CURSUL 1 Management

Definitia managementului
Tipuri de resurse
Not. de sistem

Managementul – reprezinta un set de actiuni incluzand planificarea, luarea deciziei

organizarea, conducerea si controlul, toate orientate spre folosirea resurselor umane,
materiale, financiare si reformationale a organizatiei intr-o maniera eficace si eficienta.

Tipui de resurse :
 -resursa materiala : mobilierul, cladirile, echipamentul medical,
 -resurse umane: tauntul, priceperea si munca oamenilor,
 -resurse financiare: capitalul financiar necesar pentru operatiile curente si pe
termen mai lung,
 -resurse informationale: totalitatea datelor cu caracter de noutate si utilizate
necesarului luarii deciziilor.

Definitia procesului de management : Procesul de management- ansamblu de

interventii si actiuni prin care managerul prevede, organizeaza comanda si controleaza
activitatea personalului unei institutii cu scopul atingerii obiectivelor stabilindu-se modul
de eficienta si in mod efectiv.

Principalele trasaturi caracteristice ale procesului de management sunt :

 dinamismul
 continuitatea
 necesitatea
 reptabilitatea

Dinamismul. Determinat de mobilitatea schimbarea potential posibila in orice

moment important al procesului managerial atat a problemelor, a modului diferentiat de
rezolvarea lor cat si a mobilitatii variate de colaborare, comunicare si reglarea intregii
etape a pocesului de management.

Continuitatea. Determinata de insusi continuitatea procesului de munca a activitatii

respective.

Stabilitatea. Rezultatul strans dintre mijloacele, metodele, tehnicile si modalitatile de

lucru utilizate in antrenarea organizatiei pentru atingerea scopurilor sale.

Repetabilitatea. Determinata atat de continuitatea procesului managerial cat si de

caracterul ciclic cauza-efect.

Not. De sistem : reprezinta un grup de ITEMURI care in mod continu interactioneaza

sau se afla in interdependenta formand un intreg unitar.
 Caracteristicile principale ale unui sistem
 grup de itemuri : poate fi repus de membrii unei colectivitati de actiune prin
care se desfasoara un proces.
 interconditionare : interdependenta. Sunt elemente componente ale grupului
sau impreuna d.p.d.v. fizic sau logic interactionanduse reciproc.
 continuitate : implica o activitate cu caracter repetitiv permanent.
 un intreg unitar : presupune autonomia fiind independent sau conectat intr-un
sistem mai complex.

COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT

Subsistemul organizatoric : este format prin reuniunea elementelor propriei
orgaizarii formale si a celor proprii organizarii neformale/

Organizarea formala
 Functiuni de organizatii: reprezinta ansamblul activitatilor omogene
asemanatoare sau complementare efectuate de personalul de o anumita
specialitate prin utilizarea si aplicarea unor metode si tehici specifice in scopul
indeplinirii unor obiective principale comune.
 Activitatile organiatiei: reprezinta ansamblul activitatilor omogene realizate
de personalul ce poseda competente dintr-un domeniu restrans de activitate in
scopul redepunerii unor obiective secundare.
 Atributiile: reprezinta ansamblul sarcinilor care se executa periodic sau
cantinu de catre personalul cu cunostinte specifice unui domeniu restrans in
scopul indeplinirii unor obiecive specifice.
 Sarcinile: reprezita componenta unui proces de munca complex sau simplu si
atribuite spre realizarea unei singure persoane.
 Organizarea informala : reflecta viata anterioara a unei organizatii, in cadrul
careia rezulta comunicarea grupurilor formate spontan la locurile de munca pe
criterii nu neaparat profesionale.
 Elementele componente ale organizarii reformale :
-grupul informal
-norma de conduita
-relatia informala
-liderul informal

SISTEMUL INFORMATIONAL
Procesul managerial : este un proces de folosire a reformatiei, actul conducerii,
realitatii duse in cadrul ciclului informatie -decizie -actiune .
-momentul informational –este decizia

Def. Subsistemului informational : subsistemului informational. Reprezinta

ansamblul de firme si circuite asezate intr-o conceptie unitara utilizand metode,
proceduri, resurse umane si materiale pentru selectarea, inregistrarea, prelucrarea,
stocarea si/sau transmiterea datelor si a informatiilor prin intermediul carora se ang.
interconexiunile si relatiile sistemului condus.
SUBSISTEMUL DECIZIONAL
 constituit din ansamblul deciziilor de conducere elaborate, adaptate si aplicate
in cadrul unei organizatii.
DECIZIA, DEF. :
 reprezinta o activitate activa, constienta si realista.
 prin intermediul subsistemului decizional au loc desfasurarea, executarea
tuturor functiilor procesului managerial decizia reprezentand mijlocul prin
care se realizeaza obiectivele.

SISTEMUL METODOLOGIC
 constituit din ansamblul metodelor tehnicilor, instrumentelor si procedurilor
folosite in managementul unei organizatii.
 metode si tehnici specifice pentru conducerea propriu-zisa (agenda
conducatorului, sedinte si delegarea(de competenta)).
 metode si tehnici folosite pentru o anumita functie a procesului managerial.

SISTEMELE DE MANAGEMENT
1. Managementul prin obiective,
2. Managementul prin exceptie,
3. Managementul, sistemul informational de management.

MANAGEMENT OF OBJECTIVES (MBO)

 accentueaza raportul stabilirii obiectivelor atat la nivelul organizatiei cat si la
nivelul fiecarui salariat.
 este definita ca un sistem de conducere bazat pe proceduri si programe de
determinare exacta a sistemului de obiective ale organizatiei cat si pe
colerarea stransa a sistemului de recompense si sanctiuni cu niveluri de
indeplinire a obiectivelor stabilite.

ETAPELE MANAGEMENTULUI PRIN OBIECTIVE

1. stabilirea obiectivelor fundamentale ale organizatiei.
2. stabilirea obiectivelor determinate si specifice precum si a obiectivelor
individuale.
3. elaborarea programului de actiune.
4. adaptarea principalelor 3 subsisteme de management (organizatoric,
decizional, si informational) la cerintele obiectivelor stabiliri criteriilor.
5. urmarirea realizarii obiectivelor.
6. evaluarea realizarii obiectivelor si recompensarea (sanctionarea) personalului
in functie de realizarea obiectivelor.

MANAGEMENTUL PRIN EXCEPTIE

Imparte in 2 categorii deciziile ce trebuiesc luate : normale si exceptionale.
 Deciziile normale : luate de acestia, subsistemul condus (salariati)
 Deciziile exceptionale : sunt luate de conducerea institutiei.
 Def : este definit ca un sistem de management bazat pe identificarea si vehicularea
(circulatia) ascendenta a acelor informatii (probleme) ce constituie abateri peste limitele
de toleranta admise in scopul simplificarii procesului de management prin degresarea
(usurarea) managerilor de tratare a acelor informatii ce nu necesita in mod evident decizii
din partea lor.

1. Etapele luarii deciziilor :

1. definirea problemei,
2. identificarea factorilor limitatori,
3. identificarea si elaborarea alternativelor de actiune,
4. analiza alternativelor,
5. selectia celei mai bune alternative,
6. implementarea solutiilor,
7. controlul si evaluarea deciziilor.

2. Factori limitativi : echipamentele insuficiente, personal insuficient, bani

insuficienti, timp insuficient.

3. Managerul trebuie sa aiba abilitatea sa identifice si sa elaboreze alternativele de

actiune, ceea ce necesita creativitatea managerilor.
-cea mai buna metoda pentru stimularea creatiilor.
BRAINSTORMING (furtuna de idei) : tehnica ce urmareste imbunatatirea rezolvarii
unei probleme pentru gasirea de solutii noi, obisnuite (sedinta de multiplicare a ideilor)

Regulile brainstorminguilui
 nici o idee nu e criticata,
 cu cat ideea e mai neobisnuita cu atat e mai bine,
 se cauta producerea cat mai multor idei,
 este incurajata inbunatarirea ideilor altora.

SISTEMUL INFORMATIONAL DE MANAGEMENT

 sistem manual sau reformatizat, proiectat si aplicat cu scopul de a furniza
managerilor de la toate nivelurile si functiile informatiile primite din surse
interne sau externe organizatiei pentru comunicarea si utilizarea acestora in
adoptarea de decizii eficiente.

Tipuri de management :
 management prin proiecte,
 management prin bugete,
 management participativ.
 CURSUL 2 EVOLUTIA MANAGEMENTULUI IN TIMP.
Curente in evolutia si dezvoltarea managementului.

Etapele evolutiei manageriale

 Managementul prestiintific aparut inainte de 1880,
 Managementul stiintific 1880-1930,
 Managementul resurselor umane 1930-1950,
 Managementul sa performat intr-o stiinta interdisciplinara dupa 1950.

Curente care au aparut in evolutia de dezvoltarea stiintei manageriale

 Scoala clasica  Contextuala  Sociologica
 Estimatica  Cantitativa

SCOLA CLASICA
 reprezentata de intemeietorii ac. Stiintei de Fr Taylor, H. Fayol
 specific studiilor apartinand scolii clasice e utilizarea cu precadere a conceptelor si
instrumentelor economice cum sunt : profitul, investitiile, cel mai adesea intr-o
maniera analitica.
 relatiile de management sunt cauzate/deteriorate in ansamblul lor punandu-se
accentul asupra functiei de organizare prinsa la nivelul organizatiei cat si la nivelul
producerii de servicii de sanatate in cadrul organizatiei.

SCOALA SOCIOLOGICA (a relatiilor umane)

 specifica structurilor caracteristice scolilor este utilizatrea cu prioritate a conceptelor
si metodelor sociologice si psihologice cum sunt: comportamentul individual si la
nivelul organizatiei, atitudini, aptitudini, motivatii.
 Reprezentantii scolii sociologice promoveaza ideea potrivita careia omul ar putea sa
munceasca mai bine daca i sar satisface anumite nevoi de ordin psiho-social.

SCOALA CANTITATIVA: S-a format in urma utilizarii metodelor matematice si

statistice pentru modelarea fenomenelor de management.

SCOALA SISTEMICA: Se bazeaza pe conceptul de sistem ce reprezinta un ansamblu

de elemente organizate pe baza legaturilor de interconditionare a carei functionare
permite asezarea in obiective.

SCOALA CONTEXTUALA: Fondata si dezvoltata de manageri, consultanti si

cercetatori care au promovat ideea ca nu e o singura modalitate de a conduce sau sa fie
cea mai buna din toate situatiile.

LEADERSHIP
- Este un proces de orientare al unui grup(grupuri) de persoane in principal prin
mijloace necrofine (neconstransi, de buna voie),
- Repus de o componenta a managementului fiind conturata in deosebi in implicarea
de catre manageri a unor grupuri de persoane pentru realizarea unor sarcini,
- Cercetatorii au evidentiat faptul ca liderii trebuie sa indeplineasca 2 functii:
 1. functia de solutionare a problemelor (indeplinirea sarcinilor),
2. functia sociala (de formare si mentinere a grupului).

STILURI DE LEADERSHIP (de a conduce)

1. stilul aristocratic : concretizat printr-o suprereglare stricta a subordonatilo, acestia
avand rolul de a indeplini sarcinile fara a intervenii cu solutii alternative,
insuflarea de teama, frica actionand ca o modalitate de cantrol.
2. stilul birocratic: in care comunicarea se face intr-o masura apreciabila in scris, se
pune accent pe documente si stampile ca mijloace principale de realizare si
control a activitatilor, se descurca fara initiativa ajutand in mod negativ moralul
angajatilor .
3. stilul laissez-faire(…………….
 liderul isi pierde autoritatea, fiecare face ce vrea, devine un hot.
 In care se da libertatea de actiune foarte mare subordonatilor, managerul
neimplicandu-se in luarea deciziilor, controlul fiind aproape inexistent,
 Managerul isi pierde autoritatea iar organizatia risca sa fie neperformanta.

OPERATIILE DE BAZA existente in munca unui manager

1. fixeaza obiective: obiectivele devin efective in momentul aducerii lor la
cunostinta angajatilor,
2. organizeaza(organizarea): el analizeaza activitatile, deciziile, impartind
munca oamenilor pe domeniu de activitate,
3. motiveaza si comunica: motiveaza prin recompense, comunicare,
4. evaluarea performantelor: individuale si la nivel global(al organizatiei),
5. dezvoltarea resurselor umane.

CALITATILE UNUI LEADER

1. gandire analitica (despica firul in 4)= capacitate de a discerne idei, concepte,
teme esentiale pentru a integra, interpreta, sau aplica intr-un ansamblu de reforme
2. suplete=capacitate de a schimba propriul cmportament pentru atingerea unui
obiectiv, de adaptare la mediu sau situatie.
3. atitudine de decizie=capacitatea de folosire logica a datelor disponibile pentru a
alege planul de actiune optim.
4. comunicarea= capacitatea de exprimare clara a ideilor.
5. influenta personala= atitudinea de a face o prima impresie favorabila de a trezi
interesul si respectul, de a manifesta increderea in sine, de a adapta un mod de
comunicare verbala si nonverbala adecvata.
6. talent organizatoric= aptitudine de a concepe un plan de actiune destinat sa atinga
obictivele precise de a repartiza judiciar personalul si resursele disponibile.
7. rezistenta la stres= aptitudinea de a mentine randamentul la un nivel constant
chiar sub efectul stresului.
8. obiectivitate= aptitudinea de a evalua obiectiv punctele tari si punctele slabe de
a-si cunoaste motivatiile, competentele si capacitatile profesionale.
9. toleranta la incertitudine= capacitatea de a mentine un randament constant intr-o
situatie nesigura.
 10. redactarea in scris= capacitatea de a-si exprima ideile in scris respectand
ortografia.

SISTEME DECONDUCERE
 Sistemul excesiv-autoritar.  Sistemul consultative.
 Sistemul ponderat-autoritar.  Sistemul participativ(sau de grup).

SISTEMUL EXCESIV- AUTORITAR

 Deciziile se iau la varful organizaiei fiind impuse subordonatilor cu autoritate.
 Motivatia in munca e nestimulata amenintari iar spiritul de echipa in cadrul
desfasurarii activitatii e inexistent.
 Seful e nemultumit tot timpul, nu asculta nici o parere.

SISTEMUL PONDERAT –AUTORITAR

 Se construieste printr-o atitudine politicoasa a managerului.
 Motivatia in munca e intretinuta de sistemul de recompense (prime).
 Cooperarea in cadul echipei restransa, la fel si comunicarea.

SISTEMUL CONSULTATIV
 Evidentiaza un produs sporit de incredere acordat subrdonatilor.
 Motivatia- se bazeaza pe sistemul de recompensa dar si pe implicarea agajatilor la
luarea deciziilor.
 Parerea subordonatilor conteaza.
 Comunicare eficienta atat pe orizontala cat si pe verticala .
 Spiritul de echipa este bun.

SISTEMUL PARTICIPATIV(de grup)

 Singurul sistem in care managerul acorda toata atentia si increderea
subordonatilor.
 Motivatia fiind satisfactia personala in atingerea obiectivelor organizatiei.

METODE SI TEHNICI MANAGERIALE

I.Diagnosticarea: Permite evidentierea cauzelo, punctelor slabe si a punctelor tari din

cadrul uni organizatii cu formularea unor recomandari pe aceas baza.
Analiza SWOT- puncte slabe si tari

II. Delegarea de competenta : Asigura modificarea superioara a timpului de care

dispune managerul si a potentialului subordonatilor.

III.Sedinta: Metoda de rezolvare prin decizie si actiune de grup a unor probleme

complexe.
IV.Tablou de bord: Modalitati superioare de rationalizare a fluxului reformational
facilitand pe o informare corecta, completa si rapida a managerilor, acesta putand lua
decizii corecte la momentul oportun.
CURSUL 3. Organizatia
OBIECT AL MANAGEMENTULUI
I. CULTURA/STRUCTURA ORGANIZATIONALA:
 Organizatiile sunt foarte importante deoarece ele reflecta o serie de nevoi si valori
acceptate d.p.d.v. cultural, folosesc traiul in comun, indeplinind anumite scopuri
ale societatii.
 Organizatia este un sistem deschis fiind influentata direct de alte organizatii si
indirect de factorii economici, tehnici, sociali ai mediului din care actioneaza.

Tipuri de organizatii:
 Organizatii cu structura simpla: au un manager si unul sau mai multi angajati.
 Organizatii cu structura complexa: au 3 niveluri ierarhice:

1.Nivelul superior:
 ex. Ministerul sanatatii- presedintele CNAS.
 activitatile sunt responsabile pentru directiile generale, strategiile si politicile de
sanatate elaborate in domeniu sanitar luand decizii pentru realizarea performantei
si a unor servicii medicale de calitate.

2.Nivelul mediu:
 ordonatori principali si secundari de credite.
 Reprezentat prin: directiile de sanatate publica judetene conduse de un director
executiv ( C.J.A.S- conduse de un presedinte).

3.Nivelul operational
 medicii sef de sectie.  asistenta sefa.  sefi de laborator.

Managerii sunt de 2 feluri:

A. Managerul functional: respinsabil pentru o singura activitate a organizatiei sau o
grupa de activitati.
B. Manegerul general: desfasoara activitatea cu caracter integrator conducand
unitatile complexe ale unei organizatii.

II. STRUCTURA ORGANIZATIONALA

DEF. ansamblul persoanelor, a subdiviziunilor organizatorice(serviciu, birou, sectie) si a
relatiilor dintre acesta in asa fel constituite si organizate reglementateincat sa asigure
premizele organizatorice necesare obtinerii performantelor dorite.

Componente:
1) Apexul strategic:
 Conducatorul are responsabilitatea organizatiei si e “creierul” acesteia .
  El e cel care ia decizii in urma restabilirii strategiilor.
2) Grupul operational
 Considerata “inima organizatiei”.
 Realizeaza activitati de baza pentru obtinerea ingrijirilor de succes.
3) Grupul managerilor
 Ce se situeaza intre complexul strategic si grupul operational ridicand
lejeritatea dintre ele.
4) Tehnostructura
 Formata din personalul care elaboreaza planuri controleaza munca
angajatilor cu respectarea standardelor elaborate de organizatie.
5) Personalul de sprijin
 Furnizeaza indirect servicii si include personalul din departamentul financiar
contabil, administrativ, relationeaza cu publicul, biblioteca.

III.CULTURA ORGANIZATIONALA
 Reprezinta un stil de viata caracteristic unei organizatii.
 Insinueaza un set de valori, credinte, convingeri si aspiratii care sunt impartite cu
toti membrii organizatiei.
 Este unansamblu de elemente si comportamente constiente sau inconstiente de
relatii si atitudini interumane conturate in decursul anilor care influenteaza
functionalitatea si performantele organizatiei.

Cultura are 2 parti:

1. Partea vizibila= cuprinde o serie de produce artificiale, actori, eroi, perspective
oferite indivizilorde catre organizatie.
Din categoria produselor artificiale fac parte:
a) produse fizice:
 cladiri, mobilier, imbracamintea angajatilor.
 Reprezinta elemente care dau o prima imagine organizatiei, imagine ce poate
fi favorabila sau nefavorabila.
b)produse verbale:
 Limbaje, legende, metafore.
 aceste elemente fac parte din “folclorul” organizatiei .
 prin intermediarii lor se asigura transmiterea unor mesaje referitoare la valorile
organizatiei.
 Miturile si legendele reprezinta mijloace prin care se stabileste si se comunica
anterior valori ale organizatiei.
 De obicei ele sunt construite in jurul unor angajati de exceptie sau a unor insusiri
personale deosebite.
c) produce comportamentale:
 Cuprind ritualuri si ceremonii a caror desfasurare permite unei comunitati
sa-si afirme identitatea oferind membrilor sai sentimentul aparent de grup.
(ex: organizarea unor petreceri de 8 martie etc.).

2. partea invizibila formata din:

  conceptiile de baza= constau din principiile personale de conducere de la
nivelul superior.
 valorile promovate de un anumit grup care detine influenta in organizatie.
CURSUL 4 LUAREA DECIZIEI
Decizia- e momentul esential al problemelor de manangement implicand inevitabil cel
putin 2 persoane: managerul si una sau mai multe persoane care sunt executanti.

Exista 2 tipuri de decizii: actul decizional si perocesul decizional.

ACTUL DECIZIONAL
 Se desfasoara pe o perioada foarte scurta de timp, secunde sau minute.
 Se refera la situatii de o complexitate redusa sau are caracter repetitiv.

PROCESUL DECIZIONAL
 Specific situatiei complexe implicand un consum de timp cum poate fii de ordinul
oreror, zilelor, saptamanilor pe parcursul carora se culeg informatii si se
auditeaza, se stabilesc contracte umane si se consulta cu mai multe persoane in
vederea luarii deciziei finale.

ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

1. identificarea nevoilor, a motivelor elaborarii unei decizii.
2. strangerea de informatii.
3. organizarea informatiilor: se examineaza si clarifica informatii intr-o forma
utilizabila.
4. evaluarea informatiilor: se compara informatiile si se stabilesc care sunt cele mai
importante in raport cu nevoia.
5. stabilirea concluziei: se elaboreaza o decizie temporala.
6. verificarea concluziei: se verifica daca decizia temporara functioneaza.
7. luarea deciziei: se adopta decizia finala.

Exista 3 caracteristici care pot influenta calitatea deciziilor:

 Caracteristici: Obiectivitate, viziunea, initiativa.
 Obiectivitatea: reprezinta luarea in considerare a informatiilor importante fara
influenta excesiva a unor factori coexistenti: experienta trecuta.
 Viziunea: consta in luarea in considerare a unor probleme mai cuprinzatoare si pe
termen mai lung .
 Initiativa: reprezinta initierea actiunii si mentinerea incarcaturilor de a atinge
obiective.

In procesul decozional exista 3 situatii: certitudinea, incertitudinea, risc.

Certitudinea: Se caracterizeaza prin probabilitatea maxima de a realiza obiectivul
urmarit, variabilele sunt controlabile si caracteristicile lor sunt cunoscute.
Incertitidinea: Apare atat cand exista probabilitatea realizarii obiectivului, dar exista
dubii serioase in ceea ce priveste modul in care trebuiesc folosite. Implica un numar mare
de variabile cu putine exceptii controlabile.

Riscul: Reprezinta probabilitatea de a nu se realiza un obiectiv intr-o mai mare sau mai
mica masura.

In cadrul procesului decizional pot fi mai multe capcane in care se poate introduce:
Capcana paraliziei:
 Detreminarea procesului de analiza a informatiilor.
 Daca se acorda prea mult timp identificarile problemelor se vor cauta prea multe
solutii, asa incat nu se va mai ajunge la identificarea adevaratei probleme.

Capcana birocratizarii
 Daca se selecteaza prea multe solutii atat lucrurile vor inainta greu sau chiar
deloc.

Capcana asteptarilor
 Daca se face un compromis intre cei favorabili unei solutii si cei favorabili altei
solutii si se adauga o cale de mijloc atunci nimeni nu va fi multumit.

Capcana conservatorismului
 Apare atat cand se amana prea multe lucruri , dar dorinta si decizia sa fie bine
aplicate.

CURSUL 5 SISTEME DE SANATATE IN LUME

Asigurarile sociale de sanatate, serviciile de sanatate
Prin ocrotirea sanatatii se intelege un complex de masuri luate pentru prevenirea
bolilor, intarirea si refacerea sanatatii prelungirea vietii si a capacitatii de munca a
oamenilor.

In constitutia romanie se prevede:

 Dreptul la ocrotire a sanatatii e garantat.
 Statul e obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice.
 Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala,
accidente, maternitate si recuperare precum si alte masuri de protectie a sanatatii
fizice si mentale a persoanei, se stabileste prin legi .

Asigurari sociale de sanatate

Reprezinta un ansamblu de n.j prin care se reglementeaza ingrijirea medicala a
salariatilor si a altor categorii de persoane (elevi, studenti, coasigurati) prin intermediul
serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale.
Principiile asigurarii medicale :
Sunt stimulate in L95/2006, republicata privind reforma sistemului sanitar

1.Principiul solidaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor

 Potrivit aceluias principiu toti cetatenii indiferent de venituri au dreptul la ingrijire
medicala.
 Acelas mod de organizare a asigurarilor sociale, prezinta avantajul ca e deosebit
de flexibila si se adopta usor la nevoile ce apar.
 Casa judeteana de asigurari de sanatate.
 Casa transporturilor.
 Casa O.P.S.N.A.J (ordine publica, siguranta nationala autoritate
judecatoreasca).

2. principiul alegerii libere de catre asigurarea a unitatii sanitare.

3. principiul cf. caruia asiguratii si membri lor de familie au dreptul la servicii medicale
in mod nediscriminator, fara a se tine cont de criterii politice, etnice, profesionale, de
varsta sau sex.

MODELE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

1. BEVERIDGE. 3. SEMASKO.
2. BISMARK. 4. A.P – SUA (asigurari private)

SISTEMUL BISMARK
-Functia in Germania, Austria, Croatia
-Finanantat prin contributia obligatorie a angajatilor si angajatorilor in functie de
veniturile realizate
 Germania – 10,7% din PIB.  Spania – 8,2% din PIB.
 Franta – 11,1% din PIB.  Italia – 9% din PIB.
 Romania- 4% din PIB.  Cehoslovacia – 7,2% din PIB.

SISTEMUL BEVERIDGE
 Funct. in Anglia (8,3% din PIB).
 Intalnit in Marea Britanie.

Sarcinile acestui sistem

 Elaboreaza politici sanitare.
 Emite indrumari autoritatilor in legatura cu problemele de sanatate.
 Aloca resurse si bani.
 Monitorizeaza performantele autoritatilor din subordine.

In ordine ierarhica in cadrul S.N.S (sistemul national de sanatate) Beveridge, finctioneaza

autoritati sanitare regionale(ca judetelE) care au urmatoarele obligatii.
 Planificarea serviciilor in acord cu liniile directoare nationale.
 Alocarea resurselor catre autoritatile districtuale sanitare.
 Monitorizarea performantelor si a autoritatilor din subordine.
Rolurile autoritatilor distinctuale sanitare sunt:
 Cumpara servizii medicale pentru populatia pe care o deserveste.
 Evalueaza nevoile de ingrijire medicale ale populatiei.
 Raspunde de sanatatea publica.
 Conduce unitatile care le raman sub control.

Aceste autoritati distinctual sanitare au in subordine autoritatile distinctual familiale.

Rolul lor este:
 De a organiza serviciile de medicii generalisti.
 De a evolua nevoile de ingrijire medicale.
 De a planifica servicii medicale pentru a veni in intampinarea acestor nevoi.
Avantaje, Dezavantaje
 Eficienta crescuta a sistemului se datoreaza medicilor de familie.
 Principalul dezavantaj al acestui sistem reprezinta listele de asteptare.

SISTEMUL SEMASTOK
Reprezinta sistemul centralizat de stat care a functionat in tarile Europei centrale si de est
Caracteristici
 Finantarea de la bugetul de stat.
 Sistemul controlat prin sistemul de (centralizare) planificare centralizata .
 Statul are monopolul serviciilor de sanatate.
 Accesul populatiei la serviciile de sanatate era general.
 Nu exista sector privat, decat de stat.

Avantaje:
 Acces general la servicii de sanatate.
Dezavantaje
 Lipsa informatiei si a competivitatii.
 Este subfinantat ineficient si neperformant.

SISTEMUL A.P – SUA

 Nu se gaseste in Europa .
 In SUA.
 Responsabilizarea formularii si reglementarii politicii sanitare, e impartita intre
autoritati federale, statale si locale.
 Finantarea se face prin :
- Piata directa – 25% .
- Asigurari private de sanatate – 35%.
- Banii primiti de la organizatii nonguvernamentale de la toate nivelurile
prin programul : MEDICAID si MEDICARE .

Programul medicard: programul mixt, federal si statal care acopera 3,5 mil saraci, 3,4
mil orbi si handicapatii.
Programul medicare: programul federal ce acopera varstnicii peste 65 ani- pensionarii.
Avantaje:
 - Sistemul pentru promovarea eficentei .
- Oferirea unei game largi de servicii medicale de inalta calitate.
- Pacientul alege liber, nu-l obliga sa faca asigurare privata.
Dezavantaje:
- Accesibilitate scazuta.
- Continuitate scazuta a ingrijirilor( foarte scumpe).

