Sistemul de management al firmei poate fi definit ca ansamblul elementelor cu  caracter

decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional din cadrul SC sau RA, prin intermediul
căruia se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, în vederea obţinerii unei
eficienţe cât mai mari.

În conceperea şi realizarea sistemului de management, trebuie luate în considerare

elementele specifice fiecărei firme, în special, profilul, dimensiunea şi structura resurselor
umane,  materiale şi financiare, potenţialul şi mentalitatea personalului, poziţia firmei în
contextul economic naţional şi internaţional (daca e cazul).

Indiferent de caracteristicile agentului economic, sistemul de management cuprinde mai

multe componente, ce se deosebesc în funcţie de natura, de caracteristicile
instrumentarului utilizat, şi anume:

- subsistemul organizatoric;

- subsistemul informaţional;

- subsistemul decizional;

- subsistemul metode şi tehnici de management;

- alte elemente de management.

Sistemul de management al firmei poate fi definit ca ansamblul elementelor cu  caracter

decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional din cadrul SC sau RA, prin intermediul
căruia se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, în vederea obţinerii unei
eficienţe cât mai mari.

În conceperea şi realizarea sistemului de management, trebuie luate în considerare

elementele specifice fiecărei firme, în special, profilul, dimensiunea şi structura resurselor
umane,  materiale şi financiare, potenţialul şi mentalitatea personalului, poziţia firmei în
contextul economic naţional şi internaţional (daca e cazul).

Indiferent de caracteristicile agentului economic, sistemul de management cuprinde mai

multe componente, ce se deosebesc în funcţie de natura, de caracteristicile
instrumentarului utilizat, şi anume:

- subsistemul organizatoric;

- subsistemul informaţional;

- subsistemul decizional;
- subsistemul metode şi tehnici de management;

- alte elemente de management.

1 Subsistemul organizatoric
În acest subsistem sunt reunite cele doua categorii principale de organizare existente în
orice firmă:

 organizarea formală;
 organizarea informală.

Prin organizarea formală se defineşte ansamblul elementelor organizatorice din cadrul

firmei, stabilite de către conducere prin regulamentul de organizare şi funcţionare,
organigrame, descrieri şi posturi. Organizarea formala are drept  conţinut
principal: funcţiunile, activităţile, atribuţiile, sarcinile.

Structural, conţinutul funcţiunilor întreprinderii este modelat în structura

organizatorică (structura sa de rezistentă). Structura organizatorică este alcătuită din
ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât sa asigure
premisele organizatorice în vederea realizării obiectivelor planificate.

Principalele componente ale structurii organizatorice  sunt: postul, funcţia, ponderea

ierarhică, compartimentul, nivelul ierarhic, rolul informal etc.

Organizarea informală  este întotdeauna asociată organizării formale a firmei. În esenţă,

aceasta constă în totalitatea elementelor şi interacţiunilor umane cu caracter organizatoric,
care se manifestă în mod spontan şi natural între componenţii firmei.

Principalele componente ale organizării informale sunt: grupa informală; norma de conduită a
grupei; relaţiile informale; rolul informal etc.

Subsistemul organizatoric al firmei, rezultat al interacţiunii elementelor organizării formale

(predominante) cu cele informale, îndeplineşte mai multe funcţii:

 - stabileşte principalele componente organizatorice ale firmei, în funcţie de amploarea

şi natura obiectivelor planificate şi de resursele disponibile;
 - interconectează subdiviziunile organizatorice, potrivit anumitor criterii, în vederea
asigurării unei funcţionalităţi normale agentului economic;
  - combină resursele firmei, cu respectarea anumitor cerinţe, punând pe prim plan
creşterea eficienţei economice;

4    - asigură cadrul organizatoric pentru desfăşurarea ansamblului activităţilor

întreprinderii, luând în considerare, pe lângă criteriile de ordin structural-organizatoric şi pe
cele de ordin informaţional-decizional.

În concluzie, structura organizatorică constituie armatura de rezistenţă a întreprinderii, prin

caracteristicile sale constructive şi funcţionale condiţionând sensibil conţinutul şi
eficacitatea activităţilor desfăşurate în cadrul său.

2 Subsistemul informaţional
Subsistemul informaţional  reprezintă totalitatea datelor, informaţiilor, circuitelor
informaţionale, fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor
existente într-o firmă, care au drept scop să asigure suportul informaţional necesar pentru
stabilirea şi îndeplinirea obiectivelor planificate.

Componentele de baza ale sistemului informaţional sunt:

- data;

- informaţia;

- fluxul informaţional;

- procedura informaţională;

- mijloacele de tratare a informaţiei.

Sistemul informaţional asigură ansamblul informaţiilor pentru iniţierea, fundamentarea şi

adoptarea deciziilor de conducere, ceea ce reprezintă conţinutul funcţiei decizionale.

În raport cu executanţii, sistemul informaţional exercită funcţia operaţională. Aceasta

constă în asigurarea personalului cu ansamblul informaţiilor necesare realizării multitudinii
de acţiuni implicate de executarea sarcinilor atribuite.

3 Subsistemul decizional
Subsistemul decizional  este reprezentat de ansamblul deciziilor adoptate si aplicate în
cadrul firmei, fiind integral specific managementului.  El constituie un adevărat sistem de
comandă, ce reglează ansamblul activităţilor implicate.
Prin intermediul acestui sistem se exercită toate funcţiile managementului, o pondere
superioară înregistrând-o previziunea.

