de piaţa .
Privatizarea unităţilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara
- de familie si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonanţei Guvernului nr.
124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale. Ea conţinea si iniţiativa de a
acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane,
cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de stomatologie- medicilor din aceste
cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act normativ au putut fi
infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si medicii din
spital sa poată asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin
contractarea acestor servicii cu casele judeţene de asigurări de sănătate.
Aplicarea acestui act normativ a permis privatizarea aproape 100% a asistentei
88
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
medicale primare, atât in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o
proporţie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, atât a marilor distribuitori
(en gros), cat si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa
organismelor de reprezentare patronale. Se remarca insa nevoia existentei
unui sistem eficient de control al preturilor din partea statului.
Prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) si emiterea
Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii
medicamentului (pe care o face Ministerul Sănătăţii si Familiei) de activitatea
profesional ştiinţifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de
ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in
sistemul de asigurare cu medicamente. O consecinţa favorabila a fost si
creşterea investiţiilor străine in producerea medicamentelor si a produselor
biologice.
DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE
Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituţia
medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate
ambulatorie, a inceput practic prin a plicarea Iegii a sigurarilor de sănătate.
Dispariţia dispensarului medical si apariţia cabinetului medicului de familie
a dezorganizat o serie de circuite informaţionale, necesare deciziilor la nivelurile
superioare. Reglementările apărute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul
fiind existenta in prezent a doua sisteme si fluxuri informaţionale paralele, unul
către Ministerul Sănătăţii, altul spre Casa de Asigurări de Sănătate, medicii
transmiţând fara probleme datele doar către aceasta din urma, deoarece aceste
raportări condiţionează remunerarea lor.
ACHIZIŢII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE
Sistemul funcţionează in conformitate cu Ordonanţa Guvernului 20/2002
privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice si cu Hotărârea de Guvern nr.
182/2002. Lansarea oficiala a sistemului naţional pentru achiziţii publice prin
mijloace electronice a avut loc pe 4 martie 2002.
89
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Ordonanţa are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a
condiţiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publica, precum si a regulilor generale de asigurare prin mijloace
electronice a transparentei în domeniul achiziţiilor publice.
Sistemul achizitilor electronice, deşi face parte din reforma globala a
administraţiei publice romane are repercursiuni directe asupra reformei
sectorului sanitar, ea devenind principala modalitate de achiziţii domeniul
sanitar. Achiziţia medicamentelor ce se acorda in spital si ambulatoriu,
vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulării
programelor de sănătate, se efectuează prin licitaţie la nivel naţional, in
condiţiile legii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publica în
procedura on-line sunt:
a) libera concurenta, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca orice
furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii,
indiferent de naţionalitate, sa aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii,
contractant;
b) eficienta utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului
concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului
de achiziţie publica;
c) transparenta, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor
interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea
contractului de achiziţie publica;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a
criteriilor de selecţie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de
achiziţie publica, astfel încât orice furnizor de produse, executant de
lucrări sau prestator de servicii sa aibă şanse egale de a i se atribui
contractul respectiv;
e) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului
comercial si a proprietăţii intelectuale ale ofertantului.
90
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaţia
sa asigure respectarea acestor principii în relaţia cu furnizorii, executanţii sau
cu prestatorii interesaţi sa participe la procedura pentru atribuirea prin licitaţie
electronica a contractului de achiziţie publica.
Ministrul telecomunicatilor a declarat ca "Prin intrarea in funcţiune a acestui
sistem se va realiza o schimbare fundamentala in societatea romaneasca: din
acest moment putem sa vorbim despre preturi de referinţa, despre contracte
guvernamentale incheiate in cele mai bune condiţii oferite pe piaţa, despre un
control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta tara".
PROGRAME NATIONALE DE SANATATE
Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza
programe de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu
participarea tuturor institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a
statului. Obiectivele se stabilesc in colaborare cu CNAS, cu Colegiul Medicilor din
Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de
cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu
reprezentanti ai populatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de
sanatate si s-a stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin
Ministerul Sanatatii si Familiei sau din surse externe.
Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in
vederea limitarii izbucnirilor epidemice.
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor
netransmisibile care determina reducerea sperantei medii de viata.
C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar.
A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in
vederea limitarii izbucnirilor epidemice.
Din cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de
Ministerul Sanatatii si Familiei:
1. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase.
91
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
2. Programul de imunizari.
3. Programul de supraveghere si control al tuberculozei.
4. Programul de supraveghere si control al infectiei HIV / SIDA.
5. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala.
6. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc.
B.Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile
care determina reducerea sperantei medii de viata
Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate
deasemenea de Ministerul Sanatatii si Familiei:
1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa.
2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc
profesional.
3. Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si
psihosociala.
4. Programul de prevenire geriatrica si protectie a varstnicului.
5. Programul de profilaxie si control pentu bolile cardiovasculare.
6. Programul de prevenire in patologia nefrologica si dializa renala.
7. Programul de prevenire si control in patologia oncologica.
C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar
In cadrul acestei categorii voi prezenta urmatoarele programe:
Programul National 24 privind Standardizarea serviciilor medicale in sanatate
publica.
Programul are o valoare de 3.147 milioane lei, fiind finantat de la bugetul de stat.
Fondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale; implementarea
standardelor internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii dispozitivelor
medicale; elaborarea de norme nationale privind supravegherea dispozitivelor medicale;
definirea standardelor nationale pentru oferta si calitatea serviciilor medicale.
2. Programul National 26 privind Evaluarea starii de sanatate a populatiei si
supravegherea demografica
Programul are o valoare de 3000 milioane lei si este finantat de la bugetul de stat.
Programul vizeaza elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor
92
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
educationale adresate resurselor umane din sectorul sanitar, organizarea examenelor si
concursurilor pentru specializarea si obtinerea gradelor profesionale de catre personalul cu
studii superioare si medii, organizarea si finantarea rezidentiatului si stagiaturii in sectorul
sanitar.
Definitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt definiti de
Ministerul Sanatatii si Familiei. Indicatorii aferenti programelor de sanatate sunt orientativi
si sunt stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului de stat
si bugetului Fondului de asigurari sociale de sanatate. Indicatorii se monitorizeaza pe baza
evidentei tehnico-operative condusa la nivelul unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului
Fondului asigurarilor sociale de sanatate.
Sumele prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei pentru finantarea
programelor de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica judetene si institutiile
subordonate, dupa caz. Sumele reprezentand finantarea programelor de sanatate se
cuprind in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare si se aproba o data cu
acestea.
Programele finananate prin imprumuturi de la Banca Mondiala
Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul RO-3409, finantat de
Banca Mondiala
Valoarea proiectului este de 207,5 mil USD din care 150 mil USD sunt imprumutati
de la Banca Mondiala, iar 57,5 mil USD reprezinta participarea Guvernului Romaniei.
Obiectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar.
Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei medicale
primare si de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a sanatatii
reproducerii, asigurarea de medicamente esentiale si consumabile medicale pentru
sistemul sanitar, imbunatatirea controlului calitatii medicamentelor, imbunatatirea productiei
si controlului vaccinurilor produselor biologice de uz uman, imbunatatirea controlului bolilor
endocrine, sustinerea Programului National de combatere a TBC si crearea de sectii de
spital de zi pentru monitorizarea copiilor cu HIV/SIDA, imbunatatirea capacitatii de
diagnostic in spitale de boli acute, cronice si spitale de copii si promovarea sanatatii.
93
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se realizeze
prin pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind finantarea si cadrul
legal al organizarii si conducerii sistemului. Sume provenind din imprumutul de la Banca
Mondiala vor fi alocate si infiintarii Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate,
care va deveni prima scoala de management sanitar din Romania.
Imprumutul RO-3409 este cel mai mare imprumut finalizat acordat de Banca
Mondiala Guvernului Romaniei in ultimii 10 ani.
94
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 15
ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA
95
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
96
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
si prin aceasta de as-i ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce
se desfasoara in cadrul comunitatii locale, adresandu-se atat individului cat si
mediului inconjurator.
97
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a
sanatatii populatiei.
98
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
sanatate si derularii investitiior finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de
sanatate.
- organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor
nationale de sanatate publica;
- organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva
din teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
- in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si
organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de
sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru
sanatatea populatiei;
- controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de
aplicare elaborate de Ministerul Sanatatii;
- coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si
coordoneza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si
situatii deosebite;
- in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de
sanatate publica teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina
legala pe teritoriul judetului sau al Municipiului Bucuresti;
- organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice
medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitia
Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii,
respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.
99
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor
din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii
sanatatii populatiei;
- efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii
sistemului de sanatate;
- eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind
sanatatea publica;
- asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile
publice si cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta
medicala primara, cu institutiile de invatamant medical universitar in
domeniul asigurarii sanatatii publice;
- colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care
desfasoara activitati de sanatate publica;
- participa la procesul de invatamant medical de specializare si
perfectionare in domeniul sanatatii publice si al managementului
serviciilor de sanatate etc.
100
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI
FAMILIEI
101
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
In aceasta structura, Ministerul Sănătăţii si Familiei, trebuie sa-si recapete
autoritatea pe care a avut-o, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de
coordonator competent si energic al reformei in reţeaua de sănătate publica
din România.
102
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
In realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Sănătăţii si Familiei
îndeplineşte numeroase atribuţii cel mai importante fiind următoarele:
1. asigura, răspunde, coordonează si controlează, după caz,
organizarea activităţii de: asistenta de sănătate publica, promovarea
sănătăţii si medicinei preventive, asistenta medicala la domiciliu;
2. stabileşte principalele obiective de etapa si pe termen mediu si lung in
domeniul sănătăţii populaţiei si al reformei in sectorul sanitar;
3. are obligaţia sa asigure supravegherea si controlul aplicării
legislaţiei de către institutiile si organismele care au responsabilităţi
in domeniul sănătăţii blice, inclusiv de către sistemele de asigurări
de sănătate si de unităţile sanitare din sectorul privat de asistenta
medicala, colaborând in acest scop cu Casa Naţionala de Asigurări
de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, Colegiul
Farmaciştilor din România, autorităţile publice locale si cu alte
instituţii abilitate;
4. elaborează, organizează, coordonează si implementează
programele naţionale de sănătate publica, aproba si stabileşte
modul de finanţare al acestora;
5. aproba normele tehnice de organizare si funcţionare a unităţilor
care asigura asistenta de sănătate publica;
6. participa la acreditarea unităţilor sanitare care prestează servicii
medicale pentru autorităţile din domeniul asistentei de sănătate
publica;
7. prezintă rapoarte pentru informarea Guvernului privind starea de
sănătate a populaţiei;
8. fundamentează necesarul de resurse financiare pentru
asigurarea asistentei de sănătate a populaţiei;
9. elaborează, coordonează si indruma elaborarea politicilor de
sănătate familiala;
10. aproba contractul-cadru privind condiţiile acordării asistentei
medicale in cadrul sistemului asigurarior sociale de sănătate,
103
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
elaborat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate si de Colegiul
Medicilor din România;
11. elaborează anual împreuna cu Casa Naţionala de Asigurări de
Sănătate, cu avizul Colegiului Medicilor din România si al
Colegiului Farmaciştilor din România, in baza contractului-cadru
menţionat la punctul 18, lista cu medicamentele din
Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care
beneficiază asiguraţii pe baza de prescripţie medicala, cu sau
fara contribuţie personala;
12. emite avize si autorizaţii sanitare de funcţionare, abilitări si acorduri
scrise pentru importul deşeurilor si reziduurilor de orice natura,
precum si al altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei si
a mediului înconjurător, in conformitate cu prevederile legale in
vigoare;
13. emite autorizaţii de funcţionare si norme tehnice pentru
organizarea si funcţionarea unităţilor farmaceutice publice si
private, îndruma si controlează activitatea in reţeaua farmaceutica;
14. aproba preţul produselor medicamentoase din tara si din import;
emite reglementari privind termenii, condiţiile, modul de calculare
si de avizare a preturilor produselor medicamentoase si limitele de
profit;
15. elaborează sau, după caz, avizează proiecte de acte normative
din domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementările
Uniunii Europene; urmăreşte si răspunde de aplicarea
prevederilor specifice din Acordul european de asociere si din
Strategia naţionala de pregătire pentru aderarea
României la Uniunea Europeana.
16. aproba metodologia privind angajarea, transferarea si
detaşarea medicilor, farmaciştilor, biochimistilor si chimistior, si
altor categorii de personal cu studii superioare din unităţile sanitare
publice;
104
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
17. asigura, potrivit legii, numirea, transferarea, detaşarea,
promovarea, eliberarea si evidenta personalului propriu si emite
norme privind personalul din unităţile subordonate;
18. stabileşte anual numărul optim pe tara de medici rezidenţi si
specialişti;
19. stabileşte strategiile si asigura desfăşurarea programelor pentru
formarea si pregătirea profesionala a personalului medico-
sanitar, in colaborare cu instituţii si organizaţii profesionale,
guvernamentale sau neguvernamentale, ale medicilor, farmaciştilor
si asistenţilor medicali;
20. stabileşte structura organizatorica, normele de organizare si
funcţionare, precum si procedurile de încadrare a personalului
unităţilor sanitare din subordinea sa;
21. avizează înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea spitalelor si
aproba schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor,
intocmeste planul naţional de paturi si elaborează norme privind
incadrarea spitalelor publice si private cu personal;
22. editează publicaţii de specialitate si de informare specifice.
105
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Pe langa ministru funcţionează Colegiul Ministerului ca organ consultativ.
Componenta Colegiului se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii si familiei.
In structura organizatorica a Ministerului Sănătăţii si Familiei funcţionează
direcţii generale, direcţii, servicii si birouri. Numărul maxim de posturi este de
175, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.
106
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Contributia angajatilor
Contributia angajatorilor
persoanelor
fizice sau juridice
Contributii la fondul
asigurarilor sociale
Subventii de la bugetul de de sanatate
stat
Donatii
Sponsorizari
Dobanzi
107
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
SOCIALE DE SANATATE
Calitatea de asigurat:
108
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele
care nu sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat
contributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii:
- satisface serviciul militar in termen
- se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu
medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
- executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv
- apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67/1995 privind ajutorul social.
Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea
cetateniei sau a dreptului de resedinta in tara. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a
contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, CNAS, prin organismele
sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate.
109
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- internarea si externarea bolnavilor
- necesitatea si durata spitalizarii
- asigurarea tratamentului spitalicesc
- conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului
ambulatoriu
- prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor
terapeutice, a protezelor, a dispozitivelor de mers
- conditiile si plata serviciilor de termica dentara
- informarea corespunzatoare a bolnavilor
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi
de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege.
Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale,
dupa cum urmeaza:
a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv
pentru depistarea precoce a bolilor ;
b) servicii medicale ambulatorii;
c) servicii medicale spitalicesti;
d) servicii de asistenta stomatologica;
e) servicii medicale de urgenta;
f) servicii medicale complementare pentru reabilitare;
g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ;
h) ingrijiri medicale la domiciliu;
i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor
hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de
comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera
necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.
In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:
a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si
accidente de munca ;
110
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
b) unele servicii medicale de inalta performanta;
c) unele servicii de asistenta stomatologica;
d) asistenta medicala curativa la locul de munca ;
e) servicii hoteliere cu grad inalt de confort.
Serviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si
aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.
Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va
suporta cheltuielile de transport.
Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3
luni de la data inscrierii sale la medic.
Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale
Colegiului Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu
organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate
finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din
alte surse.
Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de asigurari
de sanatate, astfel:
a) nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de
grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita
b) pentru tineri de la 15 ani la 20 de ani, de doua ori pe an
c) pentru adulti, o data pe an.
Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea
afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de
sanatate.
Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru
prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se
precizeaza in contractul-cadru.
Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de
catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate,
beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in
contractul-cadru.
111
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
112
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se
eleboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si se refera la:
a) tratamentul medical;
b) tratamentul stomatologic;
c) actiunile de depistare precoce a im bolnavirilor ;
d) procedeele medicale de recuperare eficace;
e) prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;
f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat caselor de
asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a
beneficia de ajutoare de boala ;
g) masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu ;
h) infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.
Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.
113
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin,
precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora
se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este
arondata persoana in cauza.
Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de
sanatate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in
vederea stabilirii contributiei de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.
Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire la plata contributiei pentru
asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanale care:
a) satisfac serviciul militar in termen;
b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 6 ani;
c) executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventive;
d) fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67/1995 privind ajutorul social.
Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale
de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari
pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii
impozitelor.
Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de
asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.
Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:
a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura
medicala de mare performanta ;
b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta
nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca.
114
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate
si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate.
Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu
dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota
de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile lunare ale
acestora.
115
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte
anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea
echilibrului financiar. La incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de
calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de asigurati.
Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii
medicale, in baza contractului-cadru. Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii,
pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale. Furnizorii de servicii
medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita
conditiilor prevazute in contractul-cadru.
Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari
de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:
a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata
si prin tarif pe serviciu medical, dupa caz;
b) in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe
persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si
prin tarife negociate pentru anumite prestatii.
Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza
unui program pe termen lung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege.
Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de
diagnostic si tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentatii
Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor din Romania si ai
Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la
bugetul de stat.
Materialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre persoane
fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza anual liste nominale
ale acestor materiale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe incheiate
intre casele de asigurari de sanatate si respectiv furnizori.
In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia
farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica
116
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
numai denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a
medicamentului prescris.
Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in
menaj se contracteaza de la casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu
persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de
intrajutorare.
Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin
servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor servicii se
asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de
asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.
117
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
f) drepturile si obligatiie organelor de conducere;
g) modul de adoptare a hotararii adunarii generale a reoprezentatilor;
h) organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului
contabil anual ;
i) componenta si sediul comisiei de litigii ;
j) modalitatile de publicitate.
118
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si
a comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este
stabilit prin statut.
Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele
organe de conducere:
a) Adunarea Reprezentatilor;
b) Consiliul de Administratie.
Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere se
reglementeaza prin satut.
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate:
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin
vot secret. O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate. Organele de
conducere se aleg pe o perioada de 5 ani.
119
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CNAS functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de
administratie. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care
respecta prevederile statutului-cadru abrobat de Consiliul de administratie al CNAS.
Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al
CNAS si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Satutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi
referitoare la:
denumirea si sediul casei de asigurari respective ;
relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si
cu asiguratii ;
structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere ;
modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre
acesta si conducerea executiva a casei de asigurari ;
alte prevederi.
120
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
121
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
9. Elaboreaza criterii de acreditare a furnizorilor de servicii medicale;
10. Elaboreaza si modifica, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania,
contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
sistemului asigurarilor sociale de sanatate, pana la data de 30 noiembrie a
anului in curs pentru anul viitor, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei
si al ministerelor cu retele sanitare proprii, care se aproba prin hotarare a
Guvernului, in conditiile legii;
11. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, criteriile privind
calitatea asistentei medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
12. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Regulamantul
de functionare a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de
asigurari sociale de sanatate;
13. Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi
admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate ;
14. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, controlul
activitatii medicale furnizate asiguratilor;
15. Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerial Sanatatii si Familiei, lista
cuprinzand denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor
din Nomenclatorul medicamentelor si produselor biologice de uz uman, de
care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratament
ambulatoriu, cu sau fara contributie personala;
16. Elaboreaza anual, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, liste
nominale cuprinzand materialele sanitare, protezele si ortezele;
17. Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele
prevazute la punctul 16, stabileste cadrul general privind modul de
furnizare si conditiile de plata pentru aceste materiale, care urmeaza safie
prevazute in contractele directe incheiate intre casele de asigurari de
sanatate si furnizori ;
18. Desemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea
aparaturii de mare performanta, alaturi de reprezentanti ai Colegiului
Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii si Familiei ;
122
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor
pentru unele medicamente si unele servicii medicale suplimentare;
20. Organizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor
de servicii medicale;
21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia
centrala de arbitraj si avizeaza regulamentul de organizare si functionare
a acesteia;
22. Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de
sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti ;
23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare,
organigrama si statele de functii ale acestora ;
24. Elaboreaza normele de organizare de personal ;
25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de
sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele
ale Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei
Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a
Transporturilor, la propunerea acestora ;
26. Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan
de activitati si listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, la propunerea acestora ;
27. Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din
activitati proprii, subventii, donatii sau din alte surse ;
28. Stabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari
de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei
Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si
Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a
Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru sustinerea
bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si
elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente
fondului de redistribuire ;
123
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
29. Stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ;
30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta
carnetelor de asigurat;
31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de
asigurari sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in
domeniul statisticii;
32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau
prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de
satisfacere a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia
fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite
in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului
asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.
124
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
plata contributiilor, precum si norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului
pentru acordarea de stimulente.
16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS
125
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Serviciului Român
de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii
Speciale, şi un reprezentant al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.
Sunt considerate reprezentative la nivel naţional asociaţiile patronale si
organizaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr.
130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Adunarea reprezentanţilor se întruneşte în şedinţă o dată pe an, la
convocarea consiliului de administraţie, sau în şedinţe extraordinare, la
convocarea preşedintelui CNAS, a consiliului de administraţie sau a unui
număr de cel puţin 30 de membri ai adunării reprezentanţilor.
Adunarea reprezentanţilor poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două
treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul
favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.
126
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
5 membri numiţi prin consens de către asociaţiile patronale
reprezentative la nivel naţional;
5 membri numiţi prin consens de către confederaţiile sindicale
reprezentative la nivel naţional;
2 membri aleşi de către adunarea reprezentanţilor din rândul membrilor săi.
127
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Consiliul de administratie al CNAS are urmatoarele atributii :
- aproba statutul si strategia CNAS, la propunerea presedintelui acestuia
- aproba planul de activitate si proiectul bugetului Fondului de Asigurari
sociale de Sanatate
- aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de
presedintele CNAS
- aproba proiectul contractului-cadru
- aproba masuri privind administrarea patrimoniului, potrivit legii
- stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas
neutilizat la finele fiecarui an
- aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a Casei Asigurarilor de
Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Natinale si Autoritatii
Judecatoresti si a Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor
- aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea
proiectului de buget
- aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare si
organigramele acestora.
Membrii Consiliului de Administratie al CNAS si cei ai consiliilor de
administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, trebuie sa indeplinesaca urmatoarele conditii :
- sa fie cetateni romani
- sa aiba capacitate de exercitiu deplina
- sa nu aiba cazier judiciar
- sa aiba varsta de minim 25 de ani
- sa nu fi fost colaborator al securitatii ca politie politica.
128
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
de puterea executiva, 3 dintre membrii desemnati de sindicatele reprezentativesi 3
dintre membrii desemnati de asociatiile patronale reprezentative.
Consiliul de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se
intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari
valabile in prezenta a cel putin 11 membri si cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor prezenti.
Convocarea Consiliului de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate se face de catre presedintele acesteia. Convocarea consiliului de
administratie va fi facuta si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul
membrilor acestuia.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate isi
alege 2 vicepresedinti in conditiile legii.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
mandateaza pe unul dintre cei 2 vicepresedinti sa il inlocuiasca pe presedinte in caz
de forta majora.
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate, cu exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai
acesteia si primesc o indemnizatie lunara de pana la 20% din salariul presedintelui
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in conditiile prezentei efective la sedintele
consiliului de administratie.
129
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Pe timpul executării mandatului preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi pe o
perioadă de 4 ani. Aceştia nu pot exercita pe durata mandatului nici o altă funcţie sau
demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, pe perioada exercitării
mandatului, nu sunt salariaţi ai CNAS, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor,
şi nu pot ocupa funcţii în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceştia nu pot
exercita activităţi la societăţi comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii
contractuale cu casele de asigurari.
Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa
cum urmeaza:
- pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functia de secretar de stat;
- pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functia de subsecretar de stat.
130
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
membrilor consiliilor de administraţie ale Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate, caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, si modalitatea de plata a acestora, în condiţiile legii;
h) emite ordine în exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea în
aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie;
i) supraveghează si controlează funcţionarea sistemului de asigurări sociale
de sănătate
j) reprezintă Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate în relaţiile cu terţii;
k) convoacă Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate si conduce şedinţele acestuia;
l) aproba înfiinţarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurări de
sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la propunerea
acestora, în condiţiile legii;
m) aproba contractarea de consultanta de specialitate în condiţiile si situaţiile
prevăzute de actele normative în vigoare;
n) definitivează proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de
asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al Casei
Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale si
Autorităţii Judecătoreşti si al Casei de Asigurări de Sănătate a
Transporturilor, la propunerea acestora, si elaborează proiectul bugetului
de venituri si cheltuieli centralizat al Fondului de asigurări sociale de
sănătate, pe care, cu aprobarea Consiliului de administraţie al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, îl înaintează spre aprobare
Parlamentului;
o) promovează imaginea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
p) stabileşte anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si
administrează acest fond;
r) organizează concurs pentru ocuparea postului de director general al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, conform prevederilor legale, stabilind
criteriile si standardele de performanta pentru ocuparea acestui post;
131
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
s) numeşte cu delegaţie directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate pana la ocuparea postului prin concurs, conform legii;
t) desemnează reprezentanţi în comisia centrala care aproba procurarea
aparaturii de înalta performanta alături de reprezentanţi ai Colegiului
Medicilor din România si ai Ministerului Sănătăţii si Familiei;
u) aproba statele de funcţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate si
ale caselor de
asigurări de sănătate în urma definitivării bugetului Fondului de asigurări
sociale de sănătate si în baza organigramei aprobate de consiliul de
administraţie;
v) numeşte, cu delegatie, directorii generali ai caselor de asigurări de
sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care asigura
conducerea acestora ca ordonator secundar de credite, în urma
concursului organizat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate în
condiţiile legii si stabileşte atribuţiile si competentele acestora;
132
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
d) asigura îndeplinirea condiţiilor legale si ale prezentului statut cu privire la
constituirea si la funcţionarea consiliilor de administraţie ale caselor de
asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
f) alte atribuţii date în competenta prin lege sau prin prezentul statut.
133
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt obligati sa participe la
adoptarea hotararilor care sa asigure functionarea sistemului de asigurari sociale
de sanatate la nivel local.
134
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- preşedintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului
Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Consiliul de administraţie al Casei Asigurărilor de Sănătate a
Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se
constituie potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001.
Mandatul membrilor consiliilor de administraţie ale caselor de
asigurări este de 4 ani. Consiliul de administraţie ia hotărâri prin vot, în
prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor. Şedinţele consiliului de
administraţie sunt publice, cu excepţia cazurilor în care membrii consiliului decid
prin vot ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele legate de
buget se vor discuta întotdeauna în şedinţe publice.
135
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
c) organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al
colectării
contribuţiilor la fond;
d) propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare,
inclusiv executarea silită, potrivit legii;
e) stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
f) organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind
respectarea drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de
nerespectare a acestora;
g) supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurări de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe
care le
dă publicităţii;
h) numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de
asigurări.
136
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile de
desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele,
pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;
- să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de
contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;
- să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a
serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare şi de
acordare a acestora, cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicarea modificării;
să asigure confidenţialitatea datelor în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă;
- să verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu
reglementările în vigoare; să transmită situaţiile statistice şi alte activităţi
raportate de furnizorii de servicii medicale către instituţiile interesate,
respectiv direcţiilor de sănătate publică şi centrelor de statistică;
- să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind
serviciile medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţilor şi a
documentelor justificative utilizate;
- să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin direcţiile de
sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai
pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare.
Casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti pot avea,
la nivelul oraşelor, al municipiilor, precum şi al altor localităţi, oficii de asigurări de
sănătate, dacă numărul asiguraţilor este de cel puţin:
a) 200.000 pentru oraşele, municipiile şi sectoarele municipiului Bucureşti;
b) 100.000 pentru alte localităţi.
137
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
138
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor
Publice.
139
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Masuri si criterii de asigurare a calităţii serviciilor
140
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
controlul activităţii medicale împreună cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR
şi ale OAMR.
O modalitate de verificare a calităţii servicilor o reprezinta
reglementarea stricta a relaţiilor caselor de asigurări sociale de sănătate cu
furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente.
Controlul de gestiune al CNAS şi al caselor de asigurări se face anuai de
către Curtea de Conturi. CNAS împreună cu CMR, CFR şi OAMR organizează
controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraţilor potrivit ordonanţe de
urgenţă nr. 105/2002.
141
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute şi alte clauze suplimentare,
negociate.
Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale
pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului
financiar. La încheierea contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi
vor ţine seama de economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza
criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR şi OAMR.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor
legate de buna gestionare a fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze
condiţiile de plată a serviciilor furnizate până la definitivarea unui nou contract între
părţi, pentru perioada următoare celei acoperite prin contract.
contribuţie personală;
c) prin preţ de referinţă prevăzut în lista de materiale sanitare şi de
dispozitive medicale.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor
sanitare şi dispozitivelor medicale se stabileşte prin contractul-cadru. Decontarea
serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări şi
furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuţia
asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.
142
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
B. Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de
medicamente şi materiale sanitare
143
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
al ministrului sănătăţii şi familiei. Lista furnizorilor de aparatură medicală şi materiale
sanitare autorizaţi este dată publicităţii anual.
C. Arbitrajul
CNAS împreună cu CMR şi OAMR organizează Comisia centrală de arbitraj care
soluţionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări. Comisia
centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegaţi numiţi de către CNAS
şi câte un delegat numit de CMR şi OAMR. Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj
trebuie sa fie un arbitru acceptat de părţi. Arbitrii pot fi medici, jurişti sau economişti,
acreditaţi şi înregistraţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Regulamentul de activitate al
arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR şi OAMR, şi se avizează de
către Ministerul Justiţiei.
Hotărârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate părţile ale
căror litigii se soluţionează de către aceasta şi se completează în mod corespunzător cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Legislaţia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancţionează
diversele contravenţii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.
144
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a unităţilor sanitare
publice se poate face în condiţiile legii şi numai cu aprobarea Ministerului
Sănătăţii şi Familiei. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bazei
materiale a unităţilor sanitare, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, sunt
nule.
Indrumarea, coordonarea şi monitorizarea activităţii desfăşurate în unităţile
sanitare publice se exercită de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca autoritate centrală în
domeniul asistenţei de sănătate publică şi de direcţiile de sănătate publică
teritoriale, unităţi descentralizate care reprezintă autoritatea de sănătate publică
la nivel local.
Ministerul Sănătăţii şi Familiei exercită controlul asupra activităţii unităţilor
sanitare publice de interes judeţean sau local, precum şi asupra modului de aplicare de
către acestea a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul sanitar.
In administrarea unităţilor sanitare de interes local si judeţean Ministerul
Sănătăţii si Familiei jaca un rol extrem de importanat, totuşi marea majoritate a
acestor atribuţii, si anume structura organizatorica a unităţii sanitare precum si
infiintarea, reorganizarea, desfiinţarea sau schimbarea profilului acestora se
realizează cu avizul consiliilor judeţene sau al consiliilor locale.
Direcţiile de sănătate publică teritoriale au si o serie de atribuţii exclusive:
avizează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii, proiectele
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare publice;
avizează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii, statul de funcţii
pentru unităţile sanitare publice cu personalitate juridică, cu încadrarea în
bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;
centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale transmise de
unităţile sanitare publice şi înaintează situaţiile centralizatoare Ministerului
Sănătăţii şi Familiei;
avizează şi supun spre aprobare Ministerului Sănătăţii şi Familiei
propunerile autorităţilor administraţiei publice locale privind înfiinţarea,
reorganizarea şi desfiinţarea unităţilor sanitare publice, după caz, precum şi pe
cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii acestor unităţi.
145
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Ordonanţa 70/2002 enumera in mod exhaustiv si atribuţiile preşedinţilor
consiliilor judeţene şi primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor
municipiului Bucureşti astfel aceştia :
- avizează, în termen de 5 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri
şi cheltuieli şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale transmise de unităţile
sanitare publice;
- aprobă, în termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcţii pentru
unităţile sanitare publice, după caz, şi urmăresc încadrarea în normativele de
personal aprobate şi în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate;
- pot asigura resurse financiare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire,
reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice.
Consiliile judeţene şi consiliile locale pot înfiinţa, cu avizul Ministerului
Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Administraţiei Publice, unităţi de asistenţă
medico-sociale, prin reorganizarea unor unităţi sanitare publice.
146
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Internarea în aceste unităţi se face la recomandarea unităţilor sanitare sau
la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, în baza unei grile de evaluare medico-socială
a persoanei.
Unităţile de asistenţă medico-sociale se înfiinţează ca instituţii rezidenţiale
sau de zi, prin hotărâre a consiliului local ori, după caz, a consiliului judeţean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea unor unităţi
sanitare, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Administraţiei
Publice. Reorganizarea se poate realiza după evaluarea de către direcţiile de
sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi direcţiile generale
de muncă şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a
performanţei unităţii sanitare, a potenţialului acesteia de transformare în unitate de
asistenţă medico-socială, ţinând cont de nevoile medico-sociale ale populaţiei.
Propunerea de înfiinţare a unităţii de asistenţă medico-sociale se face de
către preşedintele consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, sau de către primar, după caz, pe baza documentaţiei şi fundamentării
prezentate de serviciul public de asistenţă socială de la nivelul consiliilor judeţene sau al
consiliilor locale.
Conducerea unităţilor de asistenţă medico-sociale este asigurată de către
director. In realizarea atribuţiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ
compus din 5 membri desemnaţi după cum urmează:
■ un reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale prin a cărei
hotărâre a fost înfiinţată unitatea de asistenţă medico-socială;
■ un reprezentant al direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti;
■ un reprezentant al direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
■ un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti;
147
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
contractele individuale de muncă ale persoanelor preluate se va prevedea obligaţia
acestora de a urma formele de pregătire profesională în domeniul cerut de angajator.
Bunurile aflate în administrarea unităţilor sanitare care se reorganizează
trec în administrarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, conform protocolului de
predare-primire încheiat între acestea. Aparatura medicală existentă în unităţile care se
reorganizează va fi redistribuită, după caz, de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin
direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, la alte unităţi sanitare
publice, în funcţie de necesităţi.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor de asistenţă medico-sociale se
aprobă de către consiliul local sau consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz, cu avizul casei de asigurări de sănătate judeţene sau
a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
Cheltuielile curente şi de capital ale unităţilor de asistenţă medico-sociale se
asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate din bugetul local în funcţie de
subordonare. Subvenţiile de la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea
serviciilor sociale, în condiţiile legii, pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărire,
reparaţii, consolidări, dotări independente.
Veniturile proprii ale unităţilor de asistenţă medico-sociale se constituie
din:
sume decontate de casele de asigurări de sănătate, pentru servicii
medicale furnizate pe bază de contract, conform contractelor-cadru de
acordare a asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de
sănătate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind
organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate,
precum şi conform normelor de aplicare a acestora;
contribuţii personale ale beneficiarilor, după caz, stabilite prin hotărârile
consiliilor locale
sau ale consiliilor judeţene, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, în condiţiile legii;
sponsorizări, donaţii, alte venituri potrivit legii.
148
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 17
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA
149
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Colegiul Medicilor din Romania- este format din toti medicii inscrisi in
colegiile teritoriale. Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica,
patrimoniu si buget proriu.
Organele de conducere, la nivel national sunt:
- adunarea generala nationala;
- consiliul national;
- biroul executiv;
- presedintele.
150
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
17.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
151
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
14. Organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica
profesionala, deontologie medicala si de la regulile de buna practica
profesionala, in calitate de organ de jurisdictie profesionala;
15. Stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat
in cadrul asigurarilor de rapsundere civila profesionala pentru membrii sai;
16. Sprijina institutiile si actiunile de prevedere si asistenta medico-sociala pentru
medici si familiile lor;
17. Participa, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii
si Familiei, la stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina
acreditate, precum si numarul locurilor in rezidentiat.
18. Participa la elaborarea contractului-cadru, in conditiile legii etc.
Colegiul Medicilor din Romania avizeaza infiintarea cabinelelor medicale private
indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti, la concursurile
organizate pentru ocuparea posturilor din unitatile sanitare publice.
152
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
17.2.1 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COLEGIULUI
MEDICILOR DIN ROMANIA
153
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
10. Sa acorde cu promptitudine si neconditionat ingrijirile medicale de
urgenta;
11. Sa actioneze pe toata durata exercutarii profesiei in vederea cresterii
gradului de pregatire profesionala;
12. Sa aplice parafa, cuprinzand numele, prenumele, gradul, specialitatea si
codul, pe toate actele medicale pe care le semnaza;
13. Sa respecte drepturile pacientilor.
154
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
155
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 18
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN
ROMANIA
156
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Colegiul Farmacistilor din Romania este constituit din toti farmacistii
inscrisi in colegiile teritoiale, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere , la nivel national sunt:
1) Adunarea generala nationala;
2) Consiliul judetean;
3) Biroul executiv;
4) Presedintele.
1) Adunarea generala nationala- este alcatuita din presedintii colegiilor
teritoriale si reprezentanti alesi de adunarile generale locale prin vot direct si secret.
Norma de reprezentare in adunarea generala este de 1/50 membri, reprezentantii
fiind alesi pentru un mandat de 4 ani. Proportional cu numarul farmacistilor inscrisi in
evidenta colegiului territorial, se vor alege 3-11 membrii supleanti.
2) Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din Romania este alcatuit din
presedintii colegiilor teritoriale, trei reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din
Bucuresti, respectiv presedintele si 2 vicepresedinti, si cate un reprezentant al
farmacistilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea sanitara proprie.
Consiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de catre un reprezentant al
Academiei de Stiinte Medicale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei, Ministerului Justitiei. Reprezentantii in Consiliul national al
Colegiului Farmacistiolor din Romania sunt alesi pe o durata de 4 ani. Deciziile
Consiliului national sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale si pentru toti farmacistii
din Romania. Consiliul national stabileste strategia si planul anual de control si
supraveghere a modului de exercitare a profesiei de farmacist.
3) Biroul executiv al colegiului Farmacistilor din Romania este format
dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi individual de
Consiliul national dintre membrii sai. Biroul executiv coordoneaza activitatea
comisiilor de lucru ale Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania.
4) Presedintele Biroului executiv al consiliului national este presedintele
Colegiului Farmacistilor din Romania.
157
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
18.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN ROMANIA
158
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
18.2 MEMBRII COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN ROMANIA
159
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
4) Sa participle la sedintele, manifestarile initiate de organele de conducere,
la activitatile profesionale sau de pregatire profesionala organizate de
organele de conducere nationale sau locale;
5) Sa pastreze secretul profesional;
6) Sa pastreze, in cadrul profesiei, confidentialitatea asupra dezbaterilor,
opiniilor si voturilor exprimate in organele de conducere;
7) Sa respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei profesionale si
sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei ori a calitatii de
membru al Colegiului Framacistilor din Romania;
8) Sa nu aduca prejudicii reputatiei corpului profesional sau a altor membri,
respectand statutul de corp profesional al colegiului Farmacsitilor din
Romania;
9) Sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea cresterii
gradului de pregatire profesionala si cunoasterii noutatilor profesionale;
10) Sa respecte drepturile legale ale pacientilor;
11) Sa acorde, cu promptitudine asistenta farmaceutica de urgenta, ca o
indatorire fundamentala, profesionala si civica etc.
160
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
c) vot de blam;
d) suspendarea calitatii de membru al colegiului Farmacistilor din
Romania pe o perioada nedeterminata, de la o luna la un an.
Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania opereaza de drept pe durata stabilita de instanta de
judecata prin hotarare definitiva a instantei judecatoresti, cu privire
la interzicerea exercitarii profesiei.
161
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 19
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI
MOASELOR DIN ROMANIA
b) Atributiile generale:
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea normelor
specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical
si moasa, asigurand aplicarea lor;
- promoveaza drepturile si interesele profesionale ale membrilor sai,
apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a
asistentilor medicali si moaselor in exercitarea profesiei;
- supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor
de asistent medical si moasa;
162
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- participa in colaborare cu Ministerul Sanatatii la elaborarea
criteriilor si standardelor de evaluare a calitatii ingrijirilor de
sanatate, asigurand aplicarea acestora;
- elaboreaza si adopta Regulamentul de Organizarea si Functionare
a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania precum si
Codul de Etica si Deontologie al asistentului medical si moasei din
Romania;
- ii reprezinta pe membrii sai in relatiile cu autoritatile si institutiile
guvernamentale si neguvernamentale interne si internationale;
- organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica,
deontologie profesionala si a cazurilor de malpraxis;
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la inscrierea asistentilor
medicali si moaselor in Registrul Unic National al Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania;
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si desfasurarea
concursurilor si examenelor pentru asistenti medicali si moase;
- elibereaza avizul necesar dobandirii autorizatiei de “libera practica”
in profesiile de asistent medical si moasa;
- reprezinta asistentii medicali si moasele care desfasoara activitati
de ingrijire in cardul sistemului asigurarilor de sanatate la
elaborarea contractului-cardu privind conditiile acordarii asistentei
medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si a
normelor de aplicare ale acestuia;
- stabileste in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului
asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti
medicali si moase;
- organizeaza puncte teritoriale de informare privind legislatia
sistemului de sanatate;
- elaboreaza ghiduri si protocoale de practica, criteriile si conditiile
privind asigurarea calitatii ingrijirilor de sanatate pe care le propune
spre aprobare Ministerul Sanatatii.
163
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
c) Atributiile “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania”
in domeniul formarii profesionale:
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii si M.E.C. la organizarea
educatiei continue, cresterii gradului de competenta profesionala a
asistentelor medicale si moaselor;
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei si
tematicilor de concursuri si examene pentru asistente medicale si
moase;
- sustine dezvoltarea cercetarilor stiintifice si organizeaza manifestari
stiintifice in domeniul ingrijirilor de sanatate;
- organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare exercitarii
profesiei de catre asistentii medicali si moase cetateni ai statelor
membre U.E., ai statelor aparatinand Spatiului Economic European
sau ai Confederatiei Elvetiene.
164
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
19.3 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR “ORDINULUI
ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA”
165
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- sa respecte si sa aplice prevederile codului de etica si deontologie
al asistentilor medicali si moaselor din Romania;
- sa participe la adunarile generale ale filialelor din care fac parte;
- sa apere reputatia si interesele legitime ale asistentilor medicali si
moaselor;
- sa faca dovada cunoasterii normelor de deontologie profesionala
- sa nu aduca prejudicii “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
din Romania”.
Raspunderea disciplinara:
- membrii “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania”
care incalca normele de exercitare a profesiei si nu respecta Codul
de etica si deontologie al asistentilor medicali si al moasei din
Romania raspund disciplinar, in functie de gravitatea abaterii si li se
va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare, avertizment,
suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii
de membru al “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania”;
- raspunderea disciplinara a membrilor “Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania” nu exclude raspunderea civila,
contraventionala si penala.
166
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
in limitele prevazute de statutul “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania” .
Organele de conducere ale filialelor judetene si respective ale
Municipiului Bucuresti sunt:
Adunarea Generala
Consiliul Judetean
biroul Consiliului Judetean
Presedintele.
167
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Organizarea la nivel national a “Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania”:
Organele de conducere a “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania” la nivel national sunt:
168
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Biroul executiv – al Consiliului National este constituit din presedinte, 3
vicepresedinti, si un secretar alesi prin vot secret de membrii Consiliului National.
Organizarea alegerilor la nivel national, judetean si respectiv al Municipiului
Bucuresti, se desfasoara o data la patru ani in baza regulamentului de alegeri
elaborat de Biroul Executiv al “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania” si aprobat de Consiliul National.
Veniturile ordinului asistentilor medicali si moaselor din Romania se constituie
din taxe de inscriere, cotizatii lunare, donatii, sponsorizari, fonduri rezulatate din
taxe, percepute pentru manifestari stiintifice, drepturi editoriale, alte surse cu
respectarea prevederilor legale.
169
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 20
CONCLUZII
Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul
1989 are ca obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei,
garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si
asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat.
Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si
eficientizarii activitatii spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de
familie, reorganizarii ambulatoriului de specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a
Uniunii Europene.
In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor
principalilor actori din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere,
constituind o etapa importanta a reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se
preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza acordarea serviciilor de ingrijiri
de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor. Managerii de spitale
stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe baza
politicilor de functionare si dezvoltare. Monitorizarea activitatii implica stabilirea unui
flux informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza
obiectivele politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la
crearea si monitorizarea politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ
stabilirea bugetelor precum si colectarea si evaluarea informatiilor financiare si
statistice.
Managerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si
functionarea in cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire
poate fi de asemenea si membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi
desfasoara activitatea, ca asistent sef de sectie sau director nursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia
acestuia,se impune ca Romania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii
medicale sis a elaboreze programe de actiune bazate pe resursele disponibile,
170
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
avand in vedere faptul ca asiguratul este elementul central al sistemului asigurarilor
de sanatate.
Prioritatile reformei sectorului sanitar vizeaza aspecte precum:
1. Stabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici
bazandu-se pe analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din
Uniunea Europeana.
2. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune
profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului
spitalicesc strategic, financiar si al proceselor administrative.
3. Un alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si
predictibile a sistemului sanitar romanesc.
4. Cresterea performantei spitalelor cu asigurarea accesului la serviciile
spitalicesti si expunerea acestora pe piata serviciilor spitalicesti. Obiectivele
reformei organizationale a spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative,
cresterea accesibilitatii pentru grupurile defavorizate si adecvarea structurii
serviciilor spitalicesti la asteptarile utilizatorilor.
5. Integrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala,
educatia, cultura, dezvoltarea economica.
171
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
- achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a
aparaturii si instrumentarului medical;
- introducerea conceptului cast-eficienta, prin organizarea unor servicii
medicale integrate;
- cresterea rolului medicinei preventive si promovarii sanatatii;
- accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea
competitiei si calitatii serviciilor medicale;
- asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicata pe intreg teritoriul tarii,
reducand diferentele intre mediul rural si urban;
- sustinerea infiintarii si dezvoltarii serviciilor medicale private etc.
Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si
cunostinte care sa vina in sprijinul formarii lor profesionale si manageriale.
172
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
BIBLIOGRAFIE
173
Prof. Gabriela Deleanu
Management si legislatie sanitara
Editura economica , Bucureştii 1999
18.Marius Profiroiu, Irina Popescu "Politici Europene" Editura economica,
Bucureşti, 2003
19.O. Nicolescu, I. Verboncu "Metodologii Manageriale" Editura tribuna
Economice, Bucureşti, 2001
20.Programul de guvernare 2000-2004 - capitolul V privind imbunatatirea
stării de sănătate a populaţiei
21.O.U.G nr 150/ 31 oct. 2002 privind organizarea si funcţionarea sistemului
de asigurări sociale de sănătate
22. OUG 48/2003 privind intarirea disciplinei financiare si a creşterii
eficientei utilizării fondului sistemului sanitar
23. Ordonanţa Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea
cabinetelor medicale
24. Ordonanţa de Guvern nr. 182/2002 privind licitaţiile electronice
174