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de ingrijire de sanatate (S.I.S)

corespunzator
 Acoperire generala.
 Accesibilitate ridicata.
 Pertinenta fata de nevoi.
 Posibilitati de alegere.
 Eficacitate.
 Eficienta inalta.
 Accesibilitate sociala lunga.

Obiectivele reformelor in S.I.S. din Europa:

 Echilibrarea alocarii resurselor financiare (teritoriale).
 Controlul costurilor.
 Accesul la servicii medicale.
 Reducerea ineditatilor in oferta de servicii medicale.
 Inbunatatirea gradului de satisfacie a furnizorilor si utilizatorilor de servicii med.
 Introducerea competitiei controlate.
 Plata medicilor pe criterii de performanta.
 Introducerea metodei manageriale moderne in conducerea serv. de sanatate.
 Descentralizarea sistemului S.I.S. si dereglarea autoritatii.

Prioritati in reformarea S.I.S. in tarile Europei Centrale si de Est

 Descentralizarea S.I.S.
 Modificarea metodelor de planificare si gestionare.
 Mentinerea unei legi accesibilitatii unei populatii la serviciile medicale.
 Inbunatatirea sistemului de formare profesionala a personalului de sanatate.

Institutii care asigura servicii de sanatate in Romania

Ministerul sanatatii- principalul ordonator de credite

o Finctioneaza in baza L95/2006 prin reforma in domeniul sanatatii.
o Elaboreaza, implementeaza si coordoneaza programul de sanatate publica in
scopul realizarii obiectivelor de sanatate publica.

Unitatile subordonate Ministerului Sanatatii: sunt directiile de sanatate publica judetene

care sunt ordonatori secundari de credite

Colegiul medicilor are urmatoarele obligatii:

 o Asigura necesarul de asistenta medicala d.p.d.v. cantitativ, calitativ in plan
teritorial.
o Participa la elaborarea planurilor de construire de spitale si de dotare cu
echipamente de mare performanta medicala.

CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE

o Institutie publica autonoma de interes national cu o posibilitate ridicata non profit
ce are ca obiect principal de activitate.
o Asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de angajari sociale ale
Romaniei.

Principalele functii ale CNAS

o Colectarea si administrarea fondurilor precum si cumpararea serviciului medical
necesar asiguratilor.
o Relatiile dintre medici si casele judetene de asigurari de sanatate se desfasoara in
baza unui contract, cadru care se incheie in fiecare an cu precizarea parametrilor
cantitativi si calitativi de evaluare a activitatii medicale.

SERVICII MEDICALE SUPORTATE DE C.J.A.S.

o Serviciu de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii .
o Servicii medicale ambulatorii.
o Servicii medicale de urgenta.
o Servicii medicale (in) pre-intro-post natal.
o Ingrijiri medicale la domiciliu.
o Medicamente.
o Materiale sanitare.

SERVICII NESUPORTATE DE C.J.A.S.

o Chirurgie plastica.
o Unele servicii medicale de inalta performanta- RMN, stiintiograf, CT.
o Unele servicii de asistenta stomatologica.
o Servicii hoteliere de grad rodicat de confort( spitalizare, cazare).

CURSUL 6. CUM APELAM 112

 Codul 0 – codul rosu- urgenta majora- accident.
 Codul galben- grad I – urgenta cu potential de amenintare a vietii.
 Codul verde- grad II- probleme med. non acute, servicii de consult la domiciliu.
 Codul negru- grad III- numai pentru transport de pacienti.

Daca apelati serviciul de urgenta 112 trebuie sa anuntati:

 Ce urgenta aveti?
 Unde e urgenta?
 Unde va aflati?
  De la ce nr de telefon sunati?
 Cum va numiti?
-cand o persoana nu e pregatita sa anunte o urgenta pot aparea: frica si
panica.

SANATATEA PUBLICA SI STAREA DE SANATATE SI CARACTERISTICILE

EI IN ROMANIA

Sanatatea publica:
 Reprezinta ansamblul cunostintelor deprinderilor si atitudinilor populatiei,
orientat spre mentinerea si inbunatatirea sanatatii
- Obiectul: grupurile umane.
- Scopul este sa reduca: disconfortul, boala, incapacitatea de munca,
deces prematur .
-
Scopurile sanatatii publice:
- Promovarea sanatatii.
- Ocrotirea sanatatii prin mentinerea acesteia si prevenirea bolilor.
- Controlul mobilitatii prin combaterea bolilor si a consecintelor lor.
- Redobandirea sanatatii la care contributia procesului sanatatii e decisiva.
-
Domeniile principale ale sanatatii publice
- Demografia.
- Brostatistica.
- Epidemiologia.
- Dreptul si etica.

Definitia sanatatii individuale: este o stare de bine fizic, psihic si social si nu numai,
absenta bolii sau a infirmitatii.

Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei:

a) F. biologici: ereditate; caracteristici demografice ale populatiei.
b) F. ambientali: factorii mediului fizic si factori sociali- educatia.
c) F. comportamentali: atitudinile si obiectivele.

Masurarea starii de sanatate: se realizeaza cu ajutorul unor indicatori si s.m sanomerie.

Indicatorii sunt de 3 feluri:

I. indicatorii de nivel pot fi:
- indicatori demografici(mortalitate, natalitate, fertilizare,
- morbilitatea.
- indicatori globali ai sanatatii.
II. indicatori de factori:
- biologici.
- de mediu.
- servicii de sanatate.
 III. indicatori complecsi
NATALITATEA, FARTILITATEA
Demografia: stiinta care se ocupa cu strectul populatiei umane: nivelul, structura si
caracteristicile populstiri, precum si de legile care guverneaza ac. caracteristici.

Principalele surse de reformatii demografice:

- Serviciul de evidenta a populatiei inregistreaza primitii si pelcatii dintr-o
anumita zona.
- Recensamantul populatiei reprezinta inregistrarea globala a intregii populatii.
- Statistica starii civile : care apartin de consiliul local- unde se inregistreaza
nasterile, casatoriile, decesele, divorturile.
- Ancheta demografica.

Demografia: are 3 notiuni fundamentale

a) evenimentul demografic: Cazul observat: purtatori de reforme demografice (ex.
Nascutul-viu, nascutul-decedat, decedatul).
b) fenomenul demografic: ansamblul evenimentelor demografice care apar intr-o
populatie intr-o anumita perioada de timp(natalitatea, mortalitatea) .
c) indicatorul demografic: raportul care noteaza aceste fenomene.

NATALITATE SI FERTILITATE
Definitiile evenimentelor demografice si ale unor motiuni folosite in stadiul natalitatii si
fertilitatii.

Nascutul viu: produsul de conceptie expulzat din corpul mamei, indiferent de durata
sarcinii din care acesta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, puls,
activitate cardiaca, fie ca placenta a fost eliminata sau nu iar cordonul ombilical sectionat
sau nu.

Nascutul mort: producul de conceptie ce provine dintr-o sarcina de peste 28 saptamani si

care dupa separarea completa de corpul mamei nu prezinta semne de viata. Determinarea
duratei sarcinii e adesea dificila si se prefera astfel, drept intarire o informatie indirecta,
cum ar fi greutatea fatului peste 8 kg si lungimea mai mare de 35 cm.

Avortul: produsul de conceptie care provine dintr-o durata mai mica de 28 saptamani si
care dupa extragerea completa din corpul mamei, nu prezinta semne de viata. Greutatea e
mai mica de 1000g si lungimea mai mica de 35 cm.

Nasterea: evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa perioada sarcinii mai
mare de 28 saptamani.
Rangul nasterii: exprima a cata nastere(nascut viu sau mort) a mamei e cea in cauza.
Rangul nascutului: exprima al catelea nascut viu sau mort e nou nascutul considerat in
cauza celor pe care i-a nascut mama.

Intervalul protogenetic: este durata medie dintre casatorie si nasterea primului copil.
Intervale intergenetice: sunt duratele medii care separa intr-o populatie nasterile de rang
succesiv ( durata medie dintre prima si a 2-a nastere, durata intre a 2a si a 3a).
NATALITATEA: reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o
populatie.

n=N/P x 1000
(n=natalitate, N= nr. de nou nascuti, P=nr mediu al pop intr-o anumita perioada de timp).

Avantajele acestui indice reprezinta simplitatea calculului si dsponibilitatea datelor.

Evolutia populatiei depinde de modificarile fertilizarii adica numarul de nascuti vii dintr-
o mie de femei de varsta fertila (15-49).

Factorii care influenteaza fertilitatea

1. F. demografici:
- Distributia pe sexe.
- Structura populatiei feminine pe frupe de varsta.
- Nuptialitatea.
- Divortialitatea.
2. F. medico-biologici
- Sterilizarea feminina( primara si secundara).
- Sterilitatea masculina.
- Consecintele medicale ale avortului.
- Igiena sexuala.
3. F. sociali
- Prelungirea scolarizarii ( emanciparea femeii).
- Gradul de angajare al femeii in activitatea socio-economica.
- Apartenenta la anumite categorii sociale .

MORTALITATEA
- Componenta negativa fiind fenomenul demografic intr-o populatie data
intr-o anumita perioada de timp.
- Evenimentul demografic al aceluias eveniment este decesul.

DECESUL: este evenimentul disparitiei definitive a orcarui semn de viata in orice

moment dupa inregistrarea starii de nou nascut.

Factori ce influenteaza mortalitatea:

1. F. economici.
2. Structura pe grupe de varsta a populatiei.
3. F. care tin de calitatea mediului.
4. Stocul de cunostinte si tehnologii.

MASURAREA SI DESCRIEREA MORTALITATII

Sursele de informatii
  Inregistrarile deceselor la serviciul de stare civila de langa primarie, pe baza
certificatului constatator al mortii completat de medicul care a constatat decesul.
 Informatiile privind numarul populatiei si structura populatiei in functie de o serie
de variabile (sex, varsta).

Indicatorii mortalitatii: Rata de mortalitate generala- masurarea frecventa a deceselor la

1000 locuitori.
CURSUL 7. PLANIFICAREA
Proces care prevede stabilirea resurselor si a activitatilor necesare pentru atingerea
obiectivelor, dupa ce a fost stabilita ordinea promitand alegerea celei mai bune solutii.
Pentru rezolvarea problemelor legate de planificare managerul trebuie sa si aiba in
vedere urmatoarele:
o -imbinarea obiectivelor specifice fiecarui departament din cadrul organizatiei in
scopul asigurarii unitatilor acesteia.
o -planificarea pe termen scurt si lung in vederea asigurarii continuitatii activitatii.
o -programarea corecta a directiilor de actiuine in cadrul fiecarui departament.

La locul de munca, cel mai frecvent gen de planificare se refera la timp, adica
programarea activitatilor zilnice.
In domeniul sanitar programarea este o activitate planificata menita sa ainga anumite
obiective bine definite in limitele unui buget si a unei anumite perioade de timp.
o…….. restransa a programului este proiectul care are mai putine obiective si au o
durata mai mica de derulare

ETAPELE PLANIFICARII
I. Corectarea reformelor si analiza lor are la randul eu urmatoarele bubetape
1. culegerea de date economice si sociale privind politicile sanitare si
obiectivele sanitare.
2. Obtinerea de date referitoare la problemele precise de sanatate si la
activitatea sanitara.
3. Culegerea de date privind privind institutile sanitare si analiza acestora.
4. Analiza unor aspecte privind potentialul de dezvoltare a sectiunilor sanitare.
Metode: Pentru identificarea probemelor de sanatate: predominant sociologice
(tehnicile de tip calitativ legate pe colerarea consensului).
a) Intervievarea- cel de informare de la personalul care detine functii reprezentative
in cadrul sistemului, acestea fiind capabile sa ia decizii in cadrul acestui sistem.

b) Ancheta DELPHI- prezinta avantajele identificarii unui numar nou de opinii si

dezavantajul ca dureaza foarte mult neputand fi utilizata atat cat timpul e limitat.

c) BRAIN WRITING- metoda prin care se sol. Profesionistilor in domeniu, sa

indice in scris problemele pe care le considera de interes. Metoda ofera timp de
reflectie dar reprezinta numai opinii personale care sunt colectate de cel ce
conduce stadiul de baza care se intocmesc este limitat.
 d) BRAIN STORMING- presupune impartirea participantilor in mai multe grupuri.
Fiecare grup isi stabileste dupa o dezvoltare interna o lista de probleme. In etapa a
2-a (a aceleias liste) fiecare grup isi prezinta pacientul si se alcatuieste o lista
finala asupra carora au cazut de acord toti participantii.

e) Grupul nominal- este o tehnica de de selectie de reformatii de la un anumit

subgrup populational specific (focus grup).

II. definirea si selectia problemei prioritare de sanatate are urmatoarele subetape:

a) selectarea criteriilor pentru alegerea problemei prioritare
b) alegerea problemi pe baza criteriilor stabilite
c) ierarhizarea problemei de sanatate.
d) Identificarea posibilitatii de rezolvare a problemei.
e) Estimarea minelului prezent sau viitor al problemei prioritare.

Exemple de criterii pentru stabilirea prioritatilor.

1. aspecte tehnologice:
o -se va acorda prioritate problemelor de sanatate pentru a caror rezolvare exista
tehnologi adecvate.
2. aspecte ale starii de sanatate
o Se va acorda prioritate problemei de sanatate care determina:
 mortalitate mare,
 decese la varste tinere,
 scaderea sperantei de viata.
o Se ma acorda prioritate problemelor de canatate care se vor manifesta o perioada
lunga de timp daca nu se intervine in rezolvarea acestora.
o Se va acorda prioritate problemei de sanatate care are mai multe aspecte negative
privind morbilitatea:
 gravitatea bolii,
 leziuni ireversibile,
 deficit de tratament,
 disconfort si durere.
3. aspecte socio-politice : se vor accentua previziunile problemelor care:
o Se pot rezolva cf. prevederilor legale .
o Prezinta riscul unor dereglari ecologice.
o Prezinta interes pentru public.
4. aspecte economice
o Se va acorda prioritate problemelor care antreneaza un consum scazut de resurse
(financiare, materiale, umane).

III.formarea obiectivelor strategice: in care se doreste stabilirea nivelului pe care

vrem sa-l atingem precum si distributia in timp si spatiu a scaderii nivelului
problemei de sanatate identificata.
 IV. Formarea alternativelor strategice: dezvoltarea strategiei interne si externe

V. Analiza de fizabilitate a alternativelor strategice

o Analiza fizabilitatii d.p.d.v tehnic.
o Analiza fizabilitatii d.p.d.v financiar.
o Analiza fizabilitatii d.p.d.v institutional.

CURSUL 8 NOTIUNI DE ECONOMIE SANITARA

Economia sanitara: ramura a stiintei economice, care studiaza modul in care sunt
produse si furnizate servicii de sanatate in cadrul unor resurse limitate.

Productia de servicii: se refera la trasformarea resurselor care intra intr-un sistem

(input) de servicii (output) cu obtinerea de rezultate (outcome) in serviciile de sanatate
pentru comunitate.

PIATA- este locul unde producatorii si consumatorii se intalnesc si au loc schimburi.

Pentru ca bunurile si serviciile sa fie tranzactionate trebuie sa aiba pret.

PRET- reprezinta val. de piata a unui produs sau serviciu la un moment dat.

Fiecare tranzactie are 2 componente:

1.Oferta- cantitatea de bunuri sau servicii pe care producatorii doresc sa le vanda la un
pret dat la un moment dat.
2.Cererea- cantitatea de bunuri pe care cumparatorii sunt duspusi sa le cumpere la un
pret dat intr-un anumit moment.

Pretul de echilibru- Reprezinta pretul la care cantitatea de bunuri e egala cu cantitatea

de bunuri oferita.

Factorii care stau la baza cererii de ingrijiri de sanatate:

Pretul
- reprezinta un factor important al cererii individuale.
- in general costul care sta la baza pretului e format din 2 componente:
 Costurile medicale directe .
 Costurile indirecte ale pacientului.
- pacientul plateste de obicei costurile indirecte si in mod frecvent costuri medicale
directe.
 pretul altor bunurice pot influenta costul resurselor necesare ingrijirii de
sanatate.
 vand si unele obiceiuri familiare.
 nivelul de educatie.
Oferta de ingrijire in sanatate este reprezentata de ceea ce prod. De servicii de
sanatate furnizeaza consumatorilor.
Factorii care influenteaza oferta:
 1. Costul de productie dificil de calculat.
2. Tehnicile alternative de productie.
3. Posibilitatea de inlocuire de munca, plata resurselor.
4. Calitatea serviciilor de ingrijiri de sanatate.
Piata serviciilor de sanatate nu e o piata libera din urmatoarele motive:
Lipsa competitiei:
 -restrictie de intrate pe piata (este necesara acreditarea).
 -mobilizarea redusa a factorilor de productie: forta de munca, mijloace materiale.
Caracterul heterogen al ingrijirilor
- Lipsa competitiei.
- Existenta bunurilor periculoase.

Clasificarea nevoilor
 Nevoi deschise.
 Nevoi necunoscute pe profesionalisti din domeniul sanitar.
 Nevoi confirmate stiintific obiectiv.

LEGISLATIE

Ordinul 144/2008 prevede executarea profesiei de asistente asistent medical

generalist, moasa si a profesiei de asistent medical precum si organizarea si functionarea.
O.A.M.G.M.A.M.R.- ordinul asistentilor medicali generalisti, moaselor si asistentilor
medicali din Romania.
Profesia de asistent medical se executa pe teritoriul Romaniei de catre p.f posesoare
ale unui titlu oficial de calificare in profesia de asistent medical, care pot fi:
 Cetateni ai statului roman.
 Cetateni ai unui stat membru al UE, al unui stat apartinand statului economic
european sau confederatiei europene.
 Sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si ascendentii in linie directa,
aflati in intretinerea unui cetatean roman indiferent de cetatenia acestuia.
 Cetatenii statelor terte din UE, beneficiari ai statului de rezident in Romania.
Controlul si suprareglarea executarii profesiilor de A.M.G sunt realizate de Ministerul
Sanatatii si O.A.M.G.M.A.M.R.

Activitatile exercitate cu titlul profesional de A.M.G sunt:

a. stabilirea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea serviciilor de
ingrijiri generalede sanatate si de natura: preventive (profilactice), curative,
recuperative.
b. administrarea medicamentelor conform prescriptiei medicului.
c. protejarea si ameliorarea sanatatii.
d. elaborarea de programe.
e. desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate.
f. participarea la protejarea mediului ambient.
g. intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifica desfasurata.
h. pregatirea personalului sanitar auxiliar .
 i. desfasurarea de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea
viitorilor asistenti medicali.

Conditii privind exercitarea profesiei A.M.G

 persoanele fizice sunt persoane ale unui titlu oficial de calificare A.M.G.
 nu se gasesc intr-unul din cazurile de netemnitate si incompatibile prevazuta in
prezenta ordonantei.
 Sunt apti d.p.d.v medical.
a. Sa fie membri ai O.A.M.G.M.A.M.R.

Situatii de………………… nedemnitatii si incompatibilitatii

 Cand are o condamnare definitiva pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni
contra umanitatii sau vietii in inprejurari legate de exercitarea activitatii (persoane
nereabilitate).
 Cand A.M.G I sa aplicat interdictia de a exercita profesia, pe perioada stabilita in
M.J. sau disciplinara.

AUTORITATEA EXERCITARII PROFESIEI

A.M.G exercita profesia in baza certificatului de membru elaborat de
OAMGMAMR.
Avizul annual de acorda numai dupa incheierea asigurarii de raspundere civila pentru
greseli in activitatea profesionala valabila anului respectiv.

Certificatul de membru- se insoteste de fisa de existenta elaborata de Consiliul

National de OAMGMAMR.

Obtinerea certificatului de membru se acorda in baza urmatoarelor documente:

1. copie legalizata a documentelor de studii care arata formarea profesiei.
2. declaratie pe propria raspundere ca n-a fost coordonat definitiv si ca nu are
interdictie de a profesa.
3. certificatul de cazuer judiciar.
4. certificatul de sanatate fizica si psihica.

OAMGMAMR inscrie membri noi in Registrul National Unic al A.M.G.

In cazul in care un AMG nu-si exercita profesia 5 ani OAMGMAMG reatesta la
cerere competenta profesionala a acestuia.
Activitatea AMG se desfasoara in cadrul echipei medicale sau independent cu titularii
ori asociati ai cabinetelor de practica independenta.

Organizarea si functionarea OAMGMAMR

 functioneaza co organizatiei profesionala cu personalitate duridica.
 este de interes public, apolitica
 are ca ob. de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de AMG, ca
profesie libera, autorizata.
 Are autonomie institutionala in domeniul sau de competenta, normativ si
juriditional, profesional.
  Are sediul in Bucuresti.
 Are filiale in fiecare judet.
 Aceste filiale nu au personalitate juridica.

Atributiile OAMGMAMR:
1. Asigura aplicarea regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeaza
exercitarea profesiei de AMG indiferent de forma de organizare si de unitatea
sanitara in care se desfasoara.
2. Autorizeaza temporal exercitarea profesiilor de AMG pentru cetatenii altor state
iar in cazul situatiilor de urgenta a schimburilor de experienta intre Romania si
aceste state.
3. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii Publice la elaborarea normelor specifice si a
reglementarilor privind profesia de AMG.
4. Apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele profesionale ale
membrilor sai.
5. Apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a AMG.
6. Solutioneaza cererile si petitiile membrilor prin organele de conducere ale
filialelor judetene.
7. Subordoneaza aplicarea si respectarea standardelor de calitate a activitatilor de
AMG, moasa si asistent medical.
8. Intocmeste, activeaza permanent registrul national unic al AMG.
9. Analizeaza cazurile de abateri de la normele de etica si deontologie profesionala
si de la regulile de buna practica profesionala, in calitate de……..in calitate de
organ de juridictie profesionala.
10. organizeaza programele de pregatire pentru calificarea referintelor.
11. avizeaza fisa de atributii a posturilor de AMG.

DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR OAMGMAMR

DREPTURI
 De a alege si a fi alesi in organele reprezentative ale OAMGMAMR.
 De a participa la programe de perfectionare si la alte forme de educatie medicala
continua pt AMG.
 De a contesta sanctiulile primite in termen de 30 zile de la comunicarea lor.
 De a purta insemnele ordinului OAMGMAMR.

OBLIGATII
 Sa cunoasca si sa respecte reglementarile privind executarea profesiei si legislatia
in domeniul sanitar.
 Sa cunoasca si sa respecte prevederile statului OAMGMAMR.
 Sa manifeste un comportament demn in exercitarea profesiei.
 Sa participe la adunarile filialelor din care fac parte.
 Sa plateasca la tratamentul stabilit, cotizatia lunara datorata in calitate de membru
al OAMGMAMR.
  Sa urmeze formele de educatie medicala continua in vederea cresterii gradului de
pregatire profesionala.

Veniturile OAMGMAMR se constituie din urmatoarele surse:

 Activitatile lunare.
 Din taxele de inscriere.
 Din donatoo si sponsorizari de la p.j si p.f.
 Contravaloarea serviciilor prestate si alte forme de educatie continua.
 Incasari din vanzari proprii.

Neplata cotizatiei datorata de membrii OAMGMAMR pe o perioada de 6 luni se

sanctioneaza cu suspendarea calitatii de membru pana la plata cotizatiei datorata.

RASPUNDEREA DISCIPLINARA

Sanctiunile disciplinare pe care OAMGMAMR le pot lua sunt urmatoarele:

1. Mustrarea.
2. Avertismentul.
3. Suspendarea calitatii de membru si informarea Ministerului Sanatatii cu privire la
retragerea dreptului de exercizare a profesiei pe perioada respective.
4. retragerea calitatii de membru a OAMGMAMR si informarea Ministerului
Sanatatii cu privire la retragerea derptului de exercitare a profesiei.

ECONOMIE SANITARA
Pregatirea AMG se realizeaza prin urmatoarele forme de invatamant:
 invatamant universitar.
 invatamant sanitar postliceal.

Evaluarea economica a ingrijirilor de sanatate= reprezinta procesul prin care se

compara 2 sau mai multe alternative d.p.d.v. al resurselor consumate si al rezultatelor
obtinute.

Notiuni privind evaluarea economica a ingrijirilor de sanatate

EFICACITATE
 Caz de evaluare ce arata ce calitate are o actiune de a produce rezultatele sanitare(
asteptate).
EFICIENTA ECONOMICA
 Expresia raportului dintre efectul util obtinut si efortul depus intr-o perioada de
timp.
 Acest raport trebuie sa aiba val. supraunitara.
 Procesul care sta la baza unei evaluari economice consta in identificarea mai
multor alternative si apoi studierea resurselor necesare pentru fiecare din ele,
precum si a rezultatelor obtinute.
 Resursele necesare sunt exprimate prin posturi iar rezultatele obtinute pot fi
exprimate prin efecte asupra starii de sanatate.
TIPURI DE COSTURI: directe si organizationale
Costurile directe cuprind cheltuielipe pentru echipamentele medicale, materiale sanitare,
medicamente, hrana, salarii.
Costurile organizationale reprezinta totalitatea costurilor din segmente sanitare
implicate in realizarea activitatii care e supusa evaluarii economice.
Costul total al unei organizatii reprezinta costul necesar realizarii unei anumite cantitati
de bunurisau servicii intr-o perioada de timp.

Cuprinde 3 tipuri de costuri: variabile, fixe si semivarabile.

Costurile fixe-acele costuri care raman independente fata de volumul de activitate (chiria
unui spatiu, iluminatul).

3. proiectia disponibilitatii vizuale ale fortei de munca care se face incluzand personalul
luat in stadiu dupa anumite caracteristici (varsta, sex, servicii) din care se scad pierderile
anticipate (structura-deces, pensionare, pensionare anticipata (caz de
invaliditate)transferul la alta specialitate in alt sector, prinderi temporate(maternitate,
concedii de 2 ani, de studii).
4. estimarea nevoilor vizuale de personal (cererea)
5. identificarea dezechilivrelor pe termen lung sau scurt.
Cauzele dezechilibrelor:
 Legislatia sanitara
 Oferta e mai mare decat cererea
 Formarea personalului, motivatia si competentele sale nu corespund nevoilor.
 Efective insuficiente
 Efective suficiente dar repartizate necorespunzator
6.rezolvarea dezechilibrelor se pot face prin:
 Identificarea solutiilor posibile
 Identificarea obstacolelor si consecintelor pentru a gasi solutia potrivita
 Evaluarea obstacolelor
7. corectia problemelor de organizare a resurselor umane
8. stabilirea strategiei de dezvoltare a fortei de munca.
9. stabilirea unui plan detaliat al dezvoltarii fortei de munca
10.executia planului si suprereglarea continua.

RECRUTAREA SI SELECTIA PERSONALULUI

Recrutarea-recrutarii activitatii de recrutare si selectie este de a obtine necesarul numeric
si calitativ de persoane pentru satisfacerea nevoilor de forta de m. ale organizatiei la
costuri minime.
Recrutarea e prima etapa de ocupare a procesului a unui post vacant.
Cuprinde- examinarea postului, a surselor din care provin candidatii, luarea legaturii cu
acestia.oferirea unui formulat de solicitare a postului.

Procesul de selectie= consta in identificarea celor mai potriviti candidati care au

cunostintele profesionale, experienta si calitatile cele mai apropiate de solicitarile
postului.
Etapele selectiei
1. Verificarea formularului de colicitare a postului.
2. starea cererilor in functie de detele comunicate in documentele solocitate.
3. invitarea candidatilor preselectati.
4. desfasurarea destelor si a interviului.
5. luarea deciziei.
6. informarea candidatilor asupra deciziei luate .
7. semnarea contractului de munca.
8. angajarea.
OAMGMAMR
Relatii ierarhice
 Coordonati: infirmieri, brancardieri.
 Subordonati: medic sef, asistenta sefa.

Relatii functionale cu alte posturi

 Cu persoanele din compartimentele si sectiile spitalului.
 Cu AMG si sindicatul .
 personalul din sectie.

Descrierea postului- studii- aptitudini deosebite

1. Munca in echipa.
2. Rezistenta la stres.
3. Promtitudine.
4. Effort fizic prelungit.
5. Constientizare.

Internarea= se verifica pacientul pana se repartizeaza in salon si i se aduc la cunostinta

dr. si oblig.

In urgenta:
1. Anunta medicul .
2. Inspecteaza pacientul .
3. Determina stabilirea si aplicarea mesurii necesare immediate in limita
competentei.
4. Monitorizeaza F.V.
5. Stabileste procesul de ingrijire evaluand rezultatele si inregistrandu-se in dosarul
de ingrijire.
6. Administreaza medicatia.
7. Efectueaza tratamentul, pansam, teste de sensibilitate, recoltari de ex lab, sange,
urina.
8. Pregateste materialerialul si instrumentalul pentru sterilizare, pentru interventia
chirurgicala.
9. Efectueaza toaleta pacientului.
10. Supravegheaza distribuirea alimentatiei cf. dietei din F.O.

In caz de deces
  Inventariaza obiectele personale.
 Identifica cadavrul.
 Organizeaza transportul acestuia la morga.
 Anunta familia.
 Consemnarea in F.O toate aceste lucruri.
Alte indatoriri
 Respecta normele de securitate pevenind folosirea medicamentelor precum si a
celor cu regim special.
 Raspunde de bunurile aflatein gestiune.
 Respecta prevederile ordinului Ministerului Sanatatii.
 Respecta reglementarile privind prevenirea, controlul, combaterea infectiilor
nozocomiale.
 Respecta secretul profesional si codul de etica si deontologie profesionala si
cunoastere.
 Cunoaste legislatia privind exercitarea AMG.
 Prezinta certificatul de membru si asigurarea de mal praxis annual.
 Respecta drepturile pacientului.
 Respecta programul de lucru si semneaza in condica.

AMG exercita profesia in baza certificatului de membru eliberat de OAMGMAMR.

FISA DE POST.
 Denumirea postului.
 Numele, adresa spitalului.
 Data.
 Se scrie seful direct, subordonatii.
 Relatiile cu alte posturi.
 Indatoriri, responsabilitati.
 Studiile mec pentru ocuparea postului .
 Poate primi si alte incercati din partea sefului dupa caz.

Fisa de post e intocmita de managerii de linie din cadrul unei organizatii.

Recrutarea= prima etapa in vederea ocuparii postului vacant cuprinde: examinarea

postului, un formular de solicitare a postului.

Selectia= un proces pentru identificarea celor mai portiviti candidati.

Etape:
 Verificarea formularului de solicitare a postului.
 Trierea cererilor.
 Invitarea candidatilor preselectati.
 Interviul si testele.
 Luarea deciziei.
 Informarea candidatilor cu decizia.
 Semnarea contractului de munca.
 Angajarea.
Codul de etica si de ontologie profesionala a AMG=AMGMAMR
 Hm. 2/2009.
 H1- prezinta statutul OAMGMAMR.
 H2- codul de etica.
 H3- regulamentul de organizare si functionare OAMGMAMR.

H2- codul de etica si deontologie= Cuprinde un ansamblu de principii si de reguli ce

reprezinta valorile fundamentale in baza carora se exercita profesia de AMG.
Scopul
1. ocrotirea drepturilor pacientilor.
2. respectarea obligatiilor profesionale de catre AMG.
3. apararea demnitatii si a prestigiului profesiunii de AMG.

Principii fundamentale
 Exercitarea profesiei se face exclusiv in respectarea fata de viata si de persoana
umana.
 Respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului.
 Colaborarea ori de cate ori este necesar cu toti factorii implicati in asigurarea
starii de sanatate a pacientului.
 Acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standarde de calitate.
 In exercitarea profesiei de AMG acestia trebuie sa dovedeasca loialitatea si
solidaritatea unii fata de altii in orice imprejurare.
 Sa-si acorde colegial ajutorul si asistenta pentru realizarea indatoririlor
profesionale.
 AMG trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala.

Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesionala, AMG trebuie sa somunice cu

pacientul intr-o maniera adecvata folosind un limbaj respectuos si folosind termenii
despecialitate in asa fel incat sa fie pe intelesul tuturor.
 -constituie incalcari ale regulilor de etica.
 -Jignirea si calomnia profesionala.
 -Blamarea si defaimarea profesionala.

Educatia medicala continua= in vederea cresterii gradului de pregatire profesionala

AMG cu obligatia sa efectueze cursuri ale OAMGMAMR.

Obligatii etice si deontologice

1. obligatia acordarii ingrijirilor medicale.
2. respectarea drepturilor pacientului.
 Dreptul la informare medicala.
 Dreptul la consimtamant.
 Dreptul la confidentialitatea informatiilor.
 Dreptul in domeniul reproducerii.
 Dreptul la ingrijirea medicala.
3. consimtamantul pacientului sau reprezentantul legal este obloigatorie atunci cand:
  pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul sau in vederea stabilirii diagnosticului.
 in cazul supunerii la oricare interventie chirurgicala.
 in cazul participarii sale la invatamantul medical clinic si la cercetarea
stiintifica.
 in cazul fotografiei sau a filmarii.
 in cazul donarii de sange.
4. secretul profesional.

Situatii speciale in practicarea profesiunii in sistem institutionalizat

 Situatia bolnavului psihic.
 Prescrierea, eliberarea pe baza unei retete medicale si administrarea drogurilor-
infractiune.
 Pacientul privat de libertate-cel de la inchisoare.

Situatia pacientilor infectati cu HIV sau boala SIDA

 Pacientii cu HIV sau boalnavi de SIDA au dreptul la ingrijiri si tratament medical
nediscriminator.
 AMG e obligat sa asigure ingrijirile de sanatate si tratamente specifice ale
acestora.

Practicarea profesiunii in sistemul privat

Ingrijiri la domiciliu- se poate practica individual sau privat.

Probleme ale ingrijirii minorilor

Probleme ale experimentarii pe om- se interzice provocarea de imbolnaviri artificiale a
unor oameni sanatosi din ratiuni experimentale.

Informatii private LIMITELE MINIME ale asigurarii de raspundere civila in

domeniul medical (mal-praxis)
Sunt prevazute in ordinul 346/2006
1. pt AMG – care isi exercita profesia in unitatile sanitare cu paturi, centre de
primire urgenta si unitati de primire urgenta aflate in relatii contractualecu CJAS
si serviciul de ambulanta judetean, echivalentul in lei a sumei de 10.000 euro.
2. AMG- ce-si executa profesia in unitati de medicina primara, ambulatorii de
specialitate, cabinete medicale individuale, laboratoare echivalentul in lei a sumei
de 4000 euro.
3. sistenti de farmacie- echivalentul in lei a sumei de 2000 euro.

CURSURI DE EDUCATIE MEDICINA CONTINUA( EMC) OBLIGATORII

 Din cele 300 credite obligatorii, membrii OAMGMAMR trebuie sa obtina minim
15 credite annual, prin participare la cursuri.
 Fiecare AMG trebuie sa urmeze obligatoriu: resuscitare cardio-respiratorie- curs
la 3 ani, curs de specialitate in domeniu in care lucreaza(cel putin un curs pe an).
Cv-ul focalizat
 Se foloseste de catre acei candidati care viseaza obtinerea unui post specific,
axandu-se strict pe un anumit domeniu sau un anumit post.
 Acest tip de CV este foarte concentrat si directionat catre un post tinta.
STRUCTURA
 Nume, prenume.  Numele institutiei.
 Adresa.  Localitate.
 Obiectivul profesioal.  Postul cupat.
 Competente.  Studii(luna-an-de la-pana la ).
 Realizari deosebite.  Numele institutiei si localitatea unde
 Experienta profesionala( la-la) de la.. am ales.

CV-ul cronologic (CV european euro pass)

 Structura in ordinea inversa a datelor angajarilor anterioare.
 Modelul de cv la care apeleaza majoritatea candidatilor care vor sa obtina un post
intr-un domeniu la care au mai lucrat.
 Este preferat de ob. in invatamant si sanatate.
 Folosirea acestui CV de catre cei care doresc sa schimbe domeniul de activitate
sau cu putina experienta profesionala constituie o gresala.

STRUCTURA
 Nume, prenume, adresa, telefon,  Experienta profesionala(la-la).
 Studii(LA-LA)  Numele institutiei si localizarea, postul
 Numele institutiei si localizarea unde ocupat si responsabilitati avute.
am absolvit.  Informatii suplimentare si alte
 Facultatea, sectia, specializarea, activitati.
licenta in anul…

CV-ul functional
 Au la baza ideea regruparii pe domenii distincte a angajarilor anterioare.
 In acest sens, experienta de munca si abilitatile sunt prezentate pe dom. Majore de
implicare pentru a evidentia capacitatile titularului de CV.

STRUCTURA
 Nume, prenume, adresa, telefon.  Detalii privind pozitia ocupata.
 Obiectuive profesionale.  Realizari.
 Abilitati.  Studii.
 Angajari.  Numele institutiei si localizarea-fac,
 Numele institutiei si localizarea. sectia, specializarea, licentiat in anul…
 Referinte.

Candidatul incearca sa atraga atentia realizarilor sale fara a tine seama de evolutia lor
cronologica.
CV-ul profesional- ofera o imagine clara a candidatului dand posibilitatea de a face
diferenta intre diversi solicitanti ai postului vacant.

STRUCTURA
 Singurul CV care are nevoie de poza.  Studii.
 Date personale( nume prenume).  Strategii practice.
 Data nasterii, locul nasterii.  Experienta profesionala.
 Adresa, adresa de email.  Lucrari publicate.
 Numar telefon.  Cunostinte si abilitati.
 Sex.  Activitati extra profesionale.
 Statut civil.  Diverse- disponibilitate, permis
 Nationalitate. conducere, pretentii salariale,
referinte.

Cum se recunoaste un candidat nepotrivit dupa CV

Un CV are o prezentare necorespunzatoare daca:
1. Nu e nici dactilografiat , nici redactat pe un pc (de mana).
2. Contine greseli de ortografie.
3. Este scris pe o hartie in patratele sau dungi.
4. Hartia nu are format A4.
5. Textul e asezat dezordonat.

Greseli in redactarea CV-ului

1. Cv-ul e prea lung. 5. E impanat cu informatii personale in
2. CV-ul e narativ. detrimentul realizarilor profesionale.
3. Informatiile importante sunt ascunse. 6. Nu e adaptat pentru postul pe care il
4. CV-ul e prea vag. doreste.
7. De mana, necitet.

RECOMANDARILE- sunt solicitate pentru a obtine informatii persoanei de activitate a

candidatului in organizatia unde a lucrat anterior.

Informatiile sunt urmatoarele:

 Perioada de angajare.  Absentele.
 Denumirea postului.  Motivul plecarii.
 Activitatile desfasurate.

INTERVIUL DE SELECTIE- Este o conversatie degajata care are ca scop evaluarea

capacitatilor unui candidat in comparatie cu cerintele precizate in fisa postului.

TIPURI: structurat, semistructurat, nestructurat

1. interviu structurat – cand cel care conduce interviul are pregatita o lista de
intrebari si nu se abate de la acestea.
2. interviu semistructurat – cand numai o parte din intrebari e pregatita anterior iar
celelalte sunt formate ulterior pe parcursul conversatiei.
 3. interviu nestructurat – atunci cand cel care conduce interviul pregateste doar o
lista cu subiectele posibile care se vor discuta in timpul conversatiei.

In functie de numarul de persoane din comisie exista urmatoarele posibilitati de de

desfasurare a interviului:
INTERVIUL INDIVIDUAL= modalitatea cea mai obisnuita de intervievare.
PONELUL DE INTERVIU = atunci cand participa 2 sau mai multe persoane in general
directorul de resurse umane si seful ierarhic al viitorului angajat.

PRINCIPII GENERALE
 Clarificarea scopului si obiectivelor.
 Stabilirea etapelor de interviu.
 Luarea unor masuri pentru evaluarea orcaror intreruperi in timpul realizarii
interviului.
 Mentinerea unei continuitati a discutiei.
 Evitarea orcaror promisiuni care nu vor putea fi tinute.
 Observarea limbajului non-verbal.

DREPTUL MEDICAL

Cuprinde un ansamblu de norme referitoare la un domeniu de viata sociala bine

definita si e definita ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementeaza rapoarte
juridice profesionale, patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre cei ce exercita
profesiunile medicale si pacientii precum si raporturile specifice institutiilor sanitare
caracterizate prin pozitia de egalitate juridica a participantilor la aceste raporturi juridice.

Principiile fiind ale dr. medical

1. Principiul legalizarii actului medical = Cf. caruia orice actiune medicala se poate
desfasura in cadrul legal reglementate apoi in orice risc inutil pentru pacient sa fie
evitat.
2. Garantarea dreptului la asistenta medicala = cf. caruia fiecarei persoane trebuie sa
I se asigure un acces echilibrat la servicii medicale de calitate.
3. Principiul autodeterminatii = pacientrul trebuie sa consimta pentru orice gest
medical referitor la perioada sa.
4. Principiul…………..corpului = necesitatea acordului reformat al pacientului
pentru orice gest medical cu exceptia starilor de pericol pentru viata la persoane
incapabile sa consimta.

BIOETICA = ramura a stiintei care studiaza aspectele morale ale interventiei omului in
legile naturale.

Se ocupa de domenii precum:

 Experimente medicale.  Transplant de organe.
 Clonarea.  Eutanasia.
 Fertilizarea in vitro.  Protectia bolnavului psihic.
LEGISLATIE
Limitele minime ale asigurarii se exprima in euro si sunt urmatoarele:
 Pentru AMGMAMR- care isi exercita profesia unitati sau cu paturi in CPU
(compat. primiri urgenta si UPU (unitati primire urgenta) aflata in relatie cu
CSAJ, ambulanta, echivalentul in lei a sumei de 10.000 euro.
 AMGMAMR - 4000 EURO.

L 95/2006- legea privind reforma in domeniul sanatatii.

SPITALUL= unitate sanitara cu paturi de utilitate publica cu personalizare periodica

care furnizeaza servicii medicale:
 Preventive (profilactice-paliative).
 Curative.
 Recuperatorii (cand ai deficiente motorii).

Spitalul poate fii: public- cu sectii private si privat

Spitalul poate acorda servicii numai daca functioneaza autoritar de functie………..
Colaborarea dintre spitale si institutii de invatamant superior medical se desfasoara pe
baza de contract indirect intre parti.
Orice spital are obligatia de a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta
orcarei persoane care se prezinta la spital, daca starea acestuia este critica.

Organizarea si functionarea spitalelor

Spitalele se organizeaza si functioneaza pe criterii teritoriale, in spitale regional,
judetean si spitale locale ( municipale, orasenesti si comunale).

Spitalele se organizeaza si functioneaza in functie de specificul patologiei

 Spitale generale.  Spitale de specialitate.
 Spitale de urgenta.  Spitale de afectiuni cronice(TBC).

In functie de rangul proprietatii:

 Spitale publice.  Spitale private.  Spitale publice-private.

D.p.d.v. al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale: Spitale clinice- cu sectii

universitare si Institute.

SPITALUOL REGIONAL = spitalul clinic judetean ce detine competentele si resursele

umane si materiale suplimentare, necesare in vederea asigurari ingrijirilor medicale
complete pentru cazurile medicale complexe, mai des in cazul urgentelor si pacientilor
aflati in stare critica.

SPITALUL JUDETEAN= Spitalul organizat in resedinta de judet cu o structura

complexa de urgenta medico-chirurgicala, UPU.

SPITALUL GENERAL= organizate in structura de regula 2 din specialitatile de baza

respectiv( medicina interna, pediatrie, obstetica ginecologica,chirurgie).
Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice= spitalul in care durata de spitalizare e
prelungita datorita specificului patologiei. Bolnavul cu afectiue cronica si probleme
sociale vor fi preluati de unitatea de asistenta medico-sociala.

Spitalul clinic= are in componenta sectiei clinice universitare care asigura asistenta
medicala, desfasoara actovitatea in invatamant, cercetare stiintifica medicala, de educatie
medicala continua.

Unitati de asistenta medico-sociala= restituirea publica in subordinea autoritatilor

administrative publice care acorda servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

SANATORIUL= unitate sanitara cu paturi care asigura asistenta medicala utilizand

factorii curativi naturali asociati de celelalte procedee, tehnici si mijloace terapeutice.
Factori curativi: namol, saruri, mofete, ozon, invelisuri minerale.

PREVENTORIU= unitate sanitara cu paturi care asigura si combate TBC la copii si

tineri precumsi la bolnavi de TBC stabilizati clinic si necontagiosi.

In cadrul spitalului public se organizeaza si functioneaza un consiliu director format

din: managerul spitalului, directorul medical,directorul de cercetare, directorul pentru
spitalele clinice, directorul financiar contabil si directorul de ingrijiri.

Legea 95
Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana( O.T.C.O.U) 2 situatii:
Celule= tesutul organului
Organul= parte diferentiata in structura unui organism adaptat la o functie definita
alcatuite din mai multe tesuturicare trebuie sa aiba vascularitate si inovatie proprie.

Donarea si donatorul de organe, tesuturi si celule de natura umana: prelevarea de

OTCOU de la donatorul in viata
a. se face in scop terapeutic si se poate efectua de la persoane majore, in viata avand
capacitatea de ex. Deplina dupa obtinerea consimtamantului informat, scris liber si
expus al acestora.
b. consecintele se urmeaza dupa ce donatorul a fost informat de medic, asistentul
social sau alte persoane cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri si
consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional rezultat din actul prelevarii
- donatorul se poate razgandi oricand
- in cazul in care donatorul e minor prelevarea e minora, prelevarea de celule
STEM hematopoetice medulare se face in urmatoarele cadre: numai cu
consimtamantul minoruluidaca acesta a implinit 14 ani si cu acordul scris al
ocrotitorului legal (parinte).

Daca minorul nu a implinit varsta de 14 ani prelevarea se face cu acordul legal.

In cadrul donatorului de 14 ani consimtamantul acordului scris sau verbal se exprima
in fata presedintelui tribunalului in a caror circumscriptie teritoriale se afla sediul
centrului unde se efectueaza transplantele, dupa efectuarea unei anchete.
 Refuzul scris sau verbal al minorului impiedica orice prelevare.
Prelevarea de OTCOU de la donator minor se va efectua cu avizul comisiei de avizare
a donarii de la donatorul viu din cadrul spitalului unde se face transplantul.
Prelevarea OTCOU de la donatorul decedat : donatorul decedat fara activitate
cardiaca sau puls la care sa va constata oprirea cardio. respiratorie inversabila si
iresuscitabila, confirmat in spital de 2 medici primari.