Puternic condiţionat de calitatea celorlalte componente ale managementului, subsistemul

decizional reprezintă partea cea mai activă a sistemului de management, fiind determinant
pentru obţinerea unei eficienţe înalte, a unui profit ridicat.

Componenta esenţială a subsistemului decizional este decizia de

conducere sau management, care reprezintă cursul de acţiune ales în vederea îndeplinirii
unui anumit obiectiv din cadru! firmei, ce are implicaţii directe asupra, cel puţin, unei
persoane,, influenţându-i acţiunile şi comportamentele.

Subsistemul decizional îndeplineşte următoarele funcţii principale:

1. a)  direcţionează dezvoltarea de ansamblu a firmei şi a componentelor sale. Planurile

pe care se fundamentează evoluţia activităţilor firmei sunt, practic, ansambluri de
decizii strategice şi tactice, prin care se stabilesc principalele obiective urmărite,
modalităţile principale de acţionat pentru îndeplinirea lor, precum şi resursele umane,
materiale şi financiare alocate. În consecinţă, dezvoltarea firmei este prefigurată şi
direcţionată prin deciziile de plan.
2. b)  declanşează acţiunile personalului din cadrul firmei şi a componentelor
acesteia. Fiecare persoană din cadrul firmei, ca şi fiecare compartiment, trece la
realizarea sarcinilor de serviciu, în baza deciziilor conducătorilor respectivi, care
stabilesc concret ce trebuie făcut, când, unde, cum, cu ce mijloace, ce restricţii sunt
etc. prin intermediul deciziilor, preponderent curente şi, mai rar, tactice.

Între aceste două funcţii principale există interdependenţe multiple, ele asigurând împreună
ansamblul de "comenzi" indispensabile bunei funcţionări a firmei în condiţiile complexe ale
tranziţiei spre economia de piaţă.

4 Subsistemul metode şi tehnici de management

Subsistemul metode şi tehnici de management  este alcătuit din ansamblul
metodelor, tehnicilor şi procedurilor utilizate în managementul unei firme.

Componentele principale ale subsistemului le reprezintă metodele şi tehnologiile de

management propriu-zise, cum ar fi:

 diagnosticarea;
 delegarea;
  managementul prin obiective;
 managementul prin proiecte.

Cele mai importante funcţii ale subsistemului metodelor de management sunt:

1. asigurarea suportului logistic, metodologic pentru ansamblul proceselor de

management şi pentru principalele subsisteme prin care acestea se exercită;

Calitatea ansamblului sistemului de management al firmei depinde, în bună măsură, de

gama metodelor şi tehnicilor de conducere încorporate.

Funcţionarea managementului unei firme nu poate fi conceput fără folosirea frecventă a

următoarelor metode: şedinţa, diagnosticarea, delegările, graficul de muncă al
conducătorului etc.

1. scientizarea muncii de management;

                   Dovada cea mai vizibilă a trecerii la managementul ştiinţific a reprezentat-o

apelarea pe scară largă la metodele şi tehnicile de conducere folosite în mod adecvat.

1. are menirea de a dezvolta potenţialul personalului de conducere şi de execuţie din

firme;

                 În virtutea acestei determinări, conceperea şi utilizarea subsistemului metode de

management este necesar să aibă în vedere o mai bună evaluare, folosire si dezvoltare a
potenţialului profesional al fiecărui salariat, ceea ce condiţionează eficienţa actuală şi de
perspectivă a firmei. Concomitent trebuie avut permanent în vedere că fiecare titular al unui
post reprezintă o personalitate aparte cu aspiraţii, posibilităţi, caracteristici şi necesitaţi
extraprofesionale specifice, a căror luare în considerare este necesară pentru
funcţionalitatea şi profitabilitatea firmelor.

CELE MAI CITITE

 Romanizarea si etapele romanizarii

 Factorii care influenţează evoluţia turismului
 Conceptul, trăsăturile şi elementele statului
 Funcţiile eticii şi rolul ei în societate
 Statul de drept
 Mobilitatea socială. Tipologia mobilităţii sociale
 Imaginea de sine şi percepţia socială
 Dimitrie Cantemir - personalitate multilaterala a culturii romanesti
 Unificarea Dacilor intr-un singur stat unitar sub conducerea lui Burebista
 Relaţii sociale: delimitări conceptuale, tipuri de relaţii sociale
 Conceptul de personalitate în psihologia juridică
 Relaţiile de dominaţie şi subordonare în stat
 Concepţii privind originea statului
 Formele statului
 Statusul şi rolul - elemente fundamentale ale structurii sociale

PARTENERI

Filme online

Filme-Subtitrate.Club

ARTICOLE RECENTE

 Lucrare de licență Marketing în turism

 STUDIU TEHNIC ȘI ECONOMIC PRIVIND OPORTUNITATEA CREȘTERII CAPACITĂȚII
DE PRODUCȚIE LA S.C. BRAMAC S.R.L. PENTRU PRODUSUL”PANOU SOLAR”
 REGIMUL JURIDIC AL STRĂINULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
 FORME ALE CONDIŢIEI JURIDICE A STRĂINULUI
 CